Sunteți pe pagina 1din 5

03.

01

Rugaciune inseamna a te apropia de fiecare creatura a lui Dumnezeu cu dragoste, si


a trai cu toate, chiar si cu cele salbatice, in armonie.
Sf. Porfirie

Matei, 18, 18
De-i va grei ie fratele tu, mergi, mustr-l pe el ntre tine i el singur. i de te va
asculta, ai ctigat pe fratele tu.
Iar de nu te va asculta, ia cu tine nc unul sau doi, ca din gura a doi sau trei martori
s se statorniceasc tot cuvntul.
i de nu-i va asculta pe ei, spune-l Bisericii; iar de nu va asculta nici de Biseric, si fie ie ca un pgn i vame.
Adevrat griesc vou: Oricte vei lega pe pmnt, vor fi legate i n cer, i oricte
vei dezlega pe pmnt, vor fi dezlegate i n cer.
Iari griesc vou c, dac doi dintre voi se vor nvoi pe pmnt n privina unui
lucru pe care l vor cere, se va da lor de ctre Tatl Meu, Care este n ceruri.
C unde sunt doi sau trei, adunai n numele Meu, acolo sunt i Eu n mijlocul lor.

Cei doi sau trei unii pe pmnt sunt cele dou sau trei facult i suflete ti:
puterea cuvnttore, simitoare i cugettoare Sf. Arsenie Boca

Ajunul Craciunului, zi de post negru inaintea marii sarbatori a Nasterii


Domnului
de Carla Dinu

HotNews.ro

Miercuri, 24 decembrie 2014, 7:31 Actualitate | Esenial

Ajunul Craciunului este ultima zi de post inainte de sarbatoarea Nasterii Domnului, iar
unii crestini ajuneaza in aceasta zi, adica nu mananca nimic pana la apusul soarelui. Acest post,
care incepe in ziua de 15 noiembrie si se incheie in ziua de 24 decembrie, ne aduce aminte de patriarhii si
dreptii Vechiului Testament, care au petrecut timp indelungat, in post si rugaciune, asteptand venirea lui
Mesia, Mantuitorul lumii.

In unele zone, credinciosii ajuneaza pana mai tarziu, asteptand rasaritul luceafarului de seara, in amintirea
stelei care a vestit magilor Nasterea Domnului. Dupa ceasul pranzului, spre seara, se obisnuieste sa se
manance grau fiert, amestecat cu fructe si miere, in amintirea postului Prorocului Daniel si al celor trei
tineri din Babilon (Daniel 1, 5-16). Aceasta zi de post aspru mai aminteste si de postul tinut odinioara de
catehumenii care, in seara acestei zile, erau botezati si impartasiti pentru prima data cu Sfintele Taine, in
cadrul Liturghiei Sfantului Vasile cel Mare.

In seara zilei de ajun, credinciosii obisnuiesc sa manance o mancare dulce, numita in popor "Scutele lui
Iisus". Cu faina, apa si sare se framanta niste lipii subtiri care se coc pe plita. Acestea se inmoaie intr-un
sirop dulce (apa cu miere sau zahar) si se presara cu nuca macinata.

Ajunul Craciunului, zi de colindat

Nasterea Domnului este anuntata in lume de crestini prin colinde, primii care pornesc cu colindatul, in
dimineata de Ajun, fiind copiii si tinerii.

Acestia sunt primiti de crestini cu mere, nuci, covrigi si cu acele turte numite "Scutecelele lui Hristos".
Pentru ca pana dupa Sfanta Liturghie din ziua de Craciun este inca post, colindatorii trebuie si ei primiti cu
daruri de post (covrigi, turte, nuci, fructe).

Ajunul Craciunului, cand preotul vesteste Nasterea Domnului

Tot in ultima zi a postului Craciunului, preotul umbla pe la casele credinciosilor cu icoana Nasterii
Domnului, spre a vesti maritul praznic al Intruparii Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria.

Din punct de vedere liturgic, putem spune ca aceasta traditie, a umblatului cu icoana, este un fel de slujba
in afara zidurilor bisericii. Este o slujba savarsita pe ulite si pe stradute, prin curti si prin case, pe la
ferestre si pe la usi. Precum odinioara facea crainicul, parintele se straduieste a anuta in tot locul si pe tot
omul o mare veste: Dumnezeu se face om, ramanand insa Dumnezeu! Astfel, singurul lucru nou sub soare
se arata vrednic de o asemenea mare vestire.

Fiecare preot vesteste Nasterea Domnului in parohia lui. In functie de marimea parohiei, preotul poate
incepe sa umble cu icoana mai devreme sau mai tarziu. Astfel, la sate, aceasta vestire se petrece chiar in
ajunul Craciunului, pe cand la orase, unde parohiile sunt mai mari si credinciosii mai numerosi, preotii
incep sa umble cu icoana ceva mai devreme.

Ajunul Craciunului modifica randuiala liturgica

In ajunul Craciunului se citesc "Ceasurile Imparatesti" si se savarseste Liturghia Sfantului Vasile cel Mare
unita cu Vecernia.

