Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Migratii

TIPURI DE MIGRAII
Pornind de la cauzele generale si particulare care genereaza mobilitatea populaiei n
teritorii, obinem urmatorul tablou general al migraiilor:
Migraii individuale determinate n primul rnd de factori economici. n funcie de
raza lor de aciune, de perioada de deplasare si de mijloacele de deplasare, acestea se
subdivid n migraii sezoniere si deplasari definitive la mare distana. Acestea pot adeseori
deveni definitive (migraii forate, migraii libere pe raza limitata, migraii industriale sau
agricole). Cea mai des ntlnita forma de migraii de acest fel este cunoscuta sub denumirea
de exod rural care vizeaza n primul rnd miscarile din interiorul arilor. Sunt de asemenea
cunoscute deplasarile periodice fara legatura cu gradientul de munca - de tip turism si de tip
pelerinaj.
Migraii pe grupe organizate, care pot fi definitive (migraii razboinice - o parte a
marilor invazii, colonizarea -, migraiile vnatorilor, crescatorilor de animale, agricultorilor
dupa epuizarea terenurilor lor). Ele pot fi de asemenea ritmice, desfasurndu-se ntr-un spaiu
definit (nomadism pastoral, nomadismul pescarului, vnatorului, culegatorului, agricultorului
cu ritm sezonier) sau cu caracter de seminomadism viaa agricola si pastorala de munte etc.
Asemenea miscari snt determinate de un anumit mod de viaa, conturat secole de-a rndul.

MARILE MIGRAII, ROLUL LOR N POPULAREA GLOBULUI

Migraiile populaiei snt foarte vechi. Marile migraii de la sfrsitul perioadei antice
si nceputul sclavagismului timpuriu au avut un rol important in apariia multor popoare din
Asia si Europa. Aceasta perioada este adeseori denumita si epoca marilor migraii ale
popoarelor.

Pagina 1 din 6

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Acestui timp i aparine raspndirea popoarelor germanice in Europa centrala si de

nord, inclusiv patrunderea lor n insulele Britanice. n aceasta perioada, popoarele slave se
raspndesc ntr-o serie de ari din Europa de rasarit si Peninsula Balcanica.
n prima jumatate a mileniului I, emigreaza din regiunile Uralului n regiunile Dunarii
mijlocii, maghiarii (ungurii de astazi). n aceeasi perioada snt cunoscute cuceririle arabe
(ncepnd cu secolul al VII-lea e.n.) care au fost urmate de raspndirea arabilor n arile
Orientului Mijlociu si Apropiat, n arile Africii de nord si asimilarea de catre acestia a
populaiilor locale.
Printre migraiile primei jumatai a celui de-al doilea mileniu se remarca invaziile
mongolilor in multe ari din Asia si Europa rasariteana, cuceririle turcesti din Asia Mica,
incursiunile triburilor din arile Africii ecuatoriale, n Africa de sud si altele.
O noua faza n miscarea migratorie a populaiilor este deschisa de epoca marilor
descoperiri geografice.
n acest timp, spre America se ndreapta fluvii de oameni. Mai nti spanioli si
portughezi (n America Centrala si de Sud), apoi francezi, olandezi, englezi, scoieni,
irlandezi - ndeosebi n America de Nord.
Numai n cea de-a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, din Europa au emigrat
peste ocean circa un milion de oameni; aproape 2/3 din acestia snt originari din Marea
Britanie. Sunt cunoscute de asemenea transmutarile forate ale unui imens numar de negri sclavi adusi din Africa in America si a1te coluri ale lumii.
Cercetarile actuale apreciaza cifra negrilor-sclavi la cteva zeci de milioane, ceea ce a
determinat o depopulare a Africii n secolul al XVIII-lea si sporirea populaiei Americii.
Negrii amestecai cu emigranii din Europa au pus baza formarii multor naiuni latinoamericane.
Secolele urmatoare marcheaza un proces continuu si sistematic a1 emigrarilor. Cele
mai caracteristice pentru secolul XIX si nceputul secolului al XX-lea snt emigrarile de
populaie din Europa n America; proces ce se accentueaza ndeosebi prin anii 1830-1850,
cnd media anuala de emigrani din Europa n America atinge circa 3.000.000 persoane.
Emigraia europeana a fost strns legata de dezvoltarea rapida a capitalismului, ca
urmare a apariiei unei suprapopulari agrare, destramarii mestesugurilor si apariiei somajului.
Marile de peste ocean au oferit n acelasi timp cmpuri deschise, o cerere puternica de fora
de munca.

