JEAN PIAGET CONSTRUIREA REALULUI LA COPIL Traducere de DAN RAUTU e EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA BUCUREST!, 1976JEAN PIAGET LA CONSTRUCTION DU REEL CHEZ L'ENFANT Cinguiéme éaition © DELACHA r CHAUX ET NIESTLE S.A, NBUCHATEL (SWITZERLAND) 1967, 1971, 1073 i lupa_cum descoperin: ca“ eveni- porali. Or, ace Pom vedea, in masura in care “danse si s¢ Situeazs_astiel.¢ “ment intre event Buda I percept se sdvirgeste deci print cau cea pe care am descr e, ‘ie la haos 1a cosmos, pe care o vom rer raprezentarea lumii in cursul prim!lor doi ani, epninare @ egocentristmulu: comparabit io. pe planul gindirii reflexive st a logic’ opilului. Scum ins vom cauta oA sesizam acest proc cretinoasterii sub forma sa elermentardé st primordial dstfel prin ce anume depinde el de mecanismul insugi al intelectuale. es constitutiv ‘vom intelege asimailaritDEZVOLTAREA NOTIUNI DE OBIECT Pentru a infelege felul in care inteligenta care se naste constru- ieste lumea exterioaré, prima problema ce se cuvine sa ne-o punem gste de a sti daca in cursul primelor luni eopilul concepe si percene + Juerurile aga cum facem noi, sub forma de obiecte substantiale, per- manente $1 de-dimensiuni constante. Dac lucrurile nu sta actfel, va trebui sa explicdm cum se constituie notiunea de obiect. Probleme este strins legatd de cea a spatiulul. O lume fara objecte nu ar putea avea un caracter de omogenitate spatial gi de coerenta in deplastirt care defineste universul nostra, Invers, absenja unor agrapiets ta sehimba 2 chivala cu Tatum Ie chi = cu_transl aint | respect a oriearul object ri de" stare, cu absent: ~betmiangit_AF Wrebur GeetTm acest print Capital. 34 ‘ocupam=s i multan de substan{a si spatiu gi daca ne von limita In notiunea de obiect 0 facem prin abstractie. > + © lume compusa din obiecte permanente constitule nu numai un “« univers spatial, ci si o lume ce asculté de cauzalitate, sub ferma de relatit intre lucruri ca atare, si care este ordonata in timp, fard ani. hilari si reinvieri continue. Este vorba deci de ~~ “r‘vers in acelasi timp stabil si exterior, relativ distinct de lumea im, sara st in care subiectul se situeazé ca un teypen particular in ansemblul celor- lalfi termeni. Dimpotriva, un unfVers fra obiecte este o lume al eatel Spatiu nu conatituie, un’ medi cit de cit solid, ci se limiteass eh structureze actele insesi ale subiectnlui : este o lume de tablouri, fiecare putind fi mai mult sau mai pufin cunoscut si analizat, dar cave dispar si reapar intr-un mod capricios. Din punctul de vedere | este.o lume ¢ wenea natura cd legaturile_dintre | waseate prin ile dintre_actiune si rezultatele ela activitatea sublectului este deci coneepita ca / te primul-$iaproape_unicul_ motor. In sfirgif ince priveste limitele! “ Gintre et si lumea exterioars, un univers HM pbleste cote tar eee s_in care eul, lipsindu-i cunoasterea de siiie, seal fablourilé exter ‘a, tablourile se 'centreazd o | Intr-adevar, aceasti problema le conditioneazs pe toate celelaite, | | | | Capitotul I 7cuprind ca_peun Iueru intre alte lucrur ui TntFetin intre ele relatii independente de ew Or cbscrvarea si experimentarea combinate par sé’ demonstreze c4 noliunea_deobiect, departe de a fi innascuta sau data de-a rata in experienta, se construieste treptat. Se pot distinge gase etape, care corespund etapélor dezvoltarii intelectuale in general. In cursul pri- melor doua (stadiul reflexelor si stadiul primelor deprinderi), uni- versul copilului este format din tablouri susceptibile de a da nastere la recunoasteri, dar fara permanenis substaate substantialé $f fara organizare spafiala. In stadiul al treilea (al reactiilor circulare secundare), Iu- crurilor li se conferaé un inceput de permanent, ca prelungire a migcarilor de acomodare (apucare etc.), dar Incé nu se observa nici cdutare sis in vederea regisirii obiectelor absente. In cursul etapei a patra (,aplicarea de mijloace cimoscuto la situatii noi"), are loc 0 cdutare a obiectelor disparnte, dar fara ca subiectul sé ‘tind seama de deplasarile lor. In cursul unei_a cincea etape (aproximativ la 12—18 Juni), obiectul este constit litate dé substanta in- dividuala p si inserat in grupuri de deplasari, dar Gopilul nu poate inca si {ind seama de schimbarile de pozitie care se des- fasoara in afara cimpului perceptiei directe, In stirgit, intr-o a gasea etapa (care Incepe la 16—18 luni), exist o reprezentare a abiectelor absente si a deplasarilor lor isi, § 1. Primele doua stadii: nici o conduit. special’ in raport cu tele disparute. — In ansamblul impresiilor care asalteazi con- stiinfa copilului, el distinge si recunoaste foarte repede unele gru- UL stabile, pe’ caro Te "Von deseming ai eee Ee lat de"ce'am admis (vol. 1) c& orice schema de asimilare Féproduca toare se_prelungeste_ mai de sau_mai_tirziu in asimilare gene- Yalizatoare si asimilare re -combinate, recunoasterea rezul- tind direct din asimilare, Caznl cel mai clementar al acestui proces este, incontestabil, sup- tul. Incepind cu a doua saptamind a existentei sale, sugarul este in stare, SA regdseascé: mamelonul si si-l distinga de 'tegumentele in- conjuratoare : aceasta este o proba ca schema suptului pentru alip- tare incepe SA se disocieze de schema suptului in gol sau al suptului unui corp oarecaré ica aveasta schema da loc ‘unei recunoasteri in acte. La fel, in sdptémina a cincea sau a sasea surisul copilului arata indeajuns 4 ¢l recunoastevacile sau figurilé familiare, in timp ce sunetele sau imaginile neobignuite il lasa intr-o stare de nedumerire. Vorbind mai general, oric fionalé (deci orice reactie cirevlara primara) a suptilai, Vazulus, auzului, pipaitului etc. da log Ja recunoasteri 2 ~ “Dar nimic din toate acestea nit dovedeste si nici mécar nu suge- ¢Teazi ci universul primelor saptamini ar fi intr-adevar decupat in ) obleete", adicd in lucruri concepute ca find permanente, substan 4 Viale, exterioare cului si care persevereazi in a exista gi attnci cind nu afecteaza direct perceptia. Intr-adevar, recunoasterea nu este in caz prin ea insisi o recunoastere de Oblecte si putem si ne con- wingem ca nici unul Gintre caracterele distinse aici nu defineste re- © cunoasterea la inceputurile ei, aeste caractere find produsul unei intelectuale foarte complexe sn al unul act elementar de mrieEste adevarat C8, Tm Teoria aso- a5 putea admite cA recinoasterea con- “ fera direct calitatilor recunoscute aledtuirea obiectului insusi ; daca, intr-adevar, pentru recunoasterea unui lucru, copilul trebuie si ff pistrat imaginea acestui lucru (0 imagine care sa poata fi evocata, si nu numai schema motorie ce se readapteaza la fiecare nou con tact), si dact recundasterea rezulti dintr-o asociafie intre aceasta imagine si senzatiile actuale, atunci in mod firesc imaginea pastrata va putea sa acfioneze pe plan mintal in absenta lucrului si s4 suge- reze astfe] ideca conservarii Ini, Recunoasterea s-ar prelungi in aceste condifii intr-o credin{a in permanenta obiectului insusi Dar, in cazurile elementare pe care le luim in conside: momentul de fal mnowsterea nu reclama niclo”é n imnaghit minal: Pantra one ates Toc oe inceput de recunoastere este Suficient ca atitudinea adoptata mai inainte fata de lucru sa fie din nou declangaté gi ca nimic din noua perceptie s& mt contra- careze aceasta schema. Astfel, impresia de satisfactie gi de familia~ rilate, proprie recunoasterii, Hu, fial al ecuinoast 1 aire loc ; familiar sau e prezent in mod constant, auto~ deprinderis suprini orice _prilej de recunoastere 164 Obiectul rezisté in suficienta masura la activi- senzorio-motorii pentru a crea o dezadaptare momen- loc imediat dupa aceea lao readaptare reugita, atunci astmnilarea “és de recunoastere ; aceasta din urma nu este deci constientizaren potrivirii mu un obiect dai si schema complet pregatita a asimilarit Ini. Recunoasterea incepe deci prin a Fsubiectiva inainte de a deveni recunoastere de obiecte, ceea ce nu-l impiedica, firegte, pe subiect, si proiecteze perceptia recunoscuta in universul nediferentiat al constiintei sale ,nedualiste” (nimie ne- fiind la inceput resimfit ca subiectiv). Cu_alte cuvinte, recunoaste- rea este Ja inceput doar un caz particular al asimilarii : Jucral reeu~ 9noscut excita gi alimenteazd schema senzorio-motorie care a fost anterior construité pe masura Ini, si aceasta fara nici o necesitate de epocare. Aga stind lucrurile, este limpede e& recunoasterea nu con- Guee in nici un caz de la sine si fra complicatii ulterioare la no~ fiunea de obiect. Pentru ca un tablou_recnnoscut._si_deyind un Ohiect el trebuie s& se disocieze de actiunea proprie si 84 fie situat “tain context de relalii spatiale sicauzale independente de acti- Vitalea Imediata. Criteriul acestei obiectivari, deci rupturi 2 continuitafii intre lucrufile percepute. si schemele senzorio-molo- nil elementare, esie aparitia conduitel Feu tablourile ab- te; chutare @ unui object disparut, credin{a in permanenta lui, @oeare etc. Or; asimilarea primar nu implied decit o continuitate (otald intre actiune si mediu gi nu conduce la nici o reaetie care s& depaseasca excitatia imediata gi actual. ‘Mai mult decit atit si independent de recunoastere, nimic nu do- -vedoste ed perceptia direct ar fi la inceput perceperea unor ,obiecte' ‘Atunel cind percepem un lucru imobil, noi il situa, intr-adevat intr-un spati In care ne aflam noi ingine si fl concepem, astfel, dupa legile perspective! : unghiul particular din care Tl vedem nu ne im pledied sa concepem adincinea Tui, partea dinapoi, deplasirite I posibile, pe scurt, tot ceca ce face din Incru un object caracterizat Prin forma lui prin dimensiunile sale constante. Pe de_alta parte, Plunci-cind pereepem lucrul in migcare sau numai indepartat de Jocul initial, noi distingem aceste schimbari de pozitie de schimba~ hile de stare $1 opunom astfel in fiecare clips-tucrul aga cum este UL iucrufui aga cum apare vederii noastre. lar aceasta diiblé distine- fie conduce, si ea, la permanenta caracteristicd notiunii de object Gare copilul procedeazé Ja fel inc de la-inceputurile activitatit sale? Ne este permis, pentru a nu spune c& este chiar necesar, he indolin de acest Iucru. In ceea ce priveste lucrul imobil, numat treptat o structura spatiala conyenabilé va_permile si i se_atribuie toliefit forma, adincimea caracteristive identitatii sale obiective. Cit ies Tia inigcare, In inceput_nimic nu-i permite copilului si diferentieze achimbarile de_poritie de schimbarile de_stare si. s& confere astfél perceptiilor fluente calitatea de i geometrice, si prin urmare de obiecte. Dimpotriva, deos fe situa in spatiu si nu poate concepe 0 relativitate.ab- migcirile Itimiiexterioare si migearile sale propriiy copilul nu va fi in stare la inceput si_construiascé nici ,grupurt, nici obiecte si va putea foarte bine si considere alterdrile imaginit sale despre lume ca fiind in acelasi timp reale si generate neincetat de propriile sale actiuni. 10 Este adevdrat ci deja in aceste stadii_initiale ati coortonirite sctiemslor elerogene care apar anterior coordonarit aptcarit si VSzulii (coordonare care pune 0 problema specisla), i petdenaltt parte de acomodéirile senzario-motorii. Aceste dou tipuri de “comportien ment il conduc deopotriva pe copil Ia depasires ime~ diatului absolut pentri a asigura fablourilor percépute un inceput de coutimmrate a In ceea ce priveste coordonarea dintre scheme, ne putem referi Ja schema vazului sia suzulut : din luna a doua si la inceputul lunii a treia, copilul cauld sa priveasca obiectele pe care le aude produ- cind sunele (vol. I, obs. 4449), vadind astiel 4 el stabileste 0 inrudire intre unele sunete si unele tablouri vizuale, Bste_clar ca © asemenea coordonare confer tablourilor senzoriale un grad de 30- lidifate Th plus, de funci cind tablourile senzoriale sint percepute printfumr-stigur gen de scheme de a astepta si Vada ceva ‘asp Subiectului care asculta_un_s mdinta de a_considera tabloul vizual ca find preexistent perceptiei. La fel, orice coordo- nare intersenzOTialA (HEE Supt st apucare, intre apucare si viz ete.) contribuie Ja suscitarea unor anticipari care constituie tot atitea asi- _gurarl asupra sondnali st coerentet Tamir éxterioare Z ‘Si Totigi de-aier pina la HotiuneA Ge obit este un drum foarte lung, Intr-adevar, aga cum am vaizut (vol. 1, cap. IL, & 3 si 4), cot donarea intre scheme eterogene se explicdprintr-o asimilaxe reci- proci a unor scheme prezente, In cazulvazuluil si auzului,. nuexista déci_de Ta bun inceput o identitate obiectiva it vi tabloul Sonor (fablou care poate fi la fel de bine tactil, gustativ ete of mma 6 identitate care intr-un_fel_anumlt-ete. sublet: merge tului primitiv, conceput ca find cea ce-i sta Ja a5 deci min’ TH maiTs-ew-ansamblureonduitelor din” aces pectiv cut reactiile circulare_primare si secundare in cursul carora, universul i se prezinta sibiectulut et depinzind de activitatea tui! Exists un progres fata de primole stadii, in timpul carora obiectul ami se deosel reraltatele-wctivitatii reflexe sau doar ale reac~ fici circulare primare (adied ale actiunilor exercitate de subiect asupra propriului su organism, pentru a reproduce un efect inte- resant), dar este vorba de un progres de grad. si nu de calitate obiectul nu exista ined Wecit Th Tepatura cu actiunew proprie. Dovada ca obiectul nu reprezinté inci nimic mai mult, este fap- tul ¢&, asa cum vom vedea mai departe, la aceasta virstd copilul nu prezinta ined nici o conduita particulara referitoare la lucrurile di parute din cimpnl perceptici sale: reactia Luciennei la 0; 7(30), cind {i acopr papusa cu un seutec (obs. 7), anun{a deja aceasta con- duita. ‘Aceasté dependenta a obiectului de actiunea proprie se_reg seste intr-un_al doilea grup de fapte, asupra cdrula putem insista acuny Taptale de supucere TUreTpEa (7 Aceste observatii se afla, in epoca abe ai TET ‘dbs. f din primcle stadii, inf aceeasi relatie ca gi ,acomo- darile vizuale ale migcarii rapide" in raport cu obs. 2 gi 5: cu alte cuvinte, permanenta proprie inceputurilor obiectulul_tactil_nu.este deocamdatd decit_o prel ‘a_migcirilor de acomodare, dar de acum incolo copilul va cduta si reapuce obiectul pierdut in pozitii noi gi nu numai in acelasi, loc. Intr-adevar, indata ce intre 4 si 6 luni, apucarea devine o ocupatie sistematica si al edrei interes este precumpénitor, copilul invaté in_acelasi timp sa. urmareascé cu mina corpurile care-i scapa, chiar atunci cind nu Te vede. Tocmai aceasta conduit permite-sublectubsi-si-atrityaie_un_inceput de permanenta ectelor tactile: ~ —— Obs, 13 — Jacqueline la 0 ;8 (20) Imi ia ceasul pe care 1-1 ofer, in timp ce refin lanful. Ea il priveste eu mult interes, i pipe, Ml Intoaree, face apff fic. Trag de lanf, Ea simte'o rezistent& 31 reline ceagul cu putere, dar termina pri ada drumul. Cum ea este culeata nu incearet s& priveascd, dar intinde bratul, ia din now ceasul sil aduce In faja ochilor. Reineep jocul : ea ride de. rezistenfa ceasului, continua si-1 caute fara a A, Daca ‘mod progresiv (de ficeare dati ceva mai departe ade tocul unde Ia regs), 11 cauta din ee tn ce mat depart, vipdin tiAaind tot cea ce je oferd, Dach tray consi brusey ease liniteash oh elas ‘exe loci! din tare e pornt cenl ateaialee tavekiey neal se Of scents permanent ete easy fukebe Oe apoemees Bae sub pei winnie eoplulal aeund eeasul tn spatele opin mele eee pawns ee Yesclionens gi ule dintco. dala oh: te fines dateoe Bete ehet Vininle bar als! Confopeasea fark & posed melee” Disses te ts Serum din ho cessal in miinile Facgueliel a abot a fete aie ‘se schimba ; il cauta din nou. " Shia TS Geum @ contraprebd + ta 039.23) Jaugueline sa sata, int i pun pe denucht 9 mm ecae a 0 Hause Manas se eS es ee Oe ee se Ll ss elt eatin frac ec), Smet ek nese ta queline it retragea mina. " tect Teel ne Inceretacemaastoare cao bili, um ereion ete, obtinind acsteas beacfil" Or, mina men nii-o imterestech delve, Asavie, uitarenineervine he Gatorita uel deprasin a intercoulut Pus sh simple toesinen mil ile ee eee fie in eae degotte cola au atins dea bcc ous poste te ators Ge Scune end minal se ADM dela sub nina mie Wl este meas Oe a apuce La 0:9 (22) aceieasi observatii. - von Obl tan 8) conte ee snr og pane min ml Wiig fe fale Btinaty Site rae ets Techic seins $9 seshide ca precauie if piven sion deeekae a el Face seats migei de peste zee a canes een ee eanee gmeraee ded sufcion ta ea 54 atns oblectal gi sh cread ch La apucat pent ‘en sit sonecapa ca atind-se nae, Gu Wale'ek nee mal eae O asemenea conduita este de naturA sA arate, ca si cele mentionate mai sus, ce permanenta tactilé atribuie copilul obiectelor pe care le-a apucat. * ob iar Ta nd sy Eee, 876) pole 'o ale de eb pe core ma aintep apucise to batts, fine wie 9 Sees Frou stu vival In acest car el iat ade bossa mine he isla oe Sie beivegte indeltng cu 9 expresie de suspieh de aetesbe ee tt Gao fea Sentient une Siaparir Totus Hes ek eanndane Rena pled oe Femetabilg el veincepe Sica balanstie mings Seg onan sane Gee rn {ose ain now! Onieine a vazut acest act i mimiea copiluiui, nu poate sn Intestate’ asnenen expat eg incrente fos face abit reno seen ‘oSscrenltendauasts a ce aah sin teulerne in 08 pas Sagi seen nara otc, proc ace sala 0 ae Tn condinware, Laurent cdruia U daw iar eutia, 0 plerde din now multe od El se limiteaed in aeoste cazurl sgt intind§ Weafal pentru a o take ing) do name im minha sonunfa toes tare ed oe am eeeee Gos ir” Ynurent i O14 @) elute dela oe tabi name ne seapase i nus privete tien ce fave, er ininde bral waives heehee aes ora in omen ear ob a 0 £0) eh face 9 igre fy fs, cw_antebraal pentru a ‘ceargaf un bat pe care il finuse in mink or ill setpase, ae ee 22 Aceeagi reacfie la 0554) cu diferite alte obiecte, Incere si determin cpinii unde merge copllul cu cutarea lui. Ii ating mina prin intermediul unei papusi pe care o trag Inapol medial, El se limiteazi si fack 0 miscare in jos fu antebrajul {ara s& exploreze efectiv spafiul inconjurator (vezi mai jos, ‘cap. II, 008. 60) La 07610), la 0;6(0), 1a 0;6(0), Ia 056418) ete. consemnez aceleasi fapte. Atunci cind, coborind bratul, nu’ gaseste oblectul, Laurent fl considera Ga vdisparut, Obiectul pe eare- eauta ‘nu poseda deci deocamdata o mob iitate ‘eald, ci este conceput ca o simpli prelungire a actulul intrerupt al apurdi Dimpotriva, daca obiectul cAzut atinge obrazul copilulul, barbia sau mina lui, el sie foarte bine sa-l regasenscs. Asadar, absenja ciutirii afective au se ‘explied prin inexperienja motorie, ci prin caracterul primitiv atribult obiec- uu La 0;6(15) constat din nou ci dac& objectul eade bruse din mina tui Laurent, ef nu-l cauti, Dimpotriva, alunei cind mina hui este pe punctul de a apaca oblectul, care a selpal, sau pe care il deplaseaza, il scutura ete, are Toe eutarea. Numai cd pentru rogasi oblectul, Laurent se limiteaz si acum Sh coboare brajul far sf prezinie (ralectoria “unei cutari adevarate. Ta D;7(5) el apucd si balansearA cutia de tigirl menfionati la obs. 16 ; atunei cind 0 pierde, imediat dupa ce o luase, o cauta cu mina pe cuverturé Dimpotriva, daca 9 seapa din ming independent de aceasta cireumstanfa, e ou Inceared. so Tegiseasea, It ofer apoi aceeasl cutie Geasupra ochilor si; atin= Hind-o, el o face sh cada, dar nu o mai caula ! ‘La 0;7(12) ei last Si cada 1g dreapta lui o zornéitoare pe care o tinuse mind, © cautt citeva clipe {ari s-o auda si f8r8 s-o atings, Renunté, apoi reincepe s& eaute in acelagi loc. In cele din urma esueaza, — In continuare, fel 0 lasé sf cada Ia slinga lui si o regiseste de doud ori, deoarece obieciul Se afla in prelungirea direct a migcérilor brafulul s4u. In sfirsit, incepind cu.0.;8.(8) el cauta efectiv tot sea ee-i cade din miini ‘Trebuie s4 insistim de la bun inceput asupra diferentei_ care exist intre acesie reactii si conduitele din stadiul al patrulea, care constau in a caula cu miinile obiectul care dispare din cimpul vi zual. In obs. 1317, ca si in obs, 6—12 (,acomodare la migcari ra pide) nu este vorba decit de o permanenta care prelungeste pur si simplu_migedtile anlerioae de acomiodare gi nu are loc o cautare special a obiectului disparut. Dupa ce copilil a tinut un lucrit in mind, daca il scapa, doreste si-I pastreze : in acest caz, reface pur si simplu gestul de a apuca, pe care |-a executat mai inainte. Q ase Thenea reavjie presupune, desigur, c& subiectul se aqteapti ea gestul sau sd-] conduea la rezullatul dorit. Dar aceasta asteptare se bazeaz pur gi'simplu pe credinta cA obiectul se afla Ja dispozitia™ actului schitat. Obs. 15 $i 16 au in aceasta privinté o semnilicatie decisiva Deci, aceasta nu implica deocamdata in nici un fel permanenta sub- stantial a lucrului, intr-un mod independent de gest si nici exis tenfa unor traiectorii obiectivet, Dovada este faptul ci un_obstavol cit de mic, care schimba situatia de ansamblu, descurajeaza copilul. “Tn legiturd cu aceasta, vezi obs. 69, din eap. 1 23Intr-adevar, copilul se limiteaza si-si intind’ braful : el nu cauta cu adevarat sinu inventeaza nici un procedeu nou pentra a regist obiectul disparut. Faptul acesta este cu atit mai izbitor, cu eft ase- menea procedee se vor constitui, aga cum vom vedea, tocmai in di rectia indicata de conduitele prezente. Sa trecem la examinarea unui al treilea grup de conduite su {Ceplibile de_agenera-si--ele-yn inceput de permanenté obiectiva ‘Grgactiile-circulare_aminate"Y Asa cum am vazut mai sus, perma- nena proprie obiectelor in acest stadiu nu este inca nici substantiala, nici cu adevarat spatialé. Ea depinde de actiunea subiectului, iar obiectul este pur si simplu ,,ceea ce se aflé la dispozitia acestei actiuni. Am constatat, intre altele, c& 0 asemenea situafie provine din faptulca activitatea copilului la acest nivel consta in esenta din reactii primape si Secuadare, cd nu exista ined reactii tertiare, Cu alte cuvinte, copilul petrececea_mai mare parte a timpului siu reproducind diverse rezultate interesante, evocate de spectacolele in- niuratoare, si nu cauta decit intr-o mica masura sa studieze nou- tatile de dragul lor, si-experimenteze. Asadar, iniversul este al tuit in acest ‘stadiu dintr-o nenumaraté serie de actiuni virtuale, obiectul nefiind decit alimentul aflat ,,la dispozitia" acestor actiuni., Daca lucrurile stau astfel, este de asteptat ca reactiile circulare se- cundare s8 constituie una dintre sursele cele mai fecunde ale per- manentei elementare : este ceea ce ne va aréta analiza ,reactijlor circulare aminate" Intr-adevar, trebuie sé notam ca, mai devreme sau mai tirziu, reactia circulara da loc Ja un fel de reviviscen{a susceptibil de a- prelungi influenta pe care o are asupra conduitei copilului. Bine- infeles, nu vorbim de faptul ci reactia circulara reapare de fiecare data cind ‘copilul se gaseste in prezenta acelorasi obiecte (a se agita cind vede acoperigul leaganului, a trage tantul cind vede zornaitoarea de care lanqul este-legat etc), deoarece in aceste cazuri nu este varba.de conduite aminate, ci pur si simplu de deprinderi trezite de prezenta unui excitant cunoscut. Avem in vedere numoi acele acte in cursul cdrora reactia circulara este intrerupta de imprejurari pentru a reveni dupa un scurt timp fara nici 0 incitafie exterioara. Or, tn asemenea caciiri, faptul ca copitul vevine-de la sine la pozilia si la gesturile necesare pentru reluarea actului intrerupt, confera obiectelor, astfel regisite si recunoseute, 0 permanenté analoaga aceleia despre care am vorbit mai sus. Permanenfa este chiar mai sensibila, deoarece actiunea regisita, find mai complexa, da loc la © solidificare cu atit mai mare a obiectelor percepute : Cbs. 18, — Lueienne Ja 0 ;8 ($0) se ocupa si zafrie o pudriera pusd la stinga el, dar intrerupe jocu! atunei cind ma vede aparind la dreapta. Ba las 24 eck pudrera st se amuxt o elipa ex mine, gingureste ete. Apo deodats ea Sheed kt peiveascd, se fntoaree In’ podtia, adeevaid penkru a apuen pudte Mind’ tol sgurl'e& accuse se ani le toponfia® yin acsan Toe eave lasae ceva tat inant * She 1g Sacqutine te 09.8) Inceanch si apuce Hnapoia cao 9 cuveriutt pa cre doris > talansezel I abat afgopa presenting) 0 ceid SIMSSRMEG PEs Sete dere spc dae dona se Inivenpe pe Shy cad ou iy apace euvertts, po eae fot mu 0 velea, 1a Oyo) ven incaeeh sd ape. cu oa ating ol pe, care aon Bc ing capa thy veuyte esto mn inp ce none Du tafa Mena cial gi'ae'apuch rab 0 euverur ain tala ty i ln vere star Dar brats rym aun etl a abun alice: Tail be. petoce diel nasa el en cum eh ar 89 Sela nee bbicstlui arf revent ta'el duph o htrerupere esind in’ permanente a aa Shoat Lauren semis ral se sonal oni, mae ta 0800" Eas sunt ob ncerupan beapae cop! stunted teoaeae an nar gee stunt. Je atopenen Teaghnulih cid agile perce Neat Bie” Bntt al vedon ma tea reveal i rec bunk seg find acai see, Net, se dseriem 0 obevaie fea aupeei is SU “seme fine msi to’ ge ogee) aan esi Het aafearea de odor! 9 de etutre tacoma scored, Hirt aft do tie pentru radia eiulara fuse acest peti g oe grouper g ryan mete Sacral nest stad ~ in je mandivcs scaperguloi Ieaghnului o zomditoare abla retina oo J cin ar wut el uci suipendatt omdzareZomattnren hcaade SIUM Ai Se ttage ce t's spat modi ager a nou see toarea in sus, Acveasi reacfie se repeta de vinci sau sase ari in sir. a Colder dei qa nbn aeleeafprmind © no iceman. ests das" obec sh ead ga‘t apuea, Ge 40 vai tician Sal tionine incomplet, respectiy daca obteetul in Toe s8 cada dntr-un Toe viata, va Olspfvea Gn’ cmp nual al cpu ? Hea ast ntre Tiga va peungl fore tna foci amet gem? ie "ehudeneun cage dopa ce mate Cpu rau doping, acs acai en pvr in fai tou sgn Dact ntl ved se sate in tour dar‘ sving de In Snes faa tt sm ger Dat avd ci fetal nde shim gr guce cone attra fa elrsr lh A ai i-i cade in mina, fie ceargaful, cuvertura etc. roel fe womdltoaren, dock cade in i “ - Daca zornaitoares, czind de pe acoperisul leagdnuiui a facut a riot, Laveen ‘athage hmedist mina in aivecta ef (8si 0, vada). Dard Toye, Singer tara acee, mai departe, na ininge sina penta " Acest comportement de ,balansare* tine deja de stadia al patra in ceca co privete denvotarea geherala a intelgenfel (vet vol. obs, 190). Dar Snape ou motes de obleet reactia aminota la tare el Toe In acest Ghservatte iu Gephgeste inch ivelul stadiuul a eile. Inte-adevis ate ev dent calnu'ar pucce fy enact sneronzat fart o. buna dos de aria ela Dele coveapondente ale evolution propni diverselor categort de. iteligenta Soneotiosmotorie caeste cur afl mat de Infels 88 aparadoculaje © i epartien de stale eemtentare 25XN a urma traiectoria oblectului satul te), 3°, Dacd nu a vazut inceputul cliderii zorndltoarel, copilul nu o cauté in fata lui : objectul nu mai exist. In special daca eu o fae 88 cadlé pe neastep- tate, disparitia ei nu da loc la nici o céutare, Agadar, edutarea se declan— seazi numai in funejie de elelul total el aduce pur si simplu ceca ce giseste (eaar- Asemenea conduite sint importante: tocmai acumularea gi sis- tematizarea lor vor genera treptat credinta in permanenta lumii exterioare, Dar ele singure nu sint suficiente pentru a constitui no- tiunea de obiect. Intr-adevar, ele nu implica decit faptul ca copilul considera ca permanent tot ceea ce serveste actiunii sale intr-o si tuatie particulara considerata. Astfel, in-obs. 19, Jacqueline distrasi de la balansarea unei cuverturi aflate in spatele ci, revine ulterior Ja aceeasi pozitie, find convinsa cd va regasi obiectul dorit in ace asi timp cu propria-i activitate. In acest eaz, nu exista decit o per~ manen{a globala si practicd, dar nimic nu implica deocamdata c& pentru ea obiectele iesite din contextul lor amin identice cu ele insele. Intr-adevar, vom vedea ci in momentul cind copilul incepe sa caute activ obiectele disparute din cimpul siu de perceptie (sta diul 4), el incé nu este capabil decit de aceasta credin{é pur practic in permanenia globala. Aceste conduite nu merg deci mai departe decit previziunile primitive nascute din acomodarea vizuala Ia mis- carile rapide, sau din apucarea intrerupté. Nu_obiectul~comstituie elementul permanent (de pilda, cuvertura), ci actul insusi (a balansa cuvertura), deci ansamblul Situatiet > copilul revine pur si simplu la aciiunea sa. = 7 ‘Va cofstitui oare un progres j,reconstituirea unui tot invizibit plecind de la o fractiune vizibila" ? Teoretic, asemenea conduite ar putea Ti observate la orice virsta, deci incepind cu primele stadii ar fi suficient ca copilul, obignuit cu o anumita figura de ansamblu, 4 caute s-o vada in intregime atuncl cind zireste o parte a ei, Efec. tiv, insa, nam observat cu certitudine asemenea reactii decit dup: invatarea apucdrii. Fara indoiala, tocmai deprinderea de a apuca si de @ manipula obiectele, de a le conferi asliel v forum relativ inva~ rianta si de a le situa intr-un spatiu mai mult sau mai putin adine, este singura care permite copilului si-si facd 0 reprezentare despre totalitatea obiectelor. Dar ni se pare cd aceasta ined nu demonstreaza c& lucrul vazut sau apucat este considerat de subiect ca un obiect permanent, cu dimensiuni constante si mai ales incé nu demon- streaz ca obiectul este situat in ,grapuri objective de deplasiri. Aceasta deprindere este suficienta doar pentru ca copilul sa consi- dere lucrul ca un tot, chiar si atunci cind se margineste sil pri veasca fara a-l atinge, si pentru ca el si caute si vadi ansamblul lucrului atunei eind zareste o parte a Lui. 26 Obs. 21, — Laurent, 1a 035 (8) imi priveste mina a cAreimigcare o imita, Eu. ingumtstau ‘aseuns de privicile lui dupa acoperisul Tose! Laurent cauta vizibil, in mal multe rinduri, si ma. vada, iuindu-si oct de lg mina mea si urcind cw privirea de-a-lungul brafulut ‘neu, pina la oune~ ful in care aeesta Dare s4 lash din acoperis. £1 fixeazd acest’ punct eu ochii si pare sé mf caute imprejur. Ta 073,05) cl se zgiitie in prezenta unut zier pe care eu Tl pun, parte be miogien acoperiguiy Teagérulul, parle pe suuril care leagi scope fe miner (vezi vol. 1, obs. 110). Or, este sufieient en el sa_vada_o poctiune Sona aig shar pentcu a proceda felctn-mae- ms rings ole ert fea si Se Thidveapth inapor,-IN-Wreewie Unde se afl restul ziarulul, ea si Gum Laurent s-aFagtepia 98 vad aptrind ttregul iar. - La 0:6(17) prezint coptiului un crelon si in_momentul in care el se pregiteste s&-l apuce, ef cobor trepiat su un ecran ofizontal, La, prima Incereare el isi Tetrage mina atunci cind mai vede 1 cm din ereion. Priveste feu cutioditate fara sa par’ sf infeleagi. Cind ridic erefonul cu 1—2 em, el il hpucd imediat, A-doua incereare : cobor crelonul Wisind si se vada aproxt~ atv 2rem. Lagrent il retrage din ott ming, pe care mai fants 0 ntnsese "ind creionul depaseste 3—4 om, el Ml apucd. Aceleasi Teactii in cursul unei Ce sel etc a's ug a putin virtuala a creionulit indata co vede 3 cm sau mai mult, si il considers Cavalterat atunel eind uu vede decit 1—2 em. In mod fires, ‘cind erefonul este ascuns in intregime, Laurent nu mai reactioneazé sl inceteazi chiar si peiveased ecranul . Obs, 22, Luclenne la 0:8 (15) priveste o barzi de coluloid pe care j-am Justo din milnt si pe care o.acopar cu'o pina, Ba mu face nici cea mal miea incercare de a ridiea pinza ea sa obfina juciria, Vom revent asupra feestui aspect al experlentel (Ver! obs. 30), Dar, atunc! cind o parte a berzei spare de sub pin2a, Lucienne apuck imediat aceasta extremitate a :ucériel cca 51 cum ar recunoaste intregul. " Dovads cf inte-adevir este vorba despre reconstituires intregutui, 0 face aptul ed nu orice prezentare parjiait-este in egal msuré famitiard Capul sau coada dau loc imediat nel elutiri. Lucienne di Ta o parte pinzal, pentru a degaia antinatul, In. schimb, vederea labelor, desi stimeste un mare inte- eee mae aeaapite as apuceLucienne ave sl nu reeunoesed atin shu cl putin 9 considera ca alferais. Asst, aptele de ona st nu bot finterpretate in ‘sensul ef copilul apucd orice. Pe de alts part i numalcapul_ sau_coada, PHaisa-deindars pliiza, stiind ‘inainte Emin incapabill af inliture ecrarnl atunch cind fyiegul animal este aseuns : SERIE ae Biectiy uiringieha-en uetal swomatsuieil gre totalitagt pornind: de Ino tmactiune wabllé este psinoiogic mai simpli decit actul eAUtici! ual object care-a aiaparut is intzeaine ° Obes #2 = ba 0; 9 (0) Lucianne: prezintt react anatoee ar ae date aceasta foi de 0 fuctrle pe care pink atunel nu 9 eunoscuse, Pate vorb Regpreo aaacd de celulold pe care en mu a vazut-o nictodatd. Cind Lo Intind, fen 0 apucl Imada sl 0 priveste pe toate pirtile ia de stadia pate, im "pees act de a da la o pate pinza tine deja de s wen, coco co bitte fuefonaren ateligental, dar nohnen de best eran ‘Sete pentru tad al trellen atPun gisea alatu de tasienne, care © agezath tn. patuy gi 0 acopae sub genik co caverta, nd complet, cind iin Meteo QylGoRee Sab Bb cat un ie geben. In eae Goud coaurh mca ae eae In pel eae, atane cna gists dspare tod Lacan ney ae la bun Ingeout so cate ehlar dad ere pe punctul de a sapere, Becca rnin a pve en Tn cazul al. doilea, atunci cind ciocul este descoperit, ea nu numai ca apuct aeeasté parle visbilaW atrage iuchia apr oa der de fe pale het irl se_Intimpld, ca hig dela ineeput si dea Ino ‘parte-cuvertura entrar a Jug total Gisca este concepula def tao Yoraitnte, cel pull setaabe lias sialic Gind apare numal capt a cBlontoner Gf tale dei getusi do. incerefl_ au, snterfret nfrerupt Tota el 9 singura. dat chlor dad Se Heaad de el eh ee tums thine! ct viauge sino, Lutiense mea eee eh eae tur atin! ind Juctia era toy sgoponest- Corsonare aie ems ave cu citne u_copil reconstituirea unel totalitafi decit cdutarea Obie invizibil. ‘Acaeag Teal A doua 1, respec la 059. es ee stagia dest biberona sda. neduline Lawson ay Rad hey saa 41 au fost hrénit pind la PO aproape xchat oy emeretat a O80 Sidera dei reacpste copia faa de biberon ce Goce Hor mal cee eiae eres Sr, “Laucent Ia care am analieat deosehit de atené seacia fata de iberon, 4 piesinist pind ta apeonimmatiy ta O00) Ge nme ae at oe piberen, ingambia eked “observatie preeadente qa stent ee oo TETESe suficent ex biberomal <8 dispard ain maul perceptiee pentru a fnvela sé eviste din Pancha! de voters A eopiuhul na Psa ee we Pus Eaurent ncepe 58 pling de toate’ 9h de Rertiaks vaio (ener lelscineate dee eit fing: ase Cant tage Mester ae faa bberonul asteapts rama) Or, égact- it einen ind fas af aaa igor Spatelo mit ae 8) mE Soph cae ne eRe permet In ingetet Si pling’. Tndata ce objectul-reapare, o nous. ‘explozie de dorinta, Ae honk ubbanficweatmoule Henne Tek ice eae maeore eesa “Terlat-ste WCE DEAE In momenta Cad Hele ee ware been onsdove jocul meu FBbticiog, nie id nas a ne Oy sees comportament £2 menlinul cb Got ale ee la 049, Pare det evident, pentru copy etsienje ofeatnl aint tae ie ardonaié. perestel see nceatla’ gt bans ees a eb dona ie Bll lta” see do" eeae mate _plbeon-»,dath wi poate Sevorteee pe blac” Acaste se iting ha’ seas A privegio.cg Hind’ Ja daponia® Dorion ae haem cane ck ol cote am wort mgt'sta gts cniiied utes pal et eee eee Masa Dach ar’ fl fost apa, ©1 an 8 compere aioe EE ence Gispaviel"biberonull Sra" manifesta Toomel Sy acetyl tn momentel Stal ntensd dee intimpu perontes norma ovals memento, Aah Baca urouteaee 2 Aldee! ind ascund biberonal door patti, iat Laurent vedo miek Parte din objezt int-o parte a mnil mote, uml seule oe a ae gt FGstarile dorintel sale devin ai mai imperioase deci e-omnpa ee ae #rale “Sau, cel putin, ramin identice = ‘Laurent’ tremura, striga, privind fix Darien visti: @"obicctlul Pind la 0:1) Oe a ing ee dL Fece:nuaven deprindarea dea ine bibercnel gos as eae, Sena: 28 ‘ fot apuc cautd si-1 ating, Dach it intind acoperit pe Juundtate eu o pins, et ap cota cove ii a pune la indoinaa sngura cia, wie outs de bie Sonu ss £1 reninaa el cum a reeconatLasene fai de. bes (Seana fate eo, 2 eu" Geeaven hn ge pope oe AES pave dino dath acuta ch ae lima stagh pun ete pin it Seii“seSthgachbiorunaltoha"cum um mentonat wena de nl {lis'Strs dat sina svu orice at obstaco?, ne dem de steal st patalea Invcea eo private decvolarenintetgenes i aera apate eu pia inate de Gescoptie seta arate acai sa disper Seattadiy 0 decangened et dewreme Sau el tah). re ny a “Si notim, in aii, tm Tovturh ‘cu ateasth a dows reacie, ch Laurent Ins recunongle’biberonit’orcare ar fi partea vigil. Dach vede tend, ete fie ener) dc oii sine ace hae Sack pare caput Copia ‘admite dee! Integetaten, eel pun Artal, st eg rae Senn te ts (of) itreuseon a por iui Dera 9 ln. 2 0 Halal ge um’ne arta ea tla, cave exch nr fd Stesstotat”somniieajiaprimelor douty scesih integiate ene concept de copil numai ca o virtualitate, Totul se batrece ca cum copia ot acca shleetal se eompune a se descompune ailernalv, Independent “ee, ‘hinge’ si't pest te Lent berone cu fundul aly petra coset Canard ineamlet qt detains tsi fon Spars ni dete salsa tf DA an bdo Put yoie 0 parte» cbt spicing de dup ecan Sl pustuenrs extents ee const ek acehal alate ex iad. sta / ‘Sart sr apnelee Semantic Adie MUM ko este pe eile dea s0| SShurraeepee area an, ae Ss Bes noun cuvinte accesth a trla reacte, chia ren cben in, tt atunet inva voxbn Sangre nationen om revenue clin eta lune end yt wr Mat ge degpre upspunies ebpinule Don canes 7 ont a foct‘supus la 0 serie de fncercr, inainte de fash, He a» onf onrocore, pentru a vada det a este capabll st intoeret bibetonut $i s4"eiseash tena afunel chad nu 0 vede. Or, expe Fen ad rae oben cosine’ eh caret “att aduch a girs dar ajunge cash nu o nai va Penta ce {E'renunfe in once tentative rsturnace,Oblestal na are del 8 par nverai sau, doc preferal, el mu eate onionat dupa fret dimensiuni, Totus, Ena siping" atk lad e"g. ee! gente aces a Socranta Ii ston cind suger aauate capa notte al bern Penn mat “mle amssunteasypenvacesil camponament ih ob. 7 So) Rls caw worn sangre talite ise in ae ti valte ai noni) de lect biberopel ete dein not pentru Laure dar aiverssle sule elemente ined $a Ting la disposi COUT Fraaeas ran opie or gSnaT oe anne, Fp anes Face ona Oo eas plored 1 aceon a ivemclor ebservail precedente ee . Obs, 25. — Si Jacqueline, la 0:6 (29) deschide gura atunci oe Mares ixpemol spropingae iment sind aberona se apie eves Sis beter ti sun ipa mre deepen de tninle Sk neribase emul trecoprin_cap simi indeparteze mina, dar {neue pitvies avid 9 expres de apeptare smn tone ea fe'peece don ca eum bibernal Fart apart ca emanid in na mee Hf Se'Nvtum aceasta emanafie, dlsparing, copiul s-ar aglepia sho vadA i simplu rerpavind citAceste conduite atesté cu siguranta un inceput de solidificare a lucrurilor percepute si 0 anumité permanenta atribuita tablourilor vizuale gi tactile. Deocamdata insd, ele nu dovedese existenta de jobiecte in general, Cind © parte a_jucariel este vizibila, copilul crede cu adevarat in materialitaiea jucariel, dar este suficient.ca ea - i -pentru-ca-subiectul si. nu mai admita exisien{a ei substantial sifaptul cd ea este pur si simplu. ascunsa in-spatele ecranutui. Cu alte cuvinte, Latirent, in obs. 21, nu-si re- prezinta, fara indoialé, cd eu sint in spatele acoperigului, ci crede ai sint ceva ce poate sé apara din acoperis. In obs. 24 si 25 nici el, ici Jacqueline, nu-si imagineaza biberonul in ,,spatele" miinii mele. Cit despre Lucienne, in obs. 22 si 23, ea concepe barza.si-gisca res- pectiv ca niste totalitati.cane_emand intr-un fel din-cuvertura, No- yiunile de in fata" si ,,in spate", ideea_unuiobiect care-ramine in stare substantial sub un altul care il ascunde ete. au o mare com- plexitate, deoarece ele presiipun ‘area de ,grupuri® side legi de-perspectiva. Or, ani constatat tocmial eA acestea sint departe de a Se constitui de la inceput, imediat dupa ce copilul dobindeste ca~ pacitatea de a apuca obiectivele vizuale. Urmitoarele conduite par totusi si ateste prezenta unor asemenea nofiuni, La prima privire, observatiile pe care le-am descris_ca_,suprimare a obstacolelor care impiedica perceptia“ par astfel mai hot: jecit sint in realitate, dar 0 analiza atenté ne va arata deosebirea lor fata de conduitele ulterioare, cu care putem fi tentati s& le asimilam.Jntr-adevir, deja Ja_5—7 luni copilul devine capabil si execute un felde joc de-a v-ali-ascunselea, caré const in indepartarea ecranelor aflate dina- intea feféi sale, caret tmpiedica vederea Obs, 26. — La 0579) Jacquetine este ascunsi sub pema.el (pe care i-a_pus-o Singusd.-pefalf). © strig : ea se descotorososte imediat de acest bstecol pentru a mA priv La 0;8 (12) i se pune perma pe fata: ea o in hohote, si eauta imediat si vada cine este in fata el La’ 0;8(13) Jacqueline are pe faja un cearsaf. Auzind pasii mei, in timp ce ma apropli de ea, se deseaperA Imediat. Ups. 27. — Laurent, la’ 0,5 (25) indaparteaza cu stingicie dar atit de repede cit fi sti in putintS, 0 pernita pe care i-o pun pe fafa gi care] impie~ ica si vada. Atunei cind fi pun pe fafa cova care este mai putin jenant, cum ar fi o pernité mat usoaré, el nu o trage imediat, dar se descotormseste de en Indata ce aude o voce si vrea si vada cine este in fafa lui La :7(15) el sti intins in patut si isi trage, din propsie inifiativa, cu ambele miini, salu) peste fata, pind la nivelul nasului sau. Priveste pe ‘sub sal ey curiozitate. Tl chem : el cauth cu ochii deasupra si inapola lui, dar nu-i Vine imediat ideea de a da la o parte salul. Dup un moment il indeparteaza, ftotusi, si mA vede in fala lui. Apoi, reincepe jocul si se acopera din now Ui chem iar: de data aceasta da jos lmediat salul in aga fel ea sisi elibereze privirea. Nu ma vede insa, deoarece sint ceva mai aproape de picioarele sale turd deindati, rizind cu 30 i decit Snainte, Toll, nu-l vine in minte si coboare sl mal mult eeranul dest it chom merew Tere) Laurent este agerat lar eu pun o perma mace tntre el a rmintin chi e Soran Bea sti vertiel, dato pul end mal aprowpe de Taurent Ga 10. om de faja lu), cind-mai_aproape de mine Ga 20—si| em de el) : cirid ecranul este de. paves gta T de pation Tenet veaclionsac’, Or, ev dispar st re “ary iat une) cind cl dat fos pevna alata de paren tl nimle hu bar fi fost. mai Usor deelt RA repete gestul in aceasta noua poritie : Tue "Os 7 U3) 03840), Laurent descoperd conduitele caracteristice stadtuluy al patrulea’in ‘céea ce priveste mecanismul inteligenjat: fmlaturarea ondiacalslor (vol: T, obs, 122-193) ete. Din punctul de vedere care no intere~ Seu aietmesemenca comportamente preced cu citeva siptamini construirea Sblectulut din stadia al patrules, dar spre eare conduc treptat, In acest sens, fa 0:8) Laurent da jos cao mind o perné care fi ascunde jumétatea inte” Maras tel pe care no fer i apued cutis cu, ina cena La 0: 8) ‘et merge pind Ia a se apiece penteu a privi mat mult timp ursuleful pe care § Tam aseuns ‘dupa pera ete. Vom vedea cl, in timpul acestel pevioade de transitie (pind pe la 0';8), copilul se comporté mereu ca si cum obiectul dis parut tn infregime din cimpul pereeptiei nu ar mal exista (vex! obs. 32 si 33) Conduite de felul ,reconstituirilor unui tot invizibil plecind de ja o fractiune vizibila” par sa arate, la prima vedere, 4 copilul are notiunea umui obiect substantial ascuns dup un ecran. Dar inainte de a conclude in acest fel, trebuie sa ne intrebam dacti actiunile co~ pilului nu continud pur si simpli acomodarile sale anterioare sau obignuite. In acest din urma caz, nu am putea vorbi incd despre nofiunea de obiecte care se deplaseaz’ in Spatiu, ci numiai de un inceput_dé permanenta relative la perceptic_si ta actiunea in curs. Inrebuiesa-insisiant asupra Taptilui cA, in exemplele deserise “ceva ‘mai inainte, copilul cauté mai putin sa elibereze obiectul asciins de ecrai, decit-sA elibéreze propria sa perceptie, OF, dact intr-adevar ACORSEET Este TORU TALL SH TACK, @l poate sd obfind eliherarea per- ceptiei fara sa posede dinainte notiunile de in fata, ,in spate", sau de obiecte ascunse unele de altele. Fara indoialé, 0 asemenea con duit il va cdlauzi la aceste notiuni, dar ea nu le implica in nici in caz de la bun inceput. vm ind Jacqueline tau Laurent indeparteasa de_pe fata lor porn sau diferite bucati de pinza (obs. 26 si 27), ei nu fac nimle mei mult decit este in stare sA faci un prune incepind eu virsta de sase luni Intr-adevar, frumoasele experiente ale doamnei Bilhler au aratat ca, in medie, de la luna a 7-a, copilul chiar culcat pe burta, este in stare sa se elibereze de 0 bucata de pinzd pus’ pe fata lull Cind, mai tirziu, de la 0; 7(15) Laurent (obs. 27) indeparteaza cuvertura care il desparte de mine, el nu face, dupa cum ni se pare, ‘veri Ch. Buhler gl IL pp. 243, Hetzer, Kleinkindertests, Leipzig, 1992, 3Bdecit si generalizeze cea ce a invatat practic dind la o parte pinzele cine eae ala Jui. Nu este vorba deci deocamdata de actu prin pe un object aflat Ti-spateie-altor obiecte, cal ra anenta decit cea a carei natura anv vazut-o ocupin- Fai Bonetlile circulare aminate’ ‘si de alte conduite din tecat Sdin. Dovada este faptul c& ducd el stie sa dea lao parte un Cann Selle wragctificienta pentru a privi inaintea lui, el nu reuseste ince Pe scurt, nici unul dintre aceste fapte nu atesta incd existenta Ge oblecte propriu-zise, Obieetele ramin, in asemenea conduite, 1u- cruri la Alspoditie’, despre care am vorbit, dotate cu o permanenta siobala si cu totul practica, adica bazindu-se pe constakia actents (oh ca alare“Aceasta ne face sa tnfelegem adevarata naties ¢ Te huge Hitilor de totalitati invizibile plecind de la o fractiune vin copilul vede un fragment al- obiectului $1 de ica, astfel declangata, confers o totalitate Iicrului gput, fie el nu mai vede-nimie-si-nu-maiattibuie nici o exis, {enld obiectiva oblectului disparut. Nu se poate deci afirma ca obtene Heaps jumatate ascuns este concepiit ca Hid maseat de GF ocean EL este pur si simpli perceput'ca-fiind in cure de aparitie, numai actiunea fiind cea ce ii conferd o realitate totala. EN totusi clar e aceste dou ultime grupuri de conduite si in special grupul al cincilea (obs, reala luare in stapinire a obi care.ea nil mat constituie 9 prelun- carilor_schitate de acomodare, dar in care noi i, pentru a indeparta obsta- care au fost. interpuse intre subiect si in cursul prezentului miscd:i devin-necesare in cursul actiuni colele (respectiv ecranele) obiect. Or, tocmai aceasta nu se produce i Siegie. Intt-adevar, toate comportamentele enumerate prelungese pur fi sinplu-actiunea in curs. In ceea ce priveste acomodarile visuele Ja miseari rapide, apucdrile intrerupte sf reaciille circulare anmeane Uueral acesta este clar ; reactitle circulare aminate constau pur si Simpl in revenirea la actul momentan suspendat simu in complL carea actiunii prin inlaturarea obstacolelor aparute. Cit despre cre consti-uirea totalitailor invizibile" si ,suprimarea obstacolelor Care impiedica perceptia“, ele par sa implice aceasta. diferentiere, dar aceasta nut este decit o aparenta. Atunci cind copilul cauta sd ating un obiectiv pe jumdtate ascuns si, pentru a o face, indeparteazé ob- Stacolul care acopera partea invizibila, el nu executa in nici un cas 32 © actiune atit de complicata ca inlaturarea unui ecran care ascunde tot oblectul. Intr-adevar, in acest din urma caz, copilul trebuie sa venunte pentru moment la efortul sdu de a apuca direct obiectul, pentru a da la o parte un ecran, conceput ca atare; in primul caz’ dimpotriva, copilul vede, in parte, obiectul pe care doreste sai apuce, el nu reconstituie totalitatea acestui obiect decit in functie de aceasta actiune imediatd, si inléturind obstacolul nu face nimie mai mult, decit cea ce face in mod obignuit atunei cind degajeazé © Jjucdrie oarecare de cuvertura sau de cearsaful cu care I-a apucat impreuna din neindeminare. Nu se poate deci vorbi ined de o con- Guita special constind in inlaturarea ecranului. Cit despre_,supr marea obstacolelor care impiedica perceptia", am vazlWGA esté vorba, ca st zien asa, de un obstacol in raport cu subiectul-si nu in raport cu objectil> are’ Toe, “ada diferentiere a actiunii, dat nu exist Miedo punere in relaj icolului-ecran sia pbiectului ea atare. Din acest punct de vedere, obiectul nu ests inca decit pre- luigirea actiunii in curs Ce se va intimpla cind copilul, cdutind sé apuce un obiect, il va Yedea dispirind in intregime dupa un ecran? Am examinat pind acum ceea ce copilul stie sa faci in cursul acestui al treilea stad Este important 84 subliniem acum ceea ce nu-stie s4 facd. Or, in Sttustia pe care am presupus-o, se produce acest fenomen iebitor si esential : copilul renuntai la orice céutare, sau cauta obiectele in alta parte decit sub ecran, de pildi in jurul miinii care le-a pus sub ecran Jacqueline 12 057 (28) vrea s& apuce o rétusea de celuloid gare sta pe o pernd de puf. Ea ‘este cit pe-aci sé pund mine pe ca, dat se Seuturd sf ralusca aluneck ling ea. Juciitia cade foarte aproape de inina a, Ger gub © indoiturd a cearsafului. Jacqueline a urmarit eu ochii migearea, Gimarito chiar si cu mina care cduta si apuce. Dar, indaté ce tijusee Gisparut.. nu se mai intimpla nimic ! Ea nu incearcd si caute juedria tiincol Ge indoitura eearsafubui, eeea co iar ft doaltfel destul de ur tmototoleste Ssarvai} masinal si {4rd nlei un fel de cAulare). Dar lueru curios, ea reincaee £8 aailttle aja cum ficea atunci cind incersa si pind mina pe jucrie sf din ‘ou priveste o clipa partes de jos a pornei de pul Atune! scot rajugca din ascunzatoarea ei si o pun de trei ori in apropie- fea miinii copilulu. De tlecare data, ea Incearea s4 o apuce, dar in mamental Relau experienta inifialé. Rafusca este pe perna de put, Ba inceared si o.atingd $i 0 face din nou sé alunece sub indoitura cearsafului, Dupa es pri Neste (9 clip& Indoitura, eare este Iingé mina ei, intoarce capul st ist suse policele, Ji intind apoi papusa ef care scoate suncte. Jacqueline ride. Ascund pi usa dup& indoitura cearsafului : copilul seinceyte. Fac papusa si scat bas 3 — Construires resluiud la eopit 335 nete; nici o c@utare. Ti prezint pépuga din now si_o infagor eu o batista = Peacfia lipseste. Fae ca papusa infisuraté in batista sf produc sunete : mimic, Obs. 29. —- Jacqueline, 1a 0;8(2), sta agezatd Tinga o masa si priveste fo cutie de chibrituri pe cate o agit deasupra tabliel mesei, producind un 7 fot eft pot de putertie. Streeor apol cutla incetigor sub mas, continuind sk ach 2gomot. Jacqueline ma priveste, in loc si caute sub masa’ de unde poate s4 vind zgomotul pe care ea 3 aude, Mai multe incerear, toate negative. La 08006) pun in vazul Jacqueline! clopotelt ei sub euvertur’, ficind-o ghemotoe pentru ca sai fie mal Ugor si caute, Scutur ghemotoeul pentru ca Clopotell sh sune. nici o reacfie. Cit. timp aude sunetul clopotelulul, Jacque fine ride, apol insi ini urmireste cu privirea degetele, in loc sf Caute sub ceuverturd “Trag apo snurul legat de clopotei, care a rimas viibil. Ea imiti sune- ful gil asculta dar nici acurn nu cauta sub cuverturd, Dau la o parte cuver~ Tura’ in aga fel ca obiectul si apara: Jacqueline intinde repede mina, dar in morentul tind este gala sil atinga, fl acopir din now, lar Jacqueline ist Tetrage mina, Refac experienja, dar de data aceasta ascunzind clopoteti, dup: © simpli cuta a cearyafului : aceous) reactic nogativi, cu toate ef fetija aude Sunetul. Bxperienfele urmitoare nu dau pimie nou. Ta. 0:9), deci lao virsta cind stie foarte bine s4 indepatlezeun.ecran care-i Heopera Geil (wee obs 1G, MET -27y, DRCTUCHINE se joa cu_un papeeal Tiga din mint sl il pan im spalele unél indolturt a cearsaZulul”pe caret fare sud ach], Cloeénese pe deasupra si granulele din papagal fac 2gomot. Jacqueline ciockneste, $1 ea, dar nu cmuti sub ceargaf, Las si se arate cffiva nilimetri din extremitatea cozii_papagalului : ea priveste cu curiozitate, ca Scum nu ar Injelege. Inceareé sh apuce, dar prinde «i cearsaful si papagalul 5 ineured totul far s& pata disocia cele dowd obsecet. ‘Obs, 30. — Luctenne, Ja 07812), se comporté Ja fel ea Jacqueline, la vinta respeciivd. Cind este pe punetil dea spuca un object si acesta éste Teeut sd dispar sub batista, sub) o cuvertura intinsa, eau sub mina obs torului, ea renunta imedict. Cid aseund zornaitosrea ei sub cuverturd si o fac sf risune, ea priveste in directia bung, dar examineazA numai cuvertura, fara s% Incerce s-0 ridice. La 63 8 (15) Lucienne sti. agezata si Incearea s& apuce din now o barzi de celuloia (cu granule) pe care abin-o avusese in mind si a scuturase (vezi obs. 22). Pun barza lingh gemunchiul ei drept, acoperind-o cu un capital pinzes pe care sti copilul : nimie nu ar fi deci mai simplu decit sf regasessci bara. ‘Dealtfel, Luclenme @ urméeit foarte atent cu privizea flecare dintre mnigetiile mele, care au fost lente si vizibile, Cu toate acestea, indata ce barza Glepare sub pinza, Tacienne 6 xeapé din ochi si se uitd la mina mea. © exa- tnineaza cu mare interes, dar nut se mai ocopa de pinza ‘Scot barza de sub pinza in vizul Luciennel. Copilul ia obiectul, eoea ce tare €a efect si} trezeased din nou interesul, Din precautie, am grija’ si repet sceasta manevra dupa toate Incencarile care urmeaza. Faptul ed descopar barza Sub privitile copilului, ar trebul-si-l ajule : cu aii mal mare este interesul pe eare-I prezinta reactille lui negative. Incerearile 2-7: nimic now, afara doar de faptul c& Lucienne priveste cr ‘miinile mele goale, Tneercarea 8: clocinese pe pin2d, dup ce copllul vizuse eh am ascuns barza Lucienne aude granulele jucdriel zorndind si cloctneste Ta rindul el Tndata ce aude sunetad astfel produs, imi priveste mina (sprijinita pe marginea enginului, fa 80 em de locul respeetiv), ¢a si cum batza ar trebul si mal fie {ned sau af trebui si se afle din nou acoio. 34 Incereirile $12 : prezentiri parfiele, deserise in obs. 22 Incereirile 13-15 ; cind barza este din nou complet ascunsi Lucienne re- vine la reactiiie ef negative, Ea reinceps si-mi priveascé min oti de cite ori tide barza rorndind sub pinzi. De dowd ori 1 se intimpls, chiar, smi clo- chneasea mina, Jovani re pine, Fipt aces Stee nour pfobt DaFaeerenuind sé enane din’ aceasta 2a aa = Th 0; (16), deci a doua zi, aceeasi experienta dA acelast rezultat : Lu- cienne continua $4 caute barza in mfinile mele, dupa ce ea insasi a ciocinit-o si a auzit-o zorndind sub scutee. bs. 31. La 0; 9 (7) Larcienne incearca si apuce o giscd de celulold pe care am acoperit-o eind complet, cind partial eu o cuvertur. Am vizut fh obs. 28 cum au debutat reacliile: desi Lucienne apuca gisca cu precizie atunci cind fi vede aparind clocul Gn acest caz o seoate de sub cuversura, pe tore o ridich chiar dinainte), ea ramine incapabild 54 caute obiectul atunci ‘ind acesta este in intregime acoperit a = “Spa sfitsitulexperienjal Mt gure efortul fn felul urmator : in timp ce gisca se gaseste gud ctivertura i Luclenne gi-a retras mina, clocanese gisca, care Zombie foarte clat, Lusienne ma imita imediat, clocineste din ce im ce mai fare si ride; tu are ins ideea si ridice ecranul, Din nou fac ca ciocul sit treaca prin euvertura ; Luclenne Tidic imediat cuveriura spre a céuta gisca © acopar far. Ea cloedneste, ride, imi priveste o clip mifinile, dar nu se mai atinge de ecran, ‘Obs, 22. — Asa cum am véizut (obs. 24), Laurent de tn 0 :6.(19) pind pe ta 0; 9 (6) inceteaza eA pings, In momentul’clnd vede disparind biberonul pe care J}_dosen : totul se petrece cA si cum copilul ar considera c& biberonul incelenza. sf existe substantial, Intre altele, la 0; 7 (8) Laurent se afl de o Siptamina Ia regim ; tipa de foame dupa fiecare masi si refine frenetic bi- beronul ; cu tonte acestea este suficlont si-1 ascund fr grab’ dupa braful sou spatele meu, pentru ca Laurent si se calmeze. El urlé in timp ee-l vede Gisparing, dar exact in_momentul elnd 1-1 mai vede tnceteaza si reactioneze. La) 7 (28) fi atat 0 zornaitoare de dup’ o pernd (perna din obs. 27). Cit timp vede zomaitoaren, sau o parte cit de mica din ea, incearck s/o apuce pe deasupra eocanului, ‘pe care-1 coboaré mai mult sau mat pufin intentionat, Este insa suficient cazornAlloarea si dispara In Iniregime, pentru a nu mai da loo niet unei ekutari Rein experienfa, folosindy-mi mina ca ecran. Laurent are braful intins si se pregiteste si apuce zornaitoarea, In momentul cind eu o fac si dispari Supa mina mea (sllunté la 15 cm de’ el, cu palma desfaicuta) : el isi retrase imediat braful ca si cum zornfitoarea nu ar mai exista, Imi sewtur atunel mina, prezentind mere copilului dosul ei si finind zornaitoarea liplta de falmd Tanront priveste atent, foarte sunprins 4 aude din now sunettl zor Rinoerel, dar pu ineeared so apuce. Intore putin mina, in 'asa fel ca el si oata vedea zornaiioarea, Bl o intinde imediat pe a lui in ditectia obiectului Ascund din nou Zorniitoares schimbind pozifia mfinit mele: Laurent si-o re trage pe a lui, Pe scurl, el nu are inci noliunea ci zornditoarea se aflé in spatele" milnii mele, deoarece nu concepe partea el ,inversi (vezi obs. 2M, reactia 3) fi'pun apoi zornaitoarea inainte, dar in momentul cind et iyi intinde braful si vrea s-o apuce, 0 acoplr cu o buci{ied de ofA = Laurent igi retrage mina. EL ciocineste et aratstorul zomnaitoares prin peticul de stofa si o face sa ric sune: copilul priveste cu mult interes acest fenomen, apol imi urmreste cu fochli mina, pe care o rotrag des{@euts si 0 fixeaz’ ‘un moment (casi cum 2omnsitoarea ‘ar trebul s4 apard din ea). Nu ridica ins’ bucata de stoff.Obs, 33. — Dupit aproximaitv 0; 8 (0), aga cum am vizut (obs. 27) Laurent fineepe sa Tlature eeranul sau chiar si Se aplece pentru a yedea pe deasi bra. Dar, in tot cunsul acestel faze intermediare intve sladiul al ireiles sal batrulea, el continua si n-ajungé In ridicarea eeranulul, atunel cind obisctul a disparut in intregime, Astfel, la 0; 8 (8), el nu este in stare st regaseasca seasul mew ascuns sub'o perni{a pusa dinaintea ll. Fenomenul este cu atit mai curlas, cu eit el cdutase cu mina (In sfara clmpulul vizual) eeasul, atunel Ging il seipase Goblect tactil" si ,apueare intrerupta” veal obs. 17). Dar atunei ind fi pun ceasul sub privire si fa momentul cind el vrea sil apuce, 1 acoper cu pernifa, el isi retrage mina scineind. Or, i-ar fi fost ugor si Tal? ture pemnija, aga cum face tot timpul, Jucindu-se La 0; 8 @5) Laurent mi priveste in guril_ mele, £1 incepe priv se Halen | Hsapol ajunge sa initare seranal’ a pe deasu tie prezent), Atunel Inga cind Pe capul meu el-nu o ridiea chiar dack cu UMGT Hit peagste-umavul tw Tooul uride eapul dispare sub pernd, TBra.niel alta Feacfie, — La fel, obiectele pe care ma vede ca 1e a3 und sub perma nis dau nastere Ja nici un fel de reac Deabia dupa 0; 0 ncepe, fn aeeste condlti, s@ caute cbiectul Pe scurt, atit timp cit 2 obiectului disparut prelungeste : si simpli migedlo de aeomieaane Ui cums: copilul reactionea: Hsparilia obiectului. Cind se cere, dimpotriva, sa facd mai mult, respectiv sa intrerupa migcirile de’ apucare, de acomodare vizu ala eve., pentru a ridica ecranul, conceput ca atare, copilul renunté la orice cdutare activa : el se margineste ci priveased mina experi- mentatorulul, ca si cum obiectul ar trebui sé emane din ea. Chiar atunci cind aude obiectul de sub cuvertura care serveste ca ecran, el nu pare si creada in permanenta lui substantialé. Cum sa interpretém, asadar, ansamblul conduitelor din acest sta diu? Ele marcheaz§ fara indoiala un progres vizibil fata de stadiul precedent. Tablourilor disparate I's atribuie un grad mai_mare de periiafien|a, deoaretevopilul-se-asteapta sé’ le regiseascd nu_numal Jin acelasi loc fn care Te 1dsasé, dar chiar gi in locuri situate in pre- Jiungives traiectorie lor (reactie la eadere apicae intrerapta etc (Daca insk comparam acest stadiu eu cel ce UFmeazi, comstatam ca aceast permanent ramine legata exclusiv de actiunea in curs, fara a implica fed ideea unei permanente substantiale independente de sfera de activitate a organismului. Tot cea ce postuleaza copilul este Ca, dace va-continua sa intoarcé capul sau sa-] aplece, va vedea cu tare imagine disparuta inainte cu o clipa ; coborindu-si mina, va re~ gasi impresia tactila resimlita mai inainte etc. In plus, in caz de esec, el manifesta nerabdare sau deceptie. In ultima analiza, el este capabil sé caute tabloul in pozitia sa absolut’, adiea acolo unde [-a observat Ja inceputul experientei (de pilda in’ miinile experimenta- torului) ; dar aceasta intoarcere la pozitia inifiala este deocamdata “Tale luavind-perna 36 determinatd de activitatea proprie, privilegiul acestei pozitii dato- rindu-se simplului fapt ed ea caracteriza inceputul actiunii in curs Aceasta limitare aparenté a permanentei obiective, ar putea fi insd explicata in dou feluri: in primul rind, am putea admite cA, Ja fel ca gi noi, copilul crede intr-un univers de obiecte substan tiale ; numai cd el nu ar acorda atentie decit Jucrurilor asupra cdrora poate actiona, celelalte devenindu-i imediat indiferente i fiind ime- diat uitate. Potrivit celei de a doua explicaii, dimpotriva, tablourile percepute nu ar poseda permanent realé decit in masura in care ele depind de actiunea proprie ; astfel, copilul si-ar reprezenta exis- tenfa tablourilor ca ceva rezultind oarecum din insusi efortul depus pentru a le utiliza gi a le regasi Daca, {inind seama exclusiv de datele prezentului stadiu, nu putem decide intre aceste doué ipoteze, in schimb analiza intregii evolutii a nofiunii de obiect pare si impuna alegerea ipotezei a doua, mai ales daca ne referim la implicatiile ascunse pe care se bazeazd in realitate fiecare din ele. Intr-adevar, dacd prima ipotezi ar fi justa, ar trebui si admitem ca de 1a ben inceput copilul concepe uni- versul ca fiind exterior actiunii sale proprii si cé deci el o distinge pe aceasta de relatiile existente intre lucrurile ca atare. Prin insugi acest fapt, ar trebui in plus sa admitem cA universul initial este de Ja bun inceput spatial, nu numai in masura in care este perceput, dar si in masura in care se considera ca obiectele disparute ocupa 6 pozitie determinata. Ipoteza a doua, dimpotriva, atribuie_copilului un_fel de solipsism practic, asa ‘incit tablourile externe nu sint de Ja inceput disociate de activitalile care le utilized, iar cul se ignora c@subiect, pentru a contopi cu lueryrile ingesi impresiile de efort, de tensiune,de dorinta si de sati ¢ actele. Univér- sal primitiv_nu ar fi deci o: tin functie de a ea in curs, iar obi ar exista p ublect decit in ma obiectul depinde de insdsi aceasta actiune. Or, da problema este "post t-woogtt TerAvehi, toful pare SA pledeze pentru a doua solutie, Pe de o parte, nu vedem in ce fel copilul ar disocia universul, ca fiind permanent, de activitatea sa, din moment ce el inca nici nu incearca s actioneze asupra lucrurilor disparute si nu resimte deci citusi de pufin rezistenta lor fat de el. Pe de alt& parte, cele ce urmeazé ne vor arta cé cele mai semniticative con- duite ale copilului se opun la a-i atribui credinta intr-un spatiu imobil si general in care ar lua loc deopotriva obiectele care nu se vad si cele care se vad, propriul siu corp si lucrurile. In re /% noaste din actiuni decit sch yon new a GG ae spafial decit in acfiunea imediatd, si nu_ramin permanente, decit In functie de aceastA actiune. Intr-adevar, copilul ignora in acest stadiu mecanismul propriilor sale actiuni si’ nu Ie disociaz& decide lucrurile insesi: elnu cu- a totald si nediferentiata, pe care noi am numit-o schema de asimilare",si-care_inglobeaz& intr-un act “Kinestezica etc. Atit timp cit obiectul este prezent, el ‘ila Ia aceasta schema gi de aceea nu poate fi conceput in afara actelor carora le di nastere. Cind insa obiectul dispare, el este fie uitat din pricina ca este prea pufin dinamogen, fie las locul unui sentiment de deceptie si de asteptare si dorinfei de a continua acti- unea. In acest caz se produce cea ce este de fapt elementul esential al reactiei circulare sau al asimilarii reprducatoare : un efort de conservare. Acest efort iradiaza, ca totdeauna, in migcari care pre- Jungese actiunea in curs, si daca tabloul disparut este regasit, el apare pur si simplu ca o incoronare a acestei actiuni. Astfel cd ni- mic din toale acestea nu implicé permanenta substantiala ; perma- nen{a care apare este cea cu care este impregnata activitatea circu~ jardin general, adicé in definitiv insagi activitatea asimilatoare. Universul copilului continua si fie doar un ansamblu de tablouri, care apar din neat In Momientil actiunif si reintra in “neant odata slingstea ei. La aceasta se -aduuga doar faptiil ca tablourile sub- sisi mai mult timp decit inainte, deoarece copilul cauta si fact si dureze aceste actiuni mai mult decit in trecut : fie el regiseste, pre- lungindu-se actiunile, tablourile disparute, fie el presupune ci aces~ tea din urma ii stau \la dispozitie", in aceeasi situalie in care a in- ceput actul in curs, Dovada ci aceasta interpretare este cea bund, oricit de suptira- toare ar parea ea pentru realismul nostra, este faptul cf copilul nu face nimic pentru a céuta obiectul, atunci cind acesta nu se aflé nici in prelungirea gestului schitat, nici in pozitia sa initiala : obs. 26-39 sint in aceast& privinta derisive. ‘Dar n-am putea oare explica aceste din urmd fapte invocind pur si simpli motorie, sau lipsurile memarfei_copilu- lub? Wir vedem cum. Pe de-o-parte, pentiu un prune de 7—9 luni ‘nll este deloc greu sa ridice o bucata de pinza, o cuvertura ete. (ceca ce si face in obs. 26 si 27). Pe de alta parte, studiind conduitele din patrulea, redea_ci constituirea obiectului este de- a Ti inchéiata in momentul cind copilul incepe s4 caute ane : la inceput, él nu fine seama de deplasdrile percepute si cauid mereu! obiectele in pozitia lor initialé | i unic datele perceptiei exterioare cit_si_impres interne de natura \_ alec 38 Dar atunci nu s-ar putea _oare spune ci, substantial, obiectul exist de la inceput si ea singliral sursé_ de dificultati este localizarea Tui_in_spatiu? Asa cum vom vedea mai departe, 0 aseménen di tinotie este de fapt lipsita de semnificatie : a exista ca obiect in- seamna a fi ordonat in spatin, deoarece elabor patiului nu_este Absolut nimiealteeva decit dbiectivarea tablourilor —percepute. O realiiate care Famine pur si simpli Ja Wispozifia™” aetinnit fara_a fi situata in, @ruptir obisctive de déplasiri, nu estesleci un obiect ; sea.este doar un act virtual. © ultima remarei. Starea de lucruri in care ne lasi acest al treilea stadiu este inca incoerenta. Pe de o parte, copilul tinde si atribuie o annmita permanenta vizual tablourilor care prelingesc acomodarile privirii sale. Pe de alt parte, el tinde sa regdseas ceea ce fi iese din mini si, astfel, sA constituie un fel de obiect tactil. Dar, intre aceste dowd cicluri inca nu exist conjunetie = co- pilul nu cauté ined si apuce Inerul care dispare din cimpul séu vizual fari a fi fost in contact imediat inainte cu miinile sale. Toc- mai realizarea acestel coordonari va fi rezultatul stadiului al pa- trulea § 3. Stadiul al patrulea a obiectului disparut, dar fara a tine seama de succesiunea deplasarilor vizibile. — Inc: acesiui al patrulea stadiu este definit de o cucerire esentiala arut_atunci_ciod tut sa, srpund_intre subject si tabloul per- atoreazé faptului ci copilul inespe put, Aceasid descoperine to 34 studieze deplasirile corpurtlag, (luinchi-le, migcindu-le, ‘balaitsin- ducle, ascui indu-le $i vegiisindu-le etc.) si s4_coordoneze astfel_per- manenla v “care, asacum am vazul, ré- mbasesera fara legatura in cu nterior “Keeste descoperiri ined nu marcheazi, In _pofida aparentelor aparitia definitiva a notiunii de obiect. Infr-adevar, experienta ara! caalunel cind obiectul dispare succesiv in dowd sau mai multe locuri distinete, copilul fi mai conferd un fel de pozitie absoluta : el nu tine seama de deplasarile succesive ale obiectului, cu toate ca acestea sint vizibile, si pare si rationeze ca gi cum locul unde obiectul a fost regasit pentru prima oard rimine acela in_care jl_va_regasi ea. Asadar, obiceiul din stadiul al patrulea mai ramine intre ,luerul la dispozitie™, caracteristie stadiifor prece- pel al tincelea Fi al gi8elea. 39 NaLa ce virsta incepe copilul s& caute un obiect ascuns dup un ecran ? Dupé observatiile noastre intre 8 si 10 luni, Dar este destul de dificil sé determindm cu precizie aceasté limita dintre stadiul al treilea si stadiul al patrulea, si daci vrem sf ne referim la un criteriu precis, adica la apariia conduitei de a ridica un ecran pentru gisirea obiectivului, prezentul stadiu incepe deabia la 0; 9(0), res~ Pectiv cu un decalaj perfect explicabil faté de stadiul corespunzator al deavoltarii inteligentei (vol. I, cap. TV) Obe, 54, —+ Laurent, la 0; 8 @9) se amuzk cu o cule de tinichea (vert vol. 1, obs. 126). O tau gi i-o pun sub pesna = atuncl, in timp ce, cu patra zie 4m ‘uring, copilul mu reacjiona intz-o silualie asemAndtoare (vest obs. 38), de Gata aceasta el ia perna si vede cutia, pe care o apuct imediat. Access Teac fie Ja o a doua proba. Bate ins vorba ‘de o intimplare saur de o conduith in fentionals ? Fara indoiald, din partea 1ul Laurent a fost 0 simplf Incereare si bu o anticipare reals, Dovada este inerjia lui, atunel cind modifie putin. con- ditiile experientet, Tntr-adevar, In timpul. probel a treia, pun cutia la 15 cm Gistanga de el, $1 indata ce el intinde mina, acopar obleciul cu acceast pernd 1 ig retrage imediat mina In ailele urmitoare reacliile sint analoage, greu de interpretat. La 0; 9 (17), aimpotriva, este destul ca el sa vada disparind o cute de figir! sub.o| pera Pentru ca &4 dea la o parte ecranul si si descopere oblectul. Cutie a fost com Plet ascunsa, chiar de la primele ineereari :-eu toate acestea, Laurent a fea Sit-o cu usurin{S. Dupa accea, am lsat si apara 0 fmcfiune a obieclului in acest caz Laurent ish inzecegte efortul, impingind eu o tind perna si cdulind 34 apuce cutia eu écalslta. Ta_ general, atunel cind oblectal Gispare complet, Taurent prezinti mai.putin elan, totusi Hl caine pind i sti Ta 05 9 (QO) el Festseste de asemenien eeasul meu sth 0 perni{& de put, sub o pina ete. La 0:9 (24) el cauté.o rifuseh sub perna Iu, sub o pinzé in finsA ete. Conduita este deacum incolo achizifionata sf este insofita de un In teres erescind Obs. $5. — Jacqueline a prezentat pink la 0; 9 (22), aga cum am vazut, re- actit tiplee pentra Stadiul al treilea (veri obs. 8—9, 1314, 25 91 2629). Cu toate acestea a0: 9 (0) 31 chiar le 0 0 (18) se observa dela la ea cbullnt spo radice ale oblectulus aseuns, Cele mal elementare provin pur si simplu din ,suprimarea obstacolefor care impiedie’ percepfia", fenomen de care am vorbit in legaturd cu obs. 26 1 27; 1a tun moment dat, de ia simpla inliturare pernei sait a ceargafului eare-1 aco Derd Figura, aa’ srece In Inldturarca lor cing cle se afl pe alciiera De pilda, Ia 0; 8 (4) Jacqueline sia euleata im pattl meu, lingé: mine Tmt acopir caput, strig ,eueu*, scot capul gl reincep : ea Tide et hohote, apol { Veai in aceasti privinta observatia din 0; 9 citata de Stern Psychol der frilken Kindhelt, ed. 1V. p. 91 Inf “ucravea lor ‘Kleinkindertests, doamnele Bibler si Hetzer consider’ ca find caracteristic’ pentru lunile @ opla si a noua conduita eare consla in ga Sires unei Jucirii sub o pina indoité, atunci cind aceasté jucdrie a fost as cans sub privirile copilului (vezi testul 7 din seria TX, la p. 49). Este adev: rat c& copiii observafi de aceste autoare pot ragisi un oblect pe jumétate as- guns inérun buzunar (test 8 din seria VI, p. 47, fig. 19), dar cam 0 pat jucariel ramine viaibila, este vorba de 0 conduilA ce fine de stadiul pe ¢ considerim al treilea 40 clip: aa'Ta 0 parte ceargafil pentru a mf regasi. Manifesta o atitudine de astep- tare sf de via interes Ua'0; 8 (26) ca se afla in fala unel euverturt ridicate intre ea si mine, pe care o'poate atinge cu mina, dar rio atinge. Daca eu sint In spatete aces” {ui ectan 31 0 chem, ea rispunde la fieeare sunet, dar mari vine ideca dea cobari euvertura. Mi inaly 91 mi arat pe elt pot de repede, dupa care dispar Spatele cuverturil. Acurn ex trage In jos euvertara si intinde capul pentri a ma vedea. Ride de succesul el Reimeep experienfa. $i. mé_plec mai jos’ ea tage din nou in Jos cuvertura. Pina la urma, atunei eind cuverturn ma eco" pera complet, Jacqueline o dé Ja 0 paste cu totul entgceea ge PHVEREE mesanlmal Intalgenfl,acesie dowd conduits jin, ev ent, de. sindlul al patvulea, sheructe F-SaboRtonare“ A whoY-mijloace ‘alg “Gerweomm orn de scheme_eieruene. Dimpwiriva, in ese co piivéste hojiunéa de object (a eire elaborare raminé Tm a li de “progreseléTunefionarit Infelectuale in_ general, “ROSIE PHAPRESS, cl veaulta Gin’ ele), asemenca observatil "pin Ba umiaten Geum nie stad al lien gl prutn ate oie sau in spatele cuver- Sentch dacqueling pustuleazh presenta tea su oagr tur gt in eSeoe pet ag ae Bee uceapae on spate Cures Freeborn eee dese inien ist “Vere“din “obs. 26 —2 RICE Ate a-mnd-vegisi-prehingesc Into Misra allt de rare Obs WF, insit ale participa la-siadiut at iraiea St not, In stgr-teuctasta, ef obiectul cautal in cursul Acestor doud Sandie sie o peroRh, Hcg etynele Sint in-mod“evideat Sablavtive senzoriale ‘cel. tat ASQEMUONLAlicabe din clie_pevcepe copiil Este dees ree on ine la FF Uy JacnnnG ss compatie 1k Se'ttal Ghaga’cum ear ahaa Ean ce nu resieste 0 jucdrie partuate accunsd dupi un estan . in.neea.ce-priveste cditatea obieclsior-nsinaufletite dispérute dupa ecrane, primele tentalive ale vacquelinel au -avut loc la Ws 9G) a is O48 GO) Levy 0 Wy, adice imediat dupS faptele din obs. 29, Jacqueline st& asezata peo eanapen $i inceared spunk mina pe eeasul mel, Pun ceasul sub mar inca ‘euvertusti pe care se afli copilul imediat. Jaqueline rasuceste: scons Imargine a cuveriuri $1 vede ceasul. pe care-l la. Ascund din hou cbioalul, & I regdseste si tot aga se intinpla de opt orf fa id in zilele urmatoare ea i pierde din mow fnterosul pentru obiectele dis barute, Ta 0;'9 0, aimpotriva, Ht ascund papagatul sud pernita.ci de pub Supd ce en se amusnse si ridice spontan perma’ atuncl ea apucd din nod petnita, 0 tidied, vede papagalal gil in, Tava doua invercare, Jost! 86 repel, Gar cu‘o oarecare incelinealt. La’a trea incereare, chutarea pare sf no" mal Intereseze de low Ta; 9 Gl) sla 0; 0 (22) Jacqueline xevine la conduitele caracteristice sindiahul al tet (ves lin 13) poh ia 05 9G), f008 un nou prowtes Obs, 3." 'Ea 07-9 8) ached a down i dupa ‘uitima observafte facut supra Jeequeline! in tegatura ew yapucarea intreruptae (obs. 1d), preziata a resetie care {ine evident de stadlal al patraica, prelungind ttoaeth reac ile din seed at treiten Tntr-adevar, ne amintim ¢& la 0; 9 @1) si la 05 9 @, cind Jacqueline Inceren’ sh apuce tin object aflat po genunchil el sh cind eu interpuneam un eran intre mina ef gf obec, ea-ehungela tentative, in utara Goat Ge cazu rile in care degetele ei atinseseri deja obié@tul. Or, la 0; 9 (23), aflindus aceeagi situate, e igh continua chutarea, dar total Eu cubditia a kactud de @ Yizualé a obiectului. SEE TeT pur pe Benen ero ane He eae eae cane in mo: mentul in care ea si-o inlinde pea ei. Aceasta se aflé la 5 cm cel putin de guma si n-a atins deci ined obiectivul : cu toate atéstea, ea continua eautarea 41 \sub mina mea pina la succesul complet. Se intimpla, de asemenea, ca mina ei Si fie deasupra miinii mele ia momentul in care aseund guma ; si in aceasta Situafie ea cauld totus guma, Dimpotriv’, daci gestul de a lua nu fusese Schifat inainte ca eu sh fi ascuns guma, ef nu se declanseazi dupa ce o as- cund. ‘Obs. 37. — La 0; 10 (8) reiaut acooasi experient’. Pun pe genunchti Jacque~ Jinel un inie burete si-l ageund cu mina. Or, in contrast cu cees ce se petre ‘cuse cu citeva zile mai inainte, Jacqueline imi apucd imediat nina, 0 da lao parte si-apoi ia obiectul, La fel se petrec lucrurile, de un mare numar de ori, Eu orice alte oblecte * clame, pipa ete. In plus, de asi data chiar daci Jacque: Ting nu sehijase niet un gest Inainte oa eu Mitr asus obiectul, ea i causa auga cea TORMENT “Eater Cpa aeeasta, ascund papagalul el sub o euverlurdi: ea 0 ridick imediat sl cata obiectul ‘Aceleast teactit Ia 0; 10 (16) st in zllele urmitoare, La 0; 10 (12) ea zat rie pe deasapsa un cearsaf gi de Hecare dati cind procedeazi In acest fel, eu Fri cot araatorul de sub cearsaf, ceca ceo fee sh rida, La un moment dat, ce afirie ceargaful, dar eu ntti mal seo! mina : alunci ea ridica cearsaful Denfra so cluta, In momentul urmator 0 asteapia 0 noud decepiie : ea ri- Siet din nou cearsaful, dar intructt continua s8 nu-mi vada mina pe care eu S\vetrag intentional mal departe, ea ridiel st mai sus cearyaful, pind ce-ml vede degetete ‘ale deci foarle clar len crede in exisienla. substantial « obiectulul gis- piri guesre-2rl Giranul Taterpus inte ea gl obiect gee Obs. 30“ Lacienie Ta 0; FS) prevints ta si Jacqueline ta aceeasi virsti, eonduite intermediare intre stadiul al treilea si al patruleg. Ia plus, 2eeste condulte ale Lucleane! sint interesante prin faptul e& anunfi-de la bun ineeput caracteryl specific al prezentulul stadiu, care consiA in dificultatea de & eoneepe poziille succesive_ale_o Tsumnu Distingem in experienta toate 7 " . I. Lucienne sti ayezaté pe un seutee de lind. Pun sub marginea acestuia © pipusé de caucluc, care-i este Ramiliaré gi pe eare Wf place sn suga si so iste -Lueienne ma’ priveste (operez foarte lent si vizibil), dar nu reactio~ neaz’. ‘A doua incereare, Las si se yada de data aceasta picloarele pipusii : Lu- cienne 0 apuct imediat si trae plipusa de sub scutec. "A trela incercare, Ascund din nou complet obiectul. Lucienne ¢raminta seutecul, ajunge si-l ridice, ea si cum ar descoperl acest nou procedeu chiar tn curstl tstonaril el si vede un eapatal_pSpugit;s=-Ebleaed pentru a vedea nial bine s10 priveste foarie mirata. Pina la urma nu o ia. Incoredrilé. a pala a8 MBTER Ur ACHATIncoln pipusa va fi complet ascunsi) : reactie negative Tncercarea a sasea: Lucienne friminti din now scutecul si face si apard jumilate din pipusa. Ea o priveste si de data aceasta cu mare interes 31 ndelung, ca si cum n-ar recunoaste-o. Apoi o apucli si suge Tncerearea a saptea; Lucienne eauté din prima clip§, apes seutecul Impreund eu pipusa si are dificultiti sa le separe Incercarea a opta : ridied scutecul de Ia bun fneeput, dar tnainte de a apuca pute, se apleceh penira ao vedes, cx i cum nar f lguek de ident UI, Prima ineereare. Pun_acum papusa sub 0 euverturi Ia 10 em de Joy” unde fusese la inceput. Ridié- CUverture,-pun-papusapo-jos-st-o-acopar-indet Si vizibil Indaté ce papuga este ascunsd, Lucicnne {si manifesta minia, cu 42 toate et ar putea-o regisi tot atit de ujor ca mai inainte, Ba scinceste citeva clipe, dar nu cauta nicer "A‘doua incereare. Pun pipuga_sub_se tele Lucienne o eauta imediat gi 0 guseste. Atreia incoreare, Pun din nou oblectul sub lucrt citar! Liientie ni HUNT en Then ARAN ee ut eeuL A MITT PETIT cul am inceput_experien- :3. OF, se petyece un “SSyaterearile 46: acecasi reavie, fn avesagi Iutelenne nit cauté decit sub scutec siniciodata Dupa cum se vede, obs. 34, 36 si 38 atest o tranzifie intre sta~ | aiul precedent gi cel actual. Incontestabil, exist ceva nou in sensul ca in fiecare din aceste observatii, in egal masura in obs. 36 si 38 a si in obs. 37, copilul se deda 1a 0 cdutare activa a obiectului dis- parut : el nu se mulfumeste si prelungease’_un_ gs icomodare | eéramul car unde Obiectul, sau —caiita “Sub ‘Numai cd, in | 0653 ia _cdutare decit daca a schitat “cind obiectul mai era vizibil. in pr festul, apucirii, | ToturSepetFece deci ca si cum copilul nu are inc destula ineredere de in permanenja pentru a se apu itarea obiectului, atuncl cind | ediatarea nu a inceput in prezes 1, obs. 38 copilul nu | incearc& decit treptat si caute obiectul sub ecrany-iar atunci, cind | giseste lucrul dorit, iL examineazi_ca_sicum scar indo de, identi- tatea Tdi Dimpotriva, in continuare (obs. 37 si sfirsitul obs. 38) tare are loc de fiecare data, cel putin in limitele pe care le vom | defini acum. Intr-adevar, marele interes al acestui stadiu consta in faptul c& acum cdutarea obiectului_disprut nu-mai_este.de_la bun inceput general, ci-rdniine-subordonata-unei-conditii-resteictive : copilul nu cauta gi nu concepe obiectul decit intr-o pozitic privilegiata si anume |) aceea-aprimului_loc_unde_a fost_ascuns si regasit. Tocmai_aceasté _ (particulatitate ne_permite si_opunem_actualul stediu celor gare vor urma, $i asupra cdireia este cazul sf insistim acum. Tucrurile se petree — cel putin in perloada cea mai caracteristica a acestui stadiu — dup cum urmeaza, Fie_un object pe care iJ ascundem in A: copilul i cauta siclgisésie. Pumem_apoi_objectul “iB, acoperinducl_sub_oc desiacesta nua incetat sa ¥ pilveasca-obiectul 9 Fa vai “in B, totusi de la inceput incearcé sa-l regéseasc& In A! Tocmai_aceasta o vom denum: re tia tipiey™a sta ratrulea. La sfirgitul stadiului apare 0 reac~ ‘wreziduala gi care este urmatoarea.; copjlul | fie pe care o |. cu privirea in B, il cauta in acest al doilea loc $i | urmareste obi | daed nu-l giseste imediat (pentrn_ci_ obiectul este ascuns prea de- | parte etc,), atunei revine in A. 4aSa incepem prin a descrie ,reactia tipicd. De notat c& aceasta veacti¢ a fost anunfata inca in stadiul al treilea de o serie de indicii, pe care desigur Je-am retinut. S-a vazut, de exemplu, ca. in obs. 28—30, care arata ci in stadiul al_trelléa épilul renunta sa caute obiectOl ascums sub un écran, subiectul nu a renunjat in rea- lifate ta orice e invesligatie, ci canta obiectill in acélagi loc wide el, fe dea fi Tost pus sub ecran. Astfel, Jacqueline in ‘utd réfusca in partea de sus a pernifei de puf si rein- cepe chiar si se 2giifiie pentru a o face sa cada, atunci cind a va zut-o alunecind de’pe pernita de puf sub o indoitura a cearsafulut In obs. 30, Lucienne, dupa ce m-a vazut punind o barzi sub 0 pinz’, imi priveste mina ca pentru a vedea daci barza se mai afla acolo, Asemenea conduite ni s-au_parut a demonstra ca obiectul mi este ined, in acest stadiu, un Tucru substanfial care se afl acolo unde sea Tucru“aflat ta digpozitie", acolo unde actiunea {1 7, toca sce eS Drodiice in tot cursuY stadiului al pairulea : copilul invaté_cu adevarat s§ caute obiectul in spatele unui ecran, si tocmai prin aceasta se aiid in progres fata de stadiul al doiled,“darel-reving mereu la acélagiecran, chiar dackde la o situalie Ia alta tucrul a fost deplasat, déoarece eevanul initial 1-xe pare & 4 16eUl privilegiat in care rEuseste acjiunea de vegasire ) Obs, 39. — Jacqueline, 1a 0; 10 (3), curind dupa faptale consemnate in Sceeasi zi in obs. 31, igl priveste papagalul pus pe genunchit ef J. Fuin mina pe papagal : ea mico ridich si apued jucdria. Ti jau din now Papagalal si, sub privirile el, il indepartez foarte incet si-l pum sub un covor a 40 ein sai departe. In acest timp imi pun din now mina pe genuochil Indata ce Jacqueline inceteazé s8 vada papagalul, isl mutd privicea pe ge: Punei, imi ridica mina si priveste dedesubt. Reaetia se repeta in cursul a (rel Simplifie experienta in felu urmétor : in toe dé a ascunde papa- Zalul sub covor, it pun la toc vizibil, pe marginea unel mese, la 50 cot La Prima facereare, Jacqueline imi ridica mina sl eauta dedesubl, desi se uit de fiecare data la papagalul de pe masa. A doua incercare : imi tnaepAsteaza mina do pe genunchit el, deaésubt $f ts ea Papagalul A trela incéttare fea pardsegte-pentru o clip ew privirea papagalul care Se afl§ pe mas& i cauté foarte aten! sub mina mea. Apol psivayte din hou oblectut, dindu-mi la @ parte mina fA patie inceiéaré Fini tndeoarteazi mina far ao mai privi, Acaast din rnd Feactie putindu-se datora unui automatism, renunf Ta expetionta sl abla dupa citeva zile imagines urmatorul dispozitiv * Obs. 40, — La 0; 10 18) Jacqueline sti pe galtea, fri ca nimie s-o sthi= Seneascd sau s-o distraga (nici o cuverturd ete). Ti ia din ming papagalul sil @scund de dou ori la rind sub saliea, la stinga et in A. In ambele cazini, Seequeline eauta imetiat oblectul si-l ia, Dupi aceasta i-l iau din nou dit talint st 1 duc foarte incel_ sub privirile el, in locul corespondent situat la Sreapia ef, sub salies, in B. Jacqueline priveste aceasta inigcare cu mull 44 2 pet stonji, dar in mamental in care papagelul dispare in B, e se intoaree la Hinga gil auld aeolo unde fusese wal inne, A, in éuseul armnitoaror petra Tneereal estan de Mecaee dath papagalat tn B, tara al fi pus tn prealabl in Av De Hecare data Tacqusline ma dogs Aen! eu priviren Cir toate aceaten en canid mere ooigeul th As intaatee Saltenua st o examnineaza eu tmulta bagare de scars, Toluys i cursid ulinelos ous Inedrel chuteressibeste “ ‘A gasea Incercare: Jacqueline nu mat eautd : fndepind de la finelo lunil a Ilva, reafille nu mai sint atit de simple s tree a Up be eave-t uml araidual" Obs. ii. Lucienne, dla Hh 0; 9 5), ase cum ne amintim (obs. 38), renunja sh eauie 0 papush sub o-cuvertura, Guph ceo. gisoe raat ngimis ss un scutes. Ha ajuns chiar Gbiem, Tl, a tela incercars) sa cate papuye sub Sues, upd ce vbsuse oh fast scopertl ci caverta ° T'Gitva aie inal tidus la 0710 (@) Luclonge 8 agezet eu 9 cuverturk ve genuneht ql cu'o pinch thlinsh po pote taste ek "Aatundpgpuge ef de hate ive fan Lan? ee et Secuencia Tasesto papuge, gle, sugee Burl opel papusa sub pins th Be avind Sei ce Ste in intregitne acopent®s apa! faa a cata rovino eu pevivea ia sf He tuverture, Gaull aezamigis te tien mul tndetingat “Aceoapl react in curs pairu expeenie alccetve, cu o reguaritate perfects, Hyecul fare af mu 9 descurajeze dace TL In tontiousre, modifi expertenay tasind s-0 slmplifle #1 0 apropll ao een in obs. a0, seria Ht Dupe ce Tudienne a. chutet th A obleeial Spovas i Bridle die nou pisza ain H, peniru ao, face pe Lucienve of vad ck Plnua continud sh se alle avsloy spol o.aeopar ned of; Lucanne pelvete Bapuse in’ sivca gf com art gupritsl de un now ean, revine in A ponte mia continga ceca ‘Urmatoarelo ncercii:acslasl dlspociti ol aceleas reac, — Se vede deel a reneia din obu 30 serta HE uso datore oumnal persevere bs, 2, — a 05 10 () Lucienne sia ageaatl peo canapea gi se jose cu o rajugeh de catifen-‘T-g fun ye Gunanch! So sopphy ei ermick esse eons (aceasta ste ded! siusjta'in A): futionne Hcl Mpedlat perma sl"pune mins be ratugch, Pun pel sifusea linga en pe canaben, Ie Bro asp on oad Devutt galbend, Lueane & uric cd Privivee ote eciunile mele dat Inga fe rajugea o'digpirit, ea revine la pemnd Ade pe Genuncnll eo Vdied 9 fautal Mien de nedumeriee’ ea inigaree pevnite te Tel chip At tenuate ‘Acoeaytreactie de tet or! conseeuty : te oo Go) Lociense. ste ayecati, Pun un creion inére genunchit tn A, tubo euverurhs Bao dled in orion, Pun’ apol crow! in By stb Hesaisl euyortur, der {a stinga ex Laclenne prveste ees, eo fae, rmine ee Privitee clive unio is lsc Me duph ce abiece artesian apa cauik ia & Jn continuare, reactia se schimba cite putin si trece Ja tipul rezidual (vezi oe —— Gt, 43, — Laurent, la 0; 9 (10), se balanseazk tntr-un eaghn, miyeétor Asay de cot, deasupra In, in lang care seoste suncie in Hecate balonsare utenti priveyte Intend, foarte injeresat Teo apet lanl gla du foarte licen sell tu tauren ura ey rion acest depts lee ius Bednar ce SONS HEMT tetris race syummes acy sere |gtingi priate ane Seabee soe directa iin care aude sunetul. — Aceasti prima observafie, desi WU Se refer la cctuta~ URIS bTeciubl,araid a, ha Meepural ecestul stadiu, Laurent — stunel 45incearcd si situeze obieetul — nesocoteste ined ortinea de succesiune a Hor acest —— ac jE Ta UP (Ii), adic de a doua zi, regtsesc acelasi comportament in cadrul cdutaritor manuale, aga cum arata urmatoarele observatil ‘Obs, 44. — La 039 (7), in momentul cind 2 descaperit o cutiuta sud 0 perma (vezi obs, 4), Laurent se afl pe o canapea intre o euvertura A (a Greapta) si_o hdinuta de lind B (a stinga). Pun ceasul mew sub A: ol tidied ineet cuvertura, vede 0 parte din object, il descoperd sl-] apucd. La fel pro- celeazi a doua gi a treia oar, dar cu o’asiduitate crescinds. Pun apoi ceasul Sub B Lourent priveste ew atenjle accastA manevra, dar in momentul cind Consul @ disparut sub haina B, e) se Intoarce spre cuvertura A si cauti obiectul Sub acest eeran. Pun din now eeasul sub Biel fl caulA din now sub A, Din contea, aind pun din not a treia oarh ceasul sub B, Laurent, a cial mina este intinsa, ridied imediat halna, [478 a se intoarce spre A: géseste imediat coasul ‘Atunei, incere pent a patta oar& si pun ceasul sub B, dar intr-un moment Gind Laurent ate aanbele mini In ger el imi priveste gestul cu atenfie, apoi se intoaree gl cauta din now ceasul in A! ‘Se vela\deci, ch, in fara de (nrerearea la inceputul cdreia Laurent avea deja mina indi re-eoFAN Ea Fegiilantate blectivul in A, aes esi en Tots 45. — DUpa UN STaTt de ord reiau eu Laurent o experienfi analoaga. TEI sta ayezat pe o canapea intre o perné A la dreapta) si o perna B. De la bun inceput el se amuzA si ridice pena B, chiar inainte ca eu si f ascuns cova dedesubt, Pun acum ceasul meu sub A’: Laurent, care a urmarit cu ochii Festul meu, cauta intr-o doar sub A, fri a asi ceasul, apot in pena B si Se joaca eu ea. Mai pun de dowd orl ceasul meu sub A: ‘el cautd si-l gaseste ‘Apol pun ceasul sub Bel ridied perma B si giseste ceasul. 1) pun iar sub A Copilul il eaut® imediat acolo, In sfirsit, pun ceasul de dowd ori sub B, dar ‘de fiecare data el se Intoarce spre A. Care aceasta serie de Teactil eprezint& un progres {afi de cea precedent (in adevar, numarul de réepunsuri juste este de data aceasta mai mare decit inninte), seu atesta pur si simpht absenta unel reactil sistematice, absen{a datr tala unui dezinteres relativ, cit gi faptulul ca deprinderea de a ciuta obiectele Gispatute este ined foarte recenta ? Cele ce urmeaz vor arta ec a doua inter- Drelare este cea corecté : intr-adevir, in timpul urmatosrelor séptamini, cu fie Laurent depune efort pentru a regasi obiectul dispirut, cu atit el se intoarce ta locul initial A. Ta 0; 9 (20), de pildd, Laurent se aflé tn patul su si ma priveste, in timp ce ascund fub 9 miei pernd de puf A (la dreapta lu), o rijujed de celuloid, Laurent o giseste Imediat sub A, dar cind i-o iau si o ascund sub cearsafl B la stinga lu, el o urméroste cu privirea, dar apot se intoarce si © cauta sub A, Pun din nou rafusea In A: Laurent’ ia de sub A. O pun Gin now in Bi Laurent, dupa ce a vazut oblectul dispacind sub ceargatul B, imi urmareste cu privirea mina si cauta rBfusca in ea. La oa trela ineereare, desi rajusea se afl din now in B, Laurent o eauté in A. La'0, 9 G1), Laurent st intre o pera A si un prosop B. Ascund de ‘rj in sir ceasul men sub A unde Laurent fl giseste. Apoi pun ceasul alternativ sub B si sub A, De cite ori ceasul se afl In A. copilul i giseste. Dar Ia primele doud incereiri, cind ceasul se afld in B, el Hl cautd tot In A. A treia dara, dimpotriva, ridied prosopul B, dar mina lui fusese deja la 2 cm de prosop in momentul elnd ceasul mey a displirut sub el, ‘La 0; 9 (23), Laurent st& asezat Intre o bavetA A si o pernd B. Ascund lanful de la. ceasul meu, de dou’ or} sub A, apoi alternativ sub B gi sub A. De fecare dati cind lanful este sub A, Laurent Ml qiseste, Cind Janjul Se 46 afl sub B, in patru eazusi din cinel el se intoarce spre A si numai o dati fncearei 5% caute obiectivul sub B, Ca sl inalnte, acest ultim gest se explica poate prin fapiul e& fusese schijat ined’ Inainte ca oblectul si fi dispérut in Sntregime din cimpul vizual. Ta 0; 9 (26) capilul se aflé agezat intre o baveta A slo pinzi B. Ascund un briceag sub Ade doud ori la Find : Laurent fi gseste in A. Apoi Ml ascund altematiy de zece ori sub A si de zece ori sub B. Cind briceagul se afla sub A. Taurent fl eauta acolo de ficeare data {ara a ezita, Dimpotriva, din zece ines ‘cari sub B, Laurent il cauta de opt ori sub A (esi I-a vazut foarte bine dian ind sub B) si mumai de doua ori sub B Ta 0; 9 Qi) Laurent este agezat intre dou’ pene A si B, Imi ascund ceasul alternatiy in A si B (ineopind eu o singuri Incercare, sub A, care se afla Ia stinga copitului): din cinei Incereari sub B, nu exist nict o reusita, copilul Intorcindu-se de ficcare dati spre At La 0:9 (30), la fel, Laurent vede disparind alternativ sub ficcare dintre cele dows perme ‘eind ceasil meu, cind rafugea de celuloid, cind o pisicd de catifea pe care 0 primise de curind, In pofida atractiei acestor objective, el nu le cauta decit Sub A, si niciodati sub B, cu toate cA le vazuse dispirind acolo. La fel se intimpl 1a 0 ; 10 (4) gi pind ta 0 ; 10 (6, Vedem deci c@, desi reactille Ini Laurent 'sint ceva mai putin sistematice decit Teacfiile Iui Jacqueline si ale lul Lucienne, ele sint tot atit de nete. In finii mari, se poate spune ch intre 0 ; 9 (17) s1 0; 10 (0), Laurent cauts obiectul, tune) cind aesta trece dintr-o pozifie Iniliald’ A intt-o porifie ulterioara B, ‘mai multe ori in A decit in B, Atunci cl 3 in B, fagtul se ea Bera deja Sef, Totusi, in lleva ca7uri, copia a CaM) =a TT a ae. Sore A. Se datoreaz’ oare Serese-eamrT TagMala ef Laurent, Hind in medie mai avansat dec't surorile Sale, pareurge mai tapid stadiul prezent, sau faptulul c& jnteresul sau pentru ‘caufati de acest gen a fost, aga cum mi s-a parut, mai mie decit la surorile Tui mai mari? E grea si’dam_réspunsul fara a’ face 0 comparalie eu un Aumér sufleient de alte cazurl. Singurul fapt cert este ci Laurent, in decurs Geo lund a cdutat oblectul in A de mult mal multe ori decit in B si ci reacyile sale sint astfet asimilabile cu cole ale celorlalti doi subiecti, Din pieate nu am Putut si continuam in lunile urmAtoare snaliza cazulul siu, din punctal de Yedere al oblectului, atentia nostri indreptindu-se exclusiv asupra problemelor spafiului ‘Aceste ,,reactii tipice* din stadiul al patrulea, relevate in de- curs de doud-patru sAptimini 1a cei tret copii, demonstxesza cit se poate de clar c& obiectul mai_pistreaz’ o pozitie privilegieta : totul (es ul nu fine Seams de Meplasan tolusi lee vazul, ci cautX obiectul mereu in acelas nuare, copilul face Un progreST cr TaUME OBIEcTUT in pozitia a doua (in B). Numai ca, timp de alte citeva siptamini, este sulicient ca el si_nu giseascd imediat obiectul disparut, sau este suficient si complleane probleme Tacind sa Tnterving oa tela pozitie Cpentru GH copilul sk Teena Te povifia A gi st caute obiectul ac010, si cum IMC MIS aF Tr perrecUt Tatre Tinip T Aceast ,reactie reziduala" ni se pare suficient de apropiati de cea precedent, pentru a o putea aclasifica in acelagi stadiu. Vom_admite deci cA stadiul al ci Incepe numal in momentul in ¢are copa tee SATs _tn I opteevat pe ae Tee vEaut oh oe deplasat in ‘qr, Tiniiia nu poate Tr lesne trasalé cu certitudine, deoarece aceste nreactii reziduale pot fi regasite destul de tirziu, si pot si debor- deze, din cauza unui decalaj, in cursul stadiilor ulterioare. ge ease ye Obs. 46. — Jacqueline 1a 0; 11) este agezat tntve dowd perne A si B. Ascund o perie sub A. Jacqueline ridica perma, saseste gl apucd peria, O lat @in ming é §1 a ascund sub B, dar mai afund, Jacqueline eauta.peria in B, ar ara clan’ apot se fone A unde-s conti savestgniie ou mall msi multi energie. La0; 11 5), Jacqueline are in mina o trompeta pe care i-o iau si 1-0 pun sub ¢ perna tn forma de rulou, la stings ei, in 8. a o giseste ; 0 ascund poi in B, adles la dreapta, sub aceeasl perna. Jacqueline cauta in By Gar nt gisesle, Se intoarce spre A si cautt o chpa. Apel se intoaree in B's dupa citeva seounde renunjd In oriee tentativa Relay experienfa ascunzind obiectul In A, apo, dup’ ce I-n gisit, in B, or mai afund': Jacqueline it cauté de ta bun inceplt tn B sil gaseste ‘A treia ineercare. Pun trompeta Mal init In A! Jacqueline 0 eautd 340 ia Apoi'o pun tn B+ Jacqueline ineepe prin a caus in A, si numal dupa’ aceea eared in B, Revine pink la urml in A gi fenun|a. Obs. 47. La 0; 11 Ql) Jacqueline sti intra fotoliu, jar eu ascund la dreapta ei, in A, o IebAda din celUlold : ca o regasegte. O pun apo! la stinga fi, in Bp gascste si de data aceasta, Atunci lau lebéda $i, sub privirle eh, 6 las sf cada pe podea. Kaa vazut-o cAzind, «a aplecat chiar’ pentsu a9 vedea (ar nu Sa dplecat suficient) " on newisind Iebida a Inceput de indata s-0 caute in B, sub perna din stinga. (© clipa dupa aceca, fac s& reaparé lebada, I-o due dinaintea ochilor si din nou o las si cada, Ba se aplench si de data aceasta, si nevizind-o se tntoarce spre B si 0 eauté sub pera Obs, 48, — La 1; 0 () Jacqueline se balanseara intr-un leagin suapendat de tavan. I'sa facut eadou in aceasté 21 o papuga din sfere de celulold, in care Se afla granule care zorniie la cea mal mich miscare. Pun papisa deacupra Jacqueline, faire sforile care in leagiml, Jaequaline se loagin8, pépusa Zomfie imédiat $i copllul Fidiea ochit: recunoaste pApusa si suride, Tau apes Dlposs si fone nce doe in spaele wet O fhe’ quan Iapnueline i se apleaca pentru_a se ulla {a-spatele meu sl, cuin*nd Teuseyte, ridied sehil W-priveste ca atenjle loeul ands Tusose-atirnatl papuaacf a Teainte “ALOE Tere Be FEDER de Trel Gin, apol urmenz e sativa Obs, 49. — 1, La 0; 10 6), adied Imediat dupa ultima reactie consemna Jn obs. 42, Lucienne eauth un ereion aacuns de mine {nice gemunchit ef in A Dupa ce il gaseste, pun erelonu! in B, sub aceeast cuvertura, dar la siinga, Derdata aceasia, Lucienne cautd obiectul in de la bun incepult gi-l giseste, Pun apoi ereionul succesiv in A, in B, apoi in C, adied sub acceast cuverturt, dar la dreapla copfulul, Luiienne cauté cum se euivine sl gaseste biceps fm A, apol in B, dar afunet ind Ml vede ef espie WC, Mt eautd nal : obs, 51—52, copilul chiar si dupa ce a depagit acest al patrulea stadiu (ceea ce este cert pentru Lucienne si foarte probabil pentru Gérard), recade, in anumite imprejurari, in reactia ,,reziduala". Cum pot fi interpretate aceste fapte ? Trei_interpretari ni se par posibile, dup cum vom pune aceste conduite bizare px ie difi- Culeation de memorte, aifteuttatiior ‘de localizare spafiald sau constT are ca fiind cea mai simpla din punctul de vedere al psihologiei adultului. Se intimpla oricui, intr-un moment de distracfie, s se comporte aproape ca si copiii’ nostri. De pilda, iau peria mea de haine din saculetul unde ea se afl de obicel si © pun pe mas: apoi, in momentul cind trebuie si ma servese de ea, 0 caut in siculet’si nu-mi explic cum de a disparut. Sau, ma due si caut o cravata din dulapul meu, o pun in fata mea, si in momentul cind vreau s-o leg la git, ma intore din nou 1a suportul de cravate, Sau, vad pipa mea pe birou, o bag in buzunar, apoio caut din nou pe birou etc. In aceste cazuri, din fericire, nu este vorba nici de o tulburare relativ la constituirea obiectelor, ca sub- stante permanente, nici de o tulburare a localizarii spatiale. Pur si simplu am uitat deplasdrile succesive ale obiectului si, luat prin. surprindere, le caut in locul unde de obicei incercarile mele sint incununate ‘de succes, sau in locul unde am observat ultima datd prezenja obiectului. La fel am putea admite cd Gérard (obs. 52) desi la inceput stiuse foarte bine cé mingea iesise de sub fotoliu si ef se gisea sub canapea, a pierdut memoria evenimentelor : nestiind prea bine ce anume fiicea sub canapea, el si-a amintit cd gasise min- gea sub fotoliu gi a dat curs de indaté impulsului su, In cazul obs, 51 este in afara de indoialé cd obignuinta de a-l vedea pe tatal ci la fereastra biroului, de a 0 vedea pe Jacqueline in pat, sau de a-si vedea nagul in camera de oaspe{i, a avat un rol in reactiile Luciennei : deci s-ar putea admite cA a uitat spectacolul recent, pen- tru a aluneca spre schema obisnuita. In general, in cazul reactiilor wreriduale", putem admite ei, dupa ce copilul a esuat cautind obiec- tul in B, nu mai tine minte bine ordinea evenimentelor si incearca in mod Cu totul iniimplitor s& caute obiectul in A. In sfirgit, in ca- zul reactiilor ,,tipice’ am putea admite in ultima analizi ca in fata disparitiei obiectului, copilul inceteazi bruse sa reflecteze, cu alte cuvinte c& el nu cauta sa-si aducd aminte succesiunea pozitiilor si revine pur gi simplu la locul unde anterior gasise cu succes obiectul. Explicatia a doua tine de constituirea spatiului, Se poate admite c& jntre lunile 9 si 12 copilului ii vine ined prea greu sf _elaboreze rupurt" “objective de deplasiri, ca si poat’ fine seama de locali- i ividuale, Cu siguranfa, daci el ar fi vazut fara 51intrerupere obiectul, i-ar fi venit foarte ugor s& constituie cele doi grupuri schitate mai jos (insemném cu M pozitia obieetului aflat in stare de repaus in mina copilului si cu A si B celelalte pozifii ale aceluiagi obiect) )M— >A 2)M—+A Dar tocmai pentru ca in aceste situatti_normale.copilul_ vede ‘sbiectul faré intrerupere, el nu are nevoie si constientizeze aseme- \nea grtipupi : ol 1e i x gindli. Cit alte cavinte, copilul ia obiectul acolo unde il ved a_avea_nevoie refacd. in_minte_itinerarul iost explicatia, respectiv daci_,grupul" rémine: fara a fi inci constient de sing, s-ar fi pulut foarte bine ca locali- varea obieetelor in spatiti chestiune de simple scheme sen- zorio-motorii, deci de actiuni imédiate gi nereflectate, Nu ar fi exis- ‘Treprezentari ale localizarilor, él pur si simplu_¢ utilizare empitiet-a-tocalizarit, ferarhia conduitelor ar fi deci ttfdtoarea ‘obieetul ést@ Guliat mai intii acolo unde este vazut, apot acolo unde acolo unde af ima dati dupa ecran, Ter atunci cind obiectul dispare dup’ un-al doile ecran, eopllul epuizeazd in primul rind seria acestor conduite, inainte de a ciuta obiectul dupa noul obstacol: nemaivézindu-l, dupa ce-1 vizuse si regasise intr-o prima pozitie, copilul s-ar intearce deci in A numai pentru ca nu-si diferentiazd actiunea de cautare, si nu 0 dife- rentiazé in functie de pozitiile succesive. Aceasta se vede, de exem- plu, atunci cind subiectul ajunge si caute in B, dar refuzi sé caute in € (obs. 49 i 50): intrucit cautarite m A 9i In B fuseserd incunu- nate de succes, este inutil si caute in C! Cu altecuvintenu an exista_localizare din_punctul_de_vedere al_obiectului, cf_numa de vedere al, actiunii. C _pur_sisimplu_pentru.c4 grup factic", sat SU si ined nu este ou totul oblectiv™ sau_..reprezentativ In aceasta ipotéza Sar putea usor explica ordinea cronologie a conduitelor observate. Copilul incepe prin: ,reactia tipica pentra motivele aratate ceva mai inainte : intrucit anterior a gasit obiectul in A gi intrucit el nu cautii deloc si-si imagineze localizarea tui in B, el se intoarce in A, indata ce obiectul dispare in B. In al dotlea rind, descoperind treptat si empiric insuecesul procedeului sau, co- pilul ajunge s& cante obiectul si in B. Dar este suficient ca el si 4 imediat pentru.ca, neftind ined preccupat de localizare: revina la cdutarea obiectulut Reactia_rezidualt ar indica deci persistenta localiztrii practice, bau subjective, sau ol aceasta ‘ar fi fai_ales practic Be ‘borifie privile. primatul ei in raport_cu_localizarea obiectiva. In sfirsit, in obs. 51, reaparifia intirziata a acestei conduite s-ar datora faptului c& obiec- tul avind 0 localizare ,practica sau ,subiectiva foarte rezistenta localizarea ",obiectiva‘ si cea ,reprezen- (din motive de obignuin(a) tativa ar trece pentru moment pe planui al doilea. Mai este isi _posibild oa trela-explicatie; cure fine de consti- tuiea nofiunii de obIect. Poate ci chiar gi in acest al patrulea stadiu obiectul nu esie inc& pentru copil ceea ce este pentru noi: un corp substantial, individualizat, eare se deplaseazi in spatiu fird a depinde care este inserat. Astfel, se poate ca pentru fie decit un aspect extrem’ de izbitor al tablou- SaMBli_in care_el este Inglobat: sauce putin nu pre~ zinte fot_atitea ,momente de Tibertale™ cite posedam noi. Asadar, peniru copil_nut a un pébusi, un ceas, o minge etc, individualizate, permanente si independente de activitatea lw, adica poz privilegiate-tn-vare—wm AVUT 160 ACEASTA activilate, ci ar @xista— doar tabiouri—a Inge=sub-TOtoliu",” ,.papug’- agit ereastia-ca"” ete. Desi Aili Sal COntexte aur practice diferite, este recunoscut, indiferent si inzestrat ca atare cu permanenti. In ‘acest sens el este relativ independent. Dar, fard a fi cu adevérat conceput ca dat in mai multe exemplare, el poate si se prezinte copilului ca uind un numér restrins de forme dis~ tincte, de natura intermediara intre unitate gi pluralitate si in acest sens el rémine solidar eu contextul sitt, Obs. 51 ne permite in{ele gerea acestei ipoteze : cind Lucienne ma cauta Ie stra, desi md stie li joc, evident, dowd conduite -_,,tata-la-ferea exit s biourile de ansamblu de care el este Jegat pentru a nv-l cula in doua locuri in acelasi timp. A fortiori, in obs. 52, copilul care nut wcegte ,mingea-sub-canapoa nu ezith s& cante ,mingea-snb-foto- Hu", pentru cA acestea sint dou ansambluri distincte. Cita vreme noi considerém mingea ca putind s% ocupe o infinitate de pozitii diferite, ceea ce ne ingaduie s-o abstragem de la toate aceste pozilii, copilul nuvi conferé decit citeva pozitii privilegiate, si de aceea nu poate s-0 considere ca fiind cu totul independent de ele. In general, in toate observatiile in eare copilul cauté in A ceea ce a vizut dispisind in B, ptul ca obiectul inci nu este deajyms 53Agadar, acestea_sint cele trei explicati posibile ale fenomenulu: defect de Taemorie, eters Dat le-abjecti- ware; Or; departe de a cata SA alegem Intre aceste explicatii, vom incerca, dimpotriva, sa arétim acum cé aceste irel interpretiri, sn arena diferite, constituie in Fealitate tna siagusi, conite ngura, considérata din inet parce de vedere distinete—tmrr-adevar, numat deci ameaccepta doar “una din aceste trei explicatii, excluzindu-le pe celelalie, ea devine contestabild, Daca insa le acceptim pe toate trei, ele se com. ~pleteazi ~~ a - ‘Sa ludm intii defectul de memorie, Marea deosebire intre com- portamentele copilului de 10 luni si comportamentele noastre apa- Tent analoage (cdutarea periei la locul obignuit in timp ce am pus-o mai inainte in alta parte), consta in faptul cd noi, dacd_am fi fost aten{i, am {1 putul fogrte bine s4 pistram amintirea depladarior suc- cesive, in tip ce copilul, prin ipotezi. nu poate s& p&streze amintirea Seplassrifor. “Dackt noi intervertim ordinea deplasdrilor periei- cr Watei, “pipei, aceasta se explicd prin Taptul cA sintem dist general insa, fiind perfect capabili sé ne amintim de deplasarile suc- cesive ale lucrurilor care ne inconjoara, noi le atribuim in virtutea acestui fapt o structura obiectiva si, prin extindere, coneepem in ace- Jasi fel peria etc. chiar in momentele de cea mai mare distractie. Copilul, dimpotriva, prezinta in obs. 39—52 maximum de atentie si de interes de care este capabil, sf dac& sar putea invoca distractia in cazul unor fapfe descrise in obs. 51, nu este vorba de distractie acolo unde copilul_incearea prin toate mifloacele sa regdseasca obiectul reste. Tn special, in cazul de ,,reactie tipica® (obs. 3046), copilul priveste cit se poate de clar obiectul care dispare in B, pentru a se intoarce imediat la A. Ar fi deci neve A deplasévi c& este mumai dis wore dectedespre oats ene in timp, 31 deci dea tine scam d pplasirilor. Vazind obiectil dispare, copilil nr eauld ak reeenstete Mia eul Fin @ face upel la reflexitne sau memorie, el merge drept la pozitia in care actiunea sa a reusit o data s&-] glseascd. Dar atunci, in aceasta ipoteza, structura spatiald si obiectiva a universului ar deveni dintr-o data cu totul diferila de ceipe-care-a.concepem nol. S8 presupiner un spirit care nu pastreazi nici o amintire a ordinii deplasarilor = universul lui ar consta dintr-o serie de tablouri de ansamblu, a caror coerenta ar depinde de acjiunea proprie i nu de relatiile pe care le intretin reciproc elementele diverselor tablouri. Aceasta prima inter- Pretare se reduce, deci, In urmAtoarele doud: constituirea. grupts Hilor ebiective de deplasari pre: 54 ‘timpul_presupune.ua univers obiectiv. - "Cit despre explicatia a. doua, ea este in aceeagi masura corecté, dar cu conditia sa inglobeze in ea prima explicatie si cea de-a treia Este absolut corect s4 spunem ca copilul cauta pul in A atunci cind acesta a disparut in B, pentru simplul motiv c& schema practicd prevalead Taf de grupul obiectiv de deplasiriCopitul nl tine Sama de acéste-deplasari, gi cind fi A (in reactiile ,,reziduale') el le mai subordoneaza june imediata, Dar daca este vat din punct de vedere spagial si aga, trebule s& tragem WW pri “cé-memoria pozitiilor nu_are un rol decisiv, iar in-al-doilea rind c& obiect Ine legat de un_context global, in loc si fie individualizat, mobil independent si permanent. oo Tati-ne deci condusi la solutia a treia, in masura in care ea implica in realitate primele dowd si reciproc. Int de al patrulea stadiu obiectul rimine mai mult u un _lucru sibstantial- Reaciiile copilil nn. saul partial de un fe] de amestec de fenomenisn ire se deplaseazé si care este | it 3 0 realitate care sia_,Ja dispozifia® inbr-un anumi alaliy of insugl la o anumaTaactiane”Ta aceasta pri- vin|é, conduitele din siadful de fait esc pur_si.simplu pe acelea ir stad preceded Hle sin fnomentste, Meoarece obieci ramine“depende: contextul shu gi NU este {ala Sub forma unui jalizat ta intregime i dinamism. Obiectul dent dé Aceste ‘mol estral cu permanent, Ble sint, pe de alta parte, @inamiste> deg bieckul rai in prelungiré lui_si_a seniimentului eficacitatii, legate de actiunea_prin_cz acest dublu punct de iad vala s caute un object ascuns dupa cient pentrtr a1 Tats 5a atribuie o stractura obiéct fl inconjoara Penta ca acests Ticruri si devina‘o at Gapitar va treba sis invugeasca constiinta. relavilor Se pozitic si de _deplasare, is1 va trebul sa injeleaga deci acel_,,cum™ al aparitiel seach Rsparitiei obiectelor si si renunte la a crede posibilé reaparitia ior afterload In Tocul- pe are parasit $i lea gasit actiunea proprié. Pe scurt, va trebui ca fenomenismul peresptiel ime- diate si dinamismul eficienfei practice s4 fie urmat de un rationalism specific geometric. § 4, Stodiul al cincilea, Copilul tine seam de deplasirile sue- cesive ale obiectului, De la sfirsitul_primului_an pind la mijlocul anului al doilea se intinde un stadi 85copilul invata si tind seama de deplasarile succesive percepute in cimpul vizual; el nu mai cauta obiectul intr-o pozitie privilegiat ci numai in pozitia care reaulté din ultima deplagare vizibila. Tocmai aceasta descoperite 0 vonsiderim ca inceputul stadiului al cincilea Astfel caracterizate, conduitele stadiului actual prezinté un mare interes in ceea ce priveste problemele ridicate in legdtura cu stadiul al patrulea. Intr-adevar, in masura in care aceste conduite se refera la deplasari vizibile, ele vadese un rationalism geometric in curs de aparitie, ceea ce constituie elementul nou care le este propriu. Este adevarat, ci, in masura in care ele ramin inapte si tind seama de deplasivile invizibile, ele pastreazd elemente amestecate de fenome- nism si de dinamism. Dar aceasté complicatie nu altereaza citugi de putin regularitatea dezvoltarii, Departe de a dispare complet, obiectul practic i egocentric nu face decit 54 aperepas-cu. pas ferenull pe.care ilvorcuceri relatiile geometrice, Intr-un mod general, se poate spune c& oriee-wompticatie in problemele cu care sintem confruntati si in special complicafia care rezult din deplastirile invizibile face si rea paré prin ,,decalaj" obignuintele stadiilor precedente. Aceasti impre- Jurare nu este de naturi si usureze descrierea conduitelor din stadiul actual. Ne va fi insai suficient sa urmarim ordinea cronologicé a mani- festarilor lor pentru ea mecanismul lor sé devina inteligibil. Prima cucerire a stadiului al cincilea (acea care fi defineste apa- tia) consta deci in reugita Ia probele al cAror egec initial a fost de~ seris in obs, 39—52 : dae, dupa co un obiect a fost ascans dupa un prim ecran, unde copilul I-a gasit, i] ascundem dupa un al doilea ecran, copilul nu mai cauta obiectul deacum inainte dup& primul ecran, ci numai dupa cel de al doilea. Obs, 52. — ba 1; 6 (20), Jacqueline mi vede ascunzindu-mi ceasul sub o ernd A In stings ei, apoi sub pema B, Ie dfeapta el in acest uitim cay en aula east imediat in loeul bun. Dach afund ceasal-departe su pera en eau tn timp indelungnt, np seasata diag nu revit TAT In-Ly-#-t}, acveasi experionta. La prima Tiere, Jacqueline cautd st aseste ceasul im A, unde Iam pus mai infil Cind inai aseundceasul tn D. Jacaueline ni revgésto covor. Po PS sapien incereare eshimy teniea pun obiectul in exta, introduc catia sb covan dar las aio cia nedeyeriath, Inediat ce sot tna goal sere oor aceeline cauta su cover gaseste cutis, o fa, 9 deschige s SSoste cartotth, Access encte gi 8 doua oad Tir Hevin lg tehica inigld* golese eu eu cover, vo scot deschis Sacgusitne ell maint olectal feat aol itl ht) wate, ent Sub‘eprot, Azada, proba a reuse Ba reuseste gun oars dat cent ey See Motcate:Fepullatul redevine negativy en nT. $a fe votba de obesra relatiilor + a7 >Obs, 56. — La 1.6 (9), adicd a dona 2i, relau experienta, de data aceasta fu un Pestigor de celulld, tumplut eu granule. Bag peytigorul im eulle gt calle Sub covor. Aiei agit cutia, aga incit Jacquelme aude zornailul. © rastorn so Scot gealé. Jacqueline apucd imediat eutia, cauta pestigorul, tntoaree catia ie toate ‘sensurile, privegie in jurul ei, se itd In special la cover: dar aut idiea. Incerearite urmatoare na dau alte rezultate, Nu recurg Ja tehnica Tt din observatia precedenta In seara aceleiagi zile refac experienta cu o oaie de cehuloid, Jacqueline 2 pune in cutia et, $1, cind totul dispare sub euvertur’, ea spune improana co mine; ,Cucu.oaia*. Cind seot cutia goal, ea spune'|,Oala, oaia” des wuce . cuverturi, ¢ rediat_cutia gi scoate jucéria. Cind Telau insa_ expertenifa eu priina tehntet. nat aula sub cuvertura | Obs'57. — La TO (16) TLarcienne privéite lanful meu de cea, pe sere it pun in mina mea ; éa desface mina si ia lanful. Reiau jocul, dar, dup ce mi-am inehis palma, a Palma inchisé cu 0 ‘cuverturs, Scot mina inchish io presint Lacooner cere @ privit totul eucea mai mare atentie. Lucienne ft nlmic, priveste in jurul el, dar nu ridied cuvertura Incerearte 24 : accleast reactit. A, cineea incercare : Lucienne ridied cuvertura, masinal sau din intimplare, Hietede Janiul. Reactia nu trebute sA fi fost intenfionala pentru clea ma a influenjat destasurarea ulterioard a comportamentulu, {ncereirile 6—10:: revenire la reactia inijiall. Luclenne cauta eu atentie 2 fatal miinii mele, priveste euvortura, dar nu o ridied. Nu poate fi ined vorba de plickisealé, Lucienne pare foarte interesala Aceste prime egecuri sint semnificative, Jacqueline, de exemplu, stie bine si caute un obiect ascuns dupa ce am constatat de peste case Iuni de zile. Ea nu poate ins sé find seama decit de deplasarile vizibile ale obioctalut st I nies deat westerns a-aizulelesTV-OF TA experienta pe Gate MICuTAM Acmmicantra Jn joc o deplasare TaviaIbtis ables] eats soos die cat sai din ming elm acestea se afli sub covor), iar obiectul ocupa o poaitie cate nu a fost perceputa direct (sub covor) : acestea sint cele doud conditii noi ale probei, Tatr-adevar, eft timp copilul vede cutia sau mina disparind sub covor, el stie hine ck obiectul ce afld in cutie, iar eutia sub covor. ELnu i insd_sAtraga de aci conchizia c& obiectul a rémas sub covor_atunci ci ia_apare goal. Ceea ce Tnseanma-ca-aceasta Cutare a obiectului nu fine ined seama decit de deplasarile vizibile si de pozitiile in care obiectul a fost efectiv vant. Este adevarat c& sertile II si TI din obs, 55 s-au soldat cu un suc- ces al copilului. Dar tocmaj pentru ca in seria IT am lsat cutia sub covor, Jacqueline a achizitionat gestul de a céuta obiectul sub acest ecran. De aceea, in continuare, acelasi obiect ea fl va cduta acolo atunci cind nu-l va gasi in alté parte. Dar, dupa cum am vazut, aceasta descoperire nu este generalizata, $i a’ doua zi (obs. 56) toate 58 incercdrile dau rezultate negative. A fost vorba deci doar de o schema icd, si inc nu de constiinta relafiilor sai Sai puttt ce sub scram ak aor biectul din cutie. Cu toate z tea, Chips Caniee-n VME acest gest este binecunoscut copilulut insu : " “Totusi, dupa citeva zile, copilul_ajunge s& rezolve aceasta pro- biema, numai cd aceasta noua achizifie este imediat insotita de reapa- ja, pe noul plan astfel descoperit, a fenomenelor anterioare de intervertire a ordinii deplasarilor. Tocmai in aceasta se manifesta in modul cel mai clar ,.decalajele" anuntate la inceputul acestui paragraf. S& analizim mai inti felul in_care_descopera_copilul rezultatul deplasarii_invizibile, Spine problema de a sti daca aceasta desco- perire se daninenza consinfey Fetattior — in acest caz ar avea loc 0 utitizare autenticda_deplasirilor nepercepute —, sau unei simple ‘invatari empirice sau practice, sf fp acest caz nu ar avea loc o repre- zentare _adevarata_a deplasarilor invizibile- Solutia cea bunk ni se pare aceasta din wrmé, focmai pentru ca descoperirea facut este ime- diat insofita de reaparitia conduitelor anterioare, cecalate cu o treapta sau mai multe 1.58, — Jacqueline la 13 6 (6) priveste un inl pe cate l pun in mina stinga Baia deste ing rldlinducon degeile 91 -doeais lect, facing fotul Cu o mare pincer a chiar ew 0 tnumh aga ve) Spots incecare “pun inca tp mina ABM; fo veut cool, aoa aus in atngh de ett touts, spre cot amele nh se teks esese ipa deen Seguene cate nll ty nina singh Spang miraid’ “ndutt tne” anda'eate dor mt vine idcea dea i mMjoua incercare: Jacqueline cautd inet direct in mana ata gcse a ide otba do tpi Sa stl me de’ lure ice celta EJ Aigera lees Ge a cope ee na droapia 7 " ‘Ain tenvere daa aecata pum nett Yn mina dreapi ge tees spon mina enline dente sn deg espe oh ea ‘ini apotapuch mina sting i rde de succes e. iereiite 4 gua: actu renee (de fletare dat& am sehitmbat mina) Intro genunshil Jacqueline. Las tne’ tn bevela 3 soot mina, pe resint coplluls Stns on soe senna Prejfponit-o inimplore fericita, Jacqueline nu a aoondat suficientd atens beretd, Cind fmt vede insti mina Inchisi apdrind, cao apuel st ‘stace 59.5. Negfsind inelul in. mina meo, Jacqueline cereteazl Jur impres ee ere, dar tu are. Inca ideea do a elula in en, 1p soblmb fi vie idees devaum ehuta cei min cufonte ed nas vede to fin ee soeain ese W'intina cock aceasta mind, cao denchide, apol Fenunla 1 ostee chutare ee eiacaun) de la bun inceput. “ pare ore rela aeaste dowk experenfe. Cen din seria 1 a exelusiv rezultate pozitive : Jacqueline a infeles deci ci x treet incl dense Imina In alta. Expevienta din seria a Il-a se soldeazé ea urmatoatele rent minis a deazt ev urmboarele Tea “nf. Reacfe negatvd ; Jacqueline imi deschide mina, 0 priveste pare ar'na dst burt, cu feats means sven ie Acelash incepu, apo! Jacqueline priveste bereta. A ob ; put, e priveste bereta. A observat-o fn timp ce sani exarnina mins din tate parle. 1a ereta, cautl ta interior elisegte inet. Ride. a aes : peas lant desface mina, eauld 0 clips, apo bereti. 0 aipey ape 95, Aoeeae rent, Bs.so.-~ Lucienne ia 1 1 (4) regdseste in mina mea ineniss fe ceas. Afunet pun din now tanful tn ining sto. peo ta inf sub pena Beat mg hei sto strecor suo pests as Prima ineoreave * Luclenne cau in mina mea, apo, negasind nimic, ma priveste rizind, Incepe din nou s& caute, apoi renunta. Dates mm j_laseririe 25. eeeleng reach Th focal lanfull am Iuat eas, penten a tac cena interes secon difeutate iheotcaren a gasen de data aceasta, reugild brus sing je sub pera, Dapa-ce a cam tata cath ETON AT BREE TES fara a ezita, se duce si caute in fe"sub pernita de pt" bupl ce a desfitay g's deslact' un mument Lucienne incepe sa caute, fari a ezita, sub pernifi. * ca_descoperires_rezultatului_deplasatilor_invizibile pare afimai ciirind_o consecint& a_unet invitiri_practice, decit-arepre- ntarl relatiilor ca atare, Astfel, in obs. 58, seria I, dacé Jacqueline cauta in mina a doua inélul care a disparat din prima, aceasta se explicé, fra indoial, numai prin faptul cd vederea miinii a doua a indemnat-o si repete pe ea conduita aplicatd primei mini, Dovada este faptul cd in continuare (seria II, proba 5) { se intimpla si caute obiectul in cealalté mina a mea, eare mt a avut nici un rol in expo- rienta cu berela, Se pare deci cd Jacqueline se las cailéuziti de amin- tirea gesturilor care au avut sficces, mai mult decit de constiinta rel {iilor-actuale: Apoi, in experienta cu bereta (seria a Tia), intimplarea fericita care a intervenit cu prilejul primei inceresri, nu a fost nici pe departe folosit direct in cursul incere’rilor urmatoare : a trebuit, 60 sd reiau experien{a dupa trei ore pentru a-mi atinge scopul. Este dec aproape cert c totul este consecinfa unei invatari empirice si mu a uunei Geduceri a relatiilor ca atare. Cit despre Lucienne (ohs. 58), descoperirea ei pare, dimpotriva, datoraté unei inventii prin combi- narea mentala a relatiilor care luasera nastere. Vom vedea ins cd, la fel ca $1 Jacqueline, nici Lucienne nu a sc&pat de reaparitia prin de- calaj a fenomenelor de rasturnare a ordinii deplasarilor : aceasta face dovada ci reprezentarea itinerarului obiectelor nu este incd prea siguré de sine, Tntr-adevir, indata ce copilul si-a insusit conduita care const in a ine seama de deplasarile pe care nui JeVede, am incercat experienta. Lins jtoare : am comiinat Recast Howe Schema de transvazare a oblec- telor in afara cimpului vizual, cu schema ordinii pozitiilor succesive. Cu alte cuvinte, am incercat si imbin experientele facute in. stadiul al treilea (cind am pus copiii si caute obiectul in dowa pozifii succe- sive) cu cele Ja care m-am referit acum. Fie, de exemplu, copilul age- vat jntre o perna A i o_perna B. Pun obiectul intr-o mind, si pe aceasta o bag sub A, O_scatafaré inchisa : copilul stie deja si caute in Acatunci-cind-consiata_ci_minamea-este goala. Cind repet ins& acgleasi migeari in B, va cduta oare copilul in B sail, printo relnviere-a conduftelor din stadiul al treifea, se va intoarce in A? Ex- PSHSAYe E-aFaIaT co Tn WecursuL unt Up mal mull stu mai putin indelungat, mai intii are loc acest din urma comportament : ‘obs, 60, — Jacqueline, ia 1; 6 (16), adick dup’ experientele din obs. 58, este supusi Ja tre nof serif de probe - i'Bentrua conirola. rezistenla achizifiilor recente, lau o chele in, ming mea inchisi, introdue mina intr-o bereti, as cheia in bereta si arune beret, Beijos: tn fundul camerei, Jacqueline fuge spre beretA, dar Intrucit ii, spun Menai! chela, cauté cheia {" ete, ea se intoarce, ma priveste rizind, priveste Tails inele’destheute si, reluindu-gi ideca, se Indreapta spre beret. C ridicd 3 enitare, bagi minuta induatru gi scoate cheia . TO ayez pe Juequetine pe pat, intre o pernA A, Ia 50 cm in stings ef sio pemita de put B, 1a 50 cm in drespta ei PP Bun chela in mina mea dveaptd, bag mina sub perné si o seot toalé st inchigé: Jacqueline destace mina gi cauli. Imi ia pe urmA mina stinal (ch picngy soma’t gl seria Tf, fnceivaten 5). Clad constati e2 gi mina stings est Gosia, pune Unde este, unde este ™ fini ascund miinile ta spate. Ea oriveste patul sit vazind perna, se renede la ea $1 gaseste cheia dedesubt, 2, ‘Repet toatd experienfa cu pernita de put, Jacqueline cauti mal tntit destui de mult timp, in mint TEx Uresot—apot- dim now- in-mir sting (care reentteir-experten {ay Priveste apol peraila de put a cuss de~ 3. Aceleasi reactii cind intrebuinfez perna. Se pare astfel c& conduita Jacquelinel fata de ecranele A si B este intru- totul corecta sl cd nu are Joc nick o reaparitie a dificultajilor din stadiul a! Hrajles, Dar nu cumva aceasta se intimpla din cauza durate} tungl_a demersu~ Hor prelitninare ale eopilulsi, respectiy din cauza ci el a edutat jn mina mew 6Lsry llat pose succesive ale oblectulih sub ‘trate Wl Sar i sete arect spre locul bun nu prin reflexiune, ei, dimpotriva, prin automatisan ¢ sf caute succesty in cele dou malin Beaute du le mele, ea interverteste pozitiile in rapor! Dea Remind culties ae Ini cl ultimele reaets observate se daioree una 7 ugh joc Sau automatismului, intrerup experienfa pentru trei aile $1 0 rei ‘i ia 1; 8 G0). Pentru accleasi ‘motive renun| oasea De ecu ttice'o hain a to pom 8 1°Pun Gblectal in mina meds bag ma sub A st coud Unghie! in min’ met Bg mba sub A so act Inchisd.Jeequline aut n mina mea,‘ pve din Toile pare: ape mit vege wat SBemincach pica en's am aH amined deo ldee ntaken MS 2. Repel aceleast gesturi in B. Jacqueline fyui-destace mina Co ip spor Se osoe an atave Beg ie estas lua sit in nou ‘nm “Sista eee “° "Te La Ty T (1) Jacqueline, cai a a eat pe un pat nine © perm’ A si o pernita de puf B. epee ~eequeling cauta in anion mea, apo n-A sl gaseste obiectal” © 5° chs mea si caut © intrerupe apoi, pare s reflecteze citeva clipe si se SF abla mpl sl mumal dung o pauzd, cauta sub pemna 1 unde glseyte obletal ~agaas a am e ee iislor precedente : ~ ‘comportament TT ecaseline pases wn oa jeg Santen Dubie do adult el ii vied pioiorul ‘ 7 meu induntru gi zsiifit papueul. Jacqueline ude agomotul, cauia i giseste. Apol pun ceast din mow in papucr pepucol Sub coapsa piclorutui meu st it golese de continut. Ceagul sade sper anh See ‘neu, ind. un-zgomot-earectrite-idle puguall st spun faucet /\ JiGGiluns « urmécit cu multa atentie toate-gestunie mele, Fa ceeceteacd mai “i ij eal Cum Ins fu Bisopte-nimic, Sntinde-Imediat mina na UL mt spre’ busunarul-vestel msle, de unde doin someaun eae Se Py caea Pe a react cae Wnucar abit), ine. Ta Ts F (sia inking pe divan, tar Jacqueline sta agecata | Pa are in ming un capat de hirtie galbend, la eare fine mult. Ascund'In mig es hlrtia (Greste sub privirle a), bag’ mina sub 0 cuveriura tn. apetels wilutul (dar Jacqueline 5-a iniors st mica urmarit gestul cu privisea): Tee ce, 62 mina cu palma sirius si ico intind. Ba imi destace mina, 0 piptie, apoi se Intoaree, cauté sub cavertura si gaseste oblectul ‘Dupiaceea, pun din now hirtia in.rina mea, imi pun mina sub vestt Gin fafa copfiului’ si I-o prezint apal cur polina sisinad, Jeequeline o destace, 0 Pibale, intinde mfla spre pernify dar se opreste la jumitalen drumulul, Se Infoarce bruse sl eaulé cu mina sub vest “Avadar, de-duta aceasta succesul este total, dar se mentine un reriduw al conduftelot anterioare, La fel se intimpld in seria urmitoare. TH, La 1; 7 (4) acqueline sts ayezata pe pat 1. Pan o'piatra in mind, bag mina suo pernifa. de put A gl o scot cu polma sutinse, Jacqueline Tmt destace mina, wpol eaut A's wiseste 2: Aceeasi experien{a cu vesta B, Jacqueline Imi destace mina’ spol cauta direct sub veotd. Agadar experienta eate reusitd 3. Pun platra into mini, apol aceasta mink o suprapun peste cealaltS, gar tn Gust las blaita in ea Jacqueline auld in prima mea mind, apol sub Vesta Hin stiit cub pema de put A. Nua finut seama de poziia C, cu toate ea urminit cu oc! Hecare din gesturile mele, 4.°Rele experienja % Jacqueline eauid de dain aceasta tn prima mea ming, apoNfub pera de put A, in sfisit sub vesta B, dar nicl de data aceasta 7 Te se el ee duet aa : ‘Asada, etmplicazes problomet a fécut en dinte-o dati sd reapard reagfille put empitice aa a Obs. 63. — La 1; 1 (8), Lucienne sti agezati pe pat intre un gal A gl o pines B, Ascund un ac de siguranfi in mina mea si bag mina sub sal. Scot mina cu palma inchisd si fara ac. Luctenne im! desfoce imediat mina gi cata cul: Negdsindw-, cauta sub gal si seste cul Dupa care, pun seu! de siguranfa tn mina mea sf bag mina sub pinza B. Lucienne imi priveste mina dar nu’o desface ghicind. cd este gona i dupa aceasta privire Sturt erate Tmeerat U6 gall AT Spates bactenne it ved ATHETon nel fn mind gf bind mina sub Ay apot dupa ce -a sasit, Digind mina sub B : proba veuseste Gind folosese bereta insd, Iucrurile te complies. i pum ceasul in bereth 44 aseund bereta sub 0 perna’A (la dreapta copllului) Lutclenne ridie& perna, bereta si scoate ceasul. Pun apo bereta cu ceasu Infuntru sub o perné B, J stinga copiulat : Lucienne cauta in B, dar, eum bereta a fos! ascunsA prea hind pentru ca 0 gaceased imediat,en se Teintoarce in A. "Atunel ridic perna B in dows rindue, pind ce Talclenne vede bereta care conging in sod vb oleate ambele oven se pune sa cute in B, dat egisind bereta imediat, se intoaree In A’ Ba chiar in A cata mal. ral ‘veeine deci in D, deq” RD vanes TET PRESET Aceste rezultate par si prezinte un anumit interes din doud puncte de vedere. In primul rind, ele oferd un bun exemplu pentrit legen ydecalaiglor* : cind_o operajie trece dintr-un plan de constiings in Scliune in_all ea eure YnvapM aM NO Pe de. Tn cazul nostru particular, constituit la ineepuful ac Tel direct a relatiilo ‘uit din nou, deindata ce el este transferat_peplan 2 ‘aceloragi relalij : intr-ade~ var, este destul si intervind deplasarea invizibilé pe care o repre- vinta transvasarea objectului (transvasare care se cere reprezentata, pe_planul_ perceperit 63deoarece nu poate fi perceputa direct), pentru ca copilul s4 dea din nou de aceleasi dificultati pe care le-a depasit atunei cind se afla in fata unor deplasari vizibile, In al doiléa rind, deste rezultate sint interesante din punctul de vedere al notiunii de obiect, ca atare. Ele ne arati, intr-adevar, ca objectul, desi este constituil deja ca substanta permanent attinci cind e vorba de deplasarile Sale vizibile, ramine incd dependent de {ul sau de-ansamblu_fenomenist si de schema practiced si.dina- unis pe care o prelungesle, altine!cind ste supus la deplasiri invi- aibiie. Este adevarat cd in cazul de fajai memoria poate juca un rol mult mai mare decit in experientele facute in legdtura cu stadiul al tr Jea: pentru copil este mai greu sd-si aducd aminte patru sau cinci deplasiri suecesive decit numai doua, mai ales daca unele dintre ele nu au fost percepute, ci numai deduse. Dar aici, ca si mai inainte, mi se pare c&_memoria copihului_nu poate fi invocata independent de elaborarile spatiale, a caror ordonare in timp este doar unul dintre elemente, indisociabil de celelalte : memor ste decit o.construc- tie de.relafii temporalesi dac&_ea_nu_reugeste sii ordoneze acestg rela{ii_in_cursul experienfelor care-i intereseazé pe copil in masura suficienta, este evident c& accasta tine de insusi con{inutul relafiilor, ga. alte cuvinte de natura evenimentelor gi nui numal de suecesiunea Altfel_vorbind, dac& copijul nu-si_aduce aminte ordinea depla- sArilor, explicatia este c& in asemenea cazuri él nu construieste intot- deauna un grup" spatial coerent. Dar afiiici e8te evident ca obiectul iuveste inca Intru totul ceea ce este el pentru noi. Incepind cu mo- mentul in care copilul tine seama de deplasirile vizibile (obs. 54—54 bis), obiectul este in. mod cert abstras.din.coniextul siu fenomenist-si practic si, deci, dotat cu permanenta substantial si geametrica. de indata ce deplasirile devin prea complicate spre a fi ordonate in Fupuri"aécesibile Teprezeutarii (Gi memoriel), oblechilredevine dependent de contextul de ansamblu side schema practica ce conduce la posedarea lui, Aceasta dubla natura a obiectului, in cusul-stadiu- Jui al cincilea, nu are_dealtfel_nimic contradietoriuy, fiind vorba de doua planuri diferite,Copilul care vorbeste, sau chiar adultul pot foarte bine s4 confere calitatea de obiect lucturilor care-i inconjoaré ‘Faminind insa_incapabil s-o facd in fata_astrilor ceresti sau a altor corpuri_indepartate. Descoperirea unitalii scarelui sau a identitatii lunit fn diversele et faze constitwie in aceasta privinfa un bun oxemplu, caci multi copii la virsta de 4—6 ani sint inci departe de a fi fécut aceasta cescoperire. Nu este deci nimic surprinzator in faptul ci la 12—16 luni copilul considera drept obiecte numai tablourile 64 apropiate si este cuprins de indoiala in ceea ce priveste corpurile supuse Ia deplasatl invizibile. § 5. Stadiul al saselea: reprezentarea deplasarilor invizibile, — Incepind cu stadiul al saselea, copilul devine capabil s8 constitiie in objecte lucrurf ale céror deplasiri_nu-sink toate vizibile. Aceasta nu inseaimna, bineinteles, cf descoperirea lui se extinde imediat asupra universului intreg, pentru ca, dupa cum am Vazut, 0 asemenea gene- ralizare fu are loc nici macar in anil urmatori.’ Aceasta inseamné numai ca copilul reugeste sa rezolve problemele_puse in exp precedente sf anume printr-o metod’_noud ; aceea a reprezent Ineepinid ca 1 77(20) in cazul Jacquelinei si cu 1;3(14) in oazul Lucien nei succesul devine sistematic Cbs, 64, — La 1; 7 Qo) Jacqueline mv priveste in timp ce pun © moneda in mina gi apoi fri bag mina sub 0 cuverturd. Scot mina ew palma strinsa Jacqueline 0 destace, cauté apol sub cvertura pina ee giseste obiectul. Atunel relau imediat moneda, 0 pun in min& st apot tml sirecor mina cu palma stzinsi sub 0 perna, aflata de cealalta parte a copilului (la stinga si nu la dreapta ca {hainte). Jacqueline cauta imediat obiectul sub pers. Repel experienta ascun- ind moneda sub 0 jachetd : Jacqueline o gisesta {ar 2 ezita ae Tie Tntrodue in prob un element care o complica: pun moneda in ming si bag mina sub p perma. © Scot cu palma strinsa slo ascund.imediat sub cuvertura. In sfirsit, 0 scot de sub euvertura st o prezint Jacquelinei cu palma Strinsa, Jacqueline imi_da_Ia_o. Bat destace (ea a ghicit deci a nu ain mimic inbuntiu, cence « Uj, eaULE sub Perna, apot direct sub eulvertura unde gaseste obiectu Tn eursul unei a dowa serii (perna si jacheta) ca se comport la fel Inceve apo! a4 tree lao serie de trei deplasaei : pun moneda in mina gi imi plimb mina cu palma inchisi din A in B si din B in C= Jacqueline imi a lao arte mina, cauté in A, apoi in B si in sfirsit in C. ‘Aceleasi probe le reuseste Lucienne lal; 3 (14) Obs, 65. — Jacqueline ia 1: 7 (3) sla agerata in fata a trei oblecte-ecran, A, B SiC, aliniate la distanfe egale (@ berets, o batista si jechetien o)). Ascund mi ereionag in mina men si spun: ,cueu, ereldnul ! Ii prezint mina cu palma inci rpelind: ue cfional / paltnao pun sub A, apo sub 3 apo ub C fdsind’ ereionul sib C) in fiecafe etapa it prezint ‘din nou mina inchisi seseste 9 Tide “Hea nceeasi experientd de noud ori, lind de fiecare dati urmatoarete precautii: 4) prezint copiTului mina mea et palma inchisi, de fiecare dala cind © scat de sub un obiect-ecran si, in special, dupa ce o scot de sub eeranul al Treliea : 2) sehim ordinen in flecare experien{2, avind glia si incep pen acm) pune mina sub geranut sub care copilul a gisit creionul in proba prece- deta, De pild’, daca in prima experienja ordinea ecranelor a fost A. 3 i C, in a doua ordine va fC, A, B (Greianul va fi in B) ina trela B, C, A ete. ; 9) de fiecare dats schimb Toout obiestelor-ceran.:-bereta este cind la stinga. vind in ceniru, cind la dreapta ete. 4) creionul ramine de fieeare"dati sub ultima eeran Sub eare-mi bag mina. in cursul primelor opt experiente, Jacqueline a cutet si a gisit mecea eveions! sub ultimul obieet-ecran sub care Mi-am strecurat mina, Lala nous = construices reatulul In copit 65{nceicare ea cauld sub penultimul ecran, iar la a zecea relncepe si scotoceascé, fara a ezita, sub ultimul ecran. A'mai aval o exitare caracteristied lam gases Ineercare : @ atins mal Intii batista (sub care fasese ascuns creionl in. exper Senja precedenta), dar fara a o rasturna, apol a trecut.spontan la beretl (coreci), ca a1 cum gi-ar fi indrepiat mintal eroarea. Atentia, st interest ai fost foarte vil, in afara de ineercarile & $1 9 (eopllul @ obosit) Bfarful 4 fost reluat la incerearea 10. La 1; 7 @4, adied doua 2i, repet experionfa in aceleasi condi, Jacque- Jing continua si’ intoared numat ‘ultima ettan, 1 se intimpla totusicsd waite si A ating’ succesiv penultimul ecran (Cir al intoarce), pos ultimal Gn cele in urn intorcindu), ca si cum ar avea loco rellexiune s1o sanibinatle tmintali, La a sapiea inéereare, Jacqueline a ating chiar pe rind cele (re ecratte, epeting ordines fn are mi-ain strecurat st seos mina, der na intors: dete Asadar, exist net un sistem, Intr-adevir, faplele de mai sus mu pot fi jmterpretate prin simpla Sntimplare, date find modificanile pe care le inttodue 'g flecare experien{t tn ordinea ectanelor, Pe de alla parte, na putem admits 64 copilul si-a amintit numal pozitia a tela : exitirile de care di_adeyen.dovada acuta, dimpotnva, ‘ck Gl refuse de fiecare data im-minte oniines: itiats, ta stirsif; ou ef Gepértenta-dareac mai mult, ew ati este mal greu pentru capil / S831 aminteassiat fe din esuiza intevlerenjel cxescinde « amintitilor’ Ots, 66. — Ta T}T Way Jacqueline se dovedeste capabill st conceapa oblectul precent sub o serie de ccrane suprapuse sau tneutlate 1. Pun sub privisile of un ereion intr-a streeucatoare (pe care o Intore cu fata la podes). Pun o bereté peste strecuritoare 51 o cuvertusa peste beretd t Jacqueline widiea imediat cuvertura, apo} berets, apolsttecurstoaren sia Pon apol erelonul intr-o cutle de chibrituss (inchisip, pe eare o acopar ew Dereta si cu cuvertura. Jacqueline ridic& cele dou eetatte apoi desehise Pun din nou ereionul tn cutie, Inf€sor eutia intr-o hirtie, leg in jurul et Opals, acopar fotul cu bereta st cu cuvertura, Jacqueline ai tn parte ultimele dou ecrane, apoi dezleaga Datisia. Nu gisesle tmediat cutia, dat © faut Hird Intrerupere, evident sigura de prezenfa ei? vede hirfia, 0 recunoayte media, o desface, deschide eutia si la crelonul Ui. introdue apoi not elemente care compiteS proba, punind aléturi dou gerane in acelasi plan, de pilda pun ereionul in histie (Jacqueline ma privesie a atentie) si pun eutia Ting’ hirtie. Apol Infagor ambele oblecte Tntr-o batists pe care'o ajea linga beret, si le acopar pe amindas eu vesta mea, Jeceuicline 4a Ja 0 parte vesla, se indreapli imediat spre balsa so desface fara a ezila Apare mai Intfi culia : Jacqueline v dexclitde, «sua thdelung in interiors eh 9 rasuceste pe toate parfile, apoi se intoarce la Datista. Vede hirtia, © apacd cu repeziciune, o desface si yliseste erelonul. Constat deci ca Jacqueline a aitat Pozifia exacta’ a oreionulul. Totus, ea nu-i pline ta indolaihpermancn{a Substantiala si nici prezen{a tui in Interiorul oblectelar~ecran = negasinducl in cutie, 7] eaufé din nou In batistd, iar vederea hirtici I relntiveste imediat convingerea. jn pity experlenta, modificind intructtva dispozitivul. Pun din nou eveionul fn hirtie 91 hirtia alafuri de outie, dar le pun pe amindoud sub jacheta Jacaute- Tinet i nu sub batista. Batista pun ‘Unga JachetA s1 acopér totul cu, vesta mea, Jacqueline, care @ observat cu aten{ie toate manevrele anele, ried. mat foi vesta, apol apuicd batisia cen ce aste evident 0 porseverare, dat. Hind stspositivul experienjel precedente. Dupa ce eareeteazd indelung batista, (rece Ja jacheta 41 scoate Ia iveala in acelagi timp cutia si hittia. Ia cubia $i 0 arunch 86 fara a 0 deschide (si far ao zgiliii pentru a auzi zgamotul, aga cum i sa intimplat s& faci in’cursul witimelar experienfe, eind gtia ca cutia confine un object oarecsre), apol desface hirtla pind ce gaseste creionul Se constata si de asti data ci Jacqueline nu si-a ads aminte dectl de o Parte a inculieriior operate. Dar, indapendent de corectitudines amintirilor el, 2 postuleaza, in potlda tuturor complieatiilor, prezenta obiectului ascuns 3! isi disijeaza tntreaga cdutare in funetic de aceastA reprezentare, Ea slic, in alara de aceasta, si aleaga un oblect im functie de confinutul siw (respectiv hirtia si cutia la Ineerearea a doua etc). Se vede prin ce se deosebese aceste conduite de cele din stadiul precedent. In linii mari se poate spune ca copilul a devenit capabil sic§i_dirijeze cdutarea prin intermedtul reprezentariitntr-adevar, in uiele cazuri el tine seama de de pI nvizibile ale obiectului si se dovedeste apt sa le deduca la fel de bine cum le-ar percepe ; in alte cazuri el domina prin gindire o serie de incutieri care sint prea com- plexe, ca si nu dea loc la o adevaratd congtiinfa a relafiilor. Cazul cel mai simplu este acela din obs. 64 : cautarea obiectului sub un ecran sub care copilul m-a vazut introducindu-mi mina cu palma strinsa, dar fara sa fi perceput direct deplasirile obiectului. S-a vazut mai inainte (obs. 55—-57) c, in al cincilea stadiu, copilul a fost la Inceput incapabil s& facd fata’ unei asemenea probe : desi a vazut 4 plasez obiectul intr-un recipient R (mind, cutie etc.), 04 plasez apoi R sub un ecran E (cuvertura etc.) si cl scot R gol, el nu caut& obiectul sub E, Este adevarat ca in curind copilul a devenit apt s& caute sub ecranul E obiectul disparut (vezi obs. 58—59). Dar, aga cum am observat, 0 asemenea achizitie pare s4 fie datorata initial unei Snvatari_practice_siaunei_tatonari_empirice mai degraba decit unei reprezentir) proprin-zise a itineraruluj-urmat de-obiect (deci a depla- sarilor invizibile). Intr-adevir, a fost suficient s& ascund succesiv obiectul sub doua ecrane diferite E' si 2, pentru ca sa reapard con- duite analoage celor din stadiul al patrulea (obs. 60-63). Din punctul de vedere al reprezentarii, un asemenea rezultat comporta 0 concluzie evident : copilul nu. stie inca si ordoneze decit seria de deplasiri direct percepute, si daca interventia deplasarilor invizibile poate da loc Ja 0 adaptare practiced, totusi ea nu prilejuieste de fiecare dati o reprezentare realé. Or, obs, 64, care marcheazA debutul actualudlui stadiu, atest 0 metoda de céutare cu totul diferita : copilul igi repre- zintd. de acum incolo ansamblul itinerarului_ parcurs leplasirilor invizibile. Se poate spune astfel c& obiectul este delinitiv constitait: permanenfa Tui mu mai depinde citusi de pujin dé actiuiea subiectulut ; ca asculti de. tin-ansamblu de legi spatiale si cinematice independente de eu. Obs. 65 constituie in aceasta privinjé o indicatie pretioasé. Intr-adevar, ea este dovada unei evidente capacitafi de reprezentare. 67 obiect, inclu. \ NLncerearé ea cauti sub penultimul ecran, jar Ia a zecea reincepe si scoloveaseli, fra a ezita, sub ultimul teran. A mai avut o ezitare caracteristic’ Jaa sasea Incereare : a ating mai intii batista (sub care fusese ascuns creionul in expe- rlenta precedent), dar frd ao rasturna, apol a trecul spontan Ja beret (corect), ca si cum si-ar fi indveptat mintal eroarea, Atenjia si interesul aw fost foarte vil, in afar de incercarile 8 si 9 (copilu! a obosit), Efortul @ fost relust la incerearea 10. ‘La 1; 7.024), adiea a doua zi, repet experienja in aceleasi conditii. Jacque- Jine continua si intoared nual ‘ltimul ecran. I se intimplé totusi si ezite si sd alinga suecesiv penaltimul ecran (lira a-l Intoarce), apal ultinwul (in cele Gin urmA intorcindu-), ca si cam ar avea loc o reflexiune si o combinatie mintala, La a sapien Incercare, Jacqueline a atins chiar pe tind cele trei ecrane, repelind ardinea in care mi-am sitecurat si scos mina, dar nu a intors decit witimul ecran, “Agadar, exist: net un sistem. Intr-adeviir, faptele de mai sus mt pot fi interpretate prin simpla intimplare, date fiind modificarile pe care le introduc la fiecare experlenta in ordinea ecranelor. Pe de alld parte, nu putem admite ch copilul si-a amintit numat pozilia a tela : ezitirile de care divadesea dovada rata, dimpotriva, ch el reface de fiecare data in minte ordinea_urmati. In Sfirsif-eueit experventardureszA mal mult, cu att este mai greu pentru ‘copil Sagi aminteaseauttima pozitie din eauza Taterferen|el cresct (Obs, 66, — La 137 UA) Jacqueline se dovedeste ca obiectul prezent sub o Serie de eerane suprapuse sau ineuliate T. Pum sub privirile ef un creion intr-o strecuritoare (pe care o intore cit fatx la podea), Pun 0 bereta peste strecuritoare 9] o cuvertura peste beret : Jacqueline ridici imediat cuvertura, apol bereta, apoi strecuritosrea si la frelon ‘Pun apol creionut intr-o cute de chibritusl Gnchisi), pe eare 0 acopir cu bereta si cu cuvertura Jacqueline ridicd cele doud ecrane, apoi deschide culia ‘Pun din nou creionul in eutle, infagor cutia intr-o hiriie, leg in jurul ei fo batistA, acopar folul cu bersia gl cu cuverlura. Jacqueline di Ta 0 parte Liltimele ous ecrane, apoi dezleaga batista. Nu giseste imediat cutis, dar o caula fara intrerupere, evident sigura de prezenta ei : vede hirtia, 0 reeimoaste imediat, 0 desface, deschide cutia si ia cretonul IL, introdue apoi Noi elemente cire complies proba, punind alituri dowd ecrané in acelagi plan, de pildé pun crelonul in hirtie (Jacqueline mA priveste cu atentie) st pun cutia lings hirlie, Apo} infdgor ambele oblecte intr-o batist pe care o agez lingd bere!a, si le acopar pe amindoui eu vesta mea. Jacqueline Ud la 0 parte vesta, se Indreapti imediat spre batista si o desface fara a ex ‘Apare mai intit cutia ; Jacqueline o deschide, cauta indelung in interforul ei, G'risuceste pe toate pariile, apol se sntoarce’ a Datisia, Vee hills, o apucd Gu repezielurte, o desface si giiseste crefonul. Constat deci ef Jacqueline a uitat pozitia exact a creionulul. Totus, ea nu-i pune Ja indoials permanenta Substantiala sf aiel prezents tui in interiorul objectelor-ecran : negisindu-l in Cutie, il cauta din nou in batisia, lar vederea hirtiet i reintareste imediat convingerea, Reiau experienta, modificind intrucitva dispozitivul. Pun din nou eretonul in hictie si hirHe alaturt de cutie, dar le pun pe amindoud sub jacheta Jacque linet gi nu sub batistd, Batista o pun lingd Jachet si acopir totul eu veste mea. Jacqueline, care a observat cut aten{le toate manevrele mele, ridica mat init yesta, apo! apuei batista cen ce este evident o perseverare, dat find Tispozitivl experienfel precedente. Dupd ce cerceteazA indelung batista, trece Ia jacheta si scoate ia iveals in acelagi timp cutia si hirtia, Ta cutia st o sruncé 86 Hara ao deschide (si fari a o zeilfii pentru a auzi zgomotul, aga cum i sa intimplat sa fact in cursul ultimelor experiente, cind stia cA cutia confine un dbieet oarecare), apot desface hirtia pina ce gaseste creiomul ‘Se constala side asta dati ci Jacqueline nu gi-a adus aminte decit de o parte a incutieriior operate. Dar, independent de corectitudinea amintirilor ei, ea. postuleazA, in pofida tuturor complicaliilor, prezenta obiectului_ascuns si isl Girijeaza intreaga cautare in functie de aceasta reprezentare. Fa stie, 1 afar de aceasta, sa aleagi un object in funcfie de continutul sau (respectiv hirtia $1 culin la tneercarea a doua etc), Se vede prin ce se deosebese aceste conduite de cele din stadiul precedent. In linii mari se poate spune cA copilul a devenit eapabil si-gi dirijeze clularea prin intermediul reprezentarit Intr-adevar, in ‘unele cazuri él tine seama de deplasaril ibile ale obiectulvi si se dovedeste apt si le deducd ia fel de bine cum le-ar percepe ; in alte cazuri el domind prin gindire o serie de incutieri care sint pres com- plexe, ca sd nu dea loc la o adevarata constiinfa a relatiilor. Cazul cel mai simplu este acela din obs. 64 : cdutarea obiectului sub un ecran sub care copilul m-a viizut introducindu-mi mina cu palma strins’, dar fara sa fi perceput direct deplasarile obiectului 5-a vézut mai inainte (obs, 55—57) c&, in al cincilea stadiu, covilul a fost 1a inceput incapabil s& faca fata’ unei asemenea probe : desi a vaizut cA plasez obiectul intr-un recipient R (mind, cutie etc.), c& plasez apoi R sub un ecran B (cuvertura ete), si c& scot R gol, el nu cauta obiectul sub B, Este adevarat ci in curind copilul a devenit apt sd caute sub ecranul E obiectul disparut (vezi obs. 58—59). Dar, asa cum am observat, 0 asemenea achiziti i initial unei invatari practice si_unei-tafonari empitice mai degrab’-decit_ unei reprezentari propriu-zise a itineraruluj urmat de-obiect (deci a depla- Sdrilor invizibile). Intr-adevar, a fost suficient si ascund succesiv obiectul sub doua ecrane diferite Et si E%, pentru ca sd reapara con Guite analoage celor din stadiul al patrules (obs, 60-63). Din punctul de vedere al reprezentarii, un asemenea rezultat comport 0 concluzie evident: copilul nu stie inca si ordoneze decit seria de deplasari direct percepute, si daca interventia deplasirilor invizibile poate da loc la 6 adaptare practica, tolusi ea au prilejuiegte de fiecare dati reprezentare reali. Or, obs. 64, care marcheaz& debutul actualului stadiu, atest o metoda de céutare cu totul diferita ; copilul igi repre- zinta de acum incolo ansamblul itinerarului parcurs de ebiect, inclu- plasérilor invizibile, Se poate spune astfel c& obiectul este flit; permancnia lui nu mai depinde citusi de pufiti ibiectulul; ea asculii dé un ansamblu de legi spatiale si cinematice independent de_ev, Obs. mstituie in aceasta privinté o indicafie pretioast, Intr-adevar, ea este dovada unei evidente capacitati de reprezentare. 67 \ \Jagi timp un Tucru Céutind obiectul numai sub ultinul ecran sub care mi-am strecurat mina cu palma inchisd, Jacqueline urmeazd un sistem, si o face constient : data fiind interferenta crescinda a amintirilor (proba a fost repetata de zece ori), copilul este intr-adevar obligat sA refaca de fiecare dati ordinea pe care.am urmat-o-eu,pentru-a-si-aduce aminte sub cere ecrai Mam pus mina in ultimul loc. Up_asemenea sistem, desi ramine cel mai simplu posibil, presupune reprezentarea depla ybiectului. Cit despre objectul insusi, este clar jplic& postularea permanen{ei tui, deoarece te in intregime disociata-de-actiunea ‘Obs. 66 da loc 1a concluzii analoage. Este adevarat ca, in acest az, copilul a perceput direct toate elementele problemei : obiectivul nu a fost scos dintr-o cutie sau dintr-o mina inchisé in afara cimpului perceptiei, ca in observatiile precedente (obs. 64 si 65) ; el a fost pla- sat intr-un recipient in care ramine, iar recipientul este depus in vaaul copilului sub o serie de ecrane suprapuse, Afaré de aceasta, copilul nu mai are nevoie si-si reaminteascd in aménuntime opera fille, deoarece in cazul unui esec initial, el poate si tatoneze pina la reusits, Totusi, eredem c& 0 asemenea conduit implicé reprezentarea si deductia, dat fiind c& pentru a ajunge Ia object este necesar si se und in relafie intre ele toate_,raporturile directe" care actioneaza in experienta. Cind copilul vede un ecran oarecare dispirind intr-um recipient sat sub un ecran, se poate spune ca faptul cdutarii Ini nw presusune decit ,,un raport direct", deoarece actul de a rasturna un eevan sau de a deschide un recipient este deja coordonat in sine. jar dorinfa de a ajunge la obfect declangeaza de la sine acest act. Dar cind recipientul sau ecranul sint Ja rindul Jor ascunse in alte vecipi- ‘obiecte de cdutat, raminind in pilul se veda obligat si mp de cele dou’ naturi ae Jor. © agemenca ple aporturl direct" Ja care ne-am referil : teste analoaga rela lici_, coguful ou mere pe care a studiat-o P. Janet, Cogul este in ace- apical, ca orice alt obiect, sf recipient in raport cu merela. Deci, in fata unei seri de inéutieri, ca aceea din obs. 66, “copilil, pentra a-si dirija céutarea, trebuie in mod necesar sa-si subordoneze ansamblul demersurilor reprezentarii obiectulut aseuns chiar dacd nu este insotita de o memorie precisé a pozitiilor, 0 ase- menea conduit implici un fel de ,multiplicare de relatii,'sau de deductie senzotio-motorts, comparabile cu acelea pe care le-am ana- lizat in leg&iurd cti staditil al sasclea al dezvollarii inteligentei (vol. I, eap. VD. 68 Din punetal de vedere al. constituirii obiectului, fiecare dintre aceste observatii ne conduce, astfel, 1a aceeasi concluzie : obiectul nu mai este doar o prelungire a diverselar acomodari, ca in primele patru stadii; elm fe, ca_in-stadinl al cincilea doar un mobil renit independente de ey, dar numai in care ele Sint percepute ; el se elibereazd defini tiv de perceptia ca si de actiunea proprie, pentru a asculta da legi de depl ffonome. Intr-adevar, prin faptul cA obiectul> | intra in Slatiilor abstracte sau indi- infa Subjectului-un-now si ultim grad de iminind identic cu el insusi, oricare sal complexitatea ecranelor care ‘asetind. Para indoiala, accasta reprezentare a obiectului, din care nol facem caracteristica stadiului al gaselea, se afla In germen inca in stadiile precedente. Deindata ce copilul care se aflé in stadiul al patrulea incepe si caute activ obiectul disparut, se poate pretinde ca & exist un fel de evolutie a obiectului absent. Numai c& exclusiv pind a actualul stadiu, acest comportament nu a dus niciodata lao evo- care real’, deoarece el a uilizat pur si simpli un sistem de indici legati de actiune : cautarea unui obfect sub un ecran, atunci cind a fost vazut dispirind acolo (tadiile TV si V), nu presupune. in mod necesar cai subiectul isi ,,reprezinté obiectul sub acest-ecran.. ci numai ca Intelege- relate dmntre momentul in. care ea este perceputé (im momentul in care obiectul a fost acoperit) gi, in consecinta, concépe ceranulea-indichr al _prezentei actuale_a obiec- vl. Intreadevar, un lucra e sii postulezi permanenta nti obiect i, iar un. obiect oarecare pe care-] nta celui dintii, si altceva este sd-ti ject atunci cind nici o perceptie actuala mi_vine e-existenfa Iui-ascunsa, Agadar, adevarata reprezentare 1 in momentul cind nici. un indicii pereeput nu det Ginja in permanente tut, adieé din momentul in care obiectul dispa- rut s¢ deplaseazi dupa tin itinerar pe care subiectul i poate deduce, nu] poalgpercepe Tata de ¢>, pind la stadiul al cincilea inclu- , siv, copilul cauté obiectele deindata ce deplasarile lor nu sint toate vizibile, acolo unde ele au fost gasile prima data, ca si cum ele sar afla mereu ,,la dispozitia® subiectului, in timp ce incepind cu stadiul al gaselea el fine seama de toate deplasarile posibile, chiar daca sint invizibile. Se poate spune oare c& aceasta diferen{A dintre conduitele din stadiul al i cele din stadiul al cincilea se refera numai la construirea ilui $i nu la permanenta obiectului ca stare? In acéastA ipotezi, un obiect ale Girui deplaséri nu pot fi reconstituite, 69Jar fi totusi conceput ca fiind tot atit de invariant si identic cu el » whinsusi, ca gi cum toate misedrile Tui ar fi cunoscute. De pild’, cu Ay j deduced deplasarile in toate ch nut pot nici si-mi reprezint, nici s& deduc traiectoria tiiet de-a lungiil pantelor neregulate ale unui munte, stiti c& él raminie undeva ca obiect si ca proprictatile sale (sau proprietatile partilor sale ta ear de férimfare) au rimas identice cu ceea ce eraut in momentul c&derii, Dar s& ne ferim de compara prea ‘ore ! Dac adultul poate sh confere calitatea.de_oblecte unor.©ox- urd clips, 0 face prin analo, Te cunoaste, fie ele absolute sau Felative la migearile corpului propriu. OF, in aceasta cunoasfore intervine mai devreme sau mai tiraiu repre- zentarea si deduct Cit. de de cul s&u, in masura in care nui slie nicl S vibile. Tat nate numai migedrile percepute, de lor de obicetivitate pe care le reprezinta organi zarea migeirilor_percepute, elementele_unuj, asemenea univers con tinu’ sa nu fie-ined..,obiecte, ci_realiti{iaflate_la_dispozitia caracteristice stadiului al saselea au drept- sului solidificarii asupra tnor regiuni_al actitinii si perceplic! : deplasirile, chiar cele Tncole concepute ta ascullind de legi, far mobilele devin obiecte reale, independente de eu si perseverind in identitatea lor substantiala, © ultima consecinta esentialé_a_dezvoltarii reprezentarii este ca de-actinr inant 1nsugh “propriw. al subisctilit-este congeput ca uf obiact, Datorita imitatiei, de exemplu, si-in special conduitelor din actualul stadiu, cafacterizate prin faptul ci imitatia se interiorizeaza in Yeprazentare, copilul este capabil si hipnfe propriul iu corp prin analogie cu corpul alttila. Pe de alti parte, reprezentarile spa- fiale, catizale gi temporale, in curs de formare, ii permit s& se situeze intr-un spafin si-un. timp care ff depiigésc in toate directiile si sa se considere ca o simplé cauza si un simplu efect in cadrtil ansamblului de conexitini pe cae el le descopera. Devenind astfel un obiect prin tre celelalte, in momentul in_care invaté ‘si Conceapa permanenta reala a obiéételor chiér in afara oricdirei_perceptil directa, copilul sgeile pein a rasturna in tatreghne-unlvercl st initial, ale car et extindérea proce ii iinivers care scapa $i a constiintei proprii. Dimpotriva, reprezentarea si deductia . int devacum. = {dea din corpuil oblecte cu adevirat independente 5 ligibil de ansamblul unui sistem coordonate, eare include ca unul dintre elemente propriul corp. Acesta esté termenul final al consiruirii obiectelor pe plan senzorio-motor, urmind ca reflexia si gindirea conceptual s8 continue aceasts ela: borare pe noi planuri ale Infeligentei creatoare. 6. Procesele care duc la construirea notiunii de object. — Ne-am Timitat pind acum sa descriem exclusiv dezvoltarea istoricd a notiuni de obiect. A venit momentul si inceream o explicare a acestei dez~ voltari, legind-o de ansamblul evolufiet intelectuale proprit primilor doi ani din viata copilunui Pentru a inelege constituirca obiectelor senzorio-motorit initiale, poate ci nu este inutil si compardm procesele elementare ale inteli- gentei infantile ou acelea de care se foloseste gindirea stin\itica spre & stabil obicctivitatea entitajior pe care ea te elaboreav. Cc, dacs Structurile de care se foloseste gindh adiu la altul, si a foretortde"le-un sistem minlal Ta altul, g aindire oraianelivensesletien insdgi din punet de vedere fithetionel. Deci nu este nelegitinesd-kimurini unul dintre ter tuale prin termenul aflat la extremitatea opusd, respectiv construirea obiectelor practice prin aceea a obiectelor stiintifice, cu toate ci, atunei cind cea dintii va fi suficient de cunoscul, 0 va lamuri la vin= dul ef pe coa de-a doua Ni se pare cf trei : opriu stiinjelor : in.primul rind este obiectiv orice fenomen care permite o previziune, in opozitie cw acelea a caror aparitie fortuita si contrara tuturor anticipaiiilor permite o ipotezi de origine subiectiva. Dar cum fenomenele subiective pot da si el2 loc la previziuni (Ge pilda -iluziile simpuritor*ysi'cum, pe de alta parte, evenimentele neastep- Yate sint uneori acelea care marcheazé insuccesul une interpretari eronate si conduc astfel Ia un progres in obiectivitate, 0 a doua con~ ditie trebuie sf fie adiugata la cea dintii : un fenomen este cu atit mai obiectiv, cu cit el se preteazd nu numai la previziune ci gi la expérienle distincte, ale chror Feziliate ait un caracter concordant, Da¥ Bieta i este sulictent, deoarece unele calitati su’ pot fi legate de caractere flzice constante, aga cum sint legate culorile calitative de undele luminoase. In acest caz, numai o deductie de an- samblu reuseste si disocieze subiectivul de obiectiv : de aceca, un obiect real il constituie numai un fenomen legat intr-un mod int jpatiotemporal si cauzal (de pild undele luminoase ¢onstituie obiecte, deoarece ele se explicd fizic, in timp ce calitatea este eliminata din sistemul obiectiv), Or, aceleasi trei metode le foloseste copilul mic in efortul sau de a constitui o lume obiectiva, Obiectul este la inceput 0 simpl pre-lungire a migedrilor_de acomodare_(previziune). Pe urma el este punctul de intersecti¢, adicd de asimilare reciproci a schemelor mul. tiple prifi care sé manifesta diferitele modalitati de actiune a subiec- (concordanfa a experientelor). In sfirgit, obiectul se constituie ‘atea, in masura in care aceasta coordonare a ajunge la constituirea unui univers ‘spatio-temporal inte- ligibil si dotat‘cu. permanenta (comprehensitine relativa la un sistem in asimilare reflex, nu implicd in nici “constitnfa obiectulili, Chiar daci o aSemenea aetivitate com. porta, asa cum am admis, o capacitate de repetitie, de generalizare $i de recunoastere, ined 'nimic nu constringe copilul si disocieze actinneéa insagiide punctul siu de aplicare : ceea ce recunoaste el, de |) pila atunci ‘cine regaseste stireul sinului, este un anumit raport { tntte cbiect si eLinsusi, adtea un tablou global in care intervin toate & “Senatiile SO agenienea recunoagtére nu are deci mun cio perceptie de gbiecte. La fel stauTucrurile in ceee Ge priveste activitatea care caracterizeazé primele scheme dobin- dite, Atunci cind copilul igi regaseste policele indata ce are tendinia SA suga, sau regdseste imaginile familiare deoarece doreste si le Priveasca etc., nimic nu-l conduce inca si faci din aceste tablouri senzor‘ale substante detagate de propria Tui activitate : eit timp acti- unea reugeste, obiectivul ei se contopeste pentru subiect cu constiinta dorintei, a efortului sau a succesului. Problema mdependentei_si_permanentei obiectului incepe si se | puna mimai atunel cind copital observa disparitia obiectsloc dovies | si invepe sa le caute activ. Toctiai in acest moment intra in’ scend prima metoda de constituire a obiectului, efortul de acomodare si anti- ciparile care decurg din acest efort. Jn timpul primetlor doua stadii, comportamentul subiectului arata destul de bine in ce masura_acesta are deja constiinta.disparitiel periodice & obiectelor. Nou-nascutul care striga isi maniféstd emolia cind sina] Wi este Twat, iar sugarul, din momentul in care surisul Incepe sA-i diferentieze mimica, gtie si-si exprime deceptia cind mama Jui iese bruse din cimpul siu Vizual. Dar singura reactie pozitiva a Subigetiilui_ in vederea regisirii obiectelor pierdute consta in a repro- { duce ultimele migcari de acoiodare pe care le-a execulat : el suge in gol sau priveste fix Toei in care a disparut imaginéa mamei sale Obiectul nu este inca decit o simpla prelungire a actiunii subiectialmt copilul nu conteaza decit pe repetarea migearilor sale de acomodare, spre a-si realiza dorinta, iar in caz de egec, pe eficienta pasiunii $i 7 minieé sale. EL nu cunoaste decit actiuni care sint imediat incununate 72 ritiei obiecti= fl aparitia acelei trebuinfe de conservare care va consti- tui mai tirziu obiectul insusi Aceastd permanenta elementara se accentueaza in stadiul al treilea, atunei cind copitul nu se maj I s4 caute obiectul numaj acolo unde el a disparut, ci isi prelungeste migcarea dé acomodare in direc- fia_pe Care-a Urmarit-o pind atunci (reactia la cadere etc). Paptul dea pierde pentru moment contactul cu obiectivul, pentru a1 regisi intr-o pozifie noua, marcheazé in mod evident un progres tn isocie- a actiunii proprii de object, deci in autonomia conferita obiectului. Dar, dup cum am subliniat atunci cind am discutat natura acestor conduite, atit timp cit cdutarea obiectivului consti doar in a prelungi miscarile de acomodare deja schitate in prezenta lui, el nu va putea prezenta ined nici traiectorie independenta in spatiu gi nici, prin wmare, permanenta intrinsecd, Asadar, el nu este ined object. Dimpotriva, un progres are loc in consolidarea obiectelor atunci cind acomodarea unei singtire serit de scheme (viguale, tactile etc.) ste urmata dé6 eautare cate linplicé coordonarea de scheme primare multiple. Se pot cita ca exempla al acestui al doilea proces de ela- borare a obiectului conduitele ,,reactiei circulare aminate', ale cdutarii intregului atunci cind se percepe o parte a obiectivului si suprimarea obstacolelor: care impiedicd perceptia (sfirsitul stadiului al treilea). Intr-adevar, in aceste cazuri copilul nu se mai limiteaza sé urmi- mare a doua sau a mai ‘de acomo reste cu siguranta solidificarea si €xterforizarea obiectului (disocierea dintré obiectiv si' acliunea subiectulai). Duerur acesta |-a aratat convingdtor domnul Suman in interesantele lui studi esupra nojlunki de obiect", ,,Stera telerecep- torie" a perceptiei'— spune el, urmindu-! pe Sherrington, — di loc, incepind cu momentul in care copilul stie si apuce ceea ce vede, la un fel de neliniste motorie pe care o calmeaza numai apuicarea si per= cepliile care apartin de ,sfera de contact. Complexele polisenzoriale pe care le determina astfel asociatia dinamica dintre diversele impresii sensibile si mai ales intre viz si apucare, ar constitui astfel obiectele insesi, ale cdror diverse caractere ar decurge din varietatile multiple $i succesive de activitati care au devenit posibile prin aceasta coordo- S2uman, La gendse de Vovjet, Kwartalnik Peycholog, vol~ATh, , 0. 4, (Poznan). 73