CIVIL XIII

Regimul juridic al nulitii absolute:

*Nulitatea absoluta poate fi invocata de oricepersoana interesata, de instana
din oficiu, de procuror i de alte organe prevzute de lege. Persoana care poate
invoca nulitatea absoluta poate fi parte in actul respectiv sau ter.
*Interesul este avantajul practic concret pe care reclamantul l obine in cazul
admiterii cererii lui.
In cazul nulitii absolute se ncalc un interes public, dar in acelai timp se
ncalc in mod direct i un interes privat al reclamantului.
*Instana este obligata sa invoce din oficiu (propria voin) nulitatea absoluta.
Instana are aceasta obligaie numai daca exista un proces civil in curs de
desfurare referitor la executarea acelui act i in care nulitatea absoluta nu a
fost invocata de nicio parte / procuror.
Procurorul o poate invoca fie prin introducerea unei aciuni in constatarea
acesteia, numai cnd aceasta este in interesul unei persoane incapabile sau unei
persoane disprute. Prin excepie, daca o asemenea aciune are caracter strict
personal procurorul nu o poate introduce. Procurorul mai poate invoca nulitatea
absoluta pe cale de excepie in cazul unui proces aflat pe rol, cnd participa
efectiv la judecata. Exista unele cazuri expres prevzute unde participarea
procurorului este obligatorie sau facultativa.
*Nulitateaabsoluta poate fi invocata oricnd, este imprescriptibila indiferent
daca este invocata pe calea aciunii in justiie sau pe calea excepiei. Prin
excepie, legea 10/2001 stabilete un termen de un an (prelungit ulterior cu 3
luni) in care poate fi invocata nulitatea contractelor de vnzare avnd ca obiect
locuine dobndite de chiria cu privire la imobilele preluate abuziv de stat in per.
1945-89.
In principiu nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare. Prin
excepie, Art. 1010 da posibilitatea motenitorilor universali sau cu titlu
universal ai dispuntorului de a confirma liberalitatea fcut de autorul lor,
nlturnd orice vicii ale acesteia, indiferent daca acestea sunt de fond/ forma.
Printr-o asemenea confirmare nu trebuie nclcate interesele terilor de bunacredin.
Confirmarea nu se confunda cu refacerea actului nul cnd prile ncheie din nou
acel act, dar respecta condiiile stabilite de lege. Confirmarea se deosebete de
situaia in care ulterior ncheierii actului cauza de nulitate dispare. Regula este
ca actul rmne nul, iar excepia este nlturarea nulitii. (ex. nulitatea
persoanei juridice, relativa / absoluta, este nlturat cnd pana la nchiderea
dezbaterilor in fata primei instane cauza de nulitate nceteaz. Actul constitutiv
trebuie ncheiat in forma autentica.
PRINCIPIILE EFECTELOR NULITII
1

Consecinele juridice ale nlturrii totale / pariale a efectelor unui act jur civil.
Ceea ce este nul nu produce efecte juridice. ns, efectele nulitii vor fi diferite
de la un act la altul. Efectele nulitii sunt guvernate de 3 principii:

Principiul retroactivitii efectelor nulitii.

Principiul repunerii prilor in situaia anterioara ncheierii actului.
Principiul desfiinrii actului subsecvent ca urmare a desfiinrii actului
iniial.

In concret, unui act juridic civil lovit de nulitate i se vor aplica toate principiile sau
numai o parte din acestea in funcie de stadiul executrii lui.
A- Principiul retroactivitii efectelor nulitii
Regula de drept potrivit creia nulitatea actului produce efecte nu numai pt viitor,
ci i pentru trecut, pana in momentul ncheierii lui. Art. 1254 (1) Actul se
considera ca i cum nu ar fi ncheiat.
Excepii: Situaia in care actul va produce efecte intre momentul ncheierii lui i
momentul in care nulitatea este dispusa prin hot judectoreasc / acordul prilor.
1. Nulitatea persoanei juridice produce efecte doar pentru viitor, meninndu-se
toate actele ncheiate de acea persoana jur pana in momentul declarrii nulitii
ei prin hotrre judec definitiva.

2. Excepia cazului cstoriei putative Cstoria lovita de nulitate in care

unul dintre soi a fost de buna-credin la momentul ncheierii ei. Buna-credin
Acel so nu a cunoscut cauza de nulitate. Soul de buna-credin pstreaz
calitatea de so pana la data rmnerii definitive a hotrrii de declarare a
nulitii acelei casatorii.
3. Excepiaminorului de buna-credin la ncheierea unei casatorii lovita de
nulitate, minor care pstreaz capacitatea deplina de exerciiu pt totdeauna.
4. Excepiacopiilor rezultai dintr-o cstorie lovita de nulitate. Nulitatea
cstoriei nu produce efecte retroactive, acei copii vor pstra numele de familie
dobndit potrivit Art. 450 i vor rmne copii din cstorie i dup rmnerea
definitiva a declarrii hotrrii de nulitate a cstoriei.
5. Ipoteza filiaiei unui copil din afara cstoriei prin recunoatere ulterior
lovita de nulitate. Intr-o asemenea situaie nulitatea nu va produce efecte
retroactive, in sensul ca un asemenea copil va pstra pentru trecut numele de
familie dobndit in urma recunoaterii.

B- Principiul repunerii prilor in situaia anterioara actului

Regula de drept potrivit creia prestaiile executate pana la momentul declarrii

nulitii actului prin hotrre judectoreasc sau prin acordul prilor vor fi
restituite. (Art 1254 (3)).
Excepii:
1. Excepia cazului dobnditorului dintr-un act translativ / constitutiv de dr
reale care va pstra fructele produse de bunul in cauza pana in momentul
declarrii nulitii actului cat timp a fost de buna-credin. Intr-o asemenea
situaie se aplica principiul ocrotirii bunei-credine.
2. Cazul persoanei incapabile care a ncheiat un act cu nclcarea
condiiilor prevzute de lege referitoare la capacitate. Incapabilul nu va trebui sa
restituie toate prestaiile primite in baza actului declarat nul, ci doar prestaiile in
limita folosului realizat. (limita creterii patrimoniului minorului). Restituirea exista
in aceasta situaie numai in limita folosului realizat. Daca incapabilul a fcut
imposibila restituirea in natura a prestaiei primite cu intenie sau din neglijenta
grava, va trebui sa restituie ntreaga prestaie.
3. In cazul in care dobnditorului unui bunindividualdet. a devenit
proprietarul unui bun prin uzucapiune nu va trebui sa l restituie in cazul declarrii
nulitii actului de nstrinare.
4. Situaia in care s-a prescris aciunea in restituirea prestaiilor. Aceasta
excepie este discutabila fiindc obligaia de restituire a prestaiei exista i dup
mplinirea termenului de prescripie extinctiva, dar se transforma ntr-o obligaie
imperfecta.
C- Principiul desfiinrii actului subsecvent ca urmare a desfiinrii
actului iniial
Regula de drept Resoluto iure dantisresolvitriusaccipientis, potrivit creia
desfiinarea actului iniial atrage desfiinarea actului ncheiat ulterior aflat in
legtur cu primul act. Actulsubsecvent este unul principal pt ca are o exista
de sine stttoare, dar este in legtur cu un alt act. Legtura dintre cele 2 acte
este data de un drept care a format obiectul celor 2 acte, de regula acelai drept.
Acest principiu, ca i al doilea, este legat de primul principiu.
Excepii: Cnd actul subsecvent rmne valabil.
1. Actele de nstrinare succesive cu privire la un bun mobil prin natura lui
individual determinat. Al doilea act de nstrinare se pstreaz chiar daca se
declara nulitatea primului act doar daca cel de al doilea act este unul cu titlu
oneros i dobnditorul lui a fost de buna-credin la momentul ncheierii actului.
(Art. 937).
2. Actele de nstrinare a unui bun imobil, acte succesive cu titlu oneros. Cel
de-al doilea act se va menine chiar daca primul este desfiinat, numai daca
aciunea in declararea nulitii lui nu a fost intentata in termen de 3 ani de la data
depunerii cererii de nscriere in cartea funciara de ctre subdobnditorul bunului.
3

(Art. 909 (3)). Termenul de 3 ani este un termen de decdere, a crui mplinire
duce la stingerea dreptului de a obine desfiinarea actului subsecvent i de a
obine rectificarea nscrierii in cartea funciara fcut in temeiul actului
subsecvent
3. Cazul actelor succesive de nstrinare a unui bun imobil din care primul
act poate fi cu titlu oneros / gratuit, dar actul subsecvent este unul cu titlu
gratuit. Termenul este de 5 ani in acest caz.
4. Situaia anularii unei hotrri judectoreti declarative de moarte in care
cel declarat mort nu va obine restituirea in natura a unui bun propriu nstrinat
cu titlu oneros de motenitorul sau unui dobnditor de buna-credin. Bunacredin dobnditorul nu a cunoscut i nici nu trebuia sa cunoasc faptul ca cel
declarat mort este in via la momentul dobndirii bunului. Excepia va fi
aplicabila numai daca dobnditorul cu titlu oneros al bunului a nscris dreptul sau
de proprietate in Cartea Funciara.
5.Cazul in care dobnditorul unui bun individual det. a devenit proprietar prin
uzucapiune. Aceasta excepie este discutabila in situaia in care nstrinatul din
actul iniial solicita doar desfiinarea actului subsecvent fr a solicita restituirea
in natura a bunului nstrinat, a.i. instana nu va fi abilitata sa examineze daca a
intervenit uzucapiunea. Intr-o asemenea situaie, reclamantul va avea un interes
practic in desfiinarea actului subsecvent, a.i. va fi aplicabil principiul menionat
in lipsa unei norme speciale care sa instituie o excepie de la acest principiu.
6. Actele subsecvente de conservare / administrare care se pstreaz cnd
actul iniial este desfiinat. De regula, actul iniial este unul constitutiv / translativ
de drepturi reale.
7. Contractele de locaiune ncheiate ca acte subsecvente atunci cnd titlul
locatorului este desfiinat. Titlul locatorului - actul jur civil din care se nate
dreptul locatorului de a folosi acel bun. Contractul de locaiune va produce in
continuare efecte pe durata stabilita, dar nu mai mult de 1 an.
8. Cazul actelor subsecvente cu executare succesiva / continua in care titlul
nstrinatului este desfiinat. i in acest caz contratul subsecvent se pstreaz pe
durata maxima de 1 an.

Modaliti de restituire a prestaiilor executate in baza actelor juridice

civile declarate nule
Legea prevede ca restituirea se face in natura. Trebuie restituita nsi prestaia
executata. Prin excepie se va recurge la restituirea prin echivalent daca
restituirea in natura este imposibila, sau daca restituirea privete
prestarea unor servicii deja executate.Astfel se va plti o suma de bani
egala din momentul in care debitorul a primit-o.

Daca restituirea se refera la un bun individual det. i acesta a pierit in ntregime

din motive nefortuite / nstrinat, valoarea sumei de bani ce se va plti este
diferita:

Daca dobnditorul este de rea-credin (a cunoscut cauza de nulitate), sau

daca restituirea se datoreaz culpei sale, atunci suma de bani pe care o va
plti va fi suma mai mare dintre valoarea bunului din mom. primirii lui de
ctre debitor i valoarea bunului din mom. pieririi /nstrinrii.
Daca dobnditorul este de buna-credin va trebui sa plteasc valoarea
mai mica dintre cele 2

Daca pieireatotala este fortuita, atunci:

Debitorul este exonerat de rspundere cnd a fost de buna-credin. Este

exonerat de rspundere numai daca dovedete ca bunul ar fi pierit i in
minile creditorului daca ar fi fost predat atunci cnd este debitor de reacredin.

In cazul pieiriipariale, debitorul l va indemniza (plti o suma de bani) pe

creditor, cu excepia cazurilor in care pieirea parial se datoreaz unei folosine
normale a bunului / nu este imputabila debitorului. In plus debitorul de reacredin trebuie sa plteasc creditorului o suma de bani egala cu valoarea
folosinei bunului de care a profitat. Debitorul de buna-credin va pstra fructele
produse de bunul ce trebuie restituit cat timp a fost de buna-credin.

Excepiile de la principiul ceea ce este nul nu produce efecte juridice

(de la efectele nulitii):
1. Conversiunea actului juridic civil
2. Aplicarea regulii erorii comune i invincibile
3. Aplicarea principiului rspunderii civile delictuale
1. Conversiunea consta in interpretarea voinei prilor unui act jur civil lovit de
nulitate ca un alt act juridic civil valabil (Art. 1260).
Condiii cumulative de aplicare a conversiunii:

Un act juridic sa fie lovit de nulitate totala

Nulitatea sa fie efectiva
Intre actul juridic lovit de nulitate i cel valabil sa fi cel puin ...(?)
Condiiile de valabilitatea ale actului sa se regseasc in coninutul actului
lovit de nulitate
Din manifestarea expresa sau tacita de voin a prilor sa nu rezulte
inadmisibilitatea aciunii
Manifestarea tacita de voin in sensul nulitii actului rezulta din scopurile
urmrite de pri lovite de nulitate.

Este discutabila existenta condiiei nulitii absolute a actului. ns, din

interpretarea logica a fortiori rezulta faptul ca e aplicabila conversiunea i in
cazul actelor lovite de nulitate relativa.

Aplicaii:

Situaia unui contract de vnzare lovit de nulitate care, in temeiul

conversiunii, este interpretat ca un antecontract de vnzare.

Situaiile referitoare la actele de nstrinare a unui bun care a format

obiectul unui legat. Daca actul de nstrinare este lovit de nulitate, in
temeiul conversiunii, va fi interpretat ca un act de revocare a legatului daca
sunt ndeplinite toate condiiile conversiunii. Revocarea poate fi expresa sau
tacita.

2. Principiul aplicrii regulii erorii comune i invincibile este consacrat

de Art. 17 (2), cu toate acestea daca o parte s-a aflat in eroare cu privire la o
calitate a celeilalte pri, actul va produce efecte. Acest principiu este regula
potrivit creia daca o parte se afla ntr-o eroare comuna i invincibila cu privire la
o calitate a celeilalte pri sau la un alt aspect esenial in momentul ncheierii
actului, actul va rmne valabil.
Eroare comuna eroarea in care s-ar afla orice persoana
Eroarea invincibila eroarea nu putea fi descoperita in baza unor diligente
normale, rezonabile ale persoanei.
(3) Principiul nu este aplicabil in cazul nscrierilor in CF sau cnd legea prevede
un sistem de publicitate in privina actelor ncheiate

3. Principiul rspunderii civile delictuale, regula de drept potrivit creia

incapabilii care au ncheiat un act juridic civil cu nerespectarea condiiilor legale
referitoare la capacitatea de exerciiu nu vor suporta consecinele nulitii
relative, fiindc actul este ncheiat valabil. (Art. 45 (2) Daca incapabilul
creeaz aparenta ca este capabil prin manopere dolozive (frauduloase) actul e
valabil).