Pagina 2 din 6

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

PRINCIPALELE ETAPE ALE MIGRATIEI IN SECOLELE XIX SI XX

Migraia din ultimul secol si jumatate poate fi grupata, dupa numarul, originea si
caracterul ei specific n cinci mari etape, si anume:
Etapa 1335-1846, perioada unor mari prefaceri social2 n aproape toate statele
Europei occidentale, marcheaza o renviorare a migraiei din secolul al XVIII-lea. Curenii
principali pornesc din arile atlantice, ndeosebi Anglia si Scoia, din arile Scandinaviei si, n
secundar, din Frana. Numarul celor plecai se apreciaza la circa 100 000 persoane n ntreaga
perioada, emigranii fiind n principal arani sau, n parte, mestesugari. Direciile de deplasare
vizau ndeosebi America de Nord si coloniile europene din Australia si Noua Zeelanda.
Etapa 1846-1880 se caracterizeaza prin deplasari masive care ajung la 300 000-500
000 persoane pe an. in aceasta perioada, n care predomina emigrani lipsii de mijloace
materiale, direciile de deplasare ramn de regula aceleasi din perioada anterioara.
Etapa 1880-1914, perioada premergatoare primului razboi mondial, se caracterizeaza
printr-o crestere puternica a emigraiei atingnd, n medie, circa 800.000 persoane anual (cu
maximum de 2 milioane n 1910, din care 1,3 mil. proveneau din Europa). Curenii de
emigrare vizeaza de asemenea pe anglo-saxoni, la care se adauga locuitorii din Europa
central-orientala si meridionala (ucraineni, polonezi, cehi, italieni). Participa activ japonezii si
chinezii. Masa emigranilor o formeaza muncitori necalificai, fara mijloace si resurse de trai.
Zonele de imigrare se extind, America de Nord ramnnd n continuare atracia principala.
Deplasarile masive, ntr-o perioada relativ redusa, creeaza situaii sociale ale caror
consecine trag primele semnale de alarma, genernd ideea unei anumite reglementari a
imigraiei n ansamblu.
Etapa 1914-1940 prezinta trasaturi distincte. Ia amploare, spre deosebire de perioada
de dinaintea primului razboi mondial, emigraia forata rezultata din poziia unor guverne faa
de minoritaile naionale sau din alte atitudini politice si religioase, din condiiile unor tratate
de pace, n urma formarii noilor state independente etc.
Migraii nsemnate au loc dupa razboiul greco-turc (1921-1922). n Grecia au venit
circa 1.200.000 greci din regiunea Turciei europene si din Asia Mica, iar n Turcia au venit
circa 400.000 turci din Grecia sau din alte ari balcanice (Iugoslavia, Bulgaria).
Dupa primul razboi mondial se nvioreaza din nou emigraia europeana peste ocean,
circa 600.000 de persoane/an, pentru ca apoi sa scada, deoarece n S.U.A., Canada, Australia
au aparut crizele economice care au ngradit emigraia, dirijnd-o n special spre America de
Sud.
Pagina 3 din 6

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Dimensiunile emigraiei cresc n anii de dupa 1930, cnd plecarile snt determinate nu
numai de cauze economice, ci si politice. In total, n perioada 1918-1939 au plecat din Europa
aproximativ 9 milioane persoane, dintre care circa jumatate n S.U.A., peste 1/10 n
Argentina.
n aceasta perioada, se contureaza o zona de atracie a emigraiei nspre Europa de
vest, n special n Frana, Marea Britanie, Belgia, Elveia.
Prin apariia acestor noi zone de imigrare se anuna deja o inversiune a curenilor
tradiionali.
Etapa de dupa cel de-al doilea razboi mondial. Cel de-al doilea razboi mondial a
determinat schimbari importante n miscarea migratorie. Milioane de oameni au fost evacuai,
alii au emigrat temporar, au avut loc schimburi de populaie ntre ari vecine, au renviat
migraiile determinate de cauze economice. Aceste migraii se deosebesc nsa fundamental de
cele de dinainte de razboi prin proporiile, direciile si formele lor. Asemenea modificari au
avut loc datorita noilor situaii care caracterizeaza lumea capitalista n aceasta perioada.
Trebuie inut seama, n primul rnd, de faptul ca formarea si dezvoltarea sistemului mondial
socialist a redus sfera exploatarii capitaliste, influennd direct asupra acestui fenomen.
n ultimul deceniu, n mod deosebit, s-au produs modificari importante n caracterul
migraiilor tradiionale ntre fostele colonii si metropole. Este evidenta reducerea emigraiei
europenilor n arile Asiei si Africii; se constata de asemenea imigrarea masiva n Europa
occidentala a funcionarilor, militarilor si membrilor familiilor lor.

DIRECIILE MIGRAIILOR UMANE

Sintetiznd volumul si direciile migraiilor, ndeosebi din ultimele trei secole,
obinem un tablou semnificativ al deplasarilor umane.
Primul loc ntre arile de emigraie l dein statele din Europa occidentala. Cea mai
veche poate fi considerata emigraia iberica, cunoscuta nca din secolul al XVI-lea si
continuata ntr-un ritm susinut pna n secolul al XVIII-lea. in aceasta perioada, spre
America de Sud si Centrala s-au ndreptat circa doua milioane de spanioli si cteva sute de
mii de portughezi. Dupa aceasta perioada, intensitatea emigraiei iberice este oscilatorie, nsa
continua pna n zilele noastre.
Att prin vechime, ct mai ales prin volumul ei, se remarca emigraia britanica.
Valoarea acestei emigraii numai n perioada 1825-1940 este de circa 21 milioane persoane,
Pagina 4 din 6