In cadrul acestor slujbe sunt randuite spre citire mai multe profetii din Vechiul Testament privind Nasterea
Domnului. Daca ajunul Craciunului cade intr-o zi de sambata sau dumnica, slujba numita "Ceasurile
Imparatesti" se muta in vinerea dinainte, aceasta zi devenind "zi aliturgica", adica zi in care nu se
savarseste Sfanta Liturghie". Aceasta slujba a Ceasurilor este numita astfel deoarece, in lumea bizantina,
la aceasta participau si imparatii, iar la noi se aduna in biserica toata familia domneasca.

Daca ajunul Craciunului cade in zilele de luni pana vineri, in ziua de ajun se va savarsi Liturghia Sfantului
Vasile cel Mare, iar in ziua praznicului se va savarsi cea a Sfantului Ioan Gura de Aur. Daca ajunul va cadea
insa intr-o zi de sambata sau duminica, in ziua de ajun se va savarsi Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur,
iar in ziua praznicului se va savarsi cea a Sfantului Vasile cel Mare unita cu Vecernia.

Ajunul Craciunului, prilej de bucurie si rugaciune Dupa noaptea de ajun, trei zile la rand, in toate bisericile
se savarseste Sfanta Liturghie. Din pricina bucuriei marelui praznic al Nasterii Domnului, s-a randuit ca in
perioada cuprinsa intre Craciunului si Boboteaza sa nu se faca ingenuncheri si plecaciuni. Exceptie fac insa
canoanele primite de la duhovnic, savarsite in taina camerei fiecaruia.

"Fecioara astazi pe Cel mai presus de fiinta naste si pamantul pestera Celui neapropiat aduce. Ingerii cu
pastorii slavesc si magii cu steaua calatoresc, ca pentru noi S-a nascut prunc tanar, Dumnezeu Cel mai
inainte de veci." "Nasterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, rasarit-a lumii lumina cunostintei. Ca intru
dansa cei ce slujeau stelelor de la stea s-au invatat sa se inchine Tie, Soarelui dreptatii, si sa Te cunoasca
pe Tine, Rasaritul cel de sus.

Sursa crestinortodox.ro

Tradiii respectate cu sfinenie n Ajunul Crciunului. Ce s faci pe 24


decembrie c s ii norocul i belugul n cas
Crciunul este polul n jurul cruia graviteaz o multitudine de colinde, urri i tradiii
specifice, care trimit spre vremuri demult apuse, dar care se regsesc, surprinztor,
n contemporaneitate, spun etnografii. TIRI PE ACEEAI TEM Despre Crciunul
vechi, din satele tradiionale. Tiatul porcului, col... Tradiii i superstiii din Brgan
n Ajunul Crciunului. Ce ai voie ... Ce cnt tefan Hruc nu are legtur cu
colindele, spune etnologul... n credina popular, srbtoarea magic a Naterii
Domnului a adus o serie de obiceiuri care sunt respectate cu sfinenie pentru
sntate i spor n case. Astfel, n ziua de Ajun, pe 24 decembrie, toate pregtirile pe
care le fac gospodinele de la sate au un scop magic: ele vor s stimuleze belugul
casei. Cel mai important dintre acestea este pregtirea copturilor - turtele, covrigii
i colacii, ce se vor mpri, fie ca daruri pentru colindtori, fie ca ofrand pentru
mori. n ajunul Crciunului exist superstiia s nu se bea rachiu, ntruct se spune
c aceasta a fost inventat de diavol, care apoi i bate joc de cel ce-l bea, zicnd c
rachiul are ntietate nainte tuturor bucatelor. De Ajun nu se d nimic din cas i nici
nu se mprumut, pentru c se crede c cel ce d acum, d afar din cas tot
norocul. Tot ceea ce facem, bun sau ru, se va rsfrnge asupra noastr, de aceea
nu sunt ngduite pizma i suprarea, certurile i loviturile: cel ce lovete cu pumnul
va primi napoi tot atia pumni ct a dat. Cei ce cresc albine nu dau nimic din cas
n ziua ajunului Crciunului, ca albinelor s le mearg bine i s nu le scape pe
vremea roitului.
Darnici i buni
Specialitii n Etnografie i Folclor spun c Ajunul este srbtoarea de sfrit de an
patronat de Mo (Mo Ajun), stpnul timpului, deintorul puterii anului ce vine.
Sub influena cretinismului, a deczut ca importan o dat cu apariia lui Mo
Crciun, care este identificat mai mult cu srbtoarea religioas. Cei doi seamn ca
picturile ap, sunt buni i darnici, cutreier toat lumea i fac cadouri, mai ales
copiilor. Mo Ajun druiete nuci, pere, covrigi, colaci, plcinte, prjituri, bomboane i
tot felul de dulciuri, iar Mo Crciun aduce haine, nclminte i jucrii. Conform
tradiiei, Maica Domnului, fiind pe cale s nasc, cere adpost lui Mo Ajun. Acesta,
motivnd c e un om srac, o refuz, ndrumnd-o spre fratele su mai bogat, Mo
Crciun. Mo Crciun era stpnul staulului unde au stat Iosif i Maria cnd s-a

nscut Iisus. Mo Ajun pzea noaptea vitele i a mers de i-a spus lui Crciun c
Maria st s nasc. Mo Crciun a trimis-o astfel pe nevasta sa s o moeasc pe
Maria. Dup natere, el l-a aezat pe Iisus sub un mr i a nceput s culeag fructe
pe care le azvrlea de bucurie la toi copiii care treceau pe acolo. De aici, i obiceiul
ca Mo Crciun s vina cu daruri la copilai.

V recomandm i: