INTREBARI DCI

Subiectul 1
1. Definii dreptul comerului internaional ca ramur de drept

DCI este o materie juridic pluridisciplinar reunind norme conflictuale, norme de drept civil,
comercial, precum i norme de drept material uniform, iar ntr-o anumit limit i normele de
drept internaional public prin care se reglementeaz raporturi de comer internaional i de
cooperare economic i tehnico-tiinific stabilite ntre participanii la circuitul mondial de
valori i cunotine.
Tudor Popescu definete DCI ca un ansamblu de norme care crmuiesc relaiile comerciale ce
depesc cadrul intern sau naional a unui stat i au aderene internaionale cu 2 sau mai multe
sisteme de drept naional.
V. Vaduh i Gh. Bivol: DCI este tiina care cuprinde i cerceteaz normele de drept i uzanele
ce reglementeaz instituiile i raporturile juridice care iau natere n sfera relaiilor de schimb i
economice internaionale.
n lumina acestei analize putem defini DCI ca fiind ansamblu de norme juridice care
reglementeaz relaiile comerciale i de cooperare economic i tehnico-tiinific internaionale.
2. Explicai criteriile de definire a caracterului internaional al raporturilor juridice,
care constituie obiectul dreptului comerului internaional
Caracterul de internaionalitate al RJ este determinat de prezena n cadrul acestor raporturi a
unuia sau mai multor elemente de extraneitate. Conveniile internaionale stipuleaz pentru
definirea caracterului intern al raportului 2 criterii:
a) Un criteriu subiectiv n sensul c prile persoanele fizice/ persoanele juridice sa aib
sediu sau domiciliu n state diferite. Convenia de la Viena din 1980 privind vnzarea
internaional de mrfuri, convenia de la New York 1974.
b) Criteriul obiectiv n sensul c marfa, lucrarea, serviciul, bunul care face obiectul RJ s
se afle ntr-un tranzit internaional ceea ce presupune c n procesul derulrii raportului
juridic bunul s treac cel puin o frontier. Acest criteriu este stipulat de regul n
conveniile privind transportul internaional (convenia de la Berna 1956, convenia de la
Varovia de unificare a unor reguli la transportul aerian internaional de mrfuri).
n literatura de specialitate s-a artat c cele 2 criterii snt n principiu alternative, fiind suficient
doar unul din ele pentru a constata esena unui raport de comer internaional. n practic ns
foarte frecvent snt ntlnite n acelai timp ambele criterii. De asemnea snt ntlnite i alte
cerine ale internaionalitii n situaiile n care ncheierea, modificarea, executarea AJ are loc n
state diferite. Prestaia caracteristic care face parte din obiectul contractului se desfoar n
strintate, locul aflrii bunului, locul predrii bunului, locul ncheierii contractului.
3. Argumentai autonomia dreptului comerului internaional

n doctrina juridic exist denumirea de drept comercial international sau de DIPrivat comercial.
UNICITRAL comisie specializat a ONU la momentul nfiinrii sale n 1966 a adoptat
denumirea de Drept comercial internaional i a propus definiia acestuia ca fiind un ansamblu de
reguli care reglementeaz relaiile comerciale de drept privat punnd n cauza mai multe ri.
Aceast definiie a fost oficializat deoarece rezult c raporturile de drept internaional public
care snt ntr-o legtur strns cu raporturile comerciale internaionale rmn n afara domeniului
de aciune a DCI. Cu toate c unii autori consider c DCI este o noiune mult mai descriptiv,
majoritatea ajung la concluzia c este totui cea mai potrivit deoarece ea constat existena unui
fenomen comerul internaional, i realitatea inevitabil a unui drept adecvat. Pe cnd
denumirea DIPrivat comercial indic o restrngere a obiectului de reglementare, obiectul
disciplinei reducndu-se numai la relaiile de drept internaional privat.
n lumina acestei analize putem defini DCI ca fiind ansamblu de norme juridice care
reglementeaz relaiile comerciale i de cooperare economic i tehnico-tiinific internaionale.
Astfel, conchidem:
1. Normele DCI se situeaz n limita ordinii juridice naionale cu ordinea juridic
internaional, ceea ce nseamn c devenind o materie interdisciplinar care cuprinde
mai multe norme ale mai multor ramuri de drept, ponderea avnd-o normele de drept
privat.
2. Normele DCI reglementeaz att relaii de comer, ct i relaii economice i tehnicotiinifice.
3. Normele DCI snt att norme de drept material care pot fi att de drept uniform, ct i de
drept naional, ct i norme procesuale viznd ca exemplu arbitrajul comercial
internaional, precum i normele conflictuale care au rolul de a identifica, de a stabili care
este sistemul de drept aplicabil sau legea aplicabil unui raport juridic de comer
internaional. Odat stabilit sistemul de drept aplicabil raportului juridic acesta va
reglementa n principiu:
- Condiiile de fond ale contractului
- Efectele obligaionale ale contractului.
Pe lng norme conflictuale mai exist i norme materiale de drept uniform care snt adoptate de
ctre state fie pe cale de convenie internaional, fie pe cale de lege uniform, pentru a crmui
anumite raporturi juridice i a lichida sau constrnge conflictele de legi (ca exemplu, n domeniul
vnzrii internaionale, transportului internaionale, titlurilor de credit). Aceste norme de drept
material uniform nu le nlocuiesc ntotdeauna pe cele de drept naional, ci doar coexist cu
acestea i au sfer de aplicare diferit.
Fiecare ramur de drept se caracterizeaz i prin anumite procedee sau modaliti de
reglementare a raporturilor juridice ceea ce constituie metoda de reglementare a unor atare
raporturi juridice. Astfel:
-

n raporturile comerciale internaionale este caracteristic poziia de egalitate juridic a

prilor una faa de alta.
Este de subliniat c n aceste raporturi statul acioneaz ca subiect de drept privat (de iure
gestionis), adic el este pe poziia de egalitate juridic cu cealalt parte care poate fi att
persoan fizic, ct i persoan juridic ce aparine unui alt stat. n cazl raporturilor

juridice financiar-bancare, vamale etc. care vizeaz realizarea politicii sale comerciale,
statul acioneaz ca subiect de drept public.

Subiectul 2
1. Definiti contractual de transport internafional fluvial de marfuri prin prisma
Convenfiei de la Budapesta din 2001.
Contract de transport desemneaza orice contract, oricare ar fi denumirea sa, prin care un
transportator se angajeaza, contra platii unui navlu, sa transporte marfuri pe caile navigabile
interioare.
2. Caracterizati regimul juridic a scrisorii de trasura fluviale.
Scrisoarea de trasura desemneaza un document care face dovada unui contract de transport si
care constata luarea in sarcina sau aducerea la bord a marfurilor de catre un transportator.
Scrisoarea de trasura fluvial se intocmeste de catre expeditorul marfii si confirma existent
contractului de transport, insotind marfa pina la destinatie. Aceasta se intocmeste pe exemplare
tipizate si cuprinde anumite mentiuni obligatorii cu privire la conditiile de transport. Documentul
de transport contine, in afara de denumirea sa, urmatoarele indicatii
a) numele, domiciliile, sediile sau locurile de resedinta ale transportatorului si expeditorului;
b) destinatarul marfurilor;
c) numele sau numarul navei, daca marfurile au fost preluate la bord, sau mentiunea, in
documentul de transport, ca marfurile au fost luate in primire de transportator, dar nu au fost inca
incarcate la bordul navei;
d) portul de incarcare sau locul de luare in primire si portul de descarcare sau locul de livrare;
e) specificarea uzuala a tipului de marfuri si ambalajele acestora, precum si, pentru marfurile
periculoase sau poluante, specificarea conform prescriptiilor in vigoare sau, in lipsa acestora,
specificarea lor generala;
f) dimensiunile, numarul sau greutatea, precum si marcajele de identificare a marfurilor
incarcate la bord sau luate in primire in vederea transportului;
g) dupa caz, indicatia ca marfurile pot sau trebuie sa fie transportate pe punte sau in cale
deschise;
h) dispozitiile convenite cu privire la navlu;
i) pentru scrisorile de trasura, precizarea daca este vorba de un original sau de o copie; pentru
conosament, numarul de exemplare originale;
j) locul si ziua emiterii.
Exemplarul original al scrisorii de trasura trebuie sa fie semnat de transportator, de conducatorul
navei sau de o persoana abilitata de transportator. Transportatorul poate pretinde ca expeditorul
sa contrasemneze originalul sau o copie. Semnatura aplicata poate sa fie scrisa de mana,
imprimata in facsimil, aplicata prin perforare sau stampilare, sa se prezinte sub forma de
simboluri ori sa fie reprodusa prin orice alt mijloc mecanic sau electronic, daca legea statului in
care este emis documentul de transport nu o interzice.
Scrisoarea de trasura constituie dovada, pana la proba contrarie, a incheierii si a continutului
contractului de transport, precum si a luarii in primire a marfurilor de catre transportator. Acest
document fundamenteaza in mod special prezumtia ca marfurile au fost luate in primire in
vederea transportului asa cum sunt descrise in documentul de transport.
De obicei scrisoarea de trasura se intocmeste in limba carausului dar poate fi intocmita si intr-o
alta limba.
3. Argumentati raspunderea partilor in contractul de transport internafional
fluvial de marfuri.

Carausul raspunde pentru aducerea marfurilor in bune conditii pina la destinatie. De asemenea, el
este obligat la o buna stivuire a marfii si la incaracrea spatiilor goale, facind el incaracrea sais a-l
supravegheze pe expeditor atunci cind operatiile de incarcare sint effectuate de catre acesta.
Conventia de la Bratislava stabileste ca transportatorul raspunde pentru pierderea sau avarierea
marfurilor primate pentru transport. Cuantumul pagubei se stabileste dupa costul real al
marfurilor pornindu-se de la pirderile oficiale angros de la locul de destinatie in ziua predarii
marfurilor. Transportatorul este exonerate de raspundere daca se dovedeste ca pierderea,
avarierea sau scurgerea marfurilor s-a produs in urma unor situatii pe care nu le-a putut evita. De
asemenea, el nu va raspunde in situatia cind avarierea marfurilor este datorata starii ambalajului
al carui caracter necorespunzator nu a putut fi descoperit cu ocazia primirii marfurilor.
Destinatarul este obligat sa primeasca marfurile transportate reclamind imediat transportatorului
pierderea partial sau avarierea acestora. Conventia de la Bratislava prevede termenele in care se
pot formula reclamatiile necesrae, actele necesare, termenele de prescriptive ale acestore
reclamatii sau actiuni. In principiu raspunderea carausului pentru executarea transportatorului
inceteaza in momentul notificarii destinatarului despre sosirea marfii

Subiectul 3
1. Identificai categoriile subiecilor dreptului comerului internaional
Subiecii ce aparin ordinii juridice naionale i internaionale:
1. Ordinii juridice internaionale snt statele i organismele internaionale care particip la
activitatea de cooperare economic i tehnico-tiinifice internaionale.
2. Ordinii juridice interne: persoanele fizice/ persoanele juridice ce aparin ordinii naionale.
3. Societile transnaionale acestea din urm snt concepute nct s evite incidena legii
naionale, ct i jurisdiciei internaionale.
2. Determinai elementele specifice societii transnaionale
n doctrina juridic societile transnaionale sau multinaionale au fost definite ca societi
comerciale, care chiar de la constituirea lor se fundeaz pe elemente fr caracter naional cum
sunt: capitalul ce provine de la sociai din diferite ri. Stabilirea uneori a mai multor sedii
principale n ri diferite etc. i care snt lipsite de o legtur juridic cu un anumit stat, astfel c
n privina lor nu primete vocaie nici una din legile naionale, iar litigiile izvorte din
interpretarea i aplicarea actelor lor constitutive sunt scoase (total sau parial) din componena
instanelor nationale, pentru a fi date spre soluionare unor instane speciale. Sub aspect
economic societile transnaionale sint entiti econmice formate din unitati legate intre ele prin
relaii de proprietate sau de alt natura, care opereaz in doua sau mai multe state, dupa un sistem
de luare a deciziilor, permitind elaborarea unor politici coerente si a unei strategii comune, in
cadrul carora una sau mai multe dintre respectivele unitati exercita o influenta importanta asupra
activitatii celorlalte. Societatile transotionale isi desfasoara activitatea pe mari spaii,
intensificind procesul de internaionalizare a capitalurilot si sporind gradul de concentrare si
centralizare a acestora. Societatile transnaionale exercita o influenta deosebita asupra sistemului
economic, social, politic i juridic atit in tarile de origine, cit si in cele in care opereaza. In cazul
unor societati transnaionale legea nationala a unuia dintre participanti se aplica numai in
subsidiar. Ezista societati transnationale n ale caror acte constituitive se evit orice referire la
vreun sistem national de drept, in privinta lor primind aplicare numai normele stabilite prin
statute proprii (BIRD, SFI, AID). Unele societati transnationale convin sa-si intregeasca normele
consfintite prin actele lor constitutive apelind la principiile comune ale sistemelor de drept
statelor participante. Dupa cum s-a remarcat in doctrina juridica existenta societatilor
transnationale invedereaza doua aspecte contradictorii: unul pozitiv si altul negativ. Aspectul
negativ consta in sustragerea acestor societi de sub incidena legislatiilor nationale ale statelor
semnatare ale conventiei de constituire a lor, iar aspectul pozitiv decurge din consecintele
determinate de aceasta imprejurare, concretizat in instituirea normelor si principiilor acceptate de
statele contractante, care ar putea servi drept premise pentru elaborarea unor legi uniforme cu
aplicabilitate mai larga la anumite categorii de raporturi la care d nastere comertul internaional.
3. Analizai modurile n care statul acioneaz n raporturile de comert internaional
Conceptul de stat are ca elemnt definitoriu calitatea de titular de suveranitate si in aceasta calitate
el se manifesta ca subiect de drept internaional. Statul nu poate fi asimilat cu nici o alta grupare
de persoane juridice, deoarece in toate cazurile el s-a constituit prin vointa proprie si tot astfel si-

a sumat calitatea de subiect de drept. In virtutea atributului de legiferare, statul stabileste statutul
juridic al subiectilor de drept national, iar ca titular de suveranitate, statul participa la realizarea
unor conventii internaionale prin care se creaz organizatii interguvernamentale ca subiecti de
drept internaioanal. Uneori statul particpa la raporturile de cooperare economic si tehnicotiintific internaionala. n cadrul acestor raporturi statul apare in dubla sa calitate de titular de
suveranitate si de subiect de drept civil. Statul nu are calitatea de comerciant i nici nu isi
revindica o astfel de calitate, deoarece avind capacitate juridica el poate sa se implice in orice
operatiuni economice cu strainatatea. Calitatea de titular de suveranitate confera statului un loc
aparte intre ceilalti subiecti de drept internaional. Fiind o entitate sui generis este inconfundabila
cu vreo alta categorie de participanti la rporturile juridice de comert international. Statul este o
persoana juridica. Raporturile de comert internaional sint compatibile cu participarea statului ca
titular de drepturi si obligatii. Personalitatea juridica a statului nu este supusa regulilor privind
dobindirea sau pierderea ei, stabilite de dreptul comun cu referire la celelate persoane juridice.
Deoarece personalitatea juridica a statului are un caracter complex, raporturile juridice
internaionale in care se implica statul sin diferite ca natura: atunci cind statul stabileste
asemenea raporturi in calitate de titular de suveranitate, acestea sint de drept internaional public.
Raporturile la care statul participa in calitate de titular al propriului patrimoniu si in exercitarea
gestiunii acestui patrimoniu sint de drept al comertului international.

Subiectul 4
1. Identificati categoriile izvoarelor dreptului comertului inetrnaional
Prin natura sa dreptul comertului international implica doua categorii de izvoare: interne si
internationale. Nu se poate stabili o ierarhie intre aceste izvoare in functie de forta juridica a
fiecaruia dintre ele, dar aceasta imposibilitatea nu determina implicit si o lipsa de diferentiere de
importanta intra componentele ansamblului pe care aceste il formeaza. Prezenta elementului de
internationalitate in structura raportului juridic de comert international confera un plus de
importanta izvoarelor internationale ale DCI comparativ cu izvoarele de drept national al
acestuia. Raporturiile de comert international au o vocatie primordiala de a fi reglemntate de
norme juridice internationalem ceea ce situeaza intr-un plan prioritar si aseaza legile nationale
incidente intr-un plan secundar. Normele ce apartin ordinii juridice intrenaionale, realizind o
reglementare uniforma, inlatura complicatiile pe care le comporta diferentele de conceptie
legislativa, exprimate in diferentele de reglementare juridica atit frecvent intilnite. Dreptul
uniform corespunde i cerintelor unei desfasurari rapide a operatiilor de comert internaional,
instituind reguli adecvate unor asemenea cerinte.
2. Stabiliti particularitatile uzantelor comerciale internationale ca izvor al DCI
Uzanele comerciale reprezint nite practici, comportamente cu un grad de vechime i aplicat de
un numr nedeterminat de comerciani ntr-un anumit domeniu de activitate comercial i/sau
ntr-o anumit zona geografic. Pentru ca o anumit practica s devin uzan comercial este
necesar trecerea unei anumite perioade de timp.
n functie de intinderea aplicarii in spatiu si dupa sfera lor de cuprindere uzantele pot fi: locale,
speciale i generale. Uzantele locale sint determinate dupa criteriu geografic, iar aplicarea lor
este limitata la o anumita piata comerciala, port, localitate sau regiune. Uzantele speciale cuprind
o ramura de activitate comerciala (de exemplu uzantele statornicite in comertul cu cafea, cereale,
zahar, lemn), contractele al cror obiect il formeaza o anumita operatiune comerciala (uzantele in
domeniul contractelor de vinzare cumparare comerciala, de prestari de servicii), sau o profesiune
anume, precum cea a agentiilor de burs. Uzantele generale se aplica la intreg ansamblu de relatii
comerciale. n functie de criteriul ce tinea seama de forta juridica a uzanelor distingem uzante
normative si uzante conventionale. Uzantele normative sint acele care tragindu-si forta juridica
dintr-o jurisprudenta bine stabilita care le co0nfera autoritate proprie, dobindesc o putere similara
normei de drept. La asemenea uzante face trimitere insasi legea pentru completarea ei. De vreme
ce legea trimite la naumite uzante pentru completarea ei, aceste uzante se integreaza in continutul
legii respective ca si componente ale ei i dobindesc aceeasi forta juridica, precum legea pe care
o completeaza. Uzantele normative pot constitui izvor al dreptului comertului international in
masura in care legea pe care ele o completeaza este ea insasi izvor al dreptului comertului
international. Uzantele conventionale isi trag geneza din vointa contractantilor, care in virtutea
autonomiei de vointa au deplina libertate sa stabileasca potrivit aprecierii lor continutul
contractului pe care l-au perfectat. Uzantele conventionale in majoritatea cazurilor sint
premergatoare uzantelor normative sau cutumelor. Uzantele comerciale sint in esenta lor uzante
profesionale. Uzantele comerciale sint incluse de regula in continutul contractelor comerciale,
forta lor juridica fiind aceea a unei clauze contractuale. Temeiul autoritatii lor il constituie
acordul de vointa expres tacit sau cel putin prezumat al partilor. Uzantele conventionale nu pot

indeplini functia de lex causae (adica de drept aplicabil contractului). Rolul lor se limiteaza la
determinarea, precizarea si completarea continutului contractului.
3. Comparati categoriile izvoarelor internationale ale dreptului comertului
international
Conventia internationala constituie principalul izvor internaional al dreptului comertului
international. Conventia internationala este acordul de vointa state prin care se reglementeaza o
anumita sfera de relatii internationale. Pe plan terminologic, conventia internationala primeste in
practica internationala mai multe denumiri si anume: tratat, acord, memorandum, carta,
compromis, concordat etc. conventia internationala constituie izvor al dreptului comertului
international numai cind stabileste norme ce reglementeaza relatii din domeniul comertului
international si de cooperare economica si tehnico-tiintific internationala. In dependenta de
numarul statelor semnatare deosebim conventii bilaterale si multilaterale. Conventiile bilaterale
sint perfectate intra doua state si reglementeaza aspecte ale relatiilor dintra aceste state.
Conventiile internationale multilaterale se realizeaz cu participarea mai multor state si
reglementeaza raporturile ce intereseaza dezvoltarea relatiilor dintre statele semnatare. Atunci
cind aceste conventii se realizeaza cu participarea majoritatii statelor, ele reprezinta importanta la
scara planetara. Potrivit criteriului ce are in vedere natura normelor instituite prin conventiile
internaionale, criteriu ce se refera doar la conventiile multilaterale, conventiile s eclasifica in:
conventii prin care se formuleaza norme de drept material uniform si conventii prin care se
instituie norme de drept conflictual uniform. Conventiile multilaterale ca izvor de drept
international prezinta o importanta deosebita deoarece prin intermediul lor se instituie reguli cu
aplicabilitate mai larga in care se regasesc interesele mai multor state si care dobindesc astfel
semnificatia de elemente definitorii ale ordinii juridice nationale. Uzantele comerciale uniforme
internationale constituie alaturi de conventia internationala izvor al DCI. Doctrina juridica a
definit uzantele comerciale uniforme internationale ca fiind reguli prin folosirea repetata a unor
clauze contractuale, in armonie cu obiceiurile practicate in diverse centre comerciale si pe care
practica comerciala internationala le-a pus in valoare, operind o anumita standardizare si
unificare a lor, realizata prin diverse metode precum: adoptarea de conditii uniforme cu caracter
general, elaborarea de contracte model cu privire la grupe speciale de mrfuri, includerea ntr-un
anumit contract comercial internaional a unor conditii generale de livrare.

Subiectul 5
1. Descriefi regimurile vamale speciale (sub acoperirea carnetelor ATA si TIR)
pentru transportul.
Conventia vamala referitoare la transportul international sub acoperirea carnetelor TIR elimina
operatiunile de deschidere la punctele vamale ale tarilor de tranzit pentru controlul vamal, ceea
ce determina reducerea duratei de transport. De asemenea, carnetul TIR scuteste transportorii de
depunerea unor garantii vamale, proportionale cu valoarea marfurilor transportate.
Carnetul ATA reprezint un document vamal internaional cu valoare de declaraie vamal
utilizat pentru admiterea temporar a mrfurilor, cu excepia mijloacelor de transport, care
cuprinde o garanie valabil la nivel internaional n vederea acoperirii drepturilor i taxelor de
import. Un carnet nlocuieste/tine locul unor documente vamale din tara de export temporar si
usureaza vamuirea. n plus, carnetul anuleaza necesitatea de constituire a unei garantii sau a unor
depuneri materiale la oficiile vamale.

2. Expuneli obligaliile partilor in contractul internalional auto de marfuri.

Obligatiile expeditorului:
-

Sa achite taxa de transport pina la transportarea incarcaturii.

Sa predea incarcatura in vederea transportarii in locul, timpul si in cantitatea prevazuta de
contract.
Sa predea incarcatura in ambalajul corespunzator.
Sa marcheze in prealabil marfurile ambulate
Daca contractual nu prevede altfel, sa incarce marfurile in mijlocul de transport sis a
asigure fixarea, consolidarea si acoperirea lor, folosind instalatii proprii.
In cazul transmiterii spre transportare a marfurilor perisabile clientul este obligat sa
anexeze la scrisoarea de trasura certificatul de conformitate, de calitate, igienic, fitosanitar.

Obligatiile carausului:
-

Sa puna la sipozitia clientului mijlocul de transport corespunzator in stare buna.

Sa primeasca incarcatura spre transportare.
Sa verifice corespunderea datelor din scrisoarea de trasura, aspectul exterior al
incarcaturii si modul de incarcare si aranjare.
Sa transporte incarcatura in termenele stabilite. Si pe calea cea mai scurta
Sa pastreze marfurile.

Obligatiile destinatarului:
-

Sa preia incarcatura sosita sis a o verifice sub aspect calitativ si cantitativ

Sa achite taxele de transport si alte plati daca o astfel de conditie este prevazuta de
contract
Sa achite taxele de transport restante sis a restituie carausului cheltuielile suportate pe
parcursul transportarii
Sa descarce marfa daca aceasta obligatie este stipulate in contract
Saelibereze mijlocul de transport de ramasitele incarcaturii

3. Formulali o scrisoare de trasura internationala.

Art 1 - Numele i adresa complet a expeditorului mrfii.
Art 2 - Numele i adresa completa a destinatarului mrfii.
Art 3 - Data si locul prelurii mrfii de ctre transportator. Se recomanda precizarea orei la
care vehiculul a sosit la locul ncrcrii, precum si ora plecrii. Aceste meniuni sunt utile in
cazul imobilizrii prelungite a vehiculului, din vina expeditorului, pentru eventualele pli
suplimentare cerute de transportator.
Art 4 - Locul prevzut pentru livrarea mrfii. Se recomand s se solicite expeditorului
comunicarea orei exacte de deschidere a depozitului/depozitelor unde trebuie livrata marfa. O
asemenea precizare poate permite evitarea unei ateptri inutile si costisitoare a
transportatorului in cazul in care acesta ajunge la destinaie cnd depozitul este nchis.
Art 5 - Instruciuni speciale ale expeditorului mrfii. Daca este necesar, expeditorul poate
preciza anumite instruciuni referitoare la formalitile vamale, interdicia de transbordare a
mrfii, asigurarea mrfii etc.
Art 6 - Numele, adresa exact a transportatorului i alte referine considerate necesare.
Art 7 - Transportator(i) succesiv(i). Casu este destinata cazurilor in care transportarea
mrfii este efectuata de ctre mai muli transportatori care se succeda. Se recomanda
completarea in momentul in care transportatorul succesiv preia marfa, mcar pe copia CMR
care va rmne la destinatarul mrfii (exemplarul albastru) si pe copia destinata procedurilor
administrative (exemplarul negru). Daca se tie ce transportatori succesivi vor fi implicai in
transport, este important ca exemplarul pentru destinatar al scrisorii (cel albastru) sa conin
mcar indicaii despre ultimul transportator, cel care va aduce marfa la destinaie.
Transportatorul succesiv trebuie sa scrie data si sa semneze in csu (rubricile marchandise
reue et accepte - marfa livrata si acceptata, date - data). El poate de asemenea sa fac
observaii privind numrul de colete, marcarea si numerotarea acestora, starea aparenta a
mrfii si a ambalajului acesteia in momentul prelurii. In cazul in care spaiul din csua e
insuficient, observaiile pot fi nscrise in alt loc (de exemplu pe spatele formularului CMR).
Aceste observaii trebuie validate de ctre transportatorul care a efectuat partea precedenta din
operaiunea de transport.
Art 8 - Observaii ale transportatorului in momentul prelurii mrfii (numrul coletelor,
marcarea si numerotarea acestora, starea aparenta a mrfii si a ambalajului etc.). Acestea
trebuie validate de ctre expeditorul mrfii, altfel nu vor fi luate in considerare.
Art 9 - Lista documentelor predate transportatorului de ctre expeditorul mrfii (de exmplu:
packing list - lista coletelor, certificatele de origine ale mrfurilor etc.).
Art 10 - 15 cuprind descrierea uzual a mrfurilor transportate, inclusiv, daca este cazul,
indicaiile speciale privind mrfurile periculoase.
Art 16 - Conveniile speciale stabilite ntre expeditorul mrfii i transportator (valoarea
declarat a mrfii i suma reprezentnd un interes deosebit la livrare, termenul convenit
pentru livrare, posibilitatea de a folosi vehicule deschise si fra prelata, utilizarea paleilor,
indicarea persoanei care rspunde de ncrcare, ncrcare i descrcare, acceptarea
transportrii cu feribotul, jurisdicia aplicabil etc.).

Art 17 - Indicaii privitoare la valoarea diferitelor pli referitoare la contractul de transport

stabilit si a parii care trebuie sa efectueze plat. Dac transportatorul nu vrea sa precizeze
valoarea exacta a sumelor datorate, este recomandat sa precizeze mcar cine trebuie sa
efectueze plata.
Art 18 - Precizri utile altor pari sau autoritarilor competente. Poate fi vorba despre numrul
de nmatriculare al vehiculului, sarcina sa utila, greutatea neta a mrfii, numrul carnetului
TIR sau al oricrui alt document vamal utilizat pe perioada transportului etc.
Art 19 - Indicarea sumei rambursate de ctre destinatar si care trebuie ncasat de ctre
transportator la livrarea mrfii. Conform Conveniei CMR (art. 21) transportatorul este
obligat sa plteasc expeditorului mrfii exact suma pe care o are de pltit destinatarul, daca
aceasta suma nu a fost ncasat la primirea mrfii.
Art 20 - Referina obligatorie la valorile predominante ale dispoziiile Conveniei CMR.
Art 21 - Locul si data ntocmirii scrisorii CMR.
Art 22 - Semntura sau timbrul expeditorului mrfii.
Art 23 - Semntura sau timbrul transportatorului
Art 24 - Semntura i timbrul destinatarului confirmnd livrarea mrfii, indicarea locului, a
datei i a orei de sosire a vehiculului la locul livrrii precum si ora plecrii acestuia dup
descrcare.

Subiectul 6
1. Relatai despre obiectul contractului de vnzare cumprare internaional
Obiectul constituie prestatia, actiunea sau inactiunea la care prile sau una dintre ele se oblig
prin contract. Obiectul trebuie s fie determinat sau determinabil, sa fie posibil, sa fie licit si
moral.
2. Stabilii etapele de desfsurare a licitatiei
Principalele etape de desfasurare a unei licitatii sunt urmatoarele:
a) Publicitatea. Publicitatea se face prin mijloacele de informare ni masa de catre organizatorul
licitatiei, cu cateva luni inainte de icrmenul fixat pentru primirea ofertelor. De asemenea,
inainte de a avea loc licitatia se elaboreaza caietul de sarcini care cuprinde conditiile tehnice de
livrare i de cooperare, diferite conditii comerciale de plata, de transport etc. in care se poate
incheia tranzactia.
b) Pregatirea ofertelor. Ofertele se intocmesc pe fortmulare speciale, procurate de la organizator.
Se intocmesc doua tipuri de oferte: oferta tehnica si oferta comerciala, fiecare introducandu-se in
plicuri separate. Ambele oferte se prezinta organizatoprului licitatiei in termenul prevazut in
prospectul de licitatie sau in caietul de sarcini. Uneori ofertantii prezinta si un curriculum
vitae.La baza intocmirii ofertelor stau datele luate din caietul de sarcini. Daca se pot oferi
parametri tehnico-calitativi superiori celor indicati in caietul de sarcini, se recomanda ca acest
lucru sa fie mentionat separat, pentru a nu complica comparatia ofertelor. Abaterile de la
prevederile caietului de sarcini micsoreaza sansele de castigare a licitatiei, chiar daca se ofera un
produs superior celui solicitat de beneficiar.
c)
Plata de catre ofertant a garantiei de participare. Pentru a avea
garantia
participarii
ofertantului
la
licitatie
organizatorul
percepe
de
la
ofertant
o
suma
in
numerar
exprimata
in
valuta
convertibila.
Aceasta
suma
poate
fi
inlocuita
printr-o scrisoare
de
garantie
bancara,
emisa de o banca indicata de organizator sau de o banca cu renume
mondial
d)Tinerea licitatiei in ziua si la ora precisa, la locul anuntat. Inaintarea ofertelor catre organizator
se face in plicuri inchise, intermenul indicat. Se constituie o comisie de licitatie care deschide
plicurile in prezenta ofertantilor sau a reprezentantilor delegati. Se face o prima ierarhizare a
ofertelor, de regula in functie de nivelul de pret, la parametrii tehnici si de calitate egali..In faza a
doua se face o analiza de fond. In cazul produselor cu mare complexitate tehnica, se
aprofundeaza comparatia si se definitiveaza ierarhizarea ofertelor. Rezultatele se comunica
participantilor la licitatie
3. Expuneti raspunderea contractual a vnztorului i cumprtorului conform
prevederilor Conveniei de la Viena asupra contractelor de vnzare internaional de
mrfuri din 11 aprilie 1980 si CC al RM
Daunele-interese pentru o contraventie la contract savirsita de o parte sint egale cu pierderea
suferita si cistigul nerealizat de cealalta parte din cauza contraventiei. Aceste daune-interese nu
pot fi superioare pierderii suferite si cistigului nerealizat pe care partea in culpa le-a prevazut sau
ar fi trebuit sa le prevada in momentul incheierii contractului, in considerarea faptelor de care
avea cunostinta sau ar fi trebuit sa aiba cunostinta ca fiind consecintele posibile ale contraventiei
la contract.Cind contractul este rezolvit, iar cumparatorul, intr-o maniera rezonabila si intr-un
termen rezonabil dupa rezolvire, a procedat la o cumparare de inlocuire sau vinzatorul la o
vinzare compensatorie, partea care cere daune-interese poate obtine diferenta dintre pretul din

contract si pretul cumpararii de inlocuire sau al vinzarii compensatorii, precum si orice alte
dauneinterese care pot fi datorate in temeiul art. 74.
Partea care invoca contraventia la contract trebuie sa ia masuri rezonabile, tinind seama de
imprejurari, pentru a limita pierderea, inclusiv cistigul nerealizat, rezultat al contraventiei. Daca
ea neglijeaza sa o faca, partea in culpa poate cere o reducere a daunelor-interese egala cu
marimea pierderii care ar fi trebuit evitata.
Daca o parte nu plateste pretul sau orice alta suma datorata, cealalta parte are dreptul la dobinzi
asupra acestei sume fara a prejudicia asupra daunelor-interese pe care ar fi indreptatita sa le ceara
in temeiul art. 74.
O parte nu este raspunzatoare de neexecutarea oricarei obligatii ale sale daca dovedeste ca
aceasta neexecutare este determinata de o piedica independenta de vointa sa si ca nu se putea
astepta in mod rezonabil din partea ei sa o ia in considerare la momentul incheierii contractului,
sa o previna ori depaseasca sau sa previna ori sa-i depaseasca consecintele.
9.2.3.1. Mijloace de care dispune cumparatorul in caz de contravenfie la contract de catre
vanzator (art.45-52). Daca vanzatorul nu a executat oricare din obligatiile care-i revin din
contractul de vanzare sau din conventie, cumparatorul are dreptul:
a) sa
ceara
vanzatorului
executarea
obligatiilor
cazului in care s-a prevalat de un mijloc incompatibil cu aceasta

sale,

cu

exceptia

cerere;
b) daca
marfurile
nu
sunt
conforme
cu
contractul,
cumparatorul
poate cere vanzatorului sa repare lipsa de conformitate, in afara de
cazul in care acesta ar fi nerezonabil, tinand seama de toate
imprejurarile;
c) cumparatorul poate acorda vanzatorului un termen supli-mentar, de o durata rezonabila,
pentru executarea obligatiei sale;
d) sa declare contractul rezolvit;
e) in caz de lipsa de conformitate a marfurilor cu contractul, chiar daca pretul a fost sau nu
platit, cumparatorul poate reduce pretul proportional cu diferenta intre valoarea pe care
marfurile efectiv predate o aveau in momentul predarii i valoarea pe care marfurile
conforme ar fi avut-o in acel moment;
f) daca vanzatorul preda marfurile inainte de data stabilita, cumparatorul are facultatea de a le
prelua sau de a le refuza;
g) daca
vanzatorul
preda
o
cantitate
superioara
celei
prevazute
in
contract,
cumparatorul
poate
accepta
sau
refuza
preluarea
cantitatii predate excedentar;
h) sa ceara daune-interese.
9.2.3.2. Mijloace de care dispune vanzatorul in caz de contra-venfie la contract din
partea cumparatorului. In cazul in care cumparatorul nu a executat oricare din obligatiile
care-i revin din contractul de vanzare, vanzatorul este indreptatit:
a) sa ceara cumparatorului plata pretului, preluarea marfii pre-date sau executarea altor
obligatii ale cumparatorului in afara de cazul in care nu s-a prevalat de un mijloc incompatibil
cu aceste cereri;
b) sa acorde cumparatorului un termen suplimentar, de durata rezonabila, pentru executarea
obligatiilor sale;
c) sa declare contractul rezolvit;

d) daca contractul prevede ca cumparatorul trebuie sa specifier forma, masura sau alte
caracteristici ale marfurilor si nu face aceasta specificare la data convenita sau intr-un termen
rezonabil calculat de la primirea unei cereri din partea vanzatorului, acesta poate, fara a
prejudicia asupra tuturor celorlalte drepturi pe care le poate avea, sa efectueze singur aceasta
specificare, potrivit cu nevoile cumparatorului, care i-ar putea fi cunoscute;
e) sa ceara daune-interese.
Daunele-interese pentru o contraventie la contract savarsita de o parte sunt egale cu pierderea
suferita i castigul nerealizat de cealalta parte din cauza contraventiei. Aceste daune-interese nu
pot fi superioare pierderii suferite si castigului nerealizat pe care partea in culpa le-a prevazut
sau ar fi trebuit sa le prevada in momentul incheierii contractului, in considerarea faptelor de
care avea cunostinta ca fiind consecintele posibile ale contraventiei la con-tract (art. 74).

Subiectul 7
1. Relatati despre obiectul DCI
Cu toate c unii autori consider c DCI este o noiune mult mai descriptiv, majoritatea ajung la
concluzia c este totui cea mai potrivit deoarece ea constat existena unui fenomen comerul
internaional, i realitatea inevitabil a unui drept adecvat. Pe cnd denumirea DIPrivat comercial
indic o restrngere a obiectului de reglementare, obiectul disciplinei reducndu-se numai la
relaiile de drept internaional privat. Astfel, doctrina i practica a propus mai multe denumiri:
-

DCI este o materie juridic pluridisciplinar reunind norme conflictuale, norme de drept
civil, comercial, precum i norme de drept material uniform, iar ntr-o anumit limit i
normele de drept internaional public prin care se reglementeaz raporturi de comer
internaional i de cooperare economic i tehnico-tiinific stabilite ntre participanii la
circuitul mondial de valori i cunotine.
Tudor Popescu definete DCI ca un ansamblu de norme care crmuiesc relaiile
comerciale ce depesc cadrul intern sau naional a unui stat i au aderene internaionale
cu 2 sau mai multe sisteme de drept naional.
V. Vaduh i Gh. Bivol: DCI este tiina care cuprinde i cerceteaz normele de drept i
uzanele ce reglementeaz instituiile i raporturile juridice care iau natere n sfera
relaiilor de schimb i economice internaionale.

n lumina acestei analize putem defini DCI ca fiind ansamblu de norme juridice care
reglementeaz relaiile comerciale i de cooperare economic i tehnico-tiinific internaionale.
Astfel, conchidem:
4. Normele DCI se situeaz n limita ordinii juridice naionale cu ordinea juridic
internaional, ceea ce nseamn c devenind o materie interdisciplinar care cuprinde
mai multe norme ale mai multor ramuri de drept, ponderea avnd-o normele de drept
privat.
5. Normele DCI reglementeaz att relaii de comer, ct i relaii economice i tehnicotiinifice.
6. Normele DCI snt att norme de drept material care pot fi att de drept uniform, ct i de
drept naional, ct i norme procesuale viznd ca exemplu arbitrajul comercial
internaional, precum i normele conflictuale care au rolul de a identifica, de a stabili care
este sistemul de drept aplicabil sau legea aplicabil unui raport juridic de comer
internaional. Odat stabilit sistemul de drept aplicabil raportului juridic acesta va
reglementa n principiu:
- Condiiile de fond ale contractului
- Efectele obligaionale ale contractului.
Pe lng norme conflictuale mai exist i norme materiale de drept uniform care snt adoptate de
ctre state fie pe cale de convenie internaional, fie pe cale de lege uniform, pentru a crmui
anumite raporturi juridice i a lichida sau constrnge conflictele de legi (ca exemplu, n domeniul
vnzrii internaionale, transportului internaionale, titlurilor de credit). Aceste norme de drept

material uniform nu le nlocuiesc ntotdeauna pe cele de drept naional, ci doar coexist cu

acestea i au sfer de aplicare diferit.
Fiecare ramur de drept se caracterizeaz i prin anumite procedee sau modaliti de
reglementare a raporturilor juridice ceea ce constituie metoda de reglementare a unor atare
raporturi juridice. Astfel:
-

n raporturile comerciale internaionale este caracteristic poziia de egalitate juridic a

prilor una faa de alta.
Este de subliniat c n aceste raporturi statul acioneaz ca subiect de drept privat (de iure
gestionis), adic el este pe poziia de egalitate juridic cu cealalt parte care poate fi att
persoan fizic, ct i persoan juridic ce aparine unui alt stat. n cazl raporturilor
juridice financiar-bancare, vamale etc. care vizeaz realizarea politicii sale comerciale,
statul acioneaz ca subiect de drept public.

2. Determinati asemanarile si deosebirile intre DCI si alte ramuri de drept

Este evident c DCI ca materie interdisciplinar coreleaz cu dreptul comercial intern, cu
DIPrivat, drept civil, drept procesual civil, drept internaional public. Aceste corelaii snt
determinate de multitudinea de raporturi juridice care se nasc, se modific i se sting n cadrul
circuitului mondial de valori i cunotinte, dar totodat fiind influenat i de practic.
Corelarea DCI cu dreptul civil se manifest prin aceea c dreptul civil constituie dreptul
comun pentru DCI, normele dreptului civil se aplic cu titlu subsidiar n cazul n care nu exist
reglementri speciale la nivelul dreptului comercial intern, nici n domeniul DCI. Att n
raporturile de comer internaional, ct i n raporturile de drept civil prile snt pe poziie de
egaliutate juridic, fapt ce demonstreaz existena unei metode de reglementare comune. n
ambele ramuri raporturile juridice snt drept privat, iar contractul este prinipalul izvor de
obligaii.
Deosebiri:
-

Subiecii DCI au capacitate special de a efectua operaiuni de comer exterior, pe cnd

persoanele fizice/ persoanle juridice subieci ai dreptului civil nu au o astfel de capacitate.
Dac raporturile de DCI snt de obicei patrimoniale, cele de drept civil snt patrimoniale
i personal nepatrimoniale.
Spre deosebire de raporturile de drept civil, raporturile de DCI au cele 2 caractere
specifice: comercialitatea i internaionalitatea.

Corelarea cu Dreptul comercial

DCI este influenat de drept comercial deoarece reglemententeaz ansamblu de operaiuni care
implic activitate de antreprenoriat. Acesta prin unele norme care iniial aparin dreptului
comercial i astfel apare ca un drept cu caracter special comun raporturilor de comer
internaional. Att raporturile juridice de DCI, ct i raporturiel juridice de drept comercial

reprezint caracter patrimonial i comercial fiind reglementate de aceleai acte interne cum ar fi
codul civil. Subiecii au calitatea de comerciani.
Deosebiri: totodata raporturile de DCI se deosebesc de cele comerciale interne prin elementul de
extraneitate. Astfel, raporturile juridice de comer intarnaional snt susceptibile s cada sub
incidena a 2 sau mai multe sisteme de drept.
DCI cu DIPrivat au o legtur foarte strns aa nct n doctrin DCI este privit ca o subramur a
DIPrivat. Astfel, att raporturile de DIPr, ct i celor de DCI le este caracteristic elementul de
extraneitate. De asemenea, ambele materii fac parte din dreptul privat, subiectele crora se afla
pe poziie de egalitate juridic. La fel, exist un anumit domeniu comun pentru ambele ramuri de
drept, i anume norme conflictuale n materia comerului internaional.
Deosebiri: astfel, obiectul DCI l constituie comerul i cooperarea economic i tehnicotiintific internaional, pe cnd DIPr vizeaz raporturile cu element de extraneitate de drept
civil n sens larg, iar DCI fiind o ramur interdisciplinar conine norme din diferite ramuri de
drept.
Corelarea DCI cu DIPublic
Asemnri:
1. Ambele ramuri au un element caracteristic comun, cel de internaionalitate ceea ce ne
confer anumite punctee de convergen.
2. Principiile fundamentale de drept internaional public se aplic i DCI avnd un rol cu
deosebire asupra raporturilor juridice de comert internaional n care particip statul.
3. Acordurile economice ncheiate de state au un impact deosebit asupra contractelor din
domeniul relaiilor comerciale internaionale.
Deosebiri: n timp ce n DCI poziia subiectelor este de egalitate juridic, inclusiv i statul n
raporturile de DCI. n raporturile de DIPublic statul acioneaz ca exponent al puterii chiar i n
acele relaii comerciale internaionale cum ar fi elaborarea de norme fiscale, vamale, implicarea
n raporturile cu organisme internaionale sau interguvernamentale.

3.Argumentati principiile fundamentale ale DCI

Principiile DCI snt acele prescripiuni fundamentale care cluzesc crearea i aplicarea normelor
juridice n domeniu. n literatura juridic s-a ajuns la concluzia c la baza DCI se afl un set de
principii care se completeaz reciproc (principiul libertii comerului, principiul libertii
conveniilor, principiul egalitii juridice a prilor, principiul concurenei loiale).
Principiul libertii comerului baza acestui principiu a fost pus n opera Spiritul Legilor
Montesqieu care ne spune c libertatea comerului nu este un drept acordat negustorilor de a face
ceea ce vor. El d expresie voinei i nevoiei obiective de a nltura obstacolele economice
(vamal, administrativ, fiscal, politic). Reprezenta condiia pentru afirmarea conduitei
necesare pentru dezvoltare economiei de pia. n Constituia RM acest principiu e consacrat n

art. 121 care ne spune c statul trebuie s asigure comerul, protecia concurenei loiale, crearea
cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producie. La nivel interstatal se
asigur promovarea libertatea comerului pe zone geografice tot mai intinse. De exemplu UE,
Zona Nord Americana de Liber Schimb NAFTA (1999 SUA+CANADA+MEXIC), OMC
(01.01.1995).
Principiul libertii concurenei orienteaz reglementarea naioanl i internaional n vederea
asigurrii:
-

Libertatea de acces pe pia;

Libertatea cererii i ofertei;
Libertatea economic n general;
Prevenirii i reprimrii actelor anticoncureniale;
Reparrii prejudiciilor izvorte din abuzul de libertate n schimburile comerciale;
Protejarea productorilor naionali i a pieei interne de competiie neloial prin importul
unor produse la pre de dumping sau subvenionat i prin exportul la preurile sub nivelul
pieii interne.

n dreptul naional problemele concurenei snt reglementate: legea privind limitarea activitii
monopoliste i dezvoltarea concurenei; legea cu privirea la protecia concurenei, legea privind
protecia consumatorilor, cod civil, legea reglementrii de stat a activitii economice externe.
Principiul egalitii juridice a prilor i gasete expresia n exprimarea liber a voinei
prilor. m literatura de specialitate i n doctrina juridic egalitatea juridic a prilor este
definit nu doar ca principiu fundamental al DCI, ci i ga metod de reglementare. n legea
model a arbitrajului comercial internaional adoptat de UNICITRAL se stipuleaz n mod
expres egalitatea de tratament a prilor. Astfel, art. 18 a legii model spune c prile trebuie s
fie tratate egal i fiecrei pri s i se ofere posibilitatea s-i prezinte cazul su.
Principiul libertii conveniilor acest principiu este temelia contractului de comert
internaional. Astfel, art.1 pct.1 al principiilor UNIDROIT prile snt libere s ncheie contracte
i s determine coninutul acestora. La fel i CC constat principiul libertii conveniilor printre
cele fundamentale. Cele mai semnificative aspecte ale acestui principiu snt:
-

Orice contract se ncheie prin acordul de voin al prilor.

Libertatea contractual presupune posibilitatea de a alege orice fel de contract (numit sau
nenumit).
Prile snt libere s-i aleag partenerii comerciali, s negozieze cu acetia, s stabileasc
natura juridic a contractului, obiectul i coninutul contractului, s modifice sau s
rezilieze contractul.
Contractanii snt liberi s determine legea aplicabil contractului doar cnd acest lucru
este premis de lex fori.
Prile au libertatea la opiunea n ceea ce privete jurisdicia aplicabil de drept comun
sau de arbitraj eventualelor litigii ce pot rezulta din executarea contractului.

CC al RM conine un ir de prevederi n vederea asigurrii realizrii acestui principiu. Astfel,

prevederile ce vizeaz nulitatea AJ ncheiate n anumite mprejurri n care libertatea exprimrii
voinei este afectat de anumite vicii de consimmnt dol, eroare, violena, leziune (art 227-230).

Constituie un caz particular de aplicare al principiului libertii conveniilor lex voluntatis, fiind
acea norm conflictual fundamental potrivit creia condiiile de fond i efectele juridice ale
contractului vor fi guvernate de legea aleas de ctre pri. Norma lex voluntatis este comun
majoritii sistemelor de DIPrivat.
Principiul bunei credine presupune c conveniile trebuie respectate cu bun credin, ele oblig
nu numai la ceea ce este expres prevzut n ele, dar la toate urmrile ce echitatea, obiceiul sau
legea d obligaiei dup natura sa. Buna credin trebuie s mprteasc toate etapele
tranzaciei comerciale, inclusiv transportarea pn la predarea mrfii, condiiile de cantitate,
calitate stipulate n contract. Buna credin presupune din partea comercianilor ca acetia s se
comporte n limitele moralitii, s nu recurga la aciuni de a frauda partenerul. n CCI snt
prevzute i clauze prin care se interzice concurena neloial. n reglementrile internaionale
cum ar fi Tratatul de la Roma privind Comunitatea Economic European art.85-86, Convenia
de la Viena din 1980 asupra vnzrii internaionale de mrfuri art.6 prevd rspunderea pentru
nclcarea principiului bunei credine. Conferina de la Lisabona din 1958 a introdus n
Convenia de la Paris privind concurena neloial un text ce definete actele i faptele de rea
credin care snt: indicaiile i afirmaiile a cror folosire n exercitarea comerului este
susceptibil s induc n eroare publicul n ceea ce privete natura, modul de fabricare,
caracteristicile, aptitudinile pentru ntrebuinarea sau calitatea mrfurilor.

Subiectul 8
1. Definii oferta de a contracta

n conformitate cu art. 681 alin (1) CC al RM Ofert de a contracta este propunerea, adresat
unei sau mai multor persoane, care conine toate elementele eseniale ale viitorului contract i
care reflect voina ofertantului de a fi legat prin acceptarea ofertei.
2. Argumentati conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca oferta de a contracta
Oferta trebuie s fie:
1. Ferm trebuie sa exprime neindoielnic vointa ofertantului de a se oblige juridic in caz
de acceptare.
2. Precis si complete sa precizeze toate elementele contractului incit sa faciliteze
perfectarea acestuia printr-o simpla acceptare.
3. Univoca nu va fi univoc atunci cind oferta este fcuta cu reserve, fie exprimate de
autorul ei, fie care rezulta din natura contractului.
4. Adresata unei sau mai multor persoane determinate, in caz contrar este considerate numai
o invitatie de a contracta
Referitor la oferta publica legea prevede expres ca expunerea bunurilor cu etichete, publicitatea
bunului, descrierea bunului in cataloage, la expozitie, s.a. propuneri adresate persoanelor
nedeterminate se considera oferta publica indifferent daca se indica pretul bunului si alte clause
esentiale (art.850 CC). distinctia dintre oferta publica si invitatia la negocieri se manifesta prin
aceea ca invitatia la negociere nu creaza obligatia juridical in sarcina initiatorului, chiar daca a
fost acceptata de cel careia i-a fost adresata, pe cind oferta de a contracta fiind acceptata duce la
perfectarea contractului si executarea acestuia.
3. Decideti asupra oportunitatii sau inoportunitatii revocarii ofertei
Revocarea ofertei tine doar de ofertele facute persoanelor absente, situatie intilnita des in DCI.
Astfel, legislatia si practica admite doua situatii posibile cind are loc revocarea ofertei:
1. Atita timp cit oferta nu a ajuns la destinatar ofertantul o poate revoca in mod liber fara a
suporta careva consecinte cu conditia ca revocarea sa ajunga cel tirziu odata cu oferta.
2. n cazul in care oferta a ajuns la destinatar aceasta poate fi revocata daca revocarea
ajunge la persoana careia i se face oferta inainte ca aceasta sa fi expediat acceptarea.
De la aceste consitii se admit exceptii cind oferta devine irevocabila:
1. In situatia in care oferta este cu termen pentru acceptare ea devine irevocabila pina la
expirarea termenului
2. Oferta fara termen ramine irevocabila o perioada de timp care in conformitate cu uzantele
comerciale in domeniu este apreciata ca rezonabila pentru ca destinatarul ofertei sa-si
poata exprima vointa de a contracta, iar ofertantul sa poata lua cunostinta despre aceasta
vointa.

n ceea ce priveste revocarea ofertei precizam ca un asemenea demers produce efecte juridice
numai daca a fost facuta inainte incheierii contractului, ulterior va fi lipsita de efecte juridice. De
asemenea revocarea ofertei nu este de natura a produce efecte juridice atunci cind intervine dup
ace propunerea de contractare facuta de ofertant a devenit caduca.

Subiectul 9
1. Determinai contractele de intermediere in dreptul comertului international

Contractul de mandat internationalacel c prin care o persoana mandatar se obliga in schimbul

unei sume de bani sa trateze pe seama altei persoane numita mandatanto afacere determinata ce
reprezinta un act de comert in ceea ce priveste pe mandant.Comisionul e contactul prin care o
parte numita comisionar se obliga fata de cealalta parte,numita comitent,sa incheie acte juridice
in nume propriu,dar in contul comitentului,in schimbul unei remuneratii calculata procentual la
cifra de afaceri si numita comision.Contractul international de curtaj-un contract prin care o
persoana numita curier se obliga ca in schimbul unei sume de bani numita curaj sa procure
celeilalte parti numita client un cocontractant.Contractul int de agent-este un contract incheiat
intre o parte,numita agent,care obliga,in schimbul unui comision,sa trateze afaceri in numele si
pe seama altei parti,numita principal.Contractul int de consignatie-e un contract in baza caruia o
persoana numita consignant,incredinteaza altei persoane,numita consignator,anumite bunuri
mobile pt a fi vindute la un anumit pret,intr-un termen determinat platindui pt acesta activitate o
suma stabilita sub forma de cota procentuala din pretul vinzarii numita comision.;Contractul de
concesiune comerciala exclusiva un comerciant independent,numit concesionar,primeste dreptul
de a fi aprovizionat cu anumite marfuri ale unui producator numit concedent,pe care le
comercializeaza in nume si in cont propriu. CI franchising => un sistem de comercializare bazat
pe o colaborare continua intre PF/PJ, independent din p.d.v fin pe baza unui contr de franchiza,
prin care o pers (francizor) acorda unei alte pers dr de a exploata un serviciu, o tehnologie.
2. Analizai obligaiile agentului n contractual internaional de agenie
Obligatiile agentului commercial:
1. Sa se conformeze instructiunilor comitentului (principalului) supraveghind ca un bun
commercial
2. Sa asigure promovarea produselor comitentului pe teritoriul unde actioneaza
3. Agentul are obligatia de a-l inform pe comitent asupra conditiilor pietii, situatiei
concurentei in teritoriu si obtinerii unei informatii utile acestuia
4. Agentul commercial va prospecta piata pentru a obtine comenzi pentru comitent care este
liber sa le accepte sau sa nu le accepte. Agentul utilizeaza marcile, numele commercial si
alte semen distinctive ale comitentului in interesul exclusive al acestuia in scopul de a
permite identificarea si publicitatea produsului. Agentul commercial nu poate primi
comenzi de la client rezindenti pe unn alt teritoriu (din afara zonei de exclusivitate
teritoriala) fara avizul expres al comitentului.
5. Daca negociaza cu clientii agentul trebuie sa ofere produse cu respectarea stricta a
conditiilor de vinzare communicate de catre comitent.
6. Agentul trebuie sa organizeze un system de vinzare a produselor comitentului si servisul
acestor produse pe teritorul pe care el actioneaza
7. Agentul commercial nu este autorizat sa primeasca plati fara o autorizare scrisa si
prealabila a comitentului.
8. Treb sa organizeze un sist de vinz a a produselor si serviciul acestora pe teritoriul sau;
9. Nu este autorizat sa primeasca plati fara o autorizare scrisa si prealabila a emit.

10. La semnarea contractului el se declara solemn ca l ca reprez, distribui, produce,

direct/indirect, produsele comit prev in anexa contractului. Ag nu este in drept sa faca
reclama, sa produca marfuri pe care le-ar concur pe cele ale comit;
11. Comit cu cel putin o luna inainte (1200 CC).

3. Decidei asupra clauzelor ce trebuie inserate in contractual de franchising

Contractual international de franchising a aparut in SUA in conditiile interdict desf marf de
catre producatori. Legea cu privire la franchising, CC-1171-1178. CI de franchising este un
instrument juridic care imprumuta caracte unui contract de vinzare cu monopol, a unui contract
de licenta, de now-haw, de reprez, cu un intins drept de control din p concedentului asupra
activitatii comisionului. CI franchising => un sistem de comercializare bazat pe o colaborare
continua intre PF/PJ, independent din p.d.v fin pe baza unui contr de franchiza, prin care o pers
(francizor) acorda unei alte pers dr de a exploata un serviciu, o tehnologie. Cf legii notiuni de cu
mai sus se definesc:
1. franchisorul comerciant, reputatia pe o piata, care dispune de marfa proprie, poate fo o
PF/PJ din RM sau din alt st care a inch CI franchising cu o intrepr autohtona. El trebuie sa
exploat o activit com anterior lansarii retelei de francisa.:
- este titular unei marci inregistrate;
- utilizeaza personal mijloc fin p/t promovarea marcii sale, a cercetarii si inovaiei, asigurindu
dezvoltarea si viabilitatea produselor.;
- trebuie sa fie titular dr de propr intelect si ind;
- ofera un ansamblu de produse, tehnologii;
- selectio benef care face dovada comp solicitate, calitatile manageriale si capacitatea fin . p/t
exploatarea afacerii.
- trebuie sa asigure beneficiului o pregatire initiala p/t exploatarea marcii intreg., asistenta
com/tehnica permanenta, pe toata durata contractului;
- in calitatede initiator si garant al retelei trebuie sa vegheze la pastrarea identitatii si reputatiei
acestuia.
2. beneficiarul intreprinderea care a incheiat sau care s-a creat in urma incheierii unui CI de
franchising. Poate fi atit PF/PJ din RM sau alt stat, selectat de francisor, care adera la pr.
amogenit. retelei , asa cum va fi definit de francisor.
El are obligatiile:
- sa dezvolte reteaua si sa mentina identitatea sa comuna si reputatia acestuia;
- sa furnizeze orice informatie de natura a facilita cunoasterea si analiza performantelor si a
sistemelor reale fin p/t a asigura o gestiune eficienta in legatura cu franchisa;
- sa nu divulge now-haw furnizat, atit pe durata contract, cit si ulterior;

- sa achite o suma de bani, a carei marime se calculeaza ca o fractiune din volumul de vinzari.
Now-haw ansamblu de formule , def tehnice, docum, desene si modele, retete, procedee,
care servesc la fabrica si comer unui produs.
Reteaua de franchisa ansamblu de rap contr-le intre un franchisor si mai multi beneficiari,
in scopul promovarii unui produs, tehnologii, p/t dezvolt productiei si distributiei unui
produs/serv.
CI de franchising trebuie sa cuprinda cl:
1. partile
2. denumirea, domeniul, tipul afacerii;
3. ob. contractului produc/comuc produs, prest serviciilor efectuate de beneficiar
conformstandardelor si cerintelor de calitate stabilite de franchisor.
4. cuantumul si termenul efectuarii platii:
- plata initiala unica;
- plati permanente;
- taxa p/t reclama.
5. drepturile si obligatiile partilor;
6. angajarea franchisorului de a acorda asistenta tehnica partii beneficiarului;
7. responsabilitatea partilor p/t neexecutarea contractului;
8. modul de solutionare a litigiilor terit. pe care va fi folos. marca franchisului;
9. term. de varabilit a contractului si conditiile de modificare, reziliere, prelungire a
contractului;
10. sediile , datele bancare, semnaturile partilor;
11. alte clauze.

Subiectul 10
1. Definii conventia de arbitraj

Conventia de arbitraj este un acord intre partile contractului de comert international de a supune
litigiile aparute intre ele in legatura cu executarea contractului spre solutionarea unui tribunal
arbitral. Convenia de arbitraj exprim voina prilor de a se adresa arbitrajului pentru
soluionarea litigiului lor.
2. Detrminai categoriile arbitrajului commercial interna ional
Arbitrajul
comercial
international
poate
clasifcat in functie de mai multe criterii. Utilizand aceste
doctrina juridica474 a clasifcat arbitrajul dupa cum urmeaza:

f
criterii,

a) In functie de competenta materiala a arbitrajului se disting:

arbitraje ce au competenta generala, in materie de comert international.
Aceste arbitraje au o sfera generala de activitate jurisdictionala si sunt
competente sa judece orice reclamatie care rezulta din litigiul comercial,
indiferent de natura contractului comercial international. Cu titlu de
exemplu mentionam: Curtea de Arbitraj de pe langa Camera de Comert
Internationala de la Paris, Asociatia Americana de Arbitraj, Curtea de
Arbitraj de la Londra, Institutul Olandez de Arbitraj etc. 475
arbitraje ce au competenta speciala in domeniul comertului international.
Din aceasta categorie fac parte arbitrajele specializate pentru comertul cu
anumite produse. Putem mentiona: Camera Arbitrala de bumbac din Le
Havre si Tribunalul de Arbitraj al Bursei de Bumbac din Bremen, care sunt
specializate in solutionarea litigiilor din domeniul comertului international cu
textile; London Corn Trade Association, Asociatia Distribuitorilor de produse
alimentare din New York, specializate in litigii din domeniul comertului cu
produse agricole alimentare.
b) In functie de competenta teritoriala a instantei de arbitraj
se disting:
arbitraje de tip bilateral, care sunt create prin conventii internationale
bilaterale si isi au sediul in fecare dintre tarile participante. Arbitrajele de tip
bilateral sunt competente sa solutio-neze litigiile aparute din raporturile de
comert international dintre subiectii de drept ce apartin ordinii juridice
nationale a statelor-paiti la acele conventii. Asa sunt, de exemplu: Camera
Arbitrala Franco-Germana pentru produsele solului, Canadian-American Commercial Arbitration Commission etc.
arbitraje de tip regional, constituite printr-o conventie multi-laterala
perfectata intre statele dintr-o anumita zona geografca si sunt competente
sa solutioneze litigii de comert international ce apar intre subiectii de drept
care apartin ordinii juridice nationale din statele semnatare ale conventiei.
Din aceasta categorie fac parte: Comisia Scandinava de Arbitraj pentru piei,
competenta sa solutio-neze litigiile dintre comerciantii din Suedia, Norvegia,
Finlanda, Danemarca; Comisia Interamericana de Arbitraj Comercial, a carei
competenta include pe partenerii comerciali din cadrul Organizatiei Statelor
Americane.
arbitraje cu vocatie universala, a caror competenta teritoriala se extinde la
scara planetara. Aceste arbitraje sunt abilitate sa solutioneze litigii dintre
subiectii raporturilor de comert international din toate tarile lumii, indiferent
de zona geografca in care acestea sunt situate. Mentionam in acest sens
Curtea de Arbitraj de pe langa Camera de Comert Internationala de la Paris.
c) in functie de structura organizatorica, exista:
arbitraje ad-hoc sau ocazionale, care sunt constituite de parti in vederea
solutionarii unui anumit litigiu. Aceste arbitraje au o durata efemera,

existenta lor incetand odata cu pronuntarea hotararii sau cu expirarea

termenului in care trebuiau sa decida si
arbitraje institutionalizate, care au caracter permanent, iar existenta lor nu
depinde de durata unui litigiu determinat. Ele isi exercita atributiile
jurisdictionale neintrerupt si cu caracter de continuitate de cate ori este
sesizat. Arbitrajul institutionalizat este organizat sub forma unor centre
permanente de arbitraj care functioneaza in cadrul unor organizatii
profesionale, sau pe langa o camera de comert nationala ori internationala.
d)in functie de atributiile conferite arbitrilor, exista:
arbitraj de drept strict sau de jure. Acest arbitraj se caracterizeaza prin aceea ca arbitrii statueaza potrivit normelor de drept
incidente in cazul dat in care ei sunt obligati sa le respecte. Arbitrajul
de drept strict constituie regula, find arbitrajul de drept comun in
materia
raporturilor
de
comert
international.
Atunci
cand
partile
nu fac nici o mentiune speciala privind arbitrajul, acesta va f un
arbitraj ad-hoc, iar puterile conferite arbitrilor sunt acelea ale unui arbitraj de drept
strict si
arbitraj de echitate (ex aequo et bono sau amiable composition). Acestui arbitraj ii este specifc faptul, ca se realizeaza dupa
principiile de echitate si nu potrivit normelor de drept. Este, deci,
un arbitraj de facto, arbitrii neavand obligatia sa aplice normele legale
de drept material si nici pe cele de procedura.
Pe plan international au fost elaborate mai multe conventii de arbitraj comercial
international. Evidentiem urmatoarele:
Conventia Europeana de Arbitraj Comercial International, elaborata de
C.E.E./O.N.U. la Geneva in 1961;
Conventia de la New York din 1958 cu privire la recunoasterea si executarea
sentintelor arbitrale straine. Conventiile mentionate au fost ratifcate de
Republica Moldova.
Legea-tip a UNCITRAL din 1985 cu privire la Arbitrajul Comercial International;
Regulamentul de Arbitraj al UNCITRAL din 1976.
3. Formulai o clauza compromisorie

"Orice litigiu decurgnd din sau n legtur cu acest contract, inclusiv referitor la validitatea,
interpretarea, executarea ori desfiinarea lui, se va soluiona prin arbitraj comercial organizat de
Camera de Comer si Industrie a judeului Mure n conformitate cu Regulile de procedur
arbitral ale acestei Camere. Hotrrea arbitral este definitiv i obligatorie".
Prile mai pot aduga, la opiunea lor, urmtoarele meniuni:
tribunalul arbitral va fi compus, conform reglementrilor CAMEREI din 3 membri; cte un
arbitru ales de fiecare dintre pri i un supraarbitru ales de cei doi arbitri.
"Tribunalul arbitral va judeca litigiul n drept, cu aplicarea legii romne".

Subiectul 11
1. Relatati despre caracterul complex al conrtractului international de leasing financiar
Baza normativ a leasingului pe plan naional o constituie CC al RM, legea RM cu privire la leasing nr 59
din 25 aprilie 2005, codul navigatiei maritime comerciale nr 599 din 1999. Pe plan international leasingul
este reglemetat de conventia UNIDROIT privind leasingul financiar internaional (Ottawa 28 mai 1988).
Contractual de leasing reprezinta un contract in a acarui baza o parte (locator) se oblige la cererea unei
alte pri (locatar) sa-i asigure posesiunea si folosinta temporara a unu bun achiziionat sau produs de
locator, contra unei plati periodice, iar la expirare sa respecte dreptul de preemtiune a locatarului de a
cumpara bunul, de a prelungi contractual de leasing ori de a face sa inceteze raporturile contractual. In
realitatea operatiunea de leasing avind un character complex pesupune realizarea a doua contracte
independente: contractual de locatiune si contractual de Vinzare cumparare. Interdependent acestora
genereaza raspunderea vnztorului fata de locatar. Intre aceste contracte exista o conexitate deoarece
locatorul nu va procura bunul decit daca va avea certitudinea ca-l va da in leasing locatarului si invers,
contractual de leasing va fi incheiat numai dup finalizarea tratativelor de procurare a bunului dintre
vinzator si locator. In opinia mea, contractual de lesing se refera la contractile complexe de prestari servii,
aceasta reprezentind instrumental juridic prin care se infaptuieste prestarea unui serviciu de ordin
financiar (creditare), prin intermediul mecanismului de locatiune.
2. Comparai varietile contractului international de leasing financiar
dupa tipul de finantare al contractului exista:
Leasing cu autofinanfarea locatorului, situatie in care locatorul dispune de intreaga suma
necesara producerii sau cumpararii activului.
Leasing multiplicat^ sau tip levier (leveraged). Este un leasing financiar in care locatorul
imprumuta cu o parte din banii necesari cumpararii activului sau chiar toata suma, folosind
contractul de lea-sing ca o garantie pentru un imprumut.

Dupa, tipul de service asigurat, avem:

Leasing full-service (brut), in cadrul caruia locatorul se angajeaza sa intretina activul, sa-l
asigure si sa plateasca orice taxe derivate din proprietatea asupra activului, prevazute de lege.
Leasing-net in care locatarul isi asuma obligatiile specificate mai sus. Majoritatea leasingurilor financiare sint de tipul net.
Dupa originea activului:
Leasing direct. Majoritatea contractelor de leasing se incheie pentru echipamente noi.
Utilizatorul inchiriaza direct activul de la producatorul original.

 Leasing indirect. Utilizatorul (viitorul locatar) alege un anumit echipament, indica

locatorului sa-l cumpere de la producator si apoi incheie contractul de leasing cu locatorul.
Locatorul este cel care cumpara echipamentul de la producator.
Dupa durata contractului exista:
Leasing pe termen lung: 8 ani si mai mult;
Leasing pe termen mediu: intre 3 si 8 ani;
Leasing pe termen scurt: bazat pe contracte consecutive, cu perioade de 2-3 ani.

Forme speciale:
Leasing time sharing: bunurile se inchiriaza simultan mai multor beneficiari, pe perioade
distincte, in scopul folosirii integrale a capacitatii lor (calculatoare, mijloace de transport etc.).
Master leasing: forma speciala practicata pentru inchirierea containerelor:

a) Term leasing pe termen.

b) Trip leasing pe calatorie.
Experimental: folosit in scopul promovarii vanzarilor de maini si utimaje.
Contractul de lease-back este o operatie complexa, in cadrul careia vanzatorul i utilizatorul
este una si aceeasi persoana. Utilizatorul, proprietar al bunului, vinde finantatorului, o instalatie,
un utilaj, cu obligatia acestuia de a i-l inchiria i de a i-l revinde la finele perioadei de locatie la
un pret rezidual. Rolul operatiei de lease-back este considerabil442: fiind un mijloc de finantare
foarte ingenios, el permite unui industria?, sa obtina capitalul necesar activitatii sale prezente i
viitoare, fara ca economi-cete sa piarda echipamentul necesar pentru realizarea comenzilor pe
care le are sau este pe cale sa le aiba.
Dupa obiectul sau concret (bunul dat in locatie) leasing-ul poate fi mobiliar sau imobiliar.
Dar pentru comertul international prezinta interes leasing-ul mobiliar, deoarece se refera la ceea
ce se numeste echipament industrial.
Exista leasing financiar (financial/capital/full-payout lease) sj lea-sing operational {operating
lease). Leasing-ul operational se deosebeste de cel financiar in primul rand prin faptul, ca
locatorul (lessor) este un fabricant. Daca in cazul leasing-ului financiar locala realizeaza
intreaga valoare a bunului, la leasing-ul operational bunul este inchiriat pentru o perioada mai
scurta decat durata vietii sale economice sj, deci a amortizarii. Prin urmare, bunul poate fi dat in
locatie la mai multi utilizatori, in mod succesiv, iar valoarea reziduala a bunului este, la
expirarea contractului, inca importanta. In fine, in
cazul leasing-ului operational nu se prevede posibilitatea transmiterii proprietarii bunului catre
locatar.
3. Stabiliti drepturile si obligatiile partilor in contractul international de leasing
Articolul 12. Drepturile, obligaiile i rspunderea locatorului
(1) Locatorul are dreptul:
a) s cesioneze sau s dispun n alt mod de drepturile sale asupra bunului sau
de drepturile care rezult din contractul de leasing. Cesiunea sau dispunerea n alt mod
nu-l degreveaz pe locator de obligaiile ce rezult din contract i nici nu schimb
natura sau regimul juridic al contractului;

b) s foloseasc bunul n calitate de gaj n obligaiile sale fa de teri dac

contractul de leasing nu prevede altfel;
c) s cear achitarea integral i nainte de termen a ratelor de leasing ori s
rezilieze contractul, cu reparaia pagubelor i/sau cu restituirea bunului, n cazul n care
locatarul ncalc n mod esenial clauzele contractului; d) s mbine calitatea de locator cu cea de
vnztor (furnizor) dac acest fapt este
prevzut n contractul de leasing;
e) s solicite locatarului documentele ce reflect starea lui financiar.
(2) Locatorul este obligat:
a) s nu intervin n alegerea bunului i/sau a vnztorului (furnizorului) fcut de
locatar dac contractul de leasing nu prevede altfel;
b) s coordoneze cu locatarul cuprinsul contractului de vnzare-cumprare
(furnizare) a bunului;
c) s nu opereze modificri n contractul de vnzare-cumprare (furnizare) fr
acordul locatarului;
d) s dea locatarului contra plat bunul su n posesiune i folosin temporar;
e) s ncheie, din nsrcinarea locatarului, contract de vnzare-cumprare
(furnizare) cu vnztorul (furnizorul), s plteasc preul bunului i s ncredineze
locatarului executarea obligaiilor sale privind recepionarea bunului, formularea
cerinelor care izvorsc din acest contract dac contractul de leasing nu prevede altfel;
f) s primeasc bunul la expirarea contractului de leasing dac locatarul nu-i
exercit dreptul de a achiziiona bunul cu titlu de proprietate sau de a prelungi contractul
conform prevederilor prezentei legi;
g) s garanteze locatarului folosina linitit a bunului;
h) s respecte dreptul locatarului de a opta pentru achiziionarea bunului,
prelungirea contractului ori restituirea bunului.
Articolul 13. Drepturile, obligaiile i rspunderea locatarului
(1) Locatarul are dreptul:
a) s aleag independent bunul i/sau vnztorul (furnizorul) ori s ncredineze

locatorului aceast alegere;

b) s formuleze vnztorului (furnizorului) cerine ce rezult din contractul de
vnzare-cumprare (furnizare);
c) s refuze recepionarea bunului ce nu corespunde condiiilor din contractul de
leasing i s suspende plata ctre locator a ratei de leasing pn cnd va fi eliminat
nclcarea clauzelor contractuale;
d) s execute nainte de termen obligaia plii ratei de leasing i s cumpere
bunul dac contractul de leasing nu prevede altfel;
e) s achiziioneze, la expirarea contractului de leasing, bunul cu titlu de
proprietate, s prelungeasc contractul de leasing ori s restituie bunul dac contractul
nu prevede altfel.
(2) Locatarul nu are dreptul fr acordul scris al locatorului:
a) s modifice contractul de vnzare-cumprare (furnizare) ori s ntrerup
aciunea lui;
b) s nchirieze ori s greveze n alt mod bunul;
c) s cesioneze dreptul de folosin sau orice alte drepturi ce rezult din contract.
(3) Locatarul este obligat: a) s prezinte locatorului informaii referitoare la bun i/sau la
vnztorul
(furnizorul) lui n vederea ncheierii unui contract de vnzare-cumprare (furnizare) dac
contractul de leasing nu prevede altfel;
b) s execute obligaiile de recepionare a bunului i de formulare a cerinelor ce
rezult din contractul de vnzare-cumprare (furnizare) dac contractul de leasing nu
prevede altfel;
c) s informeze locatorul despre corespunderea bunului clauzelor din contractul de
vnzare-cumprare (furnizare);
d) s asigure, pe durata contractului de leasing, integritatea bunului, meninerea n
stare de funcionare i folosirea lui numai n conformitate cu clauzele contractuale;
e) s suporte toate cheltuielile de transport, recepie, montare, demontare,
exploatare, ntreinere, pstrare, deservire tehnic, reparaie, asigurare a bunului,

precum i alte cheltuieli aferente, dac contractul de leasing nu prevede altfel;

f) s plteasc ratele de leasing n modul i n termenele stabilite n contractul de
leasing;
g) s permit locatorului verificarea periodic a strii bunului i a modului de
exploatare a bunului obiect al contractului de leasing;
h) s l informeze pe locator n timp util despre orice tulburare a dreptului de
proprietate venit din partea unui ter;
i) s restituie, la expirarea contractului de leasing, locatorului bunul n starea
stipulat de contract, lundu-se n considerare uzura normal, n cazul n care nu-i va
exercita dreptul, prevzut de prezenta lege, de a achiziiona bunul cu titlu de proprietate
sau de a prelungi contractul.
Articolul 14. Drepturile, obligaiile i rspunderea vnztorului (furnizorului)
(1) Drepturile, obligaiile i rspunderea vnztorului (furnizorului) se
reglementeaz de legislaie i de contractul de vnzare-cumprare (furnizare).
(2) Dac n contractul de vnzare-cumprare (furnizare) este prevzut obligaia
vnztorului (furnizorului) de a livra i instala bunul n termenul i n locul stabilit de
comun acord cu locatarul, ndeplinirea acestei condiii se autentific prin acte de
recepionare-predare i montare semnate de vnztor (furnizor) i locatar dac
contractul nu prevede altfel.
(3) Vnztorul (furnizorul) este obligat direct fa de locatar pentru garaniile legale
sau convenionale inerente unui contract de vnzare-cumprare. Vnztorul nu rspunde
ns n faa locatorului i a locatarului pentru acelai prejudiciu.

Subiectul 12
1. Descrieti conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca accepatarea pentru a produce

efecte juridice.
Acceptarea reprezinta o manifestare de vointa a destinatarului ofertei de a incheia un contract in
conditiile prevazute de oferta. Pentru a constitui o acceptare ea trebuie sa exprime neindoielnic
vointa destinatarului de a se angaja juridic in conditiile prevazute de oferta publica. Acceptarea
poate fi expresa (scrisa, verbal, prin actiuni concludente), tacita cind se materializeaza printr-un
fapt juridic sau prin alt comportament a destinatarului care exprima vointa sa de a accepta oferta.
Indifferent de tipul de acceptare expresa sau tacita acceptarea ofertei are valoare juridical egala.
Pentru a produce efecte juridice acceptarea trebuie sa intruneasca urmtoarele conditii:
-

Sa emane de la destinatarul ofertei sau de la reprezentantul sau legal

Trebuie sa fie conforma cu oferta
Sa ajunga la cunostinta ofertantului nauntrul termenului de acceptare, ceea ce inseamna
ca acceptarea sa fie facuta inainte ca oferta sa fi fost revocata sau sa devina caduca.

2. Determinati efectele acceptarii tardive

Acceptarea este tardiva in aceea situatie in care a ajuns la ofertant dupa expirarea termenului de
acceptare a ofertei sau in lipsa acetui termen intr-o perioada de timp rezonabila calculate de la
data expirarii ofertei. n principiu acceptarea tardiva este lipsita de efecte juridice. Totusi, ea
poate fi luata in considerare drept acceptare in urmatoarele situatii:
-

Ofertantul fara intirziere il informeaza verbal sau prin aviz pe acceptant despre aceasta.
Acceptarea a fost expediata inauntrul termenului dar a ajuns la cunostinta ofertantului
dupa expirarea acestui termen indifferent de cauzele care au generat aceasta intirziere.

3. Decideti asupra momentului incheierii CCI inter absents

La incheierea contractului prin telefon momentul incheierii contractului este momentul
convorbirii telefonice, iar locul incheierii contrcului se determina in felul urmator:
-

Pentru sistemul de drept continental este locul celui care are initiative telefonica
In common law este considerat locul celui apelat telephonic.

In vederea determinrii momentului incheierii contractului prin corespondenta sint cunoscute 4

sisteme:
1. Sistemul emisiunii sau declaratiunii acceptarii contractual se considera incheiat in
momentul in care destinatarul ofertei s-a declarat de accord de a incheia contractul.
2. Sistemul expedierii acceptarii destinatarul acceptarii expediaza acceptarea catre
ofertant.
3. Sistemul receptiei acceptarii potrivit caruia momentul incheierii contractului este
momentul in care acceptarea a ajuns la ofertant. Inconvenient consta in aceea ca practica
a demonstrate ca nu toata corespondenta este luata la cunostinta imediat ce aceasta ajunge
la sediul oferatntului. In acest system promovat de tarile europene mai ales de Germania
riscul caii postale este suportat de acceptant.
4. Sistemul informatiei contractual se considera incheiat in momentul in care ofertantul ia
efctiv cunostinta cu continutul acceptarii.

Subiectul 13
1. Distingeti diferite conceptii referitoare la momentul incheierii contractelor
comerciale internatioanale inter absentes
La incheierea contractului prin telefon momentul incheierii contractului este momentul
convorbirii telefonice, iar locul incheierii contrcului se determina in felul urmator:
-

Pentru sistemul de drept continental este locul celui care are initiative telefonica
In common law este considerat locul celui apelat telephonic.

In vederea determinrii momentului incheierii contractului prin corespondenta sint cunoscute 4

sisteme:
5. Sistemul emisiunii sau declaratiunii acceptarii contractual se considera incheiat in
momentul in care destinatarul ofertei s-a declarat de accord de a incheia contractul.
6. Sistemul expedierii acceptarii destinatarul acceptarii expediaza acceptarea catre
ofertant.
7. Sistemul receptiei acceptarii potrivit caruia momentul incheierii contractului este
momentul in care acceptarea a ajuns la ofertant. Inconvenient consta in aceea ca practica
a demonstrate ca nu toata corespondenta este luata la cunostinta imediat ce aceasta ajunge
la sediul oferatntului. In acest system promovat de tarile europene mai ales de Germania
riscul caii postale este suportat de acceptant.
8. Sistemul informatiei contractual se considera incheiat in momentul in care ofertantul ia
efctiv cunostinta cu continutul acceptarii.
2. Determinai locul ncheierii contractelor comerciale international inter absentes
Atunci cind contractual se incheie intre persoane prezenta locul perfectarii lui este acela unde
are loc semnarea contractului. In cazul perfectarii contractului prin telefon, determinarea
locului incheierii acestuia difera in functi de conceptia adoptata:
- In sistemul emisiunii sic el al expedierii acceptarii, CCi se considera incheiat la locul
unde vorbeste acceptantul.
- In sistemul receptiei acceptarii si cel al informarii, contractual se considera incheiat la
locul unde vorbeste ofertantul.
In cazul contractelor incheiate inter absentes, determinarea locului incheierii acestora difera
in functie de conceptia adoptata cu privire la stabilirea momentului incheierii lor. Astfel in
sistemul emisiunii sic el al expedierii acceptarii, locul incheierii contractului este sediul sau
resedinta acceptantului. In sistemul receptiei acceptarii si cel al informarii contractual se
considera incheiat la locul unde se gaseste ofertantul. In cazurile in care contractual se
incheie fara a fi necesara comunicarea acceptarii, contractual se cosnidera incheiat la locul
unde se afl acceptantul. In situatia acceptarii tardive, locul incheierii contractului este la

sediul sau dupa caz resedinta acceptantului, deoarece aici se receptioneaza comunicare facuta
de ofertant privind valabilitatea acceptarii tardive.
3. Argumentati importanta determinarii momentului si locului incheierii CCI
- Momentul perfectarii contractului marcheaza limita in timp pina la care se poate revoca
oferta si acceptare.
- Moartea sau incapacitatea ofertantului sau acceptantului survenita ulterior perfectarii
contractului nu produc consecinte cu privire la existent si efectele cotractului.
- Moarte sau incapacitatea ofertantului sau acceptantului survenita anterior perfectarii
contractului impiedica fomarea acestuia.
- Marcheaza inceputul curgerii termenelor de prescriptive, a efectelor acestora afara de
cazul in care legea sau partile nu au fixat o alta data in acest sens.
- Conflictul legilor in timp se rezolva in raport cu data incheierii contractului.
- Valabilitatea consimtamintului si deci existent viciilor de consimtamint se apreciaza la
momentul incheirii contractului
- In fncti de moment se determina locul incheierii contractului.

Subiectul 14
1. Relatati despre principiul fortei obligatorii a contractelor comerciale intenaionale
P-l forei obligatorii a contractelor (pacta sund servanda) i-a gsit formula clasic n art. 1134
CC francez conveniile legal formate in locul legii pentru cei care l-au ncheiat. Fiind un
principiu universal i gsete reflectare n toate sistemele de drept naional, n legislaia noastr
el rezult din alin.1 art.668 CC RM. P-le UNIDROIT art. 1.3 contractul valabil ncheiat are
caracter obligatoriu ntre prile contractante. Contractul nu poate fi i nu poate nceta dect n
condiiile stipulate n clauzele sale, prin acordul prilor i n orice mod prevzut de principii.
Din aceste considerente se poate estima c fora obligatorie a CCI are urmtoarele consecine:
1. prile contractante sunt ntocmai inute s execute prestaiile la care s-au obligat.
Executarea obligaiilor trebuie s aib loc n condiiile stabilite de pri n contract. Atunci cnd
executarea n natur nu mai este posibil, obligaia debitorului de a executa prestaiile sale
contractuale se transform n obligaia de dezdunare a creditorului conform regulilor privind
rspunderea contractual.
2. Obligaiile contractuale trebuie executate cu bun credin. P-l executrii cu bun
credin este reflectat n pct. 1.7 UNIDROIT, care spune prile sunt inute s se conformeze
exigenelor bunei-credine n comerul internaional. Ele nu pot exclude sau limita aceast
obligaie. Acest principiu se concertizeaz n dou obligaii principale prilor: obligaia de
loialitate (impune prilor contractante abinerea de al svrirea oricror aciuni dolosive sau
culpabile n executarea prestaiilor. Astfel obligaia de loilaitate interzice creditorului s abuzeze
de situaia sa. De ex: s profite de o nclcare nensemnat pentru a obine o reziliere profitabil
a contractului sau s-l pun pe debitor ntr-o stare mai grea dect cea normal) i obligaia de
colaborare (const n ndatorirea prilor de a facilita reciproc executarea contractului n vederea
meninerii echilibrului prestaiilor. Fiecare parte trebuie s se comporte n aa mod nct s evite
efectuarea unor cheltuieli inutile din partea cocontractantului. De ex: transportatorul trebuie s
aleag calea cea mai puin costisitoare pentru clientul su. Obligaia de colaborare o regsim mai
mult n contractele de societate civil, cnd toi asociaii trebuie s colaboreze la activitatea
societii n vederea realizrii scopului propus.
3. Contractul nu poate fi desfiinat sau modificat din dorina unilateral a unei pri. Modificarea
sau desfiinarea se poate realiza cnd prevede legea sau cnd convin prile. Fora obligatorie a
contractului se impune nu doar prilor contractante, dar i instanei de judecat sau de arbitraj.
n cazul n care debitorul nu-i execut de buna voi obligaia asumat creditorul este ndreptit
s se adreseze instanei de judecat care la rndul ei este obligat s respecte coninutul
contractului.

2. Determinai conditiile in care devine operanta exceptia de neexecutare

Excepia de neexecutare a contractului constituie un mijloc de aprare, care poate fi folosit atit
de vinzator, cit si de cumparator. Doctrina analizeaza exceptia de neexecutare ca fiind un mijloc
juridic cu valenta dubla. Astfel, pe de o parte ea reprezinta un mod de sanctionare a
contractantului care nu si-a executat prestatia asumata, iar pe de alta parte aceasta constituie un
mijloc de aprare de care se poate prevala contractantul caruia i se pretinde executarea prestatiei
ce si-a asumat-o de catre partenerul sau contractual intr-un moment cind nici acesta nu-si
executase propria lui prestatie. Exceptia de neexecutare isi produce efectele in prezenta
urmatoarelor conditii cumulative:
-

Sa existe o neexecutare, fie chiar partiala, dar importanta a obligatiilor asumate prin
contract.
Neexecutarea obligatiilor s nu se datoreze faptei celui care invoca exceptia de
neexecutare, dar sa fie determinata de o alta imprejurare (de exemplu forta majora) care
nu i este imputabila lui.
Prin natura sa raportul contractul sa comporte aplicarea regulii executarii simultane a
obligatiilor celor doua parti.

Desi legislatiile statelor nu au o conceptie unitara cu privire la aceasta exceptie, ea este

consacrata unanim in practica si doctrina. Invocarea exceptiei de neexecutare are ca efect
suspendarea executrii contractului. Suspendarea ramne operant pina cind partea care pretinde
executarea obligatiei de catre partenerul sau contractual, fara sa-si fi executat proria sa obligatie,
isi modifica atitudinea, trecind la executarea prestatiei ce ii revine.

3. Determinati momentul si locul executarii obligatiei ce rezulta din CCI prin prisma
prevederilor principiilor UNIDROIT asupra CCI editia 2010
O parte este inut s i execute obligaiile:
1
(a) dac este fixat un termen pentru executarea acelei obligaii ori acesta poate
determinat din contract, la acel termen;
2
(b) dac este fixat o perioad de timp sau aceast perioad rezult din contract,
fie oricnd pe durata perioadei respective cu excepia situaiei n care circumstanele indic
faptul c momentul executrii obligaiei este la latitudinea celeilalte pri;
3
(c) n orice alt situaie, n cadrul unei perioade rezonabile de timp dup
ncheierea contractului.
(1) Dac locul executrii nu este fixat i nu este determinabil din contract, executarea
obligaiile se face astfel:
1 (a) obligaia de a plti o sum de bani, la sediul creditorului;
2 (b) orice alt obligaie, la sediul debitorului.
(2) Partea care i schimb sediul dup ncheierea contractului trebuie s suporte
cheltuielilor suplimentare pentru executare pe care o astfel de schimbare le-ar putea genera.

Subiectul 15
1. Relatati despre categoriile de daune interese
Dcotrina juridical a definit executarea indirect a obligatiei ca fiin dreptul de a pretinde si de a
obine de la debitor echivalentul prejudiciului pe care l-a suportat, ca urmare a neexecutarii,
excutarii tardive sau necorespunzatoae a obligatiei. Executarea indirect a obligatiei se mai
numeste executare prin echivalent. S-a remarcat ca exista doua categorii de daune interese:
a) Daune interese moratoria- care reprezinta echivalentul prejudiciului suportat de creditor
ca urmare a executarii cu intirziere a obligatiei.
b) Daune-interese compensatorii care reprezinta prejudicial suportat de creditor ca urmare a
neexecutarii totale sau partiale a obligatiei.

2.Identificati modalitatile de stabilire a daunelor interese in cazul rezolutiunii

contractului de vinzare cumparare internaionala prevazute de Conventia de la Viena
din11.04.1980
1. Rezolutiunea contractului libereaza cele doua parti de obligatiile lor, sub rezerva daunelorinterese care pot fi datorate. Ea nu are efect asupra stipulatiilor contractului referitoare la
rezolvarea litigiilor sau a drepturilor si obligatiilor partilor in caz de rezolutiune.
2. Partea care a executat contractul total sau partial poate cere celeilalte parti restituirea a ceea ce
i-a furnizat sau platit in executarea contractului. Daca ambele parti sint tinute sa efectueze
restituiri, ele trebuie sa le faca in mod simultan.
ARTICOLUL 82
1. Cumparatorul pierde dreptul de a declara contractul rezolvit sau de a cere vinzatorului
predarea marfurilor de inlocuire daca lui ii este imposibil sa restituie marfurile intr-o stare
sensibil identica celei in care le-a primit.
2. Paragraful precedent nu se aplica:
a) daca imposibilitatea de restituire a marfurilor sau de a le restitui intr-o stare sensibil identica
celei in care cumparatorul le-a primit nu este datorata unui act sau unei omisiuni din partea sa;
b) daca marfurile au pierit sau sint deteriorate, in totalitate sau in parte, ca urmare a examenului
prevazut de art. 36; sau c) In cazul in care cumparatorul, inainte de momentul in care a constatat
sau ar fi trebuit sa constate lipsa de conformitate, a vindut totul sau o parte din marfuri in cadrul
unei operatiuni comerciale normale sau a consumat ori a transformat marfurile, integral sau
partial, in conformitate cu folosinta lor normala.
ARTICOLUL 83

Cumparatorul care a pierdut dreptul de a declara contractul rezolvit sau de a cere vinzatorului
predarea marfii de inlocuire in temeiul art.82, pastreaza dreptul de a se prevala de orice alte
mijloace care deriva din contract si din prezenta conventie.
ARTICOLUL 84
1.Daca vinzatorul este tinut sa restituie pretul, el trebuie, de asemenea, sa plateasca dobinzi
asupra valorii pretului, calculate din ziua platii.
2. Cumparatorul datoreaza vinzatorului echivalentul oricarui profit care l-a tras din marfuri sau
dintr-o parte din acestea:
a) Cind trebuie sa le restituie in total sau in parte; sau
b) cind este in imposibilitate sa restituie marfurile, integral sau partial sau sa le restituie, integral
ori partial, intr-o stare sensibil identica celei in care le-a primit si cind totusi a declarat contractul
rezolvit si a cerut vinzatorului predarea marfii de inlocuire.
3.Argumentati caracterul esenial al neexecutarii obligatiei dintr-un contract commercial
international prin prisma prevederilor principiilor unidroit asupra CCI editia 2010
Prin neexecutare se nelege orice neaducere la ndeplinire din partea unei pri a oricrei
dintre obligaiile sale contractuale, inclusiv executarea defectuoas sau executarea cu ntrziere.
O parte nu se poate prevala de neexecutarea din partea celeilalte pri n msura n care
neexecutarea este cauzat de propria aciune sau omisiune ori de un alt eveniment al crui risc l
suport.
Partea care nu i execut obligaiile poate, pe cheltuiala sa, s remedieze neexecutarea
obligaiilor sale, cu respectarea urmtoarelor condiii
1
(a) s fac cu promptitudine o notificare n care s indice modalitatea de
remediere i momentul n care va fi realizat;
1
2
3

(b) modalitatea de remediere s fie adecvat circumstanelor date;

(c) partea prejudiciat s nu aib nici un interes legitim de a refuza; i
(d) remedierea s fie efectuat prompt.

(2) Notificarea de ncetare a contractului nu aduce atingere dreptului de a remedia

neexecutarea.
(3) Dup notificarea efectiv a remedierii, drepturile prii prejudiciate care sunt
incompatibile cu executarea obligaiilor de ctre partea n culp sunt suspendate pn la
expirarea duratei prevzut pentru remediere.
(4) Partea prejudiciat poate suspenda executarea obligaiilor sale pn cnd partea n
culp remediaz neexecutarea.
(5) n ciuda remedierii neexecutrii, partea prejudiciat i conserv dreptul la daune pentru
ntrziere, precum i pentru prejudiciul cauzat sau care nu a putut fi evitat.
(Termen suplimentar pentru executare)
(1) n caz de neexecutare, partea prejudiciat poate notifica cealalt parte pentru
acordarea unui termen suplimentar pentru executarea obligaiilor sale.
(2) nainte de expirarea termenului acordat, partea prejudiciat poate suspenda executarea
propriilor obligaii corelative i poate solicita daune, dar nu se poate prevala de nici un alt mijloc
legal de sancionare a neexecutrii. Partea prejudiciat poate s invoce orice alt mijloc legal
prevzut n prezentul Capitol dac cealalt parte i transmite o notificare prin care l informeaz
c nu i va executa obligaiile n termenul suplimentar acordat sau dac, pe durata termenului
suplimentar, nu s-a fcut o executare valabil.

(3) Partea prejudiciat care a acordat un termen suplimentar rezonabil poate, dac
executarea cu ntrziere nu constituie o neexecutare fundamental, s nceteze contractul la
expirarea termenului suplimentar. Un termen suplimentar nerezonabil
poate fi prelungit cu o durat rezonabil. Partea prejudiciat poate s prevad n
notificarea sa c n situaia n care cealalt parte nu i execut obligaiile n termenul acordat
atunci contractul va nceta de plin drept.
(4) Alineatul (3) nu se aplic cnd neexecutarea este de o importan minim n raport cu
totalitatea obligaiilor prii n culp.

Subiectul 16
1. Definiti contractul internaional de asigurare

Prin contract de asigurare se intelege ca asiguratul se oblige sa plateasca asiguratorului prima de

asigurare iar acesta se obliga sa plateasca la producerea riscului asigurat asiguratorului sau unui
tert care este beneficiatul asigurarii suma asigurata ori despagubirea in limitele si in termenele
convenite.
2. Analizai caracterele juridice ale contractului internaional de asigurare
Art1301 CC al RM. CI de asigurare are character international daca se inchei intre asigurat si
asigurator care are sediul ori resedinta in tari diferite. Contractual de asigurare are urmat
caractere juridice:
-

Consensual- accord de vointa

Sinalagmatic partile se oblige reciproc
Cu executare succesiva deoarece executarea nu are loc dintr-o singura data printr-o
singura prestatie ci asiguratul e obligat sa plateasca primele in termenele stabilite, iar
asiguratorul sa acorde continuu protective prin asigurarea riscului
Oneros deoarece un anumit avantaj este urmarit
Aleatoriu efectele depend de un eveniment incert
De adeziune clauzele sint stabilite numai de una din parti

3. Argumentati drepturile si obligatiile prilor pn la ivirea evenimentului asigurat si dup

producerea evenimentului asigurat.

obligatiile asiguratorului:
- sa aduca la cunostinta asiguratului intr-o forma adecvata conditiile asigurarii
- Sa efectueze plata la aparitia dreptului asiguratului sau al beneficiarului asigurarii de a
incasa suma asigurata sau despagubirea de asigurare in termenele si coditiile stabilite
- sa compenseze asioguratului cheltuielile aferente eveitarii prodducerii cazuului
sua limitarii opportune a prejudiciilor pasibile de despagubire
-

Sa pastreze confidenta informatiei despre asigurat de care aluat cunostinta in procesul

asigrarrii
De a elibere la cererea asiguratului certificate de confirmare a asigurarii in cazul
asigurarii de raspundere a carausului pt bagajele si marfurile transportate, precum si
fata de terti cu indicarea sumelor asigurate

Dupa producerea evenimentului asigurat asiguratorul este obligat in achitarea indemnizatiei catre
asigurat. El va proceda la constatarea producerii evenimentului asigurat si la evaluarea pagubelor
, precum si la plata indemnizatiilor asiguratului art 1315 CC
Obligatii asiguratului 1316 CC:
-

Sa informeze asiguratorul la incheierea CA despre toate circumstantele esentiale

referitoare la marimea riscurilor ce se asigura
Sa ia toate masurile pt a salva si conserva bunuri
Sa informeze asiguratorul despre alte contracte de asigurare incheiate la obiectul
respective
Sa plateasca la timp primele de asigurare
Sa intreprinda actiuni dependente de elpt a evita producerea cazului asigurat sau prt a
limita pagubele cauzate de producerea lui
Sa informeze asiguratorul despre producerea evenimentului asigurat indata ce a aflat
despre aceasta
Sa rezerveze dreptul de regres asupora partii vinovate in producerea daunei
Sa se adreseze unei autoritati abilitate in confirmarea faptului producerii riscului
si/sau detreminarii pagubei pricinuite

Neindeplinirea obligatiilor de catre asigurat poate exonera asiguratorul depre plata

despagubirilor, iar daca aceasta a fost dj efectuata poate acorda dreptul de a cere suma
achitata.

Subiectul 17
1. Relatai despre elementele principale ale contractului interna ional de asigurare
Elementele principale ale contractului de asigurare sint urmatoarele: interesul asigurarii, riscul asigurarii,
suma asigurata si prima de asigurare. Interesul asigurarii prezinta particularitati in raport cu formele
concrete ale asigurarii: de bunuri, de persoane si de raspunder civila. Interesul asigurabil este interesul ce
se naste din raporturile unei persoane cu privire la un anumit bun ce poate fi asigurat. Pentru a fi
asigurabil un interes trebuie s fie economic si evaluabil in bani. Natura juridical a interesului asigurarii
se apreciaza in raport cu caracterul subiectiv sau obiectiv al acestuia. Potrivit teoriei interesului de
asigurare subiectiv, prin contract se asigura numai interesul asiguratului, nu si interesul celorlate persoane
cu privire la bunul asigurat si care nu au incheiat contract de asigurare. Teoria interesului de asigurare
obiectiv consider ca interesul fiind obiectiv este incorporate bunului asigurat si este independent de
titularul interesului. Riscurile asigurate reprezinta insasi cauza asigurarii fiind anumite evenimente

care pot surveni in procedura de producer, comercializa sit ran a marf si au ca urmare avarierea
totala sau partial a acestora. Partile vor conveni expres asupra riscurilor care urmeaza a fi
asigurate si in urma carora vor fi achitate despagubiri sau in care e rational se va allege o clauza
contractual care prevede asigurarea riscurilor necesare. Companiile de asigurari clasifica riscurile
in:
-

Riscuri excluse- evenimente ce pot surveni in viitor si pot cauza daune comerciantilor
care sint asigurate nu prin intermediul CA, ci prin alte mijloace aplicate de
comercianti cum ar fit axe vamale imprevizibile, dolul asiguratului, interzicerea in
livrare etc.
Riscuri asigurabile car pot fi
Obisnuite se datoreaza unor intimplari fortuite cum ar naufragiu , jaf, incendiu
Special sint datorate de caracteristicile fizico-chimice ale marfurilor, fie sint datorate
ltor cause deosebite ivite in perioada asigurata cum ar fi scurgerea lichidelor, oxidare
metalelor, spargerea sticlei etc.

La fel si alte riscuri assimilate celor special cum ar fi cutremure, inundatii, razboaie, greve, etc.
Suma asigurata este suma pina la concurenta careia asiguratorul raspunde fata de asigurat in
cazul producerii evenimentului acoperit prin asigurare. Ea serveste ca baza si pentru calcularea
primei de asigurare. Valoare bunului se stabileste reiesind din valoarea indicate a marfurilor in
facturile comerciale la care poate fi adaugat costul transporturilor, taxelor vamale si beneficial de
pina la 10 % din costulindicat in facture. Suma asigurata poate fi mai mica sau cel mult egala cu
valoarea de asigurare evintindu-se supraasigurarea nici subasigurarea. SA poate fi modificata
prin maj sau reducere
Prima de asigurare constituie suma de bani care este echivalentul serviciului asiguratorului si
care se plateste anticipat de catre asigurat. Prima este pretul pentru ca asiguratorul sa ia asupra sa
riscul. Criteriul essential de stabilire a marimii primei de asigurare constituie volumul riscurilor

asigurate care se determina pe baza de date statistice. In calculul primei de asigurare sint luate in
considerare durata si suma asigurata. Daca asiguratorul in baza unei clause contractual privind
actualizarea primei de asigurare mareste cuantumul acesteia, asiguratul poate rezilia contractual
cu respectarea termenului de preaviz care e de o luna, iar majorarile neinsemn ate nu indreptatesc
rezilierea 1314 CC al RM. Practica asigurarilor a elaborate mai multe tipuri de polite de
asigurare in dependent de tipul asigurarii. Astfel deosebim polite maritime, fluvial, terestre sau
aeriene care se stabilesc in dependent de tipul de transport utilizat. Polite CARGO,CASCO in
dependeta d ebunul asigurat, polita de navlu care asigura, de port care sigura riscurile in timpul
unei stationary mai indelungate in port, polita de constructii se asigura nava in perioada de
constructii, polita de reasigurare in cazul asigurarii asiguratoprului contra survenirii riscului dj
asigurat. In dependent de polita de asigurare se stabilesc drepturile si oblig partilor, suma asigur,
prima de asigurare etc.

2. Specificai categoriile riscurilor si modul de asigurare a lor in cadrul asigurarii CASCO i

CARGO

Asigurarea de bunuri este obiectul cel mai des intilnit in CIA si este asigurare
CARGO asigurarea marfurilor pe perioada transportarii
CASCO asigurararea mijl d transport utilizate in special in transportul maritime si aerian
Asigurarea bunurilor ce constituie obiectul investitiilor
Asigurarea mijloacelor de transport CASCO in dreptul maritime se contracteaza pt mijl de
transport apte de a transporta mrfuri si care sint implicate la momentul asigurarii in procesul de
transportare a marfurilor.
CASCO varietate a CIA avind ca obiect navele comerciale, navele de pescuit oceanic sau navle
auxiliare ce deserves porturile cum ar fi macaralele plutitoare , salupele si altele aflate in
proprietatea societatilor de navigatie ca si navele primate spre folosinta pastrare sau remorcare cu
titlu de inchiriere. Contractual se incheie pt pagubele cauzate bunurilor asigurate de accidentele,
intimplarile si pericolele navigatiei si exploatarii acestor bunuri. La perfectarea acestui contract
se ia in considerarea valoarea bunurilor asigurate(nave, masini, instalatii sau alte parti
component putind fi inclus nalvul sau cheltuielile legate de exploatarea navelor). Practica
internationala a elaborate uzante in domeniul asigurarilor astfel incit intreasigurator si asigurat sa
fie suficienta indicarea termenului special pt care se negociaza asigurararea. Astfel prin contract
pot fi stipulate urmatoarele coditii de asigurare:
- WPA sau WA cu raspundere pt avarii si pierdere. Asiguratorul se oblige sa plateasca
despagubiri pt daunele acuzate de pierderea totala a navei (efectiva sau constructiva), pt
pierderea unui obiect facind parte dininventarul fix al navei ca si din avariile datorate
calamitatilor natural cum ar fi naufragii, esuare, coleziuni cu alte nave, eroare de navigatie,
incendii si explozii, precum si de disparitie a navei, avariile pricinuite acesteia de masurile de

salvare, avariile provocate de alte nave, provocate de nava instalatiilor portuare. Asiguratorului ii
revine totodata obligatia sa acorde despagubiri si pt contributia navei la avaria comuna,
despagubirile in vederea salvarii si conservarii navei pt aducerea acesteia intr-un port de refugiu,
cheltuielile de judecata sau arbitraj faute de asigurat cu acordul asiguratorului in scopul
respingerii sau reducerii pretentiilor formulte de terti fata de asigurat, ori in vederea punerea in
valoare a pretentiilor formulte de asigurator fata de terti.
- FPA fara raspundere pt avarii cu exceptia cazurilor de naufragiu, esuare, incendiu, explozie pe
bord si ciocnire. Asiguratorul isi asuma obligatia sa despagubeasca limitative pierderea totatla a
navei
- TLS cu raspundere numai pt pierderea totala a anavei inclusive cheltuielile de salvare, obligatia
asiguratorului se rasfringe la acordarea de despagubiri pt pagubele generate prin pierderea totala
sau disparitia navei, precum si cheltuielile necesare si rezonabile pt salvarea navei fiind
irrelevant rezuktatul acestora
Asigurarea CARGO- varietatea a CIA, care are ca ob marfuril aflate in transport intl. in cazul
marfuri de export pot fi incluse in asigurarea, cu observ reglementarilor vamale existente in st de
destinatie si taxele vamale la export. Durata asig CARGO este de la magazine la magazie si
acopera intervalul de timp scurs din mom in care marfa paraseste magazia si pina la intrarea
acestora in magazine destin-ului, sau la destinatia indicate in CIA.
In transp intl se utilize urmat clause:
-FPA fara avarie particulara => presupune asigurarea de catre A a obligatiile de a plati
despagubirile asiguratului p/t daunele suportate de acestea, ca um a avariei commune sau
particulare, interbuintat in transport maritim.
In baza acestui termen comp de asig va acorda despagub asiguratului numai cind, in urma unui
accident sau catastrophe, bunul a fost pierdut sau avariat. In caz contrar, asiguratul nu va putea
pretinde despagubirile. In acest caz prima de asig este mai mica fata de cazul cind si include
riscurile sus mentionate.
-NPA => cu rasp pt avarie particulara => prevede despagubirea asiguratului si in cazul surve
unor daune ce nu au nimic comun cu avaria/catastrofa. La cererea asiguratului, in skimbul unei
prime, in contr pot fi stipulate urmat riscuri: furt, jaf, nelivrare, ruginire, oxidare, spargere,
scurgere ordinara a lichidului, recipientelor, asudare si aburire a navei, umezire prin umed
atmosferica/ contaminare.
-AR toate riscurile => se acopera toate daunele cauzate bunuri de orice risc l/a care acestea ar
fi expuse, cu exceptia riscurilor expres excluse, cum ar fi razboi, avarii provocate de mine,
bombi, piraterie. P/t a fi asigurat si aceste riscuri, partile treb sa specific in contr pe fiecare din
ele. Ex: AR+ celelalte riscuri.
Distrugerea bunurilor in urma surveniriiriscurilor pot fi provocate de citeva avarii: totale,
partiale, comune, particulare.
Totala => duce la pierderea intreaga a bunurilor asigurate sau deteriorarea/ proprietatilor lui, incit
devine imposibil utilize lui/dupa destin. Costurile de salvare depasesc costul bunului.

Partial => duce la disparitia, distrugerea partial a bun si este constatata imediat dupa avarie de un
comisar de avarie. Asiguratul va primi despagubirile in proportia bunurilor deteriorate.
Comuna => arunc distrug bunurilor asig in mod constient, in sc salv navei. Se va considera
asemenea avarii, daca au fost intreprinse rational si in situatii exceptionale. Daunele surv sunt
impartite intre propriet marfi si transportator.
Particulara => daunele au surv ca urm a cazurilor fortuite.

3. Analizai etapele incheierii CIA

o prima etapa este declaratia (cererea de asigurare) care consta in completarea de catre asigurat a
unui formular special al asiguratorului prin care se manifesta vointa de a incheia contractual.
Declaratia de asigurare permite asiguratorului sa-si faca o opinie asupra riscului pe baza
raspunsurilor asiguratului la intrebarile din formular. Fiind un act unilateral de vointa declaratia
de asigurare produce efecte juridice specific asigurarii numai dup ace a fost accepatat de
asigurator. O alta etapa o constituie analiza declaratiei de risc. Riscul prezinta pentru asigurator o
importanta deosebita. In functie de acest element se apreciaza daca se poate accepta riscul si
marimea primei de asigurare aferenta. Asiguratul trebuie sa faca declaratii complete chiar si
atunci cind pe parcurs imprejurarile esentiale privind riscul s-au schimbat. In caz contrar
asiguratorul isi rezerva dreptul fie de a modifica contractual, fie de a refuza despagubirea
solicitata de asigurat. De regula contractual de asigurare se considera incheiat prin plata primelor
de asigurare si emiterea documentului de asigurare.

Subiectul 18
1. Definii arbitrajul commercial internaional
conceptul de arbitaj commercial internaional este susceptibil de mai multe acceptiuni. Intr-o
prima acceptiune arbitrajul commercial internaional este o institutie juridical pentru solutionarea
litigiilor ce se ivesc in cadrul relatiilor comerciale internatioanale si de catre persoanele investite
cu aceasta sarcina, chiar de partile aflate in litigiu. Potrivit altei opinii arbitrajul internaional este
mijlocul prin care un litigiu sau mai multe litigii ce vor aparea in viitor pot fi solutionate definit
de o persoana neinteresata. Alti autori analizeaza arbitrajul commercial internaional ca
jurisdcitie speciala si derogatorie de la dreptul comun procesual, menita sa asigure rezolvarea
litigiilor izvorite din raporturile comerciale internaionale.
2. Comparati diferite conceptii privind natura juridical a arbitrajului commercial
internaional
Notiunea juridical a arbitrajului commercial internaional nu a primit o rezovare unitara in
doctrina. Ea a generat o pluralitate de opinii contradictorii, conturindu-se trei conceptii diferite in
aceasta privinta: contractual, jurisdictional si mixta. Conform conceptiei contrcatuale arbitrajul
commercial international este un ansamblu de acte juridice avind o natura contractual. Aceasta
natura juridical rezulta din faptul ca solutionarea litigiului aparut intre partile contractante este
organizata de catrea acestea prin acordul lor in limitele satbilite de lege, astfel incit sa fie
realizata de persoane care le inspira incredere. Prin urmare puterile arbitrilor si competent lor de
a statua isi au sorgintea in vointa partilor litigante. Sentinta arbitrala este declarata irevocabila tot
prin vointa partilor, forta juridical a acestei sentinte rezulta din vointa partilor litigante de a o
adduce la indeplinire.
Conceptia jurisdictional se fundeaza pe premise ca statul este detinatorul puterii legislative si
judecatoresti. Adeptii acestei conceptii invoca asemanarile care exista intre instantele
judecatoresti si cele arbitrale dintre care retiem urmatoarele:
-

Si judecatorul si arbitrul au puterea de a statua cu caracter obligatoriu pentru partile in

litigiu asupra temeiniciei si legalitatii pretentiilor formulate de reclamant
Hotarirea pronuntata stabileste drepturile si obligatiile partilor aflate in lititgiu, care este
susceptibila de executare silita in eventualitatea ca nu este executata voluntary
Anumite cai de atac impotriva sentintei arbitrale sint de competent exclusive de
solutionare a instantei judecatoresti de drept comun, ceea ce apropie sensibil hotarirea
arbitrala de hotarirea judecatoreasca.

Conceptia mixta sau eclectic considera ca cele doua conceptii mentionate contractual si
jurisdictional se refera la arbitraj in mod unilateral, luin din considerare fie punctual de plecare al
activitatii ce o desfasoara, fie specificul acelei activitati.
In doctrina juridical s-a mentionat ca in activitatea sa arbitrajul este conditionat atit de originea
sa contractual, exprimata prin conventia de arbitraj, precum si de finalitatea sa jurisdictional
exprimata in sentinta pe care o pronunta si care este definitive si executorie.
ntocmii o hotrire arbitrala
Subiectul 19

1. relatai caracteristicile eseniale ale bursei de mrfuri

Bursele de marfuri-reprezinta forma organizatorico-juridica acarora de cele mai multe ori este
Societatea pe actiuni,fara scop de profit unde de asemenea cu ajutorul intermediarilor se
negociaza in cadrul sesiunilor anumite bunuri.bursele de marfuri specializate pe marfuri
individuale pe grupe de marfuri din aceeasi categorie economica sau pe marfuri generale. Bursa
de mrfuri, numit uneori burs de comer, este o pia organizat i specializat, la care se
negociaz i se ncheie tranzacii de mrfuri fungibile, standardizate. i depozitabile. Bursa de
mrfuri i desfoar activitatea n cldi'l special amenajate, sub supravegherea i controlul
guvernamental.
Caracteristicile eseniale ale bursei de mrfuri sunt urmtoarele:
a) marfa care se negociaz la burs trebuie s fie fungibil si standardizat;
b) bursa de mrfuri este o pia caracteristic la care se formeaz. preurile interne i
internaionale de referin. Acestea influeneazi formarea preurilor tuturor mrfurilor similare;
c) nscrisul contractual este un document tipizat, uor c1(' completat de personalul operaional al
bursei;
d) comerul la bursele de mrfuri se caracterizeaz printr-o bun. informare a oamenilor de afaceri
i prin repartizarea echilibrat a riscurilor;
e) la bursele de mrfuri vnztorul prezint numai documentele care atest dreptul de proprietate
asupra mrfurilor oferite spre vnzare. Nu este necesar ca marfa s fie vzut de cumprtor,
deoarece aceasta este standardizat;
f) unitatea de msur la burs este lotul sau contractul de bursl1 a crui mrime este n funcie de
natura mrfii i este fixat u regulamentul de funcionare i de statut. De exemplu, un contract
poate fi egal cu 50 tone de cafea, 30 tone de cacao, 100 tone gru, 50.000 livre bumbac etc.
g)
unele burse dispun de depozite proprii de mrfuri;
h)
realizarea contractelor se face prin Casa de Compensaie (Clearing House) sau prin bnci
comerciale.
2. Caracterizai INCOTERMS 2010
INCOTERMS 2010 un set de reguli intl p/t interpretarea termenilor com desemnind in
detaliere dr si oblig partilor CVI. Acest document specifica responsabilitatea cumparatorului si
vinzatorului in cadrul CCi, in ceea ce priveste locul si termenile de transmitere a responsabilit
com juridice si de asig de la o parte la alta.
INCOTERMS se poate aplica cu titlu de uzanta, in masura in care lex contractus recunoaste si
da efecte uzantelor com. La fel sunt utilizate pe plan intl, in special, pe continutul European,
fiind elab sub egida CC din Paris, in vig 01.07.11.
Daca partile doresc sa le aplice este necesar ca ele sa faca referire expres in CCi , la termenul pe
care l-au ales si editia anului publicarii. Utilizarea termenilor este optional. Partile contractante
au libertatea sa aduca modificari, completari continutului termenului pe care l-au indicat.
INCOTERMS privesc in principal:

- aspectele legate de livrarea marfii; - transferul riscurilor de la V la C; - repart. chelt intre parti.
Toate acestea au o corelatie din punct de vedere juridic:
-inche contr de transport; - indeplinirea formalit p/t import, export; - ambalarea, marcarea marfii.
Nu au dr ob probl referitor la :
- cantitatea, calitatea si pretul marfii; - transmiterea dr de proprietate; - solute litigiilor, ce pot
aparea intre parti, pe cale arbitrala.
Scopul versiunii noi tine de schimburile produse in system intl de transport. O importanta din
clause, este in cea cu mare parte aspectul referitor la siguranta in comunicarea in format
electronic in com intl care este in crestere. Chiar si cea de-a s-a revizuire din 2000, a tinut seama
de folosirea intense a EDE (schimbul reciproc de date reciproce).
INCOTEMRS 2010 include 11 termeni, anterior erau 13. Care pot fi grupati in 2 mari categorii:
1.Clauze/conditii care se aplica tuturor modalit de transport;
2.Clauze ce se aplica doar transport maritmi sau fluvial.
Pentru simplitate, termenii INCOTERMS au fost grupati in 4 grupe mari:
Grupa E => clauza de evaluare, conform careia cumparatorul suporta practice toate costurile.
Minim oblig p/t vinzator, maxim p/t comparator.
Grupa F => cl de expediere in care vinzatorul se obliga sa ofere marfa agentului de transport
numit de comparator. Ex: FCA, FAS, FOB.
Grupa C => cl de expediere, vinzatorul suporta costurile p/t transport, dar nu isi asuma risc de
pierdere/deteriorare a marfii sau costuri suplimentare, surv in urma evenim ce au avut loc dupa
transportarea la punctual de destinatie convenit. Ex: CFR, CIF, CPT, CIP.
Grupa D => cl de destinatie, vinzatorul suporta si cheltuielile la sosire. El isi asuma toate
obligatiile, riscurile si costurile necesare p/t a transporta marfa la destinatie. (maxim p/t V si
minim p/t C). Ex: DAT, DAP, DDP.
3. Analizati prevederile Conveniei de la Viena asupra contractelor de vnzare
internaional de mrfuri din 11 aprilie 1980 si CC al RM referitoare la obligatiile
partilor contractante.
ARTICOLUL 34 Daca vanzatorul este tinut sa remita documentele care se refera la marfuri, el trebuie sa
execute aceasta obligatie la momentul, in locul si in forma prevazute de contract. In caz de remitere
anticipata, vanzatorul pastreaza, pana la momentul prevazut pentru remitere, dreptul de a remedia orice
defect de conformitate a documentelor, cu conditia ca exercitiul acestui drept sa nu cauzeze cumparatorului
nici inconveniente, nici cheltuieli nerezonabile. Totusi, cumparatorul pastreaza dreptul de a cere dauneinterese in conformitate cu prezenta conventie
ARTICOLUL 31Daca vanzatorul nu este tinut sa predea marfurile intr-un loc special, obligatia sa de
predare consta:
a) cand contractul de vanzare implica transportul marfurilorin remi-terea marfurilor primului
transportator pentru a le transmite cumparatorului;

b)cand, in cazurile nevizate de precedentul alineat, contractul se refera la un bun individual

determinat sau la un bun determinat prin caractere generice care trebuie prelevat dintr-o masa
determinata sau care trebuie fabricat ori produs si cand, in momentul incheierii contractului, partile
stiau ca marfurile se gaseau sau trebuiau fabricate ori produse intr-un loc special in punerea
marfurilor la dispozitia cumparatorului in acel loc;
c) in celelalte cazuriin punerea marfurilor la dispozitia cumparatorului in locul in care vanzatorul
avea sediul sau la momentul incheierii contrac-tului.
ARTICOLUL 32 1. Daca in conformitate cu contractul sau prezenta conventie, vanzatorul remite
marfurile unui transportator $i daca marfurile nu sunt clar identificate potrivit contractului, prin
aplicarea unui semn distinctiv pe marfuri, prin documentele de transport sau prin orice alte mijloace,
vanzatorul trebuie sa trimita cumparatorului un aviz de expeditie care specifica marfurile.
2. Daca vanzatorul este tinut sa ia masuri pentru transportul marfurilor, el trebuie sa incheie
contractele necesare pentru ca transportul sa fie efectuat pana la locul prevazut, cu mijloacele de
transport adecvate imprejurarilor si in conditiile obisnuite pentru un astfel de transport.
3. Daci vanzatorul nu este tinut sa subscrie el insusi o asigurare pe timpul transportului, el trebuie
sa efectuieze cumparatorului, la cererea acestuia, toate informatiile de care dispune i care-i sunt
necesare incheierii acestei asigurari.ARTICOLUL 33 Vanzatorul trebuie sa predea marfurile:
a) daca o data este fixata prin contract sau determinabila prin referire la contract, la aceasta data;
b) daca o perioada de timp este fixata prin contract sau determinabila prin referire la contract, in
orice moment in cursul acestei perioade, in afara de cazul in care din imprejurari nu rezulta ca alegerea
datei revine cumparatorului, sau
c) in toate celelalte cazuri, intr-un termen rezonabil calculat de la incheierea contractului.
ARTICOLUL 30 Vanzatorul se obliga, in conditiile prevazute de contract i de prezente conventie, sa
predea marfurile, sa transfere proprietatea acestora si, daca este cazul, sa remita documentele referitoare
la marfa.
ARTICOLUL 53 Cumparatorul se obliga, in conditiile prevazute de contract i de prezenta conventie,
sa plateasca pretul si sa preia marfurile predate.
ARTICOLUL 54 Obligatia cumparatorului de a plati pretul o cuprinde pe aceea de a lua masurile si de a
indeplini formalitatile destinate si permita plata pretului, care sunt prevazute de contract sau de legi si
reglamentari.
ARTICOLUL 55 Daca vanzarea este valabil incheiata fara ca pretul marfurilor vandute sa fi fost
determinat in contract, in mod expres sau implicit, sau printr-o dispozitie care permite sa fie determinat,
partile sunt reputate, in lipsa unor indicatii contrare, ca s-au referit in mod tacit la pretul practicat in mod
obisnuit in momentul incheierii contractului, in ramura comerciala respec-tiva, pentru aceleasi marfuri
vandute in imprejurari comparabile.
ARTICOLUL 56 Daca pretul este stabilit in raport de greutatea marfurilor, greutatea net; este cea care, in
caz de indoiala, determina acest pretARTICOLUL 57 1. In cazul in care cumparatorul nu este tinut sa plateasca pretul intr-ur alt loc deosebit,
el trebuie platit vanzatorului:
a) Ia sediul acestuia, sau
b) dacS plata trebuie facuta contra remiterii marfurilor sau documentelor, la locul acestei remiteri.
2. vanzatorul trebuie sa suporte orice sporire a cheltuielilor accesorii platii care rezulta din
schimbarea domiciliului s3u dupa incheierea contrac-tului.
ARTICOLUL 58 1. in cazul in care cumparatorul nu este tinut sS plateasca pretul intr-un alt moment
determinat, trebuie sa-l plateasca in momentul in care, in conformitate cu contractul si prezenta
conventie, vanzatorul pune la dispozitia sa, fie marfurile, fie documentele reprezentative ale marfurilor,
vanzatorul poate face din plata o conditie a remiterii marfurilor sau a documentelor.
2. fn cazul in care contractul implica transportul marfurilor, vanzatorul poate face expedierea sub
conditia ca acestea sau documentele lor reprezen-tative sa nu fie remise cumparatorului decat
contra platii pretului.
3. Cumparatorul nu este tinut de plata pretului inainte de a fi avut posibilitatea s& examineze
marfurile, in afara de cazul in care modalitatile de predare sau de plata pe care le-au convenit
partile nu-i lasa aceasta posibilitate.
ARTICOLUL 59 Cumparatorul trebuie sa plateasca pretul la data stabilita prin contract sau care rezulta
din contract si din prezenta conventie, fara a fi necesara nici o cerere sau alta formalitate din partea
vanzatorului.

Subiectul 20

1. Definii contractul de transport aerian internalional de marfuri.

Contractul international aerian de marfuri este un conteract in baza caruia o parte numita caraus
se oblige fata de cealalta parte numita expeditor ca in schimbul unei taxe de transport sa
transporte pe calea aerului anumite marfuri la destinatia convenita sis a le elibereze la acea
destinatie.
2. Analizali obligatiile partilor in contractul de transport aerian international de
marfuri prin prisma prevederilor Conventiei pentru unificarea anumitor reguli
referitoare la transportul aerian intemalional de la Montreal din 28.05.1999.
Expeditorul este obligat sa intocmeasca correct scrisoarea de transport internaional, sa procure
carausului toate celelate documente necesare pentru marfa in vederea indeplinirii formalitatilor
vamale sau de politie, sa aduca marfa la aeronava in stare buna si ambalata corespunzator.
Carausul are obligatia sa incarce marfa pe aeronava la primire sis a o descarce la destinatie, sa
comunice destinatarului sosirea marfurilor sis a i le elibereze. Eliberarea marfurilor se face dup
ace destinatarul achita creantele care greveaza marfa in favoarea carausului care are un drept de
retentive asupra marfurilor aflate la bordul mijlocului de transport pina la achitarea de catre
beneficiarii transportului a tuturor sumelor datorate transportatorului. Carausul este obligat sa
execute transportul in bune conditii. El este raspunzator de daunele cauzate prin intirziere in
executarea transportului, putindu-se exonera numai daca dovedeste ca a luat toate masurile
necesare pentru evitarea pagubelor sau ca s-a aflat in imposibilitate de a lua masurile necesare.
Daca marfa primita de destinatar a fost avariata, acesta trebuie sa intocmeasca un protest imediat
ce a descoperit acest lucru, dar nu mai tirziu de 7 zile pentru bagaje si 14 zile pentru marfuri.
Pentru cazurile de intirziere protestul poate fi inaintat in cel mult 21 de zile de la data primirii
marfii de catre destinatar. Expeditorul are dreptul sa retraga marfa de transport, pe aeroportul de
plecare, in timpul calatoriei sau chiar de la destinatie precum sis a dispuna predarea marfii altei
persoane decit cea mentionata in contractual de transport aerian. Carausul executa aceste
dispozitii ulterioare incheierii contractului, cu obligatia expeditorului de a plati eventualele
costuri suplimentare. Daca executarea ordinelor nu este posibil carausul este obligat sa-l
avertizeze pe expeditor despre acest lucru. Destinatarul poate solicita eliberarea marfii unei alte
persoane sau continuarea transportului pina in alta localitate, cu suportarea tuturor cheltuielilor
suplimentare. Daca destinatarul refuza primirea marfii sau nu poate fi gasit carausul il notifica pe
expeditor pentru a dispune asupra marfii.
3. Formulali mentiunile care trebuie inserate in scrisoarea de transport aerian.
Contractul de transport international aerian se incheie de regula sub forma scrisorii de transport
aerian international. Aceasta are numai o valoare probatorie care confirma incheierea
contractului si primirea marfii de catre caraus. Scrisoare de transport se incheie in 3 exemplare
originale si mai multe copii. Scrisoarea de transport international aerian trebuie sa contina:
a) Punctual de plecare si de destinatie;
b) Greutate, volumul, numarul si dimensiunea coletelor, felul ambalajului, marcajul si starea
marfii date spre transport;
c) Numele si adresa destinatarului;
d) Numele si adresa expeditorului;
e) Mentiuni cu privire la modul de plata ataxelor de transport si acelor accesorii;
f) Documentele accesorii anexate la scrisoarea de trasura necesare indeplinirii formalitatilor
vamale, fiscal, fito-sanitare.

Subiectul 21
1. Relatati despre conditii de fond necesare pentru interventia raspunderii contractual
in raporturile de comert international
O abordare tradiional a condiiilor de aplicare a sanciunii sub form de daune interese ine de
analiza urmtoarelor elemente:
1. Neexecutarea contractului
2. Prejudiciul
3. Legtura cauzal ntre neexecutarea contractului i prejuciul
1. n dreptul intern i internaional, neexecutarea sau nclcarea contractului este condiia de baz
a sanciunii daune-interese, puse la dispoziia creditorului lezat. Un rol important l ocup
instituia culpei, care totodat este diferit: unele sisteme de drept impun debitorul o
responsabilitate de plin drept; altele cer existena culpei; iar altele au un sistem mixt, n care
debitorul este responsabil de plin drept n unele cazuri i doar pentru culp n alte cazuri. n RM
culpa debitorului este necesar pentru survenirea rspunderii, prin plata daunelor-interese,
potrivit cruia debitorul poart rspundere numai pentru dol sau intenie, sau culp (impruden
sau neglijen) dac legea sau contractul nu prevede altfel, sau dac din coninutul sau natura
contractului nu reiese altfel.
Prejudiciul sistemele naionale i internaionale prevd acordarea de daune-interese numai
atunci cnd creditorului i-a fost cauzat un prejudiciu. Caracterul reparator al daunelor interese
este privit prin prisma principiului general, recunoscut n toate sistemele de drept i se numete
reparare integral a prejudiciului
Legatutra cauzala dintre neexecutarea contractului si rejudicul produs.

2. Descrieti principiile conform carora se face evaluarea judiciara a despagubirilor

n dreptul RM, rspunderea este prevzut la art. 602 alin.1 dac nu se execut obligaia,
debitorul este inut s despgubeasc pe creditor pentru prejudiciul cauzat, astfel, dac nu
dovedete c neexecutarea obligaiei nu este imputabil. n dreptul francez, daunele interese,
art. 1149 CC francez, dispune debitorul care a cauzat prin neexecutarea contractului un
prejudiciu cocontractantului su, este inut s repare pierderile suportate i ctigul de care acesta
a fost lipsit. Daunele interese, pot fi s nlocuiasc cu titlu principal prestaia neexecutat, fie s
completeze alte sanciuni, cum ar fi rezoluiunea, excepia de neexecutare, executarea silit n
natur .a. n common-law acordarea daunelor interese este remediul obinuit n cazul nclcrii
contractului. Dreputl la daune interese al prii lezate exist indiferent de faptul dac contractul a
fost sau nu rezolvit. Aciunea pentru daune-interese se afl de plin drept la ndemna prii lezate
spre deosebire de aciunea pentru executarea silit sau cea pentru restituire care poart mai mult
un caracter restricionar i poate fi executat doar n anumite condiii. Convenia de la Vinea,
principiile dreptului european al contractelor i UNIDROIT stabilesc ca principiu general c
creditorul trebuie s fie pus pe ct este posibil n situaia n care el s-ar fi aflat dac contractul ar
fi fost executat n modul cuvenit. Aceast condiie presupune c creditorul are dreptul la

repararea integral a prejudiciului pe care l-a suportat din cauza neexecutrii. i acest prejudiciu
cuprinde: prejudiciul efectiv i venitul ratat. Art. 74 Conv Viena
Articolul 610. ntinderea despgubirii
(1) Despgubirea pe care o datoreaz debitorul pentru neexecutare cuprinde att prejudiciul
efectiv cauzat creditorului, ct i venitul ratat.
(2) Ratat se consider venitul care ar fi fost posibil n condiiile unui comportament normal din
partea autorului prejudiciului n mprejurri normale.
(3) Este reparabil numai prejudiciul care reprezint efectul nemijlocit (direct) al neexecutrii.
(4) Despgubirea nu se extinde asupra prejudiciului care, conform experienei debitorului, nu
putea fi prevzut n mod raional n cazul unei aprecieri obiective.
(5) Dac neexecutarea obligaiei este cauzat prin dol, debitorul rspunde i pentru prejudiciul
imprevizibil.

3. Argumentati funciile clauzei penale

Def. Legala art.624 alin (1) clauza penala (penalitatea) este o prevedere contractuala prin care
prile evalueaza anticipat prejudiciul, stipulind ca debitorul, in cazul neexecutarii obligaiei,
urmeaza sa remita creditorului o suma de bani sau un alt bun.
Din definitia clauzei penalerezulta ca ea are natura contractuala, adica, de regula este stabilita
prin acordul partilor clauza penala conventionala. Insa pot exista cazuri cind, in mod
exceptional, plata penalitatii este prevaazuta de lege clauza penala legala. In aceste cazuri,
creditrul poate cere plata penalitatii indiferent daca exista o conventie a partilor in acest sens.
Clauza penala se aplica numai daca nu este executata obligatia principala a contractului, care
poate sa se infatiseze ca o neexecutare totala sau partiala, ca o executare necorespunzatoare sau
a o executare cu intirziere, neexecutarea poate fi in acelasi timp, atit necorespunzatoare cit si cu
intirziere. Prin urmare, clauza penala acopera functia despagubirilor compensatorii si a celor
moratorii.
Functiile clauzei penale
Clauza penala indeplineste FUNCTIA DE GARANTIE, cit priveste executarea obligatiei
principale, prin faptul ca perspectiva consecintelor neexecutarii obligatiilor contractuale
indeamna pe debitor la executarea reala a contractului.
Clauza penala are si o FUNCTIE DE EVALUARE. Cluaza penala apare ca modalitate de
evaluare conventionala anticipata a prejudiciului care poate fi cauzat creditorului prin
neexecutarea obligatiei si, a intinderii reparatiei sub forma de despagubiri pe care debitorul o
datoreaza creditorului.
Clauza penala are si o FUNCTIA COMPENSATORIE (raparatorie) deoarece are menirea de a
compensa prejudiciul suferit de creditor prin neonorarea obligatiilor contractuale de catre
debitor.

FUNCTIA DE SANCTIONARE care rezulta din faptul ca penalitatea se plateste independent

de intinderea prejudiciului, putind sa depaseasca limitele acestuia, si chiar in lipsa oricarui
prejudiciu.
FUNCTIA DE STIMULARE debitorului la o conduita corecta

Subiectul 22
1. Relatati despre clauza primului refuz
in baza clauzei primului refuz o parte contractanta A se obliga fata de cealalta
benefciar B, de a-i propune sa realizeze in viitor o anumita operatie impreuna cu
preferinta fata de orice alt client; iar in cazul unui refuz al benefziarului (B), celalta
parte (A) este libera sa trateze cu oricare alt client. Benefciarul va avea, deci,
optiunea de a participa la aceasta operatiune, cu preferinta fata de oricare alt
client, iar in cazul unui refuz din partea sa (primul refuz),cealalta parte va putea sa
contracteze acea operatie cu oricare alt client.
Aceasta clauza exprima un antecontract unilateral, afectat de o conditie suspensiva
potestativa simpla din partea promitentului. Ea contine un antecontract unilate-ral,
deoarece da nastere obligatiei promitentului de a acorda prefe-rinta benefciarului
fata de alti clienti ai sai. Promisiunea se poate referi la orice operatiune comerciala
pe care promitentul ar intentiona sa o incheie in viitor sau numai la o anumita
operatiune, mai exact un anumit contract, aceasta din urma situatie find cea mai
frecvent intalnita in practica.

2. Analizati clauzele asiguratorii impotriva riscurilor nevalutare

in practica executarii contractelor comerciale internationale, riscurile nevalutare cel
mai frecvent se manifesta sub forma riscului de pret. Pe piatii se produce o fluctuatie
permanenta a preturilor, care uneori este cauzata de fluctuatia monetara, alteori de
diferite imprejurari ce pot surveni intre momentul incheierii contractului si cel al
Analizarii executarii lui. Astfel, se poate modifca raportul dintre cerere si oferta
datorita
unor factori conjuncturali, care prin actiunea lor pot influenta pozitiv sau negativ,
cererea sau oferta la anumite marfuri (sau servicii), care constituie obiectul
contractului.
Pentru neutralizarea riscului de pret, partile pot stipula in continutul contractului lor
clauze de recalculare sau de postcalculare a pretului.
Partile pot evita aceste riscuri, stipuland in contract unele clauze de adaptare a
acestuia la noile imprejurari si anume: clauza clientului cel mai favorizat, clauza
ofertei concurente, clauza de hardship sau de impreviziune, clauza de for|a majora,
clauze preventive fatii de diverse masuri de protectie a concurentei.
Clauze de recalculcare sau revizuire.In doctrina juridica aceste clauze mai sunt
numite si clauze de indexare a pretului, clauza de escaladare a preturilor sau clauza
de pret, mobil.
Clauza de revizuire a pretului este stipulatia contractuala prin care partile stabilesc,
ca oricare dintre ele este indreptatita sa procedeze la recalcularea pretului
contractual in situatia in care intre momentul incheierii si executarii contractului au
intervenit modifcari semnifcative ale pretului materiilor prime, energiei, formei de
munca sau ale altor elemente avute in vedere la stabilirea pretului contrac-tual (de
exemplu, primele de asigurare, tarifele de transport etc.). Scopul acestei clauze este
de a proteja partile impotriva riscurilor nevalutare, prin mentinerea puterii de
cumparare a monedei de plata.
In functie de complexitatea elementului de referinta (etalonului), clauzele de
revizuire a pretului (de indexare nemonetara) au fost clasifcate in doctrina in trei
variante si anume:

a) Clauza de revizuire cu indexare unica (sau speciala). In aceasta varianta pretul

este exprimat intr-o unitate de masura uzuala, al unui produs determinat, de
exemplu al unei tone de carbune, al unui baril de petrol, al unei tone de cereale, al
unui kw/ora energie electrica etc.
b) Clauza de revizuire cu indexare cumulativa (complexa). Aceasta clauza se
utilizeaza pentru varianta cand pretul contractului depinde de valoarea unei
pluralitati de elemente de referinta privite cumulativ. De exemplu, materii prime,
materiale, fortta de munca necesare pentru realizarea obiectului contractului.
Clauza de revizuire cu indexare cumulativa (complexa) se utilizeaza, mai ales, in
contractele de antrepriza pentru lucrari de constructii-montaj, cu precadere atunci,
cand antreprenorul foloseste materiale si forta de munca din fara benefciarului.
c) Clauza de revizuire a pretului cu indexare generala. Aceasta varianta presupune
raportarea pretului contractual la valoarea tuturor bunurilor si serviciilor care pot f
procurate cu cantitatea de moneda in care este exprimat acest pret intr-o zona
geografca determinata. In acest caz, elementul de referinta este un indice sta-tistic
relevant pentru evolutia preturilor la nivelul macroeconomic pe intreaga tara, pe
ansamblul economiei unui oras etc.
Clauza de indexare generala ce are drept scop mentinerea puterii globale de
cumparare a monedei de plata este mai putin utilizata in practica contractuala
internationala.
Clauze de postcalculare a pretului. Aceste clauze sunt mai rar utilizate in practica.
Clauzele de postcalculare a pretului au aceeasj fnalitate ca i clauzele de revizuire a
pretului sj anume: mentinerea pretului marfi (serviciului sau lucrarii) la parametrii
conjuncturii existente pe piata in momentul Analizarii executarii prestatiei asumate
de debitor. Clauza cost + fee prezinta pentru benefciar avantajul ca poate obtine
ameliorarea produsului sau lucrarii pe toata perioada executarii contractului, in
functie de ultimele inovatii tehnologice. Doctrina juridica a mentionat 239, ca
stipulatia cost f fee ii impune cumparatorului toate riscurile de instabilitatte a
preturilor sj nu este recomandabila la import.
Clauza ofertei concurente.Potrivit unei opinii, prin clauza ofertei concurente
promitentul (vanzatorul, prestatorul de servicii) se obliga sa acorde cocontractantului conditiile mai avantajoase oferite acestuia de catre un tert in cadrul unei
operatiuni similare.Formularea sub care aceasta clauza a fost cel mai des intalnita
este urmatoarea: "Daca in cursul executarii contractului, cumpa-ratoru! notifca
vanzatorului primirea unei oferte concurente, emanand de la un furnizor cunoscut si
serios, facuta la un pret infe-rior pretului contractului, toate celelalte elemente ale
contractului, in special cele referitoare la calitate, cantitate si termene de livrare
ramanand aceleasi, vanzatorul trebuie ca in termen de 10 zile de la primirea
notifcarii scrise din partea cumparatorului, sa accepte conditiile din oferta
concurenta. In lipsa acordului vanzatorului cu cumparatorul, acesta din urma este
eliberat de obligata de a cumpara de la vanzator, iar contractul va inceta sa produca
efecte in termen de 10 zile de la primirea raspunsului".
Clauza clientului cel mai favorizat. Clauza clientului cel mai favorizat este stipulatia
contractuala prin care promitentul (vanzatorul, furnizorul de bunuri sau de servicii)
se obliga sa acorde celuilalt contractant (cumparator, benefciar) cele mai favorabile
conditii pe care le-ar acorda eventual unui tert; cu privire la contracte avand acelasi
obiect.
Uzual in practica aceasta clauza este formulata astfel: "Daca vanzatorul va consimti
fata de un tert conditii mai favorabile in ansamblu decat cele stipulate in prezentul

contract pentru cantitate si calitate comparabila, le va acorda de asemenea

cumparatorului din acest contract cu incepere din ziua in care devin aplicabile in
raporturile cu terta persoana".245

3. Formulate asemanarile si deosebirile dintre clauza de hardship si clauza de forta

majora si dintre clauza de hardship si leziune
Astfel este for major acel eveniment intervenit ulterior ncheierii contractului nafara
contractului prilor, imposibil de prevzut, i nlturat, care mpiedic executarea obligaiei. n
comerul internaional, fora major are mai mult un caracter convenional, nu legal, i n
consecin, prile dau semnificaie noiunii i efectelor pe care le va produce. Clauza de for
major poate fi invocat de oricare dintre pri. Partea interesat va notifica celelalte pri n
termenele prevzute de contract, intervenii a evenimentului, cu dovezile corespunztoare. n
comerul internaional, clauza de for major, nu conduce n mod automat la rezilierea
contractului, ci la suspendarea lui. Pe durata suspendrii prile sunt libere s ncheie contracte
similare cu ali parteneri. Dac suspendarea dureaz o perioad mai lung, stabilit de pri (6-8
luni) contractul poate fi reziliat sau renegociat. n cazurile n care mpiedicarea este total,
debitorul se exonereaz integral de plata unor daune sau penaliti. ns n cazul n care
mpiedicarea este parial, exonerarea de rspundere este direct proporionat cu efectele
specifice mpiedicrii.
CLAUZA DE HARDSHIP
Inserarea acestei clauze permite modificarea coninutului contractului atunci cnd pe parcursul
executrii acestuia se produc fr culpa contractanilor evenimente care nu puteau fi prevzute n
momentul ncheierii contractului, dar care schimb n mod substanial datele, evenimentele avute
n vedere n momentul contractrii i care creaz pentru unul din contractani consecine mult
prea anevoioase pentru a fi echitabil ca acesta s le suport de unul singur. Aceast clauz se
utilizeaz cu precdere n contractele cu termen lung, mai cu seam n contractele de livrare de
materie prim precum i n contractele din domeniul informaticii.
n principiu, adaptarea contractului produce efecte juridice doare pentru viitor, datorit faptului
c aceast clauz nu acioneaz n mod automat, ci numai dup negocieri. Clauza de hardship
este guvernat de legea aplicabil CCI. La fel, clauza de hardship, spre deosebire de clauza de
for major, nu pune problema exonerrii de rspundere a vreo unei pri ci doar a reechilibrrii
sau
reactualizrii
prestaiilor.
Art. 623 CC RM, UNIDROIT, Publicaie Camerei Internaionale de comer nr.650 din 2003.

Subiectul 23
1. Definiti contractul de navlosire.
Contractul de navlosire a fost definit ca acel contract prin care armatorul numit navlosant se
oblige ca in schimbul unei chirii numita navlu sa puna la dispozitia celeilalte parti navlositorul
nava apta pentru transport sau o anumita capacitate a acesteia in vederea deplasarii marfii pe
mare pina la destinatie.
2.
Determinati categoriile contractului de navlosire.

Contractele de navlosire, utilizate n practica internaional, pot fi clasificate astfel:

In funcie de natura curselor efectuate pe mare:
a. contractele de navlosire cunoscute sub denumirea de charter party" privind navele de
curse neregulate (tramp);
b. contractele de navlosire specifice navelor care efectueaz
curse regulate, nave de linie, contractul de transport propriu-zis fiind dovedit prin
conosament.
Navele de linie fac curse regulate ntre porturi conform unor orare (sau grafice) dinainte
stabilite, fiind utilizate pentru transportul unor partizi mici i numeroase, putnd ngloba mrfuri
variate.
In funcie de modul de angajare al navei contractele charter party(contractile de navlosire)
pot fi clasificate astfel:
1) voyage charter = contract de angajare de spaiu maritim pentru una sau mai multe
cltorii.
n practic, pentru o singur cltorie, se ntrebuineaz expresia n condiii de voiaj" iar
pentru mai multe cltorii succesive n condiii de voiaje consecutive",
In cazul acestor contracte navlul se pltete fie dup cantitatea mrfii ncrcate pe nav, fie sub
form a unor sume globale (lump sum) pentru ntreaga capacitate de transport a navei.
2) Charter pe timp (time charter) = contractul de navlosire prin care armatorul pune
la dispoziia navlositorului pe o anumit perioad de timp, nava mpreun cu echipajul,
cu

scopul ca nava s fie folosit la transportul mrfurilor, al cror posesor este

navlositorul.
Navlositorul poate folosi nava conform intereselor sale, poate s dea dispoziii comandantului n
ceea ce privete ruta de urmat, n privina eliberrii de documente despre marfa etc. Pentru
serviciile aduse armatorul (proprietarul) are dreptul Ia o chirie pltibil anticipat, lunar, calculat
de regul dup tonajul deadweight al navei la linia de ncrcare pe timp de var.
Navlositorul suport toate cheltuielile de exploatare a navei (combustibil, lubrifiani, ap tehnic,
materiale de ntreinere etc) cu excepia salariilor i hranei echipajului care sunt n
sarcinaarmatorului.
3) charter by demise (sau bareboat charter sau charter prin cesiune)= se
caracterizeaz prin aceea c angajarea se refer Ia nave fr echipaj. Nava
i ntreg echipajul,
inclusiv comandantul, sunt angajate la ordinele navlositorului. Cheltuielile
legate de utilizarea navei, respectiv salariile echipajului, aprovizionarea cu
provizii,
combustibil, plata taxelor portuare, efectuarea de reparaii revin navlositorului.
Necesitatea de a ncheia contracte de navlosire cu maximum de celeritate, necesitatea
izvort din tehnica navigaiei i din cheltuielile ocazionate de orice ntrziere n cursele
navelor pe de o parte, precum i diversitatea legilor n vigoare n portul de destinaie pe de alt
parte, a determinat prile contractante s utilizeze formulare tip: charter party, ntocmite
sau adoptate de diferite organizaii de transporturi maritime, asociaii constituite
i recunoscute pentru aprarea intereselor proprietarilor de nave i ale navlositorilor etc.
3. Anilizati obligatiile partilor in contractul de navlosire.

1.Obligatiile navlosantulu
In primul rand, din contract rezulta urmatoarele obligatii pentru navlosant:
A. obligatia de a pune la dispozitia navlositorului nava stabilita.
B. obligatia de a pune la dispozitia navlositorului nava in buna stare de navigabilitate. Ceea ce
inseamna ca aceasta trebuie sa reziste la navigatia si riscurile pe care ruta le presupune, dintre
portul de incarcare si cel de destinatie.
C. obligatia de a intreprinde masuri pregatitorii cu privire la nava si la incarcatura.
In ipoteza in care nava nu se afla in portul de incarcare, inainte de a porni catre acest port din
portul in care se afla, trebuie sa se tina cont de urmatoarele reguli:
1. In momentul in care nava proneste in cursa catre portul de incarcare, comandantul ei este
obligat sa notifice acest lucru agentului din portul de incarcare. Deasemeni el este obligat sa
notifice data aproximativa a sosirii navei, principalele caractere tehnice, precum: lungime,
latime, numarul hambarelor, dimensiunea lor, pescajul...
2. Ulterior, in timpul cursei, comandantul navei este obligat sa precizeze data si ora sosirii navei
in portul de incarcare, prin avizari ulterioare radiograme.
La sosirea in port, comandantul navei este obligat :
1. sa anunte organele portuare ( vamale, sanitare, de graniceri...)
2. sa solicite aprobarea de acostare ( libera practica )
3. sa solicite aprobarea de a incarca in portul respectiv.
Dupa ancorarea la dana de incarcare, comandantul navei inmaneaza navlositorului notice-ul prin
care este avizat ca poate proceda la incarcarea navei. Acest notice, poarta denumirea de notice of
readiness. De asemeni i se lasa la dispozitie un interval de cateva ore de la inmanarea
documentului si pana la inceperea efectiva a incarcarii, dupa a carui expirare incepe sa curga
timpul de incarcare.
Pe durata incarcarii, comandantul navei este obligat sa se ingrijeasca de supravegherea stivuirii
corespunzatoare a incarcaturii pentru a se asigura utilizarea intregii capacitati de transport a

navei si a se evita punerea in pericol a navei si a echipajului.

D.Obligatiile navlosantului in timpul calatoriei
Odata incarcata marfa, navlosantul are obligatia de a transporta marfa la destinatie in buna stare
si la termenul stabilit in contract.
Inainte de a parasi portul de incarcare, comandantul navei este obligat sa verifice instalatiile ei,
sa le puna in stare de functionare, sa inchida si sa asigure etanseizarea magaziilor vasului si sa
verifice efectivul de personal si actele necesare in vederea deplasarii, sa pregateasca echipajul,
efectivul acestuia, certificatele de vaccin. Se notifica destinatarului plecarea din portul de
incarcare, aplicandu-se aceeasi procedura de avizare ca la sosirea in portul de incarcare.
In situatia in care in timpul calatoriei nava se defecteaza si devine inapta de a continua calatoria,
comandantul navei este obligat sa ia toate masurile ce se impun pentru conservarea cantitatii si
calitatii a marfii, sa gaseasca o alta nava si sa realizeze transbordarea marfii pe aceasta. Daca
pentru repararea navei este necesar un timp scurt, calatoria se va relua pe aceasta nava.
O alta obligatie esta aceea de a executa transportul pe calea cea mai directa, orice abatere
neputandu-se face decat cu autorizatia prealabila a navlositorului cu exceptia cazului cand exista
un pericol pentru nava, incarcatura sau echipaj.
Navlosantul este obligat sa asigure buna stare de navigabilitate pe intreaga durata a calatoriei
raspunzand pentru toate greselile comandantului comise in domeniile navigatiei, administratiei
pe nava si pentru lipsa de diligenta in pastrarea si conservarea marfii.
La ajungerea in portul de destinatie se vor indeplini formalitati similare cu cele din portul de
incarcare. Armatorul are obligatia de a preda marfa destinatarului prevazut in contract sau celui
ce poseda conosamentul. Descarcarea se va realiza la dana prevazuta in contract . Dupa
terminarea operatiunilor de descarcare si primire a marfii se va semna de primirea marfurilor pe
copia conosamentului ce se afla la comandantul navei.
Comandantul navei este obligat sa avizeze destinatarul, sa anunte organele portuare capitania,
organele vamale, graniceresti, sanitare pentru efectuarea controlului de sosire si obtinerea
aprobarii inceputului operatiunilor de descarcare permisul de acostare.
Dupa terminarea acestor formalitati, comandantul navei este obligat sa inmaneze agentului
notice-ul, din acest moment incepe sa curga timpul de stalii acordat pentru efectuarea descarcarii
marfurilor.
Ajunsa in portul de destinatie, comandantul navei este obligat sa pregateasca nava pentru
descarcarea si eliberarea marfurilor, in bune conditii, posesorilor conosamentelor sau
destinatarilor prevazuti in contract.
2.Navlositorului ii revin urmatoarele obligatii:
1.pregatirea marfurilor in vederea predarii lor la transport, imediat ce a primit instiintarea ca
nava a plecat spre portul de incarcare, respectandu-se principiul: marfa asteapta nava
2.inceperea incarcarii marfii in momentul de la care curge timpul de incarcare si terminarea
acestei operatiuni in timpul prevazut in contract.
3.sa plateasca navlul
3.Obligatiile destinatarului
In ceea ce-l priveste pe destinatar, el este tinut de urmatoarele obligatii:
1. sa se prezinte la data si ora ce i-au fost notificate pentru a prelua marfa.
2. sa verifice starea transportului si in cazul in care constata lipsuri cantitative sau calitative sa
intocmeasca protestul in care se vor consemna aceste lipsuri si pe care il va inainta armatorului.
3. sa se incadreze cu descarcarea marfii in timpul liber tarifar, in caz contrar calculandu-i-se
contrastalii si supercontrastalii.
4. sa achite sumele ce cad in sarcina sa si care sunt consemnate in contractul de transport.

Subiectul 24
1. Definiti contractul commercial internatioanal
Operaiunile comerciale internaionale privind schimbul sau prestarea de servicii i lucrri pentru
a asigura sigurana necesar operatorilor trebuie s mbrace forma unui AJ care este CCI.
Profesorii francezi Jacquet i Delebeque observ c CCI reprezint instrumentul juridic n
procesul schimburilor comerciale internaionale i orice operaiune de comer internaional se
realizeaz prin intermediul contractelor, de unde rezult locul i rolul acestora. n efectuarea
operaiunilor comerciale internaionale CCI este acordul de voin dintre dou sau mai multe
persoane fizice sau juridice din state diferite n scopul de a crea, modifica sau stinge raporturi
juridice de comer internaional. Din definiie rezult c CCI este un act volitiv, prin urmare este
un AJ. ntre act juridic i contract exist o legtiur strns. Astfel, AJ este categoria de gen, iar
contractul este categoria de specie. ntr-o alt opinie se consider c este CCI acel contract
comercial ncheiat de un comerciant romn cu o parte strin sau pe o pia strin. Din acest
definiie rezult c CCI ntrunete 2 caracteristici: comercialitatea i internaionalitatea.
2. Clasificati contractele comerciale internaionale dup criteriile specifice DCI
Principiul libertii contractuale permite participanilor la raporturile comerciale internaionale s
ncheie o mare varietate de contracte. Astfel, studiul CCI permite de a face sau de a evidenia
unele criterii de clasificare propii DCI.
1. n funcie de obiectul CCI deosebim:
-

Contracte care reglementeaz raporturi juridice translative de drepturi. Aceste se mpart

n: contracte de livrare a materiei prime, produse care realizeaza transmiterea dreptului de
proprietate asupra bunurilor de la vnztor la cumprtor.

Contracte ce se refer la tranferarea temporar a dreptului de folosin asupra unui bun

cum ar fi contractul de brevete de inventii, mrci de fabric sau de comer, de serviciu, de
licen a unor programe inform etc.

Contracte ce vizeaz executarea de lucrri (contracul de inginering consulting).

Contracte ce vizeaz prestarea de servicii (contractul de intermediere, comisionul,

mandatul internaional, transortul, asigurarile, reasigurarile, depozitul de mrfuri,
operaiunile bancare.)

2. n dependen de subiectul de drept participant la raporturile de DCI:

-

Contracte ncheiate ntre state trebuie s prevad n mod obligatoriu legea apicabil
contractului, instana competent a soluiona eventualele litigii, declaraie expres a
prilor de renunare la imunitate de jurisdicie n legtura cu acel contract.

Contracte ncheiate ntre state i comerciani din alte state (contracte mixte).

Contracte ncheiate ntre persoane fizice i persoane juridice din diferite state.

3. Dup durata contractelor

-

Pe termen scurt

Pe termen mediu

Pe termen lung.

Marea majoritate a contractelor se ncheie pe termen mediu i lung (contracte de parovizionare

cu materie prim, cu energie, de cooperare economic i tehnico-tiihnific). Aceste contracte
mbrac forma unor contracte cadru cu coninut generic care snt detaliate prin contracte
subsecvente complementare pentru fiecare etap de executare.
4. n funcie de modul de executare
-

Cu executare instantanee contracte care au ca obiect una sau mai multe prestaii care se
execut dintr-o dat (vnzarea internaional de marfuri).

Cu executare succesiv a cror executare se desfoara n timp. Aceaste la rndul su

pot fi:

Contract cu executare continu ca o prestaie continu (leasing, societate comercial).

Contract cu executare esalonat- se execut sub form de prestaii repetate (contract de

vnzare cumparare cu plata n rate, contract de furnizare de electricitate, gaze naturale.)

3. Evideniai particularitile privind condiiile de validitate ale CCI

n lipsa unor reglementri speciale condiiile de valabilitate a CCI snt cele de drept comun. n
sistemul de drept romano-germanic ele snt tratate destul de uniform i acestea snt:
a) Capacitatea prilor de a contracta

b) Consimmntul
c) Cauza
d) Obiectul
e) Forma atunci cind este prevzut de lege sub sanciunea nulitii.
Capacitatea de a contracta a p.f. comerciante e reglemntat de lex patriae n sistemul de drept
continental, lex domicilli n common law. Capacitatea de a contracta pentru persoanel juridice
lex societatis. Statul ca parte contractant poate aprea sub dubla ipostaz. Organizaiile
interguvernamentale capacitatea juridica n conformitate cu scopul pentru care a fost nfiinat.
CCI ca i cele civile se ncheie prin realizarea acordului de voin a prilor. Astfel,
consimmntul se concretizeaz n oferta fcut de o parte i n acceptarea acesteia de ctre alt
parte. Consimmntul va produce efecte juridice dac:
-

A fost exprimat n mod liber, n cunostint de cauz i exteriorizat n diferite modaliti

S fie exprimat cu intenia de a produce efecte juridice

Esena consimmntului trebuie s fie cert nefiind viciat n coninutul su intelectual

prin eroare sau dol, i nici n libertatea exercitrii prin violen si constrngere.

Eroare art.3.4. UNIDROIT, dol art. 3.8 UNIDROIT. Leziunea este prejudiciul material pe care l
sufer una din prile contractului din cauza disproporiei vdite de valoare existente la
momentul ncheierii contractului ntre prestaia la care s-a obligat i prestaia pe care urmeaz s
o primeasc n locul ei art. 3.10 UNIDROIT. Astfel, leziunea ca temei de anulare a contractului
presupune dou elemente:
-

Disproporia vdit ntre contraprestaii ceea ce face ca contractul s fie extrem de

nefavorabil pentru una din pri.

Profitarea de starea de nevoie creat de un concurs de mprejurri grele n care se afl

cealalt parte, cum ar fi dezavantaj economic, lipsa de experienta a uneia din parti.

O problem important este determinarea obiectului n care consimmntul va produce efecte

juridice. Art. 201 CC manifestarea de voin care trebuie recepionat de cealalt parte poate
produce efecte n momentul n care parvine acesta indiferent de faptul daca a luat cunostint cu
coninutul acesteia. Valabilitatea consimmntului i existena viciilor de consimmnt se
apreciaz doar la momentul incheirii conttractului.
Obiectul este prestatia actiunea/inaciunea la care se oblig prile sau una din acesta la contract.
-

Obiectul contractului trebuie s fie determinat sau determinabil. Majoritatea contractelor

au obiect determinabil n viitor. Bunurile care fac obiectul contractului pot fi bunuri
individual detreminate si bunuri determinate generic, cel puin detreminate n specia lor i
individualizate prin cntrire, numrare, msurare etc. la fel, obiectul contractului poate fi
determinat i prin anumite condiii referitoare la sortiment i ambalaj.

Trebuie s fie posibil att din punct de vedere material fizic, ct i din punct de vedere
juridic. Unele legislatii prevad expres ca este nul contractula al crui obiect este imposibil
(art. 670 CC). Imposibilitatea trebuie s fie absolut, adic prestatia trebuie sa fie
imposibila nu doar pentru debitor, ci pentru orice persoan.

Obiectul trebuie s fie licit. Caracterul licit trebuie s fie raportat att la ordinea juridc
naional i internaional, s nu contravin dispoziiilor legii, ordinii publice i bunurilor
moravuri (ca exemplu imposibilitatea executrii unui contract de import/export n cazul
instituirii unui embargo).

Cauza reprezint scopul n vederea cruia prile conractuale si dau consimtamntul. Pt a fi

valabil cauza trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
-

S existe. Aj fara cauza nu poate avea nici un efect juridic.

S fie real. AJ fondta pe o cauz fals nu poate avea efecte juridice.

S fie licit i moral.

Aceste cerine se apreciaz n funcie de legea palicabil contractului. n comerul internaional

com ntlmi operatiuni care se realizeaz numai prin AJ cauzale, ci si prin AJ abstracte (titlurile
de credit).

Subiectul 25

1. Relatati despre caracterul complex al contractului internationala de factoring prin

prisma conventiea de la Ottawa din 1988 si prevedrilor CC al RM
Articolul 1290. Contractul de factoring
(1) Prin contract de factoring, o parte, care este furnizorul de bunuri i servicii (aderent), se oblig s
cedeze celeilalte pri, care este o ntreprindere de factoring (factor), creanele aprute sau care vor aprea
n viitor din contracte de vnzri de bunuri, prestri de servicii i efectuare de lucrri ctre teri, iar
factorul i asum cel puin 2 din urmtoarele obligaii:
a) finanarea aderentului, inclusiv prin mprumuturi i pli n avans;
b) inerea contabilitii creanelor;
c) asigurarea efecturii procedurilor de somare i de ncasare a creanelor;
d) asumarea riscului insolvabilitii debitorului pentru creanele preluate (delcredere).
(2) Contractul de factoring se ncheie n scris.
(3) Cesiunea creanelor trebuie s fie notificat debitorilor.
(4) Prile snt obligate s precizeze mrimea, volumul, domeniul i caracteristicile creanelor care fac
obiectul contractului, precum i elementele pentru determinarea sumei de plat.
(5) Fa de contractul de factoring se aplic prevederile referitoare la cesiunea de crean n msura n
care dispoziiile prezentului capitol nu prevd sau din esena factoringului nu reiese altfel.
El este un contract complex, incluzind elemente specific creditului, prestarii serviciilor financiare si
cesiunii de creanta. Relatiile de factoring au un caracter mai complicat decit o cesiune de creanta
obisnuita, imbinindu-se nu doar cu relatiile de imprumut si credit, dar si cu posibilitatea prestarii altor
servicii financiare, cum ar fi evident contabila, asigurarea efectuarilor procedurilor de somare si incasare
a creantelor.

2. Stabiliti criteriile de clasificare si varietatile contactului international de factoring

n practic se ntlnesc mai multe tipuri de factoring. Din punctul de vedere al momentului
achitrii creanelor cumprate de la aderent i a serviciilor suplimentare oferite acestuia exist:

-factoring tradiional, clasic (old line factoring)- plata creanelor cesionate de aderent se face de
ctre factor n momentul acceptrii acestora, n momentul n care factorul intr n posesia lor;
astfel, i asum finanarea i gestionarea creanelor preluate, precum i asumarea riscului de
neplat;
- factoring la scaden (maturity factoring)- factorul pltete facturile la momentul
scadenei acestora, asumndu-i gestionarea facturilor i riscul de neplat a acestora de
ctre debitorii cedai; -factoring de agent (agency factoring) factorul cumpr creanele
aderentului, dup ce le accept le pltete anticipat, preia riscul de neplat din partea
debitorilor; gestiunea creanelor rmne ns n sarcina aderentului. Acesta va urmri plata
facturilor i o va ncasa de la debitori, n nume propriu, remind-o de ndat factorului.
Aderentul de comport ca un intermediar, agent, al factorului. Din punctul de vedere al
confidenialitii operaiunii exist: -factoring nchis (scontare confidenial a facturilor)
acest tip de factoring ofer clientului posibilitatea de a pstra confidenialitatea cu privire la
faptul c a apelat la un factor; -factoring deschis prin intermediul cruia aderentul cedeaz
factorului toate creanele, notificnd debitorii n acest sens. Din punctul de vedere al
dreptului de regres pe care banca l poate exercita asupra aderentului, exist: -factoring cu
regres (factoring with recourse) - n caz de neplat, factorul i va recupera sumele
nencasate de la aderent prin exercitarea dreptului de regres, prin debitarea contului curent
al aderentului sau prin valorificarea garaniei; -factoring fr regres (non-recourse
factoring) - factorul pltete aderentului contravaloarea acceptat a facturii sau facturilor, o
parte imediat dup emitere i restul n termen de un anumit numr de zile de la data
scadenei facturii, chiar dac nu ncaseaz (total sau parial) una sau mai multe dintre
facturi. n intervalul respectiv de zile de la scadena facturii(lor), banca ncearc s
recupereze sumele de la debitor sau, eventual, de la societatea de asigurare-reasigurare la
care s-a asigurat mpotriva riscului de nencasare. Factorul nu se ndreapt ctre aderent n
vederea recuperrii contravalorii facturilor, neavnd drept de regres asupra acestuia.
Din punctul de vedere al participanilor la operaiunea de factoring, putem deosebi
ntre: -factoring intern n acest caz, nu putem vorbi despre un contract comercial
internaional; acesta se desfoar pe teritoriul aceleiai ri, n cadrul acestei operaiuni

intervenind un singur factor; -factoring internaional acest tip de factoring presupune

existena unui contract comercial internaional, n cadrul operaiunii intervenind doi factori
(factorul de export i cel de import). Factorul de export achiziioneaz creanele
exportatorului (numit i aderent) asupra importatorului, cedndu-le apoi factorului de
import. Distingem, de asemenea, factoring de tip back-to-back; aceasta constituie o form
specific companiilor care i deruleaz operaiunile de export prin intermediul unor
subsidiare al cror capital i resurse administrative sunt reduse pentru c acestea se bazeaz
exclusiv pe suportul financiar i administrativ al companiei mam/exportatorului.

3. Argumentati oportunitatea selectarii tipului contractului international de factoring

in functie de volume prestatiei si de raspunderea factorului
Factoringul evit primirea plii la diferen de cteva sptmni sau chiar luni dup livrare.
Aceast tehnic bancar are avantajul c determin creterea vnzrilor pe pieele strine prin
oferirea unor termeni competitivi de vnzare. De asemenea, ea ofer un nivel de protecie
adecvat n vederea diminurii beneficiului nerealizat pentru clienii din strintate. Comisioanele
pltite factorului se bazeaz pe volumul de vnzri, astfel nct costul fluctueaz n funcie de
vnzri, scznd costurile de operare n timpul perioadelor de vnzri reduse. Prin intermediul
factoringului, se asigur lichiditi pentru mrirea capitalului rulant, importatorii nu trebuie s
deschid o scrisoare de credit i se ofer o putere mrit de cumprare fr blocarea liniilor de
credit existente.
Efectele ntre pri. Dreptul de crean se transfer din patrimoniul aderentului n patrimoniul
factorului pstrndu-i natura, aderentul avnd obligaia de a remite factorului la intervalele
convenite facturile din perioadele respective, garaniile i documentele justificative, precum i
declaraia prin care aderentul transmite factorului n plin proprietate creanele reprezentnd
preul mrfurilor sau prestaiilor, furnizate i acceptate de clieni, cu dispoziia ca plata s se fac
direct factorului. Data cesiunii creanelor difer n funcie de operaiunea de factoring: n cazul
factoringului clasic factorul dobndete proprietatea creanelor transmise de aderent mpreun cu
toate drepturile i garaniile aferente, de la data naterii creanei (sau la cteva zile dup aceasta),
n timp ce n situaia factoringului la scaden dobndirea dreptului de proprietate coincide cu
data exigibilitii creanei. Factorul are dreptul de a percepe comisionul de factoring i, n
anumite cazuri,comisionul de finanare. De asemenea, factorul este nsrcinat cu pstrarea
evidenei operaiunilor de factoring. Ulterior subrogrii, factorul devine singurul creditor, n
aceast calitate putnd intenta aciunile n plat contra debitorului i fiindu-i opozabile toate
excepiile inerente creanelor nscute anterior subrogrii. Factorul dobndete concomitent cu
proprietatea creanelor toate drepturile aderentului fa de debitorii si, pierznd ns aciunea n
regres mpotriva aderentului pltit, cu excepia aciunii n repetiiune a plii nedatorate pentru
inexistena total sau parial a creanei

Efectele fa de debitorul cedat se produc doar n situaia n care debitorul cedat este notificat n
acest sens. Notificarea subrogrii se face de ctre aderent debitorului su pentru a-l ntiina c
plata trebuie efectuat doar ctre factor. Pe aceast cale a notificrii se evit o plat cu bun
credin ctre alte persoane.

Subiectul 26
1. Definili contractul internalional de transport feroviar de marfuri.
Varietate a contractului comercial de transport avand ca obiect bunuri mobile a caror cantitate
(greutate sau volum) depaseste limitele admise prin regulamente pentru bagaje sau mesagerii si
presupunand utilizarea ca mijloace de transport a bunurilor respective, vagoanele de cale ferata.
Contractul se incheie intre predatorul marfurilor si intreprinderea de cale ferata din statia de
incarcare, care actioneaza atat in nume propriu cat si in numele cailor ferate ce concura la
realizarea transportului international respectiv; incheierea acestui contract se face sub forma unui
document tipizat, numit scrisoare de trasura internationala.
2. Expuneti obligatiile partilor in contractul international de transport feroviar de

marfuri.
Obligatiile predatorului(expeditorului)
1. ncarcarea si descarcarea marfurilor se executa, dupa caz, de expeditor sau calea ferata,
respectiv de destinatar ori calea ferata.atunci cnd obligatia de ncarcare sau descarcare a
marfii revine caii ferate, este necesara ncheierea unei conventii scrise intre parti si numai
daca este organizata n acest scop.
2. Expeditorul este obligat ca nainte de a ncarca, sa procedeza la verificarea mijlocului de
transport pus la dispozitie de calea ferata si, de asemenea, ca si destinatarul, are obligatia
legala de a incarca sau descarca zi si noapte, inclusiv duminica si sarbatorile legale.
3. Plata taxei de transport. Aceasta plata se refera atit la plata de transport propriu-zisa cit si
la cele accesorii.
4. Marcarea marfii incit sa poata fi usor deosebita de marfurile altor expeditori.
Obligatiile caii ferate in vederea executarii transportului
1. ncheind contractul de transport, calea ferata se obliga sa transporte marfa la destinatie si
s-o predea destinatarului, in cantitatea si in starea in care a primit-o. n scopul realizarii

2.

3.
4.
5.

3.

acestei obligatii principale, caii ferata i revin urmatoarele ndatoriri: sa puna la dispozitia
expeditorului mijloace de transport stabilite la termen si n starea corespunzatoare, adica
sa fie adecvate nsusirilor marfii ( vagoane nchise sau deschise, cisterne, etc.) n buna
stare tehnica si curate.
Carausul are obligatia sa-l avizeze pe expeditor inainte de ora punerii la dispozitie a
vagoanelor. Ora stabilita n avizare are o deosebita importanta practica pentru ca din acest
moment,ncepe sa curga termenul liber tarifar de ncarcare la expirarea cariua ncepe
curgerea locatiilor, iar odata ncarcat vagonul, ncape sa curga termenul de executare a
transportului.
Pentru asigurarea integritatii marfurilor ncredintate la transport, calea ferata este obligata
sa organizeze paza si supravegherea pe ntraga perioada, de la preluarea de la expeditor
si pna la predarea marfurilor catre destinatar.
O alta obligatie a caii ferate este aceea de a executa transportul n termenele stabilite ntre
caile ferate participante la transport sau prin tarifele internationale aplicabile de la statia
de predare pna la statia de destinatie.
Carausul are obligatia sa avizeze beneficiarul de transport telefonic, telegrafic sau n
scris, la sosirea transporturilor de coletarie si de vagoane si a vagoanelor programate
pentru ncarcare.
Analizali scrisoarea de trasura internationala.

Scrisoarea de trasura este pusa la dispozitie de catre calea ferata si se completeaza de

expeditor, iar datele cuprinse n chenare cu linie groasa se completeaza de caraus.
Completarea scrisorii de trasura trebuie facuta n asa fel nct sa nu se stearga literele, sa nu
prezinte stersaturi, adugiri, prescurtari etc., ntr-un asemenea caz carausul putnd sa o
respinga.
Pentru fiecare expeditie trebuie sa se ntocmeasca o scrisoare de trasura. Aceeasi scrisoare de
trasura nu poate sa priveasca dect ncacatura unui singur vagon. Dispozitiile complementare
pot deroga de la aceste reguli.
Scrisoarea de trasura, potrivit prevederilor art. 12 CIM, trebuie sa fie tiparita n doua sau trei
limbi , din care cel putin una sa fie aleasa dintre limbile de lucru ale organizatiei.[8]
Scrisoarea de trasura trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni obligatorii:
locul si data ntocmirii scrisorii de trasura, din aceste mentiuni rezultnd competitia
teritoriala n caz de litigiu si momentul ncheierii contractului de transport, ct si al
transferului detentiunii marfii de la expeditor la caraus, cu implicatiile ce decurg de aici;
-

denumirea statiei de predare si acelei de destinatie;

numele (denumirea), domiciliul (sediul) si numarul contului bancar al destinatarului.

Precizam ca n documentul de transport nu poate figura dect un singur destinatar;
denumirea marfii predate la transport, care trebuie sa corespunda indexului alfabetic
al marfurilr, greutatea si alte elemente de identificare a ncarcaturii;
numarul vagonului si, n plus, pentru vagoanele particulare, tara, pentru marfurile a
caror ncarcare incuba predatorului;

enumerarea detaliata a documentelor nsotitoare: vamale, fiscale, administrative etc;

numele (denumirea), domiciliul (sediul) si expeditorului si semnatura sa ori aplicarea

stampilei sale sau ambele. Ca expeditor trebuie sa fie nscrisa o singura persoana fizica sau
un alt subiect de drept.
n afara acestor mentiuni obligatorii, scrisoarea de trasura poate contine si urmatoarele
mentiuni facultative:
-

"n gara" , sau , "a se preda la domiciliu" ;

" francare" sau "transmisie" ,n primul caz taxele se platesc de expeditor, iar n al
doilea, de catre destinatar;
-

suma rambursului care greveaza transportul;

itinerariul si indicarea garilor unde se face vamuirea;

indicatii speciale de expediere a marfii sau reexpediere a marfii.

Scrisoarea de trasura trebuie sa contina, daca e cazul, toate celelalte mentiuni prevazute n
regulile uniforme. Ea nu poate contine alte mentiuni dect daca sunt impuse sau admise de
legile si reglementarile unui stat, de dispozitiile complementare sau tarifare si nu sunt
contratre regulilor uniforme.
Cu toate acestea, predatorul poate sa nscrie n spatiul scrisorii de trasura rezervat n acest
scop, nsa numai cu titlu de informatie pentru destinatar, mentiuni care se refera la expeditie,
fara ca din aceasta sa rezulte vreo obligatie sau raspundere pentru calea ferata.
Scrisoarea de trasura nu poate fi dect nominativa.
Scrisoarea de trasura se va compune din cinci parti, fiecare avnd o anumita destinatie:
scrisoarea de trasura unicat(originalul), care nsoteste marfa pe tot parcursul, pna la
statia de descarcare;
scrisoarea de trasura duplicat, care ramne n posesia expeditorului, atestnd predarea
marfii catre calea ferata si ncheierea contractului de transport;
matca scrisorii de trasura, care ramne n registrul statiei de predare, probnd
ncheierea contractului;
avizul, care se nmneaza destinatarului, anuntndu-i sosirea marfii n statia de
descarcare;
adeverinta de primire, care atesta primirea marfii de catre destinatar si semnata de
acesta, ramne la crus.
Scrisoarea de trasura poate fi nsotita de urmatoarele documente:
foaia de expeditie, care se ntocmeste uneori, dar nu obligatoriu, si nsoteste marfa
pna la destinatie;

actul de plata centralizata, acre serveste ca instrument de decontare cu calea

ferata;certificatul de trecere a frontierei.
Scrisoarea de trasura nu constituie titlu reprezentativ al marfii. n cazul transportului de
mesagerii, documentul de transport poarta denumirea de buletin de mesagerii.

Subiectul 27
1. Relatai despre forta juridical a clauzelor prestabilite
Clauze contractuale standard snt toate clauzele formulate anticipat pentru o multitudine de contracte, pe
care o parte contractant (utilizator) le prezint celeilalte pri la ncheierea contractului. Este indiferent
dac prevederile formeaz un document separat sau snt parte a documentului ce reprezint contractul, de
asemenea nu import numrul condiiilor i forma contractului. Nu exist clauze contractuale standard n
msura n care condiiile contractului au fost negociate n particular ntre pri. Condiiile contractuale
standard devin numai atunci parte a contractului cnd partea care le propune le aduce, n momentul
ncheierii contractului, n mod expres la cunotina celeilalte pri sau i asigur n alt mod posibilitatea,
lund n considerare i handicapul acesteia, s ia cunotin de coninutul lor i, cnd cealalt parte este de
acord, s le accepte. Se poate dispune prin lege includerea clauzelor contractuale standard n unele tipuri
de contracte chiar i fr respectarea condiiilor de la alin.(3). Prile contractante pot, pentru un anumit
fel de contracte, s convin asupra validitii unor clauze contractuale standard determinate, lund n
considerare exigenele prevzute la alin.(3).
Clauzele contractuale negociate au prioritate fa de clauzele contractuale standard. Dispoziiile din
clauzele contractuale standard care, n raport de mprejurri, n special n raport cu aspectul sau aparena
exterioar a contractului, snt att de neobinuite nct partea care contracteaz nu trebuie s presupun
existena lor nu devin clauze n contract.
O clauz contractual standard este lipsit de efect dac prejudiciaz disproporionat, contrar principiilor
bunei-credine, cealalt parte a contractului. n acest sens, se iau n considerare coninutul contractului,
mprejurrile n care clauza este inserat n contract, interesele reciproce, alte mprejurri.
(2) Caracterul inechitabil al clauzelor contractuale standard se prezum n caz de dubiu dac o
prevedere:
a) nu este compatibil cu principiile de baz (eseniale) ale reglementrilor de la care derog;
b) limiteaz drepturile sau obligaiile eseniale, care rezult din natura contractului, de o manier care
pericliteaz scopul contractului;
c) nu este clar.
(3) Aprecierea caracterului inechitabil al clauzelor contractuale standard nu trebuie s se refere la

determinarea obiectului contractului sau la proporionalitatea preului ori a remuneraiei, pe de o parte, i

nici la bunurile sau serviciile furnizate, pe de alt parte, n msura n care clauzele contractuale snt
formulate n mod clar i precis.

2. Comparai categoriile clauzelor prestabilite

Articolul 718. Interdicia clauzelor contractuale standard
cu posibilitate de evaluare
n cadrul clauzelor contractuale standard, este nul ndeosebi:
a) clauza prin care utilizatorul i rezerv dreptul la termene nejustificat de lungi sau stabilite
insuficient pentru acceptarea sau refuzarea unei oferte ori pentru executarea unei obligaii. Excepie face
clauza prin care utilizatorul i rezerv dreptul de a executa obligaia abia dup expirarea termenului de
revocare sau de restituire;
b) clauza prin care utilizatorul, prin derogare de la prevederile legale, i rezerv dreptul la prelungirea
nejustificat a termenului stabilit pentru o obligaie pe care trebuie s o execute;
c) clauza privind dreptul utilizatorului de a se elibera de obligaia sa fr un motiv obiectiv justificat i
nemenionat n contract. Aceast prevedere nu se aplic pentru obligaiile cu executare succesiv;
d) clauza privind dreptul utilizatorului de a modifica prestaia promis ori de a se abate de la executarea
ei dac modificarea sau abaterea nu se poate pretinde celeilalte pri, inndu-se cont de interesele
utilizatorului;
e) clauza conform creia o declaraie a partenerului de contract al utilizatorului se consider dat sau
nedat atunci cnd face sau omite s fac o aciune, cu excepia cazului n care partenerului de contract i
se acord un termen corespunztor pentru a putea emite o declaraie n mod expres i utilizatorul se oblig
s informeze, la nceputul termenului, expres partenerul de contract cu privire la nelesul previzibil al
comportamentului su;
f) clauza prin care o declaraie de importan deosebit a utilizatorului se consider intrat la cealalt
parte contractant;
g) clauza prin care, n cazul revocrii contractului sau al rezoluiunii contractului de ctre o parte,
utilizatorul poate cere o plat necorespunztor de mare pentru utilizarea sau folosirea unui lucru ori a unui
drept sau pentru obligaii executate ori o compensare nejustificat de mare a cheltuielilor;
h) clauza prevzut n calitate de excepie la lit.c), conform creia utilizatorul i poate rezerva dreptul
de a se degreva de obligaia executrii contractului n cazul indisponibilitii prestaiei, dac utilizatorul
nu se oblig s l informeze imediat pe partenerul de contract despre indisponibilitate i s i restituie
contraprestaiile.
Articolul 719. Interdicia clauzelor contractuale standard
fr posibiliti de evaluare
n cadrul condiiilor contractuale standard, fr a prejudicia dispoziiile care exclud posibilitatea
derogrii de la dispoziiile legale n defavoarea consumatorului, este nul:
a) clauza referitoare la creterea preului la bunurile sau serviciile care urmeaz s fie livrate sau
prestate n termen de 4 luni de la ncheierea contractului. Clauza aceasta nu se aplic la bunurile sau
serviciile care se livreaz sau se presteaz ca obligaii succesive;
b) clauza prin care este exclus sau limitat dreptul, pe care l are partenerul de contract al utilizatorului,
de a refuza executarea obligaiei n conformitate cu art.705 sau prin care este exclus sau limitat un drept
de retenie al partenerului de contract al utilizatorului, n msura n care se bazeaz pe acelai raport
contractual, n special dac dreptul de retenie este fcut dependent de recunoaterea unor vicii de ctre
utilizator;
c) clauza prin care partenerului de contract al utilizatorului nu i se permite efectuarea compensrii cu o
crean stabilit indubitabil i scadent;
d) clauza prin care utilizatorul este degrevat de obligaia legal de a soma sau de a stabili partenerului
su de contract un termen pentru executarea obligaiei;

e) clauza privind evaluarea global a dreptului utilizatorului la despgubiri pentru prejudicii sau la
despgubiri pentru diminuarea valorii dac n cazurile reglementate valoarea global depete
prejudiciile sau diminuarea valorii, care erau de ateptat n condiii obinuite, sau dac partenerului su de
contract nu i se permite s dovedeasc c nu s-a produs nici un prejudiciu sau nici o diminuare a valorii
ori c acestea snt substanial mai reduse dect valoarea global;
f) clauza prin care utilizatorului i se promite plata unei penaliti dac obligaia nu este executat sau
este executat cu ntrziere, dac ntrzie plata sau dac partenerul lui de contract reziliaz contractul;
g) clauza prin care se exclude rspunderea n cazul vtmrii integritii corporale, al altei vtmri a
sntii i al vinoviei grave;
h) clauza prin care, n cazul rspunderii pentru neexecutarea obligaiei principale a utilizatorului:
- este exclus sau limitat dreptul partenerului de contract la rezilierea contractului;
- este exclus sau limitat n contradicie cu lit.g) dreptul partenerului de contract la despgubiri n loc de
prestaie.
Prevederile prezentei litere nu se aplic pentru mijloacele de transport i condiiile tarifare menionate
la lit.g) dac nu se dezavantajeaz pasagerul;
i) clauza prin care n contractele de livrare a noilor bunuri i de antrepriz:
- n cazul viciului unui bun, snt excluse, n ntregime sau n ceea ce privete unele componente ale
bunului, drepturile fa de utilizator, snt limitate drepturile la revendicare fa de teri sau exercitarea
drepturilor este fcut dependent de chemarea anterioar n instan a terilor;
- drepturile fa de utilizator snt limitate doar la un drept n cazul neexecutrii totale sau pariale, dac
partenerului de contract nu i se garanteaz n mod expres dreptul de a cere reducerea plii sau de a rezilia
contractul n cazul unei remedieri nereuite (dac o alt lucrare dect cea de construcie constituie obiectul
rspunderii pentru viciu);
- este exclus sau limitat obligaia utilizatorului de a suporta cheltuielile de remediere, ndeosebi
costurile transportului, drumului, lucrului i materialului;
- utilizatorul condiioneaz remedierea de plata n avans a ntregii sume sau a unei pri substaniale,
nejustificat de mari n condiiile existenei viciului;
- utilizatorul stabilete partenerului su de contract un termen de excludere n ceea ce privete
notificarea despre viciile ascunse ale bunului i termenul este mai scurt dect cel admis conform
urmtoarei liniue;
- termenul de prescripie este redus la mai puin de un an pentru drepturi rezultnd dintr-un viciu al
bunului ori snt reduse termenele de prescripie de la art.269, ori se stabilesc termene mai scurte dect cele
menionate pentru drepturile la reziliere fr reducerea termenului;
j) clauza, n cazul unui raport contractual ce are ca obiect livrarea periodic de bunuri sau prestarea
periodic de servicii de ctre utilizator, prin care:
- partenerul de contract al utilizatorului este obligat pentru o perioad mai mare de 2 ani;
- contractul se prelungete n mod tacit pe un termen mai mare de un an;
- se stabilete pentru partenerul de contract al utilizatorului un termen de reziliere mai mare de 3 luni,
nainte de expirarea contractului.
Prevederile prezentei litere nu se aplic n cazul contractelor de livrare a bunurilor cumprate, de
asigurare i nici n cazul contractelor dintre titularii drepturilor de autor i societile comerciale
utilizatoare;
k) clauza din contractele de vnzare-cumprare, de prestri servicii sau de antrepriz, prin care un ter
se subrog sau se poate subroga n drepturile i obligaiile contractuale ale utilizatorului, cu excepia
situaiei n care prevederea:
- conine numele terului;
- stipuleaz dreptul partenerului su de contract la rezilierea contractului;
l) clauza prin care utilizatorul impune reprezentantului care ncheie contractul pentru partenerul de
contract:
- rspundere proprie sau obligaie de garantare fr s existe o declaraie expres i autonom n acest

sens;
- rspundere care, n cazul reprezentrii fr mputernicire, depete cadrul stabilit la art.250;
m) clauza prin care utilizatorul modific obligaia producerii de dovezi n defavoarea partenerului su
de contract, ndeosebi atunci cnd utilizatorul:
- atribuie partenerului obligaia de a produce dovezi care in de rspunderea sa;
- las partenerul s confirme anumite fapte. Aceast prevedere nu se aplic pentru confirmri de
primire semnate separat sau semnate prin nregistrare electronic;
n) clauza prin care notificarea utilizatorului sau a terului, precum i declaraiile fa de utilizator sau
ter, snt condiionate de o form mai strict dect cea scris sau snt dependente de condiii speciale de
acces.
3. Formulate avantajele pe care le implica cluzele prestabilite

Subiectul 28
1. Relatati despre principiul libertatii contractual si limitele acestui principiu
P-l forei obligatorii a contractelor (pacta sund servanda) i-a gsit formula clasic n art. 1134
CC francez conveniile legal formate in locul legii pentru cei care l-au ncheiat. Fiind un
principiu universal i gsete reflectare n toate sistemele de drept naional, n legislaia noastr
el rezult din alin.1 art.668 CC RM. P-le UNIDROIT art. 1.3 contractul valabil ncheiat are
caracter obligatoriu ntre prile contractante. Contractul nu poate fi i nu poate nceta dect n
condiiile stipulate n clauzele sale, prin acordul prilor i n orice mod prevzut de principii.
Din aceste considerente se poate estima c fora obligatorie a CCI are urmtoarele consecine:
1. prile contractante sunt ntocmai inute s execute prestaiile la care s-au obligat.
Executarea obligaiilor trebuie s aib loc n condiiile stabilite de pri n contract. Atunci cnd
executarea n natur nu mai este posibil, obligaia debitorului de a executa prestaiile sale
contractuale se transform n obligaia de dezdunare a creditorului conform regulilor privind
rspunderea contractual.
2. Obligaiile contractuale trebuie executate cu bun credin. P-l executrii cu bun
credin este reflectat n pct. 1.7 UNIDROIT, care spune prile sunt inute s se conformeze
exigenelor bunei-credine n comerul internaional. Ele nu pot exclude sau limita aceast
obligaie. Acest principiu se concertizeaz n dou obligaii principale prilor: obligaia de
loialitate (impune prilor contractante abinerea de al svrirea oricror aciuni dolosive sau
culpabile n executarea prestaiilor. Astfel obligaia de loilaitate interzice creditorului s abuzeze
de situaia sa. De ex: s profite de o nclcare nensemnat pentru a obine o reziliere profitabil
a contractului sau s-l pun pe debitor ntr-o stare mai grea dect cea normal) i obligaia de
colaborare (const n ndatorirea prilor de a facilita reciproc executarea contractului n vederea
meninerii echilibrului prestaiilor. Fiecare parte trebuie s se comporte n aa mod nct s evite
efectuarea unor cheltuieli inutile din partea cocontractantului. De ex: transportatorul trebuie s

aleag calea cea mai puin costisitoare pentru clientul su. Obligaia de colaborare o regsim mai
mult n contractele de societate civil, cnd toi asociaii trebuie s colaboreze la activitatea
societii n vederea realizrii scopului propus.
3. Contractul nu poate fi desfiinat sau modificat din dorina unilateral a unei pri. Modificarea
sau desfiinarea se poate realiza cnd prevede legea sau cnd convin prile. Fora obligatorie a
contractului se impune nu doar prilor contractante, dar i instanei de judecat sau de arbitraj.
n cazul n care debitorul nu-i execut de buna voi obligaia asumat creditorul este ndreptit
s se adreseze instanei de judecat care la rndul ei este obligat s respecte coninutul
contractului.

2. Analizati clauzele asiguratorii impotriva riscurilor valutare

. -De regula, prevenirea riscurilor valutare are loc prin inserarea de catre parp in
contractul comercial international a unor clauze asiguratorii specifce si anume:
clauza aur, clauzele valutare, clauza de optiune a monedei liberatorii etc. In situatia
in care partile omit stipularea clauzelor asiguratorii, riscurile pot f evitate prin
utilizarea unor metode extracontractuale. De exemplu, incheierea de catre creditorul
prestatiei pecuniare a unei operatiuni de hedging valutar. Hedging-ului in sens larg
inseam-na toate tehnicile pe care le pot utiliza frmele pentru a neutraliza, a
minimaliza sau evita riscul valutar.
Clauzele valutare. Doctrina juridica a defnit clauza valutara ca stipulatia
contractuala ce face parte din grupa clauzelor de mentinere a valorii contractului si
care urmareste ca scop protejarea partilor din contractul comercial international
impotriva riscului aferent monedei de plata in raport cu moneda de cont, aleasa de
comun acord de catre contractanti. In doctrina juridica aceste clauze mai sunt
numite clauze de consolidare valutara. Clauzele valutare se caracterizeaza prin
faptul, ca partile stabilesc doua monede una de plata, iar alta de cont. Prin
corelarea acestor monede se determina reperul principal al echilibrului contractual.
Exista trei categorii de clauze valutare:1)monovalutare;2)multivalutare
(plurivalutare), bazate pe un cos valutar stabilit de parti;3)multivalutare
(plurivalutare), bazate pe un cos valutar (unitate de cont) institutionalizat .
1)Clauza monovalutara presupune luarea in considerare de catre parti a doua
monede diferite: una de plata si alta de cont. Moneda de plata este mai pupn
stabila, mai expusa fluctuatiei si deprecierii, iar moneda de cont este mai puternica,
mai stabila sj mai putin fluctuanta.
Moneda de cont desemneaza moneda aleasa de parti, permi-tand sa se determine
cantitatea de unitati monetare pe care o va primi vanzatorul, cu ajutorul ei
stabilindu-se valoarea obligatiei monetare, datorata de debitor.
Moneda de plata este instrumentul utilizat de catre debitor pentru a-si onora
obligatia de plata. Aceasta moneda permite sa se deter-mine cantitatea si natura
semnelor pe care la va primi vanzatorul. In alp termeni, moneda de plata se refera la
modul de plata ca in-strument prin care obligatia monetara va f rambursata de
catre debitor (cum, in ce moneda), respectiv moneda tarii unde se efec-tueaza
plata217.
Moneda de cont poate sa coincida cu moneda de plata. Astfel, in cazul in care
obligatia monetara este exprimata in moneda in care ea trebuie rambursata (datoria
unei sume in dolari a carei plata trebuie efectuata in dolari) se poate mentiona, ca
moneda de cont coincide cu moneda de plata. Aceasta inseamna, ca prin aceeasi
moneda se masoara cuantumul obligatiei si se efectueaza si plata sa.

Prin clauza monovalutara partile arata ca pretul marfi (lucrarii, serviciului etc.) a
fost stabilit, luand in considerare un anumit curs de schimb intre moneda de plata si
moneda de cont la data incheierii contractului.
Clauza monovalutara este efcenta numai daca moneda de calcul este stabila.
Subiectii raporturilor de comert international evita sa stipuleze in contracte clauza
monovalutara, deoarece ea a devenit riscanta, existand pericolul ca actiunea ei intro situatie data sa fe total inefcienta.
2)Clauza multivalutara, bazata pe un cos valutar stabilit de parti. Sintagma cos
valutar este denumirea conventional atribuita mai multor valute luate la un loc si
utilizate ca etalon monetar in relatiile internationale. Necesitatea cosului valutar a
aparut in conditiile in care nu a mai putut f utilizat etalonul aur, iar celelalte
etaloane (dolarul S.U.A., lira sterlina) au devenit instabile.
Stabilirea cosului valutar poate f efectuata de catre parti printr-o clauza
contractuala, sau de catre un organism international specializat. In ambele cazuri,
insa, ea presupune alegerea valutelor care urmeaza sa fe cuprinse in cosul valutar
sj determinarea ponderii pentru fecare valuta in cosul valutar.
Utilizarea metodei cosului valutar pune urmatoarele probleme:
alegerea monedelor care vor forma cosul de valute. Monedele
se aleg in functie de importanta acestora pentru incasarile si platile
frmei respective sau in functie de importanta valutelor pe piata
valutara si fnanciara internationala;
stabilirea ponderii acestora in cos care poate f egala sau diferentiata de
monede;
stabilirea modului de utilizare a cosului de valute pentru eventuala corectare a
pretului.
Importanta coului monetar este dubla: pe de o parte face posibila masurarea mai
corecta a sensului modifcarii unei anumite monede (a monedei tranzactiei), iar pe
de alta parte, deoarece deprecierile si aprecierile pot sa se compenseze, total sau
partial, in cadrul cosului poate rezulta mai multa stabilitate.
Atunci cand stabilirea coului valutar este facuta de catre parti, operatiunea se
concretizeaza intr-o clauza contractuala multivalu-tara. Monedele pot avea pondere
egala sau inegala in cos.
3)Clauza multivalutara (sau plurivalutara) bazata pe un cos institutionalizat (sau
unitate de cont institutionalizata).
Continutul clauzei multivalutare bazata pe un co institutiona-lizat, precum si
modalitatea de calcul a modifcarilor de curs, sunt stabilite de un organ
international specializat, formand o unitate de cont institutionalizata. Introducerea
acestei unitati in practica valutara, rezida in necesitatea sporirii lichiditati! statelor
si de creare a unor instrumente de evidenta i de decontare cu mai mare stabilitate. Cele mai cunoscute unitati de cont institutionalizate sunt: D.S.T, EURO, A.M.U.
D.S.T. (Drepturi Speciale de Tragere/ Special Drawing Rights/ Droit Speciales de
Tirage) a fost introdusa in practica relatiilor valutare de catre Fondul Monetar
International, incepand cu anul 1969. D.S. T. este un ban de cont ce nu are
acoperire reala. Este emisa de EM.I. in transe periodice, alocate in conturile tarilor
membre proportional cu cote de participare la fond219.
D.S.T. reprezinta cosul valutelor utilizate cel mai frecvent in operatiunile comerciale
internationale, si anume: dolarul S U.A., marca germana, lira sterlina, francul francez
si yenul japonez. Fiecare din aceste valute are un anumit coefcient de ponderatje in
calcularea valorii unitatii de cont in discutie. Marimea D.S.T. este calculata si
publicata zilnic de catre Fondul Monetar International.

Deoarece D.S.T. reprezinta cosul valutelor utilizate cel mai frecvent ni operatiunile
comerciale internationale, partile unui contract de vanzare internationala pot
recurge, in scop de consolidare valutara. Li circuitul dintre D.S.T. sj moneda
tranzactiei.
In cazul unor relatii comerciale cu tarile Uniunii Europene, in locul D.S.T. se
utilizeaza EURO, care a fost lansata la 1 ianuarie 1999, inlocuind E.C.U
In practica internationala se mai utilizeaza sj AM. U. (Asian Mone-lary Unity).
Aceasta constituie unitatea monetara de cont, care se utilizeaza, incepand cu anul
1974, in cadrul Uniunii Asiatice de Clea-ring. Valoarea A.M.U. este egala cu 1 D.S.T.
Clauza aur. Potrivit acestei clauze debitorul are obligatia sa determimine volumul
datoriei in functie de paritatea metalica in aur a monedei de plata sau sa-si achite
datoriile in aur.
Doctrina juridica a remarcat, ca aceasta clauza imbraca doua forme si anume:
clauza valoare-aur (gold-value clause), care se utilizeaza in cazul in care pretul
contractual este exprimat intr-o valuta, iar aural este luat ca etalon al valorii acestei
valute sj
clauza moneda aur (gold coin value), caracterizata prin aceea, ca pretul este
exprimat direct in aur si urmeaza a f platit in moneda de aur.
Dintre acestea numai clauza valoare aur, denumita in continuare clauza aur, se
inscrie in mecanismul clauzelor de mentinere a valorii contractului. Specifcul acestei
clauze este faptul, ca moneda de plata se raporteaza la etalonul aur. Conform
clauzei aur, moneda de plata are o anumita paritate ofciala in aur la momentul
incheierii contractului. Daca acea paritate se va modifca (va creste sau va scadea)
pana la data platii, pretul contractual se va modifca in mod corespunzator. Inevitabil
acest pret; va f rectifcat in asa fel, incat echivalentul lui in aur de la data platii sa fe
egal cu echivalentul lui in aur existent la data perfectarii contractului.
Stipularea clauzei aur in contractele comerciale internationale este in interesul
ambelor parti: ea il protejeaza pe debitor impotriva revalorizarii monedei de plata,
totodata, il ocroteste pe creditor con-tra riscului de devalorizare a acestei monede.
In majoritatea cazurilor, partile contractuale stabilesc, ca meca-nismul clauzei aur
va functiona automat, din moment ce se produce schimbarea valorii monedei de
plata exprimata in aur. Uneori, insa, partile prevad, ca rectifcarea pretului originar se
va face numai printr-un nou acord.
Clauza de optiune a locului de plata. Aceasta clauza ii confera creditorului dreptul
de a incasa la scadenta valoarea creantei sale, calculata pe baza unei valute de
cont, prestabilita prin contract in locul ales de acesta (de creditor) dintre cele
convenite. Debitorul ete obligat sa efectueze plata in moneda locului ales de
creditor.
Astfel, daca partile au convenit ca pretul sa fe exprimat in dolari S.U.A. sj au stabilit
ca locuri posibile de plata intre care poate alege creditorul Paris i Londra, in cauza
vor exista doua monede de plata: francul francez si lira sterlina. Doctrina a remarcat,
ca alegerea de catre debitor a locului de plata, presupune implicit sj alegerea
monedei de plata, care in toate cazurile va f moneda locala.
Clauza de optiune a monedei liberatorii. Prin aceasta clauza partile exprima prenil
convenit in doua sau mai multe monede de plata, avand in vedere paritatea
existenta intre acestea la data contractarii si prin care se autorizeaza creditorul, ca
la scadenta sa aleaga intre acele monede pe cea liberatorie si sa pretinda debitorului
sa efectueze plata in moneda astfel aleasa.
Partea care benefciaza de aceasta clauza va astepta un moment apropiat de data
scadentei pentru a decide, in functie de evolutia monedelor in intervalul respectiv,
care va f moneda ce va servi drept moneda de plata. In literatura juridica s-a
relevat, ca asemenea clauze sunt, in general, in continutul contractelor in favoarea

creditorilor carora le confera mari avantaje. Dar, in practica, tinand seama de

inconvenientele corespunzatoare pe care le prezinta pentru debitor, ele nu cunosc o
mare utilizare.
Daca nu este stipulate a cui este alegerea optiunii atunci se prezuma ca ea
apartine creditorului.Clauza de optiune a monedei liberatorii are functia de
mentinere a valorii contractului.

3. Recomandai clauzele necesare in CCI

Clauza privind partile contractante identificare partilor contractante constituie conditia de
validitate a raportului juridic respective. Prin urmare in cuprinsul contractului trebuie precizate
atributele de identificare a prtilor: denumirea, sediul si forma de organizare juridical pentru pj,
nume, prenume domiciliul pentu pf.
Clauza referitoare la obiectul contractului obiectul poate fi determinat la momentul
incheierii contractului sau determinabil in viitor. La fel obiectul urmeaza a fi identificat. In
situatia in care partile nu determina obiectul contactului, dar precizeaza elementele suficiente pe
baza carora el va putea determinat ulterior, acest contract este valabil si executabil.
Clause referitoare la cantitatea marfii partile trebuie sa indice cantitatea de marfa care
constituie obiectul contractului sis a preecizeze unitatea de masura, locul, momentul si modul de
determinare a cantitatii, precum si documentul care astesta cantitatea.
Clause referitoare la calitate CCI trebuie sa contina clause privind calitatea marfurilor si
serviciilor care constituie obiectul lui. Este necesar ca partile sa determine in contract calitatea
marfii, locul, momentu si modul de determinare a acesteia, precum si documentul care o atesta.
Pentru a se asigura ca marfa livrata corespunde calitatii prevazute in contract, partile stipuleaza o
clauza prin care exportatorul se oblige sa anexeze marfii livrate atestate de calitate, de garantie,
buletine de analiza sau alte documente de certificare a calitatii.
Clauzele referitoare la reclamatiile de cantitate si calitative partile include in CCI clause
privind conditiile si termenele, modalitatile de soluitionare a reclamatiilor de cantitate si calitate.
Aceste clause vor preciza continutul pe care trebuie sa-l aiba reclamatia, documentele ce i se
anexeaza pentru confirmarea cerintelor, obligatiile ce revin cumparatorului pina la solutionarea
reclamatiilor.
Clause privind ambalajul si marcarea- partile trebuie sa stipuleze in contract o clauza din care
sa rezulte felul ambalajului. Clauzele privind marcarea ambalajului vor preciza continutul
marcajului i limba sau codul in care el se efectuiaza.
Clauzele privind obligatia de livrare a marfii si termenele de livrare se stipuleaza
termenele si conditiile de livrare.
Stabilirea conditiilor de livrare implica in principal indicarea termenului de livrare a
modalitatilor, locului de livrare si modului de suportare a cheltuielilor privin livrarea.
Clause referitoare la expediia, transportul i asigurarea mrfii in timpul transportului aceste clause pot preciza obligatiile partilor fie direct fie prin referire la INCOTERMS sau la alte
uzante comerciale internaionale.
Clauza privind obligatia de preluare a marfii clauza care precizeaza obligatia
cumparatorului de a prelua marfa, mentionindu-se conditiile in care preluarea poate fi refuzata.
Clauza referitoare la prt de regula partile determina prin contract pretul ca valoare totala,
dar sip e unitate de produs. Sint frecvente situatiile cind pretul nu este determinat ci determinabil.
Atunci cind pretul este determinabi se stabilesc criteriile pentru calculul definitive al pretului,
indicind limitele maxime si minime intre care se va determina pretul.
Se va stabili si modalitatea de plata a pretului.

Subiectul 29
1. Identificati conceptiile privind natura juridical a arbitrajului commercial
internaional

Notiunea juridical a arbitrajului commercial internaional nu a primit o rezovare unitara in

doctrina. Ea a generat o pluralitate de opinii contradictorii, conturindu-se trei conceptii diferite in
aceasta privinta: contractual, jurisdictional si mixta. Conform conceptiei contrcatuale arbitrajul
commercial international este un ansamblu de acte juridice avind o natura contractual. Aceasta
natura juridical rezulta din faptul ca solutionarea litigiului aparut intre partile contractante este
organizata de catrea acestea prin acordul lor in limitele satbilite de lege, astfel incit sa fie
realizata de persoane care le inspira incredere. Prin urmare puterile arbitrilor si competent lor de
a statua isi au sorgintea in vointa partilor litigante. Sentinta arbitrala este declarata irevocabila tot
prin vointa partilor, forta juridical a acestei sentinte rezulta din vointa partilor litigante de a o
adduce la indeplinire.
Conceptia jurisdictional se fundeaza pe premise ca statul este detinatorul puterii legislative si
judecatoresti. Adeptii acestei conceptii invoca asemanarile care exista intre instantele
judecatoresti si cele arbitrale dintre care retiem urmatoarele:
-

Si judecatorul si arbitrul au puterea de a statua cu caracter obligatoriu pentru partile in

litigiu asupra temeiniciei si legalitatii pretentiilor formulate de reclamant
Hotarirea pronuntata stabileste drepturile si obligatiile partilor aflate in lititgiu, care este
susceptibila de executare silita in eventualitatea ca nu este executata voluntary
Anumite cai de atac impotriva sentintei arbitrale sint de competent exclusive de
solutionare a instantei judecatoresti de drept comun, ceea ce apropie sensibil hotarirea
arbitrala de hotarirea judecatoreasca.

Conceptia mixta sau eclectic considera ca cele doua conceptii mentionate contractual si
jurisdictional se refera la arbitraj in mod unilateral, luin din considerare fie punctual de plecare al
activitatii ce o desfasoara, fie specificul acelei activitati.
In doctrina juridical s-a mentionat ca in activitatea sa arbitrajul este conditionat atit de originea
sa contractual, exprimata prin conventia de arbitraj, precum si de finalitatea sa jurisdictional
exprimata in sentinta pe care o pronunta si care este definitive si executorie.
Articolul 10. Numrul de arbitri
(1) Prile snt libere s stabileasc numrul de arbitri.
(2) Dac prile nu au stabilit numrul de arbitri, vor f desemnai 3 arbitri.
Articolul 11. Desemnarea arbitrilor
(1) Nici o persoan nu poate f privat de dreptul de a f desemnat arbitru din
cauza ceteniei sale, cu excepia cazului cnd prile au convenit altfel.
(2) Prile snt libere s convin asupra procedurii de desemnare a arbitrului sau
arbitrilor cu condiia respectrii prevederilor alin.(4) i (5).
(3) n lipsa nelegerii de la alin.(2):
a) la constituirea tribunalului arbitral din 3 arbitri, fecare parte desemneaz cte
un arbitru, iar cei doi arbitri astfel desemnai numesc un al treilea arbitru. Dac o
parte nu desemneaz arbitrul n termen de 30 de zile de la primirea solicitrii
celeilalte pri de a-l numi sau dac cei doi arbitri desemnai nu vor putea numi n
termen de 30 de zile din data numirii lor un al treilea arbitru, acesta este numit, la
cererea oricrei pri, de autoritatea indicat la art.6 alin.(1) n decursul a 15 zile
din data primirii cererii;
b) n cazul constituirii unui tribunal arbitral dintr-un singur arbitru, dac prile nu
au reuit s convin asupra arbitrului, acesta va f numit, la cererea oricrei pri,

de autoritatea indicat la art.6 alin.(1) n decursul a 15 zile din data primirii cererii.
(4) Dac, n cursul desfurrii procedurii de desemnare a arbitrului de ctre
pri, o parte nu respect aceast procedur sau dac prile ori cei doi arbitri nu
pot ajunge la un acord comun n conformitate cu aceast procedur, sau dac un
ter, inclusiv o instituie, nu ndeplinete una din funciile atribuite lui conform
acestei proceduri, atunci orice parte poate cere autoritii indicate la art.6 alin.(1)
s ia msurile necesare n cazul n care acordul privind procedura de desemnare a
arbitrilor nu prevede alte modaliti de asigurare a desemnrii.
(5) Decizia asupra oricrei chestiuni conferite, potrivit alin.(3) i (4), autoritii
menionate la art.6 alin.(1) nu poate f atacat. La numirea arbitrului, aceast
autoritate ia n considerare toate exigenele naintate de pri fa de califcarea
arbitrului, precum i considerentele care pot asigura desemnarea unui arbitru
independent i imparial, iar n caz de numire a unui arbitru unic sau a celui de-al
treilea arbitru, este preferabil ca cetenia arbitrului ce urmeaz a f desemnat s
difere de cea a prilor.
Articolul 12. Temeiurile de recuzare a arbitrului
(1) n cazul n care este notifcat despre o eventual numire a ei n calitate de
arbitru, persoana trebuie s informeze asupra tuturor circumstanelor de natur a
genera ndoieli justifcate cu privire la imparialitatea sau independena sa. Arbitrul,
din momentul desemnrii sale i pe toat durata procedurii arbitrale, este obligat s
informeze prile despre aceste circumstane dac nu le-a informat anterior.
(2) Arbitrul poate f recuzat doar dac exist circumstane de natur a ridica
ndoieli justifcate asupra independenei sau imparialitii lui sau dac el nu posed
califcarea convenit de pri. Partea este n drept s recuzeze arbitrul pe care l-a
desemnat sau la a crui desemnare a participat doar pentru motive de care a luat
cunotin dup desemnare.
Articolul 13. Procedura de recuzare a arbitrului
(1) Prile snt libere s convin asupra procedurii de recuzare a arbitrului,
respectnd prevederile alin.(3).
(2) n lipsa nelegerii consemnate n prezentul articol la alin.(1), partea care
intenioneaz s declare recuzarea arbitrului trebuie s informeze n scris tribunalul
arbitral n termen de 15 zile din data la care a luat cunotin de constituirea
acestuia sau din data survenirii circumstanelor menionate la art.12 alin.(2),
notifcnd n scris tribunalul arbitral despre motivele recuzrii. Dac arbitrul cruia i
este naintat recuzarea nu se retrage singur sau dac cealalt parte nu este de
acord cu recuzarea lui, asupra cererii de recuzare se pronun tribunalul arbitral.
(3) Dac recuzarea nu poate f obinut conform procedurii stabilite de pri sau
procedurii stabilite la alin.(2), partea interesat poate, n termen de 30 de zile din
data respingerii cererii de recuzare, s solicite autoritii indicate la art.6 alin.(1)
adoptarea unei decizii privind recuzarea, care nu poate f atacat. Pn la luarea
deciziei de ctre aceste autoriti, tribunalul arbitral, inclusiv arbitrul cruia i este
naintat recuzarea, poate continua procedura arbitral i poate pronuna hotrrea
arbitral.
Articolul 14. ncetarea mandatului de arbitru din cauza
ntrzierii sau a imposibilitii de exercitare
a funciilor
(1) Mandatul de arbitru nceteaz dac arbitrul a devenit incapabil de fapt ori de
drept de a-i exercita funciile sau dac, din motive nentemeiate, tergiverseaz
exercitarea lor, sau dac se retrage, sau dac prile convin asupra ncetrii

mandatului su. n caz contrar, dac apare vreo controvers cu privire la oricare din
motivele enumerate, orice parte poate cere autoritii indicate la art.6 alin.(1) s
emit o decizie, care nu poate f atacat, referitor la ncetarea mandatului de
arbitru.
(2) Retragerea arbitrului sau consimirea unei pri la ncetarea mandatului
acestuia n condiiile prezentului articol ori ale art.13 alin.(2) nu nseamn
recunoaterea motivelor menionate n prezentul articol sau n art.12 alin.(2).
Articolul 15. Desemnarea unui nou arbitru
Dac mandatul unui arbitru nceteaz conform prevederilor art.13 sau 14 ori n
urma retragerii arbitrului din orice alt motiv, ori din cauza revocrii de ctre pri,
ori n orice alt caz, noul arbitru va f desemnat potrivit regulilor aplicate n cazul
numirii arbitrului care se substituie.

3.ntocmii o cerere de arbitraj

C T R E,

CURTEA DE ARBITRAJ COMERCIAL INTERNAIONAL

DE PE LNG CAMERA DE COMER I INDUSTRIE A ROMNIEI

S.C. ATRIMEX AKTUAL S.R.L., cu sediul n Bucureti, Str. Drumul Taberei nr. 90, bl. C8, sc.
D, etaj 3, ap. 131, sector 6, nmatriculat la O.R.C.M. Bucureti sub nr. J40/22473/1993, Cod fiscal R4754376, cont bancar nr. 407283486 deschis la BCR - Sector 3, reprezentat legal de Director Gheorghe
Atanasiu,

solicit arbitrarea Curii, n litigiul cu:

S.C. CARDEI SCIM PROD. COM S.R.L. cu sediul n Bistria, Str. Toamnei nr. 2, Jude
Bistria-Nsud, nmatriculat la O.R.C. Bistria-Nsud sub nr. J06/454/1993, Cod fiscal R-5352571,
cont bancar nr. 407231301 deschis la BCR Bistria, reprezentat legal de Director General Cardei Ileana.

Obiectul cererii de arbitrare l constituie suma de 231.868.376 LEI reprezentnd :

- 95.000.000 lei - avans acordat n contul mrfii, fr ca aceasta s fie livrat;

- 136.868.376 lei - daune interese calculate pe perioada 01.01.2000 - 25.05.2002 conform

dobnzii oficiale a BNR, solicitnd i curgerea n continuare a dobnzii, pn la achitarea efectiv a
sumei datorate.

Temeiul juridic al competenei Curii l constituie clauza arbitral prevzut n Contractul de

comision nr. 19981/24.10.1998 n care este stabilit competena Curii.

n fapt, ntre cele dou pri a fost ncheiat un contract de comision pentru operaiuni de export
nr. 19981/24.10.1998, prelungit prin Addendumuri pn la 31.12.1999 (Anexa nr. 1).

Prin contract, n calitate de comisionar, S.C. ATRIMEX AKTUAL S.R.L. se obliga s ncheie n
nume propriu dar pe seama i n contul comitentului S.C. CARDEI SCIM PROD. COM S.R.L., contracte
externe pentru livrri de buteni, plata mrfii urmnd a se efectua 80% la prezentarea documentelor
ncrcrii, factura extern, specificaia, duplicatul frachtului, diferena urmnd a fi achitat dup ncasare.
Comisionarul, n cursul anilor 1998 i 1999 a efectuat o serie de exporturi, achitnd marfa livrat.
La cererea comitentului, comisionarul a acordat acestuia dou avansuri, n contul mrfii ce urma a
fi livrat pentru export, n sum de 65.000.000 lei la data de 22.12.1998 cu O.P. nr. 1009/22.12.1998 i
30.000.000 lei la 01.06.1999 cu O.P. nr. 2033/01.06.1999 (Anexa nr. 2).
Pn la expirarea contractului de comision, respectiv 31.12.1999, comitentul nu a pus la
dispoziia comisionarului mrfuri pentru export care s acopere suma de 95.000.000 lei acordat ca avans
n contul mrfii, neexecutndu-i, din culp, obligaiile contractuale.

Potrivit art. 1073 i urm. Cod civil, creditorul are dreptul la ndeplinirea exact a obligaiilor i n
caz contrar are dreptul la dezdunare, daunele interese, prevzute de art. 1084 Cod civil, reprezentnd
pierderea suferit de creditor prin neexecutarea de ctre debitor a obligaiei, urmnd a fi stabilite pe baza
dobnzii oficiale a BNR pe perioada 01.01.2000 25.05.2002.

Calculul daunelor interese este urmtorul:

Ratele lunare ale dobnzii BNR sunt prezentate n Anexa nr. 3.
Ratele medii anuale ale dobnzii BNR sunt de 45,06% / 2000; 47,65% / 2001 i 33,77% / 2002.

Dobnda a fost stabilit astfel:

95.000.000 lei x 0,45 = 42.750.000 lei - pentru anul 2000

137.750.000 lei x 0,476 = 65.569.000 lei - pentru anul 2001

203.319.000 lei x 0,337 x 5 : 12 = 28.549.376 lei - pentru anul 2002

______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________
Total: 42.750.000 lei + 65.569.000 lei + 28.549.376 lei = 136.868.376 lei

Solicitm obligarea prtei la plata cheltuielilor de judecat reprezentnd taxa de arbitrare i

onorariul de avocat.

n drept, ne ntemeiem preteniile pe art. 1073 i urm. Cod civ. i ale contractului de comision
pentru operaiuni de export ncheiat ntre pri.

n susinerea cauzei, nelegem s ne folosim de proba cu nscrisuri, pe care le anexm la cerere.

Arbitrul ales de noi este Dl Constantin Cunescu, supleantul su fiind Dna. Roxana Munteanu.

Taxa de arbitrare,
__________________

valoare

de

________________

Bucureti
25.05.2002

S.C. ATRIMEX AKTUAL S.R.L

lei

s-a

achitat

cu OP nr.

Subiectul 30
1. Determinati subiectele de drept naional participante la raporturile juridice de
comert internaional
Participanii cel mai des ntilniti la raporturile juridice de comert international sunt subiectii de
drept national perswoanele fizice si persoanele juridice.
2. Caracterizati subiectele de drept international participante la rapoturile juridice de
comert international
Subiecii de drept internaional pot fi clasificai n dou subgrupe, i anume:
Statele i Organizaiile internaionale de stat cu caracter interguvernamental.
Uneori statul particip la raporturile de cooperare economic i tehnico-tiinific internaional.
n cadrul acestor raporturi statul apare n dubla sa calitate de titular de suveranitate i de subiect
de drept civil. Statul nu are calitatea de comerciant i nici nu-i revendic o atare calitate,
deoarece avnd capacitate juridic, el poate s se implice n orice operaiuni economice cu
strintatea.
Statul este o persoan juridic. Raporturile de comer internaional sunt compatibile cu
participarea statului ca titular de drepturi i obligaii. Cu toate acestea Republica Moldova
particip numai rareori n nume propriu la raporturile juridice internaionale. Atunci cnd o face
acioneaz prin intermediul Ministerului Finanelor. Personalitatea juridic a statului nu este
supus regulilor privind dobndirea sau pierderea ei, stabilite de dreptul comun cu referire Ia
celelalte persoane juridice. Deoarece personalitatea juridic a statului are caracter complex,
raporturile juridice internaionale n care se implic statul Sint diferite ca natur: atunci cnd
statul stabilete asemenea raporturi n calitate de titular de suveranitate, acestea sunt de drept
internaional public. Raporturile la care statul particip n calitate de titular al propriului
patrimoniu i n exercitarea gestiunii acestui patrimoniu, sunt de drept al comerului
internaional. Organizaiile interguvernamentale. Organizaiile interguvernamentale sunt create
prin acordul de voin al statelor interesate.
Organizaiile interguvernamentale sunt subieci de drept derivai ai ordinii juridice internaionale.
Chiar de la constituire ele au un statut juridic propriu, care le stabilete competena i genurile de
activitate ce urmeaz s le desfoare pentru atingerea scopurilor propuse de ctre statele
fondatoare ale acestora. Organizaiile interguvernamentale sunt entiti internaionale lipsite de
suveranitate, de teritoriu propriu i de o populaie asupra creia s se exercite atribuii de putere.
3. Formulate deosebirile intra statutul juridic al subiectelor ce apartin ordinii juridice
international si statutul subiectelor ce apartin ordinii juridce nationale.
A se deduce din punctual 2

Subiectul 31

1. Definiti contractul comercial de vinzare cumparare internationala

. In acest sens, putem exemplifica CC German (art. 433)=> contr de vinzare este un contract prin
care vinzatorul este obligat sa livreze marfa si sa transmita proprietatea, iar cumparatorul este
obligat sa plateasca pretul si sa primeasca marfa. CC Brazilian (art. 1122) => prin contract de
vinzare un contractant este obligat sa transmita proprietatea unui bun la altul, contra unui prt
determinat in ches. CC Uniform al SUA (art.2) => def vinzarea ca fiind trecerea titlului de la
vinzator la comparator contra unui pret. CC al RM (art.753) =>CV-C- o parte, vinzator , se
obliga sa predea un bun in proprietate celeilalte parti-cumparator, iar acesta se obliga sa preia
bunul si sa achite pretul stabilit.
2. Identificati modalitatile de stabilire a daunelor interese in cazul rezolutiunii
contractului de vinzare cumparare internaionala prevazute de Conventia de la
Viena din11.04.1980
1. Rezolutiunea contractului libereaza cele doua parti de obligatiile lor, sub rezerva daunelorinterese care pot fi datorate. Ea nu are efect asupra stipulatiilor contractului referitoare la
rezolvarea litigiilor sau a drepturilor si obligatiilor partilor in caz de rezolutiune.
2. Partea care a executat contractul total sau partial poate cere celeilalte parti restituirea a ceea ce
i-a furnizat sau platit in executarea contractului. Daca ambele parti sint tinute sa efectueze
restituiri, ele trebuie sa le faca in mod simultan.
ARTICOLUL 82
1. Cumparatorul pierde dreptul de a declara contractul rezolvit sau de a cere vinzatorului
predarea marfurilor de inlocuire daca lui ii este imposibil sa restituie marfurile intr-o stare
sensibil identica celei in care le-a primit.
2. Paragraful precedent nu se aplica:
a) daca imposibilitatea de restituire a marfurilor sau de a le restitui intr-o stare sensibil identica
celei in care cumparatorul le-a primit nu este datorata unui act sau unei omisiuni din partea sa;
b) daca marfurile au pierit sau sint deteriorate, in totalitate sau in parte, ca urmare a examenului
prevazut de art. 36; sau c) In cazul in care cumparatorul, inainte de momentul in care a constatat
sau ar fi trebuit sa constate lipsa de conformitate, a vindut totul sau o parte din marfuri in cadrul
unei operatiuni comerciale normale sau a consumat ori a transformat marfurile, integral sau
partial, in conformitate cu folosinta lor normala.
ARTICOLUL 83
Cumparatorul care a pierdut dreptul de a declara contractul rezolvit sau de a cere vinzatorului
predarea marfii de inlocuire in temeiul art.82, pastreaza dreptul de a se prevala de orice alte
mijloace care deriva din contract si din prezenta conventie.
ARTICOLUL 84
1.Daca vinzatorul este tinut sa restituie pretul, el trebuie, de asemenea, sa plateasca dobinzi
asupra valorii pretului, calculate din ziua platii.

2. Cumparatorul datoreaza vinzatorului echivalentul oricarui profit care l-a tras din marfuri sau
dintr-o parte din acestea:
a) Cind trebuie sa le restituie in total sau in parte; sau
b) cind este in imposibilitate sa restituie marfurile, integral sau partial sau sa le restituie, integral
ori partial, intr-o stare sensibil identica celei in care le-a primit si cind totusi a declarat contractul
rezolvit si a cerut vinzatorului predarea marfii de inlocuire.
3. Analizai prevederile Conveniei de la Viena asupra contractelor de vinzare
international de marfuri din 11.04.1980 si CC al RM referitoare la obligatiile
vinzatorului
2. Obligatiile vinzatorului sint reglementate de art. 30 Conv si art. 753 CCRM, sunt: 1.
Predarea marf; 2. Transmiterea propriet; 3. Remiterea documentatiei referitoare la marfa.
Conv. folos. o enumer. diferita, astfel ca nu folos. si nu contine nici o dispozitie cu privire la
transferul de propriet., pe care ea nicci nu-l reglementeaza in schimb, obligatia de remitere a
documentatiei care constituie un accesoriu propriu-zis al livrarii, este reglementat in prima
sectiune, art. 31-34, prin care se considera necesar o analiza a cf marf si a drepturilor si
obligatiilor tertilor.
Referitor la oblig de predare a marfii => din intregu spectrul Conv Viena rezulta ca ob sau de
reglem il constituie vinza de bunuri mobile corporale. In situatia in care CCI are ca obiect
predarea unui bun, individual determinat., vinzatorul trebuie sa predea bunul in starea in care se
gasea cind s-a incheiat CCI, raminind responsabil p/t deteriorarile intervenite, astfel decit ca
urmare a cazului fotuit sau a fortei majore.
Vinzarea poate avea ca ob si un bun determinat prin caractere generice (cintarire, msaurare,
cantitate, calitate); pentru astfel de vinzari , transmit. riscurilor se produce in momentul
individualizarii bunului , indifferent de efectele predarii. La fel Conv Viena consfinteste ca ob al
CVCI pot sa-l form si bunurile viitoare (art. 3 (1)). Totusi cu privire la aceste CCI, Conv Viena
considera ca acestea nu fac ob reglem ei daca partea care le comanda furnizeaza o parte esentiala
din elemtele necesare fabricarii/producerii lor.
In legatura cu oblig de predare a marfii, Conv Viena reglem 3 aspecte: 1. Locul predarii marf; 2.
Anumite obligat ale vinzatorului, adiacente vinz; 3. Moment predarii.
Dispozitia Conv Viena cu privire la data , locul predarii au u rol subsidiar. Rolul important il
ocupa vointa partilor care se poate materialize fie printr-o clasa speciala, fie prin referire la un
contract-tip/ o cl. tip.
Locul predarii marfurilor, precum sic el al transmiterii riscurilor in com intl coincide cu cel in
care marfa vinduta este si individualizata; acolo unde marfurile scapa efectiv de sub controlul
direct al vinzarii lui.
Art. 31 Conv Viena reitereaza aspectul referitor la intelegerea dintre parti cu privire la locul
predarii marfurilor. In lipsa acestei intelegeri, Conv Viena formuleaza 3 reguli: Daca vinzatorul
nu este tinut sa predea consta in: 1. Remiterea marfii primului transportator pentru a le remite
cumparatorului, atunci cind CVCI implica transportarea marfii. 2. Punerea marfii la dispozitia

cumparatorului in acel loc in care marfa este individualizata, cind contr se refera la un bun
individual determinat; la un bun determinat prin caractere generice; care trebuie
determinat/prelevat dintr-o masa determinate sau care trebuie produs ori fabricat sic in, in mom
inche contr , partile stiau ca marfurile se gaseau sau trebuiau fabricate/produse intr-un loc
special; 3. In punerea marfii la dispozitia cumparatorului in locul in care vinzatorul avea la
moment inche CCI.
Conform Conv Viena oblig de predare a marfii este insotita , in fie de imprejurari, de anumite
obligatii adiacente ale vinzator:
- daca , in cf cu CCI/Conv, vinzatorul remite marf unui transport, si daca marf nu sunt clar
identificate potrivit CCI, prin aplicarea unui semn distinctive pe marfuri, prin documente de
transport/ alte mijloace , vinzatorul terbuiesa remita cumparatorului un aviz de expeditie care
specifica aceste marfuri;
-daca vinzatorul este tinut sa i-a masuri p/t transporta marfii , el trebuie sa incheie CCI necesare
p/t ca transportul sa transporte marfurile pina la locul prevazut, cu mijloace de transport adecvate
imprejur. si conditiile obisnuite p/t un astfel de tip de transport;
- daca vinzatorul nu este tinut sa subscribe insusi o asigurare pe timpul transportarii, el trebuie sa
furnizeze cumparatorului, la cerea acestuia , toate informatiile de care dispune si care sunt
necesare inch contr de asigurare.
Art. 33 Conv Viena, art. 757 CCRM, trateaza momentul in care vinzatorul trebuie sa predea
marfurile. Astfel, predarea marfii poate fi:
- la o data fixa/ determinate prin CCI. Ex: la data de 15 august/ ultima zi a lunii. Data poate fi
raportata la un eveniment anumit (eliberarea licentei, efectuarea unei plati).;
-predarea poate avea loc intr-un anumit interval. In com intl se obisnuieste ca data predarii marfii
sa fie fixate in termini de ragaz, p/t a da vinzatorului sufficient timp sa pregateasca marfurile si
sa poata lua toate masurile in vederea transportului. In aceasta ipoteza vinzatorul este cel care
allege mom predarii. Ex: orice moment in decursul acestei perioade.
- predarea marfii in toate celelalte cazuri care nu sunt prevazute in punctual 1 si 2.
Vinzatorul trebuie sa predea marfurile intr-un termen rezonabil calculate de la inch CCI.
Caracterul rezonabl depinde de ceea ce reprezinta un comportament acceptabil in com intl.,
tinind cont de specificul CCi si de natura marfii. Aceasta conditie se gaseste si in CCUniform al
SUA. Atunci cind sunt necesare, premise sau licente de import,export, termenul pentru
indeplinirea obligat de predare incepe sa curga doar din momentu obtinerii autorizatii respective.
- predarea anticipate => Conv Vina , cap Sanctiuni art. 52 deoarece vede in ea o abatere de la
oblig vinzatorului. Astfel, in situatia in care vinzatorul preda marfurile inainte de data stabilita,
cumparatorul are posibilitatea fie de a prelua , fie de a le refuza. De fapt, predarea anticipate
poate sa-I creeze cumparatorului dificultati, cum ar fi lipsa unui spatiu de depozitare, problem
legate de asigurarea marfii, obligatia de preluare/plata a marfurilor.
Obligatiile de remitere a documentatiei. Art. 34 => nu enumereaza docum pe care trebuie sa le
remita cumparatorului. Astfel, pe linga titlurile representative ale marfii, cum ar fi conosamentul,

recipisele, de antredepozit, vinzatorul poate fi obligat prin CCI sa remita certif. de asig, diverse
facturi comerciale, certif. de origine, cantitate/calitate. Documentele terbuie remise la data, locul
si forma prev in CCI. La fel art.- nulimiteaza dr vinzatorului de a pastra docum pina
cumparatorul plateste pretul, atunci cind CCI prevede aceasta.
Obligatiile de cf a marf. Prin cf => ca bunul predate/ predate se afla in cantitatile contractate si
poseda calitatile, proprietatile prev CCI. Conform art. 35 Conv Viena, oblig de conformitate are
ca obiect cantitatea, calitatea si tipul marfii, precum ambalajul acesteia. Conform uzantelor com
cantitatea este atestata de documentatia de transport care insoteste marfa:
- scrisoarea de trasura intl, in cadrul trasnportarii aeriene sip e cale ferata;
- conosamentul- transport pea pa;
- chitanta postal- marfurile se expediaza prin posta;
-certificatul de depozitare- cind marfa a fost depozitata pe contul cumparatorului.
Ceea ce tine de determinarea calitatii, ea poate fi determinate prin diferite documente; caiete de
scrisori contractile care au ca obiect exportul de echipament industrial, utilaje; prin monster
esantioane, modele, este vb de o vinzare tipica comerciala.
Determinarea calitatii prin norme, prin indic tipului de marfa => se utilizeaza p/t bun fungibile.
Determinarea calitatii prin clause uzuale intl., ryc terms (comertul de orez) sau sound
deliverend (marfa scoasa la vinzare, descarcare).

Subiectul 32
1. Definiti contractul de transport internalional maritim de marfuri prin prisma
Conventiei de la Hamburg din 1978.
Contract de transport pe mare nseamn orice contract prin care cruul se obliga, contra plii
unui navlu, sa transporte mrfuri pe mare de la un port la altul; n orice caz, un contract care
implica, pe lng transportul pe mare, i transportul cu alte mijloace, este considerat contract de
transport pe mare n sensul prezentei convenii numai n msura n care are legatura cu
transportul pe mare
2. Enumerati si caracterizati formele contractului de transport international
maritim de marfuri.
In intreaga lume, marile companii de transport naval isi organizeaza exploatarea navelor
comerciale, de care dispun, in doua mari categorii de transport si anume:
. transportul cu nave de linie;
. transportul cu nave de tramp.
Transportul marfurilor cu navele de linie este preponderent in transportul marfurilor generale si
aproape in exclusivitate in transportul marfurilor containerizate. Are un caracter regulat si de
permanenta, intre anumite porturi de expediere si de destinatie, dupa un grafic cunoscut.
Transportul cu nave de linie este mai bine organizat decit cel tramp, liniile respective avind
reprezentanti in fiecare port de escala si dane proprii sau inchiriate. Nava soseste si pleaca
indiferent daca este incarcata la capacitate. Deaceia costurile de exploatare sunt mai mari si deci
navlurile sunt ridicate.
Corespunzator celor doua forme de transport (de linie si tramp), contractul de transport maritim
de marfuri poate fi incheiat in urmatoarele forme:
I. O prima forma este aceea a contractului de transport naval propriu-zis, adica pentru
transporturile executate cu navele de linie.
In acest caz contractul se incheie pentru transportul marfurilor determinate cu bucata, pentru
transportul de colete, in containere si palete.
Sunt asimilate transporturilor cu vasele de linie acele transporturi efectuate cu vase, care desi nu
servesc cu regularitate anumite porturi, executa totusi transporturi de marfliri pe baza de
conosament, in care sunt mentionate conditiile vaselor de linie.
II. O alta forma a contractului de transport naval este aceea a contractului de navlosire, prin care
se pune la dispozitia navlositorului pentru transport o nava, parti din ea sau o incapere de catre
navlosant. Acest contract se incheie in cazul navigatiei tramp, care nu are un itinerar fix si un
orar precis. Navele circula in cautarea de marfa si se opresc in acele porturi unde se gasesc
incarcaturi. In temeiul acestui contract se transporta cu precadere marfuri de masa, in vrac, cu
ocuparea spatiului de transport al navei in intregime sau in parte, partile stabilind portul de
incarcare si cel de destinatie.
Atunci cand contractul prevede transportul unei incarcaturi complete sau punerea la dispozitie a
unei nave in acest scop, contractul de navlosire este incorporat intr-un document numit charterparty.
La transporturile de marfuri cu navele de tramp, charter-party este intotdeauna insotit de un
conosament, la transporturile cu navele de linie este obligatorie insotirea marfurilor de un
conosament, charter-party nefiind obligatoriu.
Contractul de navlosire (charter-party ) se incheie in mai multe forme, dintre care cele mai
importante si folosite sunt urmatoarele:
. Time charter presupune obligatia armatorului de a pune la dispozitia navlositorului nava cu
echipaj, pentru a transporta intr-o anumita perioada de timp o anumita marfa sau calatori, sa
suporte cheltuielile cu intretinerea echipajului, a navei (combustibil, asigurarea navei );
Raspunderea pentru exploatarea tehnica a navei revine armatorului (navlosantului), iar cea

pentru exploatarea comerciala, navlositorului.

Voyage charter se incheie pentru o singura calatorie de la un port la altul, pentru o calatorie in
ambele sensuri, pentru calatorii circulare si pentru voiaje consecutive.Armatorul suporta toate
cheltuielile pentru intretinerea navei si a echipajului si celelalte auxiliare (taxe de canal, portuare
etc.), iar navlositorul se obliga sa plateasca navlul convenit.Raspunderea pentru exploatarea
tehnica si comerciala a navei revine armatorului.
. Demise Charter se foloseste in special in cazul tancurilor petroliere, cind navlositorul devine
armator-chirias, dobindind pe perioada de valabilitate a contractului posesia si controlul deplin al
navei. Armatorul pune la dispozitia navlositorului nava fara echipaj, in buna stare de functionare.
Navlositorul echipeaza nava si plateste anticipat navlul, suportind cheltuielile cu echipajul si
combustibilul, precum si taxele de canal, portuare etc.;
Navlositorul este raspunzator pentru consecintele care rezulta din exploatarea tehnica si
comerciala a navei. El nu poate utiliza nava in afara porturilor stabilite in contract si. nu o poate
incarca cu alte marfuri decit cele stabilite prin acordul partilor.
In practica internationala mai exista si alte tipuri de charter cum:
. charter general - contractul prin care armatorul se obliga sa transporte o cantitate determinata de
marfa intr-o perioada de timp determinata;
. bareboat charter - inchirierea navei fara echipaj - se utilizeaza pentru procurarea navelor cu
plata m rate. La expirarea termenului de chirie nava devine proprietate a navlositorului.
. daily - inchirierea navei pentru deplasarea pe rute necunoscute;
In contractul de transport cu navele de linie nu se pune la dispozitia expeditorului nava, ca in
contractul de navlosire, ci se realizeaza numai efectuarea transportului lotului de marfa contractat
(coletelor, containerelor, paletelor etc.).
In ambele forme de contract se elibereaza de catre compania de transport naval un document de
transport denumit conosament sau polita de incarcare, ce constituie un titlu reprezentativ al
marfii.
Eliberind conosamentul, transportatorul recunoaste in persoana posesorului sau ca fiind
proprietarul marfii ce se transporta si care poate pretinde eliberarea marfii.
Incheierea contractului de transport maritim
Ambele contracte de transport naval (de navlosire si cu navele de linie), se incheie in forma
scrisa, folosindu-se formulare tipizate, care difera in raport de felul navlosirii, de felul marfii
transportate, etc.
Raporturile dintre navlosant si navlositor sunt concretizate in contractul de navlosire, cele dintre
expeditor si compania de transport cu navele de linie, in contractul de transport, precum si, in
ambele cazuri, in conosament. Contractul sub cele doua forme si conosamentul fac dovada
incheierii contractului de transport si a conditiilor de executare a transportului, dar acestea pot fi
dovedite si cu oricare alt mijloc legal de proba
3. Argumentafi rationamentul existenfei formelor distincte ale contractului de

transport interntional maritim de marfuri functie de tipul navigatiei maritime.

Din cele expuse mai sus se face o concluzie (seao)

Subiectul 33
1. Definifi contractul de transport international de marfuri pe sosele prin prisma
Convenliei CMR din 1956.
Art. 1 - 1. Prezenta conventie se aplica oricarui contract de transport de marfuri pe sosele, cu
titlu oneros, cu vehicule, cind locul primirii marfii si locul prevazut pentru eliberare, asa cum sint
indicate in contract, sint situate in doua tari diferite, dintre care cel putin una este tara
contractanta, independent de domiciliul si de nationalitatea participantilor la contract.
2. Determinali confinutul scrisorii de trasura internationala.
Proba contractului de transport de face prin scrisoare de trasura. Absenta, neregularitatea sau
pierderea scrisorii de trasura nu afecteaza nici existenta, nici valabilitatea contractului de
transport, care ramine supus dispozitiilor prezentei conventii.
Art. 5 - 1. Scrisoarea de trasura este intocmita in trei exemplare originale, semnate de expeditor
si de transportator, aceste semnaturi putind sa fie imprimate sau inlocuite prin stampilele
expeditorului si transportatorului, daca legislatia tarii in care este intocmita scrisoarea de trasura
o permite. Primul exemplar se remite expeditorului, al doilea insoteste marfa, iar al treilea se
retine de transportator.
2. In cazul in care marfa de transportat trebuie sa fie incarcata de vehicule diferite sau daca este
vorba de diferite feluri de marfa ori de loturi distincte, expeditorul sau transportatorul are dreptul
sa ceara intocmirea de scrisori de trasura pentru fiecare vehicul folosit sau pentru fiecare fel de
marfa ori lot de marfuri.
Art. 6 - 1. Scrisoarea de trasura trebuie sa contina urmatoarele date:
a) locul si data intocmirii sale;
b) numele si adresa expeditorului;
c) numele si adresa transportatorului;
d) locul si data primirii marfii si locul prevazut pentru eliberarea acesteia;
e) numele si adresa destinatarului;
f) denumirea curenta a naturii marfii si felul ambalajului, iar pentru marfurile
periculoase, denumirea lor general recunoscuta;
g) numarul coletelor, marcajele speciale si numerele lor;
h) greutatea bruta sau cantitatea astfel exprimata a marfii;
i) cheltuielile aferente transportului (pret de transport, cheltuieli accesorii, taxe de vama
si alte cheltuieli survenite de la incheierea contractului si pina la eliberare);
j) instructiunile necesare pentru formalitatile de vama si altele;
k) indicatia ca transportul este supus regimului stabilit prin prezenta conventie si nici unei
alte
clauze contrare.
2. Daca este cazul, scrisoare de trasura trebuie sa contina si indicatiile urmatoare:
a) interzicerea transbordarii;
b) cheltuielile pe care expeditorul le ia asupra sa;
c) totalul sumelor ramburs de perceput la eliberarea marfii;
d) valoarea declarata a marfii si suma care reprezinta interesul special la eliberare;
e) instructiunile expeditorului catre transportator cu privire la asigurarea marfii;
f) termenul convenit in care transportul trebuie sa fie efectuat;
g) lista documentelor remise transportatorului.
3. Partile pot insera in scrisoarea de trasura orice alta indicatie pe care ele o considera utila.
crisoarea de trasura face dovada, pina la proba contrarie, a conditiilor contractului si a primirii
marfii de catre transportator.
2. In absenta inscrierii in scrisoarea de trasura rezervelor motivate ale transportatorului, exista
prezumtia ca marfa si ambalajul ei erau in stare aparenta buna in momentul primirii de catre

transportator si ca numarul de colete, cit si marcajele si numerele lor erau conforme cu

mentiunile din scrisoarea de trasura.
In vederea indeplinirii formalitatilor de vama si a altora care trebuie facute inainte de eliberarea
marfii, expeditorul trebuie sa anexeze la scrisoarea de trasura sau sa puna la dispozitia
transportatorului documentele necesare si sa-i furnizeze toate informatiile cerute.
2. Transportatorul nu este obligat sa examineze daca aceste documente si informatii sint exacte
sau suficiente. Expeditorul este raspunzator fata de transportator pentru toate daunele care ar
putea rezulta din lipsa, insuficienta sau neregularitatea acestor documente si informatii, in afara
de cazul in care culpa este a transportatorului.
3. Argumentati formele raspunderii carusului.

4. Cap. IV - Raspunderea transportatorului

Art. 17 - 1. Transportatorul este raspunzator pentru pierderea totala sau partiala sau pentru
avariere, produse intre momentul primirii marfii si cel al eliberarii acesteia, cit si pentru
intirzierea in eliberare.
2. Transportatorul este exonerat de aceasta raspundere daca pierderea, avaria sau intirzierea a
avut drept cauza o culpa a persoanei care are dreptul sa dispuna de marfa, un ordin al acesteia
nerezultind dintr-o culpa a transportatorului, un viciu propriu al marfii sau circumstante pe
care transportatorul nu putea sa le evite si ale caror consecinte nu le putea preveni.
3. Transportatorul nu poate invoca, pentru a fi exonerat de raspundere, nici defectiunea
vehiculului pe care-l foloseste pentru efectuarea transportului, nici culpa persoanei de la care
a inchiriat vehiculul sau a prepusilor acesteia.
4. Tinind cont de articolul 18 paragrafele 2 pina la 5, transportatorul este exonerat de
raspundere daca pierderea sau avaria rezulta din riscurile particulare inerente uneia sau mai
multora dintre urmatoarele fapte:
a) folosirea de vehicule descoperite, fara prelate, daca aceasta folosire a fost convenita
intr-un mod expres si mentionata in scrisoarea de trasura;
b) lipsa sau defectuozitatea ambalajului pentru marfurile expuse prin felul lor la
stricaciuni sau avariere, cind aceste marfuri nu sint ambalate sau sint rau ambalate;
c) manipularea, incarcarea, stivuirea sau descarcarea marfii de catre expeditor sau
destinatar sau de catre persoane care actioneaza in contul expeditorului sau al al
destinatarului;
d) natura unor marfuri expuse, datorita cauzelor inerente insesi naturii lor, fie la pierdere
totala sau partiala, fie la avarie in special prin spargere, rugina, deteriorare interna si
spontana, uscare, curgere, pierdere normala sau prin actiunea insectelor sau a
rozatoarelor;
e) insuficienta sau imperfectiunea marcajelor sau a numerelor coletelor;
f) transportul de animale vii.5. Daca in baza prezentului articol, transportatorul nu
raspunde de unii factori care au cauzat dauna, raspunderea sa nu este angajata decit in
masura in care factorii de care el raspunde, in baza prezentului articol, au contribuit la
dauna.
Art. 18 - 1. Sarcina probei ca pierderea, avaria sau intirzierea eliberarii a avut drept cauza
unul dintre factorii prevazuti in articolul 17 paragraful 2 incumba transportatorului.
2. Cind transportatorul stabileste ca, tinind seama de circumstantele de fapt, pierderea sau
avarierea a putut sa rezulte din unu sau mai multe riscuri particulare prevazute in articolul 17
paragraful 4, exista prezumtia ca ea a rezultat din aceasta cauza. Cel in drept poate totusi sa
faca dovada ca dauna nu a avut drept cauza in intregime sau partial unul dintre aceste riscuri.
3. Prezumtia aratata mai sus nu este aplicabila in cazul prevazut de articolul 17 paragraful 4
a), daca este vorba de o pierdere anormala sau o pierdere de colete.
4. Daca transportul este efectuat cu ajutorul unui vehicul amenajat in vederea protejarii
marfurilor impotriva influentei caldurii, a frigului, a variatiilor de temperatura sau a

umiditatii aerului, transportatorul nu poate invoca beneficiul prevederilor articolului 17

paragraful 4 d) decit daca face dovada ca toate masurile care ii incumba, tinind cont de
circumstante, au fost luate in ceea ce priveste alegerea, intretinerea si folosirea acestor
amenajari si ca el s-a conformat instructiunilor speciale care i-au fost date.
5. Transportatorul nu poate invoca beneficiul prevederilor articolului 17 paragraful 4 f) decit
daca face dovada ca toate masurile care ii incumba in mod normal, tinind cont de
circumstante, au fost luate si ca el s-a conformat instructiunilor speciale care i-au fost date.
Art. 19 - Se considera intirziere la eliberare atunci cind marfa nu a fost eliberata in termenul
convenit sau, daca nu a fost convenit un termen, atunci cind durata efectiva a transportului
depaseste timpul care in mod rezonabil este acordat unui transportator diligent, tinindu-se
cont de circumstante si, printre altele, in cazul unei incarcari partiale, de timpul necesar
pentru asamblarea unei incarcaturi complete in conditii normale.
Art. 20 - 1. Cel in drept poate sa considere marfa pierduta, fara a prezenta alte dovezi, cind
aceasta nu a fost eliberata in termen de 30 zile de la expirarea termenului convenit sau, daca
nu a fost convenit un asemenea termen, in termen de 60 zile de la la primirea marfii de catre
transportator.
2. Cel in drept poate, primind despagubirea pentru marfa pierduta, sa ceara, in scris, sa fie
incunostintat imediat, in cazul in care marfa ar fi gasita in cursul anului care urmeaza platii
despagubirii. Confirmarea primirii unei astfel de cereri se comunica in scris.
3. In termen de 30 zile de la primirea unei atari incunostintari cel in drept poate cere ca marfa
sa-i fie predata contra platii creantelor rezultind din scrisoarea de trasura si contra restituirii
despagubirii primite, deducindu-se eventual cheltuielile care ar fi fost cuprinse in aceasta
despagubire si sub rezerva tuturor drepturilor la despagubire pentru intirzierea la eliberare
prevazuta in articolul 23 si, dupa caz, in articolul 26.
4. In cazul lipsei fie a cererii prevazute in paragraful 2, fie a instructiunilor date in termenul
de 30 zile prevazut in paragraful 3, sau daca marfa a fost gasita dupa un an de la plata de
despagubirii, transportatorul poate dispune de aceasta, conform legislatiei locului unde se
gaseste marfa.
Art. 21 - Daca marfa este eliberata destinatarului fara incasarea sumei ramburs care ar fi
trebuit sa fie perceputa de catre transportator in virtutea dispozitiilor contractului de
transport, transportatorul este obligat sa despagubeasca pe expeditor cu suma ramburs,
fara a fi prejudiciat in dreptul sau in regres impotriva destinatarului.
Art. 22 - 1. Daca expeditorul preda transportatorului marfuri periculoase, el ii
semnaleaza acestuia natura exacta a pericolului pe care marfurile il prezinta si ii indica
eventual precautiile care trebuie luate. In cazul cind aceasta semnalare nu a fost
consemnata in scrisoarea de trasura, sarcina de a face dovada, prin orice mijloace, ca
transportatorul a avut cunostinta de natura exacta a pericolului pe care il prezenta
transportul marfurilor sus-mentionate revine expeditorului sau destinatarului.
2. Marfurile periculoase care nu au fost cunoscute ca atare de catre transportator in
conditiile prevazute de paragraful 1 al prezentului articol pot fi, in orice moment si in
orice loc, descarcate, distruse sau facute inofensive de catre transportator, fara nici o
despagubire; expeditorul este in plus raspunzator pentru toate cheltuielile si daunele
rezultind din predarea la transport a acestor marfuri sau pentru transportul lor.
Art. 23 - 1. Cind, in conformitate cu dispozitiile prezentei conventii, este pusa in sarcina
transportatorului o despagubire pentru pierderea totala sau partiala a marfii, aceasta
despagubire este calculata dupa valoarea marfii la locul si in momentul primirii acesteia
pentru transport.
2. Valoarea marfii este determinata pe baza cursului bursei sau, in lipsa acestuia, pe baza
pretului curent al pietei, sau, in lipsa amindurora, pe baza valorii uzuale a marfurilor de
acelasi fel si de aceeasi calitate.

3. Totusi, cuantumul despagubirii nu poate depasi 25 franci per kilogram de greutate

bruta lipsa. Prin franc se intelege francul-aur, cu greutatea de 10/31 grame si continut de
finete de 0,900.
4. In plus, se restituie taxa de transport, taxele vamale si alte cheltuieli ivite cu ocazia
transportului marfii, in totalitate in caz de pierdere totala si proportional in caz de
pierdere partiala; alte daune-interese pentru pierdere nu sint datorate.
5. In caz de intirziere, daca cel in drept face dovada ca din aceasta intirziere a rezultat un
prejudiciu, transportatorul este tinut sa plateasca daune care nu pot depasi pretul
transportului.
6. O despagubire mai mare nu poate fi pretinsa decit in caz de declarare a valorii marfii
sau de declarare de interes special la predare, conform articolelor 24 si 26.
Art. 24 - Expeditorul poate sa declare in scrisoarea de trasura, contra platii unui
supliment de pret convenit, o valoare a marfii care depaseste limita mentionata in
paragraful 3 al articolului 23 si, in acest caz, valoarea declarata inlocuieste aceasta limita.
Art. 25 - 1. In caz de avarie, transportatorul plateste contravaloarea deprecierii marfii,
calculata pe baza valorii stabilite in conformitate cu articolul 23 paragrafele 1, 2 si 4.
2. Totusi, despagubirea nu poate sa depaseasca:
a) daca totalul expeditiei este depreciat prin avarie, suma care ar fi trebuit platita in caz de
pierdere totala;
b) daca numai o parte a expeditiei a fost depreciata prin avarie, suma care ar trebui platita
in caz de pierdere a partii depreciate.
Art. 26 - 1. Expeditorul poate fixa, facind mentiunea respectiva in scrisoarea de trasura si
contra platii un supliment de pret stabilit convenit, suma care reprezinta un interes special
la eliberare, pentru cazul unei pierderi sau avarii si pentru cazul depasirii termenului
convenit.
2. Daca a fost facuta o declaratie de interes special la eliberare, poate fi ceruta independent de despagubirile prevazute in articolele 23, 24 si 25 si pina la concurenta
contravalorii interesului declarat - o despagubire egala cu paguba suplimentara pentru
care s-a facut dovada.
Art. 27 - 1. Cel in drept poate sa pretinda pentru pagubele suferite dobinzi. Aceste
dobinzi, calculate la 5% pe an, curg din ziua reclamatiei adresate in scris
transportatorului, sau, daca nu a existat o reclamatie, din ziua introducerii actiunii in
justitie.
2. Daca elementele care servesc ca baza de calcul al despagubirii nu sint exprimate in
moneda tarii in care se cere plata, convertirea va fi facuta la cursul zilei si locului platii
despagubirii.
Art. 28 - 1. In cazurile in care, potrivit legii aplicabile, pierderea, avaria sau intirzierea
survenita in cursul unui transport supus prezentei conventii, pot da loc unei reclamatii
extracontractuale, transportatorul se poate prevala de dispozitiile prezentei conventii care
exclud raspunderea sa sau care determina ori limiteaza despagubirile datorate.In cazul
cind, pentru pierdere, avarie sau intirziere intervine raspunderea extracontractuala a uneia
dintre persoanele pentru care transportatorul raspunde potrivit prevederilor articolului 3,
aceasta persoana poate, de asemenea, sa se prevaleze de dispozitiile prezentei conventii
care exclud raspunderea transportatorului sau care determina ori limiteaza despagubirile
datorate.
Art. 29 - 1. Transportatorul nu are dreptul sa se prevaleze de dispozitiile prezentului
capitol care exclud sau limiteaza raspunderea sa sau care rastoarna sarcina probei, daca
paguba a fost provocata din dolul sau sau dintr-o culpa care ii este imputabila si care, in
conformitate cu legea tarii careia ii apartine organul de jurisdictie sesizat, este considerata
echivalenta cu un dol.
2. Acelasi lucru este valabil si daca faptele savirsite cu dol sau culpa sint ale prepusilor
transportatorului sau ale oricarei alte persoane la serviciile carora el recurge pentru

executarea transportului, daca acesti prepusi sau persoane lucreaza in exercitiul functiunii
lor. In acest caz, prepusii sau celelalte persoane nu au dreptul de a se prevala, in ceea ce
priveste raspunderea lor, de dispozitiile din prezentul capitol, mentionate in paragraful 1.

Subiectul 34
1. Descriei caracterele juridice ale CCI
Cu toate ca exista o multitudine si o diversitate de CCI acestea au un set de caractere juridice
prin care isi exprima specificitatea in raport cu contractele reglementate de drept comun. Astfel,
CCI snt contracte:
-

Cu titlu oneros toate CCI urmaresc ca finalitate obtinerea unui profit.

Sinalagmatice perfecte contractul sinalagmatic sau bilateral creaza obligatii reciproce

fiecare parte avind si drepturi si obligatii.

Comutative intrucit existenta si intinderea prestatiilor asumate de parti sint certe si

determinate (sau determinabile) chiar din momentul incheierii contractului. Aceasta este
regula, insa exista si o derogare de la ea. In activitatea de comert international exista si
contracte aleatorii (contractul de asigurare si reasigurare).

Consensuale se incheiei prin acordul de vointa al partilor.

2. Clasificati CCI dupa criterii nespecifice de natura civil

1. n raport cu efectele pe care le genereaza:
a) Contracte constitutive de drepturi creaza pe seama partilor sau pe seama unui
tert anumite drepturi subiective, inexistente pina atunci in patrimoniul titularului
b) Contracte translative de drepturi produc efect transmiterea unor drepturi reale de
la un titular la altul.
c) Contractele declarative de drepturi.
2. n functie de modul de executare:
a) contracte cu executare instantanee sau imediata au ca obiect una sau mai multe
prestatii care se indeplinesc imediat.
b) Contracte cu executare succesiva obligatiile ce revin partilor comporta o
executare in timp printr-o serie de prestatii de acelasi fel, repetate la intervale de
timp regulate sau neregulate.
3. Dup corelaia ntre ele
a) Contracte principale sint acele care au valoare juridica de sine statatoare si nu
depind de vreun alt contract.
b) Contractele accesorii sint acele care nu au o existenta si o valoare juridica de sine
stattoare.
4. n functie de obiectul obligatiilor pe care le genereaz:

a) Contracte ce dau nastere la obligatii de a da

b) Contracte ce dau nastere la obligatii de a face
c) Contracte care genereaza obligatii de a nu face.

3. Formulati reguli de interpretare a CCI

Interpretarea contractului se face conform principiuluiprioritatii vointei reale a partilor. Daca intentia
reala a partilor nu poate fi stabilita, manifestarea de vointa trebuie interpretata dupa un criteriu obiectiv.

Contractul trebuie interpretat pe principiile bunei-credine. Contractul se interpreteaz dup

intenia comun a prilor, fr a se limita la sensul literal al termenilor utilizai. La
interpretarea contractului se va ine cont de natura lui, de circumstanele n care a fost ncheiat,
de interpretarea care este dat acestuia de ctre pri sau care poate fi dedus din comportamentul
lor de pn la i de dup ncheierea contractului, precum i de uzane. Contractul produce nu
numai efecte stipulate de ctre pri, dar i efecte care, conform naturii contractului, rezult din
lege, din uzane sau din principiul echitii. Clauzele contractuale se interpreteaz n contextul
ntregului contract. Clauzele contractului se interpreteaz n sensul n care pot produce efecte,
dar nu n sensul n care nu ar produce nici un efect. Termenii polisemantici se interpreteaz n
sensul care corespunde mai mult naturii contractului. Dac prile includ n contract un exemplu
pentru facilitarea nelegerii unor clauze, ntinderea obligaiei nu se limiteaz la exemplul dat.
Clauzele contractului se refer numai la obiectul contractului, orict de generali ar fi termenii
folosii n el. Neclaritile din condiiile contractuale standard se interpreteaz n defavoarea
prii care le-a formulat. n caz de dubiu, contractul se interpreteaz n favoarea celui care a
contractat obligaia i n defavoarea celui care a stipulat-o. n toate cazurile, contractul se
interpreteaz n favoarea aderentului sau a consumatorului.

Subiectul 35
1. Relatati efecteele specifice al CCI
CCI sint prin excelenta sinalagmatice iar reciprocitatea obligatiilor izvorate din ele tine de esenta
lor. Cauza obligatiei uneia dintre parti este reprezentarea obligatiei celeilate part si invers.
Fiecare contractant cumuleaza in persoana sa dubla calitate de creditor si debitor fata de celalat
contractant. De aici decurg urmatoarele efecte specifice ale CCI:
- Dreptul creditorului de a refuza indeplinirea propriei sale prestatii daca debitorul nu-si
executa prestatia la care s-a angajat. Aceasta situatie este numita exceptio non adimpleti
contractus sau exceptia de neexecutare.
- Debitorul creditorului care si-a executat la timp si integral prestatia la care s-a obligat are
dreptul de a cere si obtine pe cale judiciara sau arbitrala rezolutiunea sau rezilierea CCI
ca sanctiune pentru neindeplinirea obligatiei de catre partenerul sau contractual.
- Distribuirea intre creditor si debitor in armonie cu anumite reguli specifice a sarcinii
riscului decurgind din neexecutarea fortuita a obligatiei contractuale asumate.
2. Stabilii cazurile prevazute de principiile UNIDROIT asupra CCI editia 2010 in
care creditorul nu poate cere executarea silita in natura a unei obligatii
Atunci cnd o parte care datoreaz o obligaie care nu are ca obiect o sum de bani nu
execut aceast obligaie cealalt parte poate cere executarea, cu excepia cazurilor n care
1
(a) executarea obligaiilor este imposibil n drept sau n fapt;
2
(b) executarea obligaiilor sau, atunci cnd este relevant, executarea silit este
nerezonabil de oneroas sau de scump;
1
(c) partea ndreptit poate obine executarea n mod rezonabil din alt surs;
2
(d) executarea are un caracter exclusiv personal;
3
(e) partea ndreptit nu cere executarea ntr-un termen rezonabil dup ce a luat la
cunotin sau ar fi trebuit s ia la cunotin de neexecutare.

3.Argumentati efectele neexecutarii contractului de comert international

Rezilierea consta in desfiintarea retroactive a contractului commercial international cu titlu de
sanctiune, la cererea partii care si-a executat prestatia pe moticul ca cealalta parte nu si-a
executat culpabil obligatiile ce ii revin. n relaiile comerciale internaionale rezolutiunea are un
domeniu mai restrins de aplicare decit in circuitul civil lipsit de elemente de
extraneitate.reducerea se explica prin ponderea masiva a contractelor de lunga durata care
presupun in mod necesar prestatii successive. Desfacere contractului commercial international
prin rezolutiune constituie o sanctiune extrema, prin aplicarea careia finalitatile urmarite de parti
la incheierea contractului sint compromise definitive. Rezolutiunea desfiinteaza efectele
contractului nu numai pentru viitor dar si pentru trecut,partile sint repuse in situatia anterioara.
Contractantul care si-a executat prestatia asumata ori s-a declarat gata sa o execute si poate proba
aceasta imprejurare, este indreptatit sa pretinda sis a obtina despagubiri de la cealalta parte.
Rezilierea contractului constituie sanctiunea concretizata in desfiintarea cu efecte numai pentru
viitor a contractelor sinalagmatice cu executare succesiva, care se aplica in caz de neexecutare
culpabila a obligatiei de catre una dintre parti. Spre deosebire de rezolutiune, rezilierea exclude
efectul retroactive.
n dreptul RM, rspunderea este prevzut la art. 602 alin.1 dac nu se execut obligaia,
debitorul este inut s despgubeasc pe creditor pentru prejudiciul cauzat, astfel, dac nu
dovedete c neexecutarea obligaiei nu este imputabil. n dreptul francez, daunele interese,
art. 1149 CC francez, dispune debitorul care a cauzat prin neexecutarea contractului un
prejudiciu cocontractantului su, este inut s repare pierderile suportate i ctigul de care acesta

a fost lipsit. Daunele interese, pot fi s nlocuiasc cu titlu principal prestaia neexecutat, fie s
completeze alte sanciuni, cum ar fi rezoluiunea, excepia de neexecutare, executarea silit n
natur .a. n common-law acordarea daunelor interese este remediul obinuit n cazul nclcrii
contractului. Dreputl la daune interese al prii lezate exist indiferent de faptul dac contractul a
fost sau nu rezolvit. Aciunea pentru daune-interese se afl de plin drept la ndemna prii lezate
spre deosebire de aciunea pentru executarea silit sau cea pentru restituire care poart mai mult
un caracter restricionar i poate fi executat doar n anumite condiii. Convenia de la Vinea,
principiile dreptului european al contractelor i UNIDROIT stabilesc ca principiu general c
creditorul trebuie s fie pus pe ct este posibil n situaia n care el s-ar fi aflat dac contractul ar
fi fost executat n modul cuvenit. Aceast condiie presupune c creditorul are dreptul la
repararea integral a prejudiciului pe care l-a suportat din cauza neexecutrii. i acest prejudiciu
cuprinde: prejudiciul efectiv i venitul ratat. Art. 74 Conv Viena
O abordare tradiional a condiiilor de aplicare a sanciunii sub form de daune interese ine de
analiza urmtoarelor elemente:
1. Neexecutarea contractului
2. Prejudiciul
3. Legtura cauzal ntre neexecutarea contractului i prejuciul

Subiectul 37
1. Identificai clauzele ce vizeaza aspectul strict juridic al CCI
n aceasta categorie doctrina juridical a inclus clauzele referitoare la raspunderea contractantilor,
la legea aplicabila contractului, la jurisdictia competent sa solutioneze litigiile intre parti.
Omiterea acestor clause din continutul contractului nu duce la nulitatea acestuia, dar poate
determina anumite dificultati in stabilirea raspunderii contractantilor sau in determinarea legii
aplicabile contractului.
2. Caracterizati clauzele cu privire la sanctiunile aplicabile partilor pentru
neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiilor asumate.
Clauzele privind raspunderea contractantilor trebuie sa contina precizari referitoare la sanctiunile
aplicabile partilor care nu-si executa obligatiile contractual. Sanctiunile se reprezinta sub forma
de penalitati, despagubiri. n continutul CCI poate fi stipulate o clauza de exonerare de
raspundere, mai ales clauza de forta majora. Partile sint libere sa prevada si clause privin
rezolutiunea contractului pentru neexecutarea obligaiilor de catre oricare dintre ele. In unele
contracte partile prevad o clauza ale carei consecinte se rasfring pe tarimul raspunderii
contractual si anume clauza solve et repete. Conform acestei clause debitorul unei prestatii
contractual nu poate inainta o actiune n rezolutiune i nici opune exceptii bazate pe neexecutarea
obligatiei correlative a celeilate parti, atita timp cit el insusi nu si-a indeplinit obligatia
contractual. Efectul acestei clause consta in stabilirea unei ordini de efectuare a prestatiilor.
Astfel mai intii trebuie platit pretul(solve), si apoi se pot face obiectiuni privind neexecutarea
obligatiei de catre cealalta parte cu posibilitatea celui care a platit pentru a-si recupera prestatia
(repete.)
3. Evidentiati in ce conditii pot fi solicitate si primate daune interese
Rspunderea contractual CCI. n dreptul RM, rspunderea este prevzut la art. 602 alin.1
dac nu se execut obligaia, debitorul este inut s despgubeasc pe creditor pentru prejudiciul
cauzat, astfel, dac nu dovedete c neexecutarea obligaiei nu este imputabil. n dreptul
francez, daunele interese, art. 1149 CC francez, dispune debitorul care a cauzat prin
neexecutarea contractului un prejudiciu cocontractantului su, este inut s repare pierderile
suportate i ctigul de care acesta a fost lipsit. Daunele interese, pot fi s nlocuiasc cu titlu
principal prestaia neexecutat, fie s completeze alte sanciuni, cum ar fi rezoluiunea, excepia
de neexecutare, executarea silit n natur .a. n common-law acordarea daunelor interese este
remediul obinuit n cazul nclcrii contractului. Dreputl la daune interese al prii lezate exist
indiferent de faptul dac contractul a fost sau nu rezolvit. Aciunea pentru daune-interese se afl
de plin drept la ndemna prii lezate spre deosebire de aciunea pentru executarea silit sau cea
pentru restituire care poart mai mult un caracter restricionar i poate fi executat doar n
anumite condiii. Convenia de la Vinea, principiile dreptului european al contractelor i
UNIDROIT stabilesc ca principiu general c creditorul trebuie s fie pus pe ct este posibil n
situaia n care el s-ar fi aflat dac contractul ar fi fost executat n modul cuvenit. Aceast
condiie presupune c creditorul are dreptul la repararea integral a prejudiciului pe care l-a
suportat din cauza neexecutrii. i acest prejudiciu cuprinde: prejudiciul efectiv i venitul ratat.
Art. 74 Conv Viena
O abordare tradiional a condiiilor de aplicare a sanciunii sub form de daune interese ine de
analiza urmtoarelor elemente:
1. Neexecutarea contractului
2. Prejudiciul

3. Legtura cauzal ntre neexecutarea contractului i prejuciul

1. n dreptul intern i internaional, neexecutarea sau nclcarea contractului este condiia de baz
a sanciunii daune-interese, puse la dispoziia creditorului lezat. Un rol important l ocup
instituia culpei, care totodat este diferit: unele sisteme de drept impun debitorul o
responsabilitate de plin drept; altele cer existena culpei; iar altele au un sistem mixt, n care
debitorul este responsabil de plin drept n unele cazuri i doar pentru culp n alte cazuri. n RM
culpa debitorului este necesar pentru survenirea rspunderii, prin plata daunelor-interese,
potrivit cruia debitorul poart rspundere numai pentru dol sau intenie, sau culp (impruden
sau neglijen) dac legea sau contractul nu prevede altfel, sau dac din coninutul sau natura
contractului nu reiese altfel.
Prejudiciul sistemele naionale i internaionale prevd acordarea de daune-interese numai
atunci cnd creditorului i-a fost cauzat un prejudiciu. Caracterul reparator al daunelor
interese este privit prin prisma principiului general, recunoscut n toate sistemele de drept i
se numete reparare integral a prejudiciului

Subiectul 38
4. Descrieti conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca accepatarea pentru a produce
efecte juridice.
Acceptarea reprezinta o manifestare de vointa a destinatarului ofertei de a incheia un contract in
conditiile prevazute de oferta. Pentru a constitui o acceptare ea trebuie sa exprime neindoielnic
vointa destinatarului de a se angaja juridic in conditiile prevazute de oferta publica. Acceptarea
poate fi expresa (scrisa, verbal, prin actiuni concludente), tacita cind se materializeaza printr-un
fapt juridic sau prin alt comportament a destinatarului care exprima vointa sa de a accepta oferta.
Indifferent de tipul de acceptare expresa sau tacita acceptarea ofertei are valoare juridical egala.
Pentru a produce efecte juridice acceptarea trebuie sa intruneasca urmtoarele conditii:
-

Sa emane de la destinatarul ofertei sau de la reprezentantul sau legal

Trebuie sa fie conforma cu oferta
Sa ajunga la cunostinta ofertantului nauntrul termenului de acceptare, ceea ce inseamna
ca acceptarea sa fie facuta inainte ca oferta sa fi fost revocata sau sa devina caduca.

5. Determinati efectele acceptarii tardive

Acceptarea este tardiva in aceea situatie in care a ajuns la ofertant dupa expirarea termenului de
acceptare a ofertei sau in lipsa acetui termen intr-o perioada de timp rezonabila calculate de la
data expirarii ofertei. n principiu acceptarea tardiva este lipsita de efecte juridice. Totusi, ea
poate fi luata in considerare drept acceptare in urmatoarele situatii:
-

Ofertantul fara intirziere il informeaza verbal sau prin aviz pe acceptant despre aceasta.
Acceptarea a fost expediata inauntrul termenului dar a ajuns la cunostinta ofertantului
dupa expirarea acestui termen indifferent de cauzele care au generat aceasta intirziere.

6. Decideti asupra momentului incheierii CCI inter absents

La incheierea contractului prin telefon momentul incheierii contractului este momentul
convorbirii telefonice, iar locul incheierii contrcului se determina in felul urmator:
-

Pentru sistemul de drept continental este locul celui care are initiative telefonica
In common law este considerat locul celui apelat telephonic.

In vederea determinrii momentului incheierii contractului prin corespondenta sint cunoscute 4

sisteme:
9. Sistemul emisiunii sau declaratiunii acceptarii contractual se considera incheiat in
momentul in care destinatarul ofertei s-a declarat de accord de a incheia contractul.
10. Sistemul expedierii acceptarii destinatarul acceptarii expediaza acceptarea catre
ofertant.
11. Sistemul receptiei acceptarii potrivit caruia momentul incheierii contractului este
momentul in care acceptarea a ajuns la ofertant. Inconvenient consta in aceea ca practica
a demonstrate ca nu toata corespondenta este luata la cunostinta imediat ce aceasta ajunge

la sediul oferatntului. In acest system promovat de tarile europene mai ales de Germania
riscul caii postale este suportat de acceptant.
12. Sistemul informatiei contractual se considera incheiat in momentul in care ofertantul ia
efctiv cunostinta cu continutul acceptarii.

Subiectul 39

1. Definiti contractul de transport internalional maritim de marfuri prin prisma

Conventiei de la Hamburg din 1978.
Contract de transport pe mare nseamn orice contract prin care cruul se obliga, contra plii
unui navlu, sa transporte mrfuri pe mare de la un port la altul; n orice caz, un contract care
implica, pe lng transportul pe mare, i transportul cu alte mijloace, este considerat contract de
transport pe mare n sensul prezentei convenii numai n msura n care are legatura cu
transportul pe mare
2. Enumerati si caracterizati formele contractului de transport international
maritim de marfuri.
In intreaga lume, marile companii de transport naval isi organizeaza exploatarea navelor
comerciale, de care dispun, in doua mari categorii de transport si anume:
. transportul cu nave de linie;
. transportul cu nave de tramp.
Transportul marfurilor cu navele de linie este preponderent in transportul marfurilor generale si
aproape in exclusivitate in transportul marfurilor containerizate. Are un caracter regulat si de
permanenta, intre anumite porturi de expediere si de destinatie, dupa un grafic cunoscut.
Transportul cu nave de linie este mai bine organizat decit cel tramp, liniile respective avind
reprezentanti in fiecare port de escala si dane proprii sau inchiriate. Nava soseste si pleaca
indiferent daca este incarcata la capacitate. Deaceia costurile de exploatare sunt mai mari si deci
navlurile sunt ridicate.
Corespunzator celor doua forme de transport (de linie si tramp), contractul de transport maritim
de marfuri poate fi incheiat in urmatoarele forme:
I. O prima forma este aceea a contractului de transport naval propriu-zis, adica pentru
transporturile executate cu navele de linie.
In acest caz contractul se incheie pentru transportul marfurilor determinate cu bucata, pentru
transportul de colete, in containere si palete.
Sunt asimilate transporturilor cu vasele de linie acele transporturi efectuate cu vase, care desi nu
servesc cu regularitate anumite porturi, executa totusi transporturi de marfliri pe baza de
conosament, in care sunt mentionate conditiile vaselor de linie.
II. O alta forma a contractului de transport naval este aceea a contractului de navlosire, prin care
se pune la dispozitia navlositorului pentru transport o nava, parti din ea sau o incapere de catre
navlosant. Acest contract se incheie in cazul navigatiei tramp, care nu are un itinerar fix si un
orar precis. Navele circula in cautarea de marfa si se opresc in acele porturi unde se gasesc
incarcaturi. In temeiul acestui contract se transporta cu precadere marfuri de masa, in vrac, cu
ocuparea spatiului de transport al navei in intregime sau in parte, partile stabilind portul de
incarcare si cel de destinatie.
Atunci cand contractul prevede transportul unei incarcaturi complete sau punerea la dispozitie a
unei nave in acest scop, contractul de navlosire este incorporat intr-un document numit charterparty.
La transporturile de marfuri cu navele de tramp, charter-party este intotdeauna insotit de un
conosament, la transporturile cu navele de linie este obligatorie insotirea marfurilor de un
conosament, charter-party nefiind obligatoriu.
Contractul de navlosire (charter-party ) se incheie in mai multe forme, dintre care cele mai
importante si folosite sunt urmatoarele:
. Time charter presupune obligatia armatorului de a pune la dispozitia navlositorului nava cu
echipaj, pentru a transporta intr-o anumita perioada de timp o anumita marfa sau calatori, sa
suporte cheltuielile cu intretinerea echipajului, a navei (combustibil, asigurarea navei );
Raspunderea pentru exploatarea tehnica a navei revine armatorului (navlosantului), iar cea
pentru exploatarea comerciala, navlositorului.
Voyage charter se incheie pentru o singura calatorie de la un port la altul, pentru o calatorie in

ambele sensuri, pentru calatorii circulare si pentru voiaje consecutive.Armatorul suporta toate
cheltuielile pentru intretinerea navei si a echipajului si celelalte auxiliare (taxe de canal, portuare
etc.), iar navlositorul se obliga sa plateasca navlul convenit.Raspunderea pentru exploatarea
tehnica si comerciala a navei revine armatorului.
. Demise Charter se foloseste in special in cazul tancurilor petroliere, cind navlositorul devine
armator-chirias, dobindind pe perioada de valabilitate a contractului posesia si controlul deplin al
navei. Armatorul pune la dispozitia navlositorului nava fara echipaj, in buna stare de functionare.
Navlositorul echipeaza nava si plateste anticipat navlul, suportind cheltuielile cu echipajul si
combustibilul, precum si taxele de canal, portuare etc.;
Navlositorul este raspunzator pentru consecintele care rezulta din exploatarea tehnica si
comerciala a navei. El nu poate utiliza nava in afara porturilor stabilite in contract si. nu o poate
incarca cu alte marfuri decit cele stabilite prin acordul partilor.
In practica internationala mai exista si alte tipuri de charter cum:
. charter general - contractul prin care armatorul se obliga sa transporte o cantitate determinata de
marfa intr-o perioada de timp determinata;
. bareboat charter - inchirierea navei fara echipaj - se utilizeaza pentru procurarea navelor cu
plata m rate. La expirarea termenului de chirie nava devine proprietate a navlositorului.
. daily - inchirierea navei pentru deplasarea pe rute necunoscute;
In contractul de transport cu navele de linie nu se pune la dispozitia expeditorului nava, ca in
contractul de navlosire, ci se realizeaza numai efectuarea transportului lotului de marfa contractat
(coletelor, containerelor, paletelor etc.).
In ambele forme de contract se elibereaza de catre compania de transport naval un document de
transport denumit conosament sau polita de incarcare, ce constituie un titlu reprezentativ al
marfii.
Eliberind conosamentul, transportatorul recunoaste in persoana posesorului sau ca fiind
proprietarul marfii ce se transporta si care poate pretinde eliberarea marfii.
Incheierea contractului de transport maritim