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ntr-o structura variata de la epoca la epoca. Aceasta emigraie este continua pna la nceputul
secolului a1 XX-lea, cnd se produce o "rentoarcere" a ei din S.U.A. si o redistribuire" spre
Canada, Australia, Africa de Sud s.a.
Emigraia germana formeaza un contingent de circa 6,5 milioane (1820-1930), cu
intensitai maxime, ndeosebi la sfrsitul secolului a1 XIX-lea si nceputul secolului al XXlea. Ea cuprinde n primele faze, mai ales pe aranii Germaniei Orientale si Renaniei (zone cu
o agricultura slaba) sau pe mestesugarii ruinai de concurena marei industrii; n perioada
anilor 1930-1940 emigraia germana este dominata de refugiai politici (circa 400.000
persoane).
nca din secolul al XVII-lea se afirma cu toata vigurozitatea emigraia scandinava. Ea
cuprinde ndeosebi o serie de categorii de muncitori specializai, marinari, taietori de lemne
etc.
Emigraia franceza se afirma mai trziu dect cele menionate anterior si cu o
intensitate mai redusa. Ea cuprinde ndeosebi fora de munca disponibila din regiunile
periferice ale Franei, regiuni mai slab dezvoltate, n acele timpuri, din punct de vedere
economic.
Din cadrul Europei meridionale si orientale se remarca ndeosebi emigraia italiana
care se manifesta catre sfrsitul secolului al XIX-lea (ncepnd cu anii 1880 pna n 1928
circa 17-18.000.000 persoane). Ea s-a orientat fie spre arile vecine, fie spre arile de peste
ocean (S.U.A., Argentina, Brazilia). Curentul cel mai activ pornea din Italia de sud, din
regiunile cu regim latifundiar, bazat pe o agricultura extensiva.
Deosebit de activa a fost si emigraia austro-ungara (circa 4,3 mil. persoane n
perioada 1875-1914), cuprinznd ndeosebi arani saraci sau prigonii politici.
Amintim de asemenea emigraia poloneza cu maximum de intensitate ndeosebi n
perioada 1919-1939, cnd circa un milion polonezi s-au ndreptat spre America sau alte ari
ale Europei.
Traficul de sclavi din Africa se nscrie, de asemenea, n procesul miscarilor de
populaii. Comerul cu sclavi a nceput n secolul al XV-lea n Africa occidentala si atinge
punctul sau culminant la finele secolului al XV III-lea. Se apreciaza la circa 20 milioane
numarul negrilor deportai pe plantaiile de tutun, zahar, cafea din Brazilia si regiunea
Caraibe. Un numar mare de negri au fost transportai, de asemenea, n celelalte ari din
America de Sud precum si n S.U.A.
Comerul de sclavi a fost practicat de toate puterile coloniale. Sclavagismul, afirma
Kar1 Marx, este acela care a dat valoare coloniilor, coloniile sunt acelea care au creat
Pagina 5 din 6

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

comerul lumii, comerul din lumea ntreaga este condiia de existena a marii industrii. Astfel
sclavajul este o categorie economica de cea mai mare importana. Acest fildes negru",
provenit mai ales de pe coasta occidentala a Africii ecuatoriale, a fost debarcat in America (la
Santo Domingo), la numai 10 ani de la calatoria lui Co1umb. De atunci, cu o intensitate de
neimaginat, a continuat, timp de mai bine de 50 ani, raspndindu-se n ntreg continentul
latino-american. n Brazilia ei au fost adusi pentru prima oara n anul 1532
n S.U.A., negrii sclavi au nceput sa fie adusi din anul 1619, fiind apreciat prin anul
1860 un numar total de aproximativ 4.000.000 persoane.
Dar emigraia s-a orientat nu numai spre continentul Americii, ci si spre o serie de ari
din Europa sau Asia. Rein atenia, prin amploare si dimensiunile lor teritoriale, migraiile din
Africa spre Europa si mai ales spre Frana, care n 1900 si deschidea frontierele. n 1954,
numarul "strainilor" atinge deja circa 1.000.000, iar mna de lucru nord-africana se apropie
de o jumatate de milion.
Negoul cu sclavi negri a influenat depopularea multor regiuni ale Africii. Numarul
total a1 sclavilor negri a fost apreciat la 20.000.000; dar daca inem seama att de faptul ca
pentru a prinde un negru erau distrusi ali 3-4 negri, ct si de "pierderile" necalculate
survenite n timpul calatoriilor, atunci desigur ca pierderea Africii poate fi apreciata la mai
mult de 80.000.000 persoane.
Din cadrul continentului asiatic se remarca ndeosebi emigraia indiana, chineza si
japoneza care de pe la mijlocul secolului al XIX-lea pna n 1910 cuprindea circa 2,5
milioane emigrani n afara continentului.

Pagina 6 din 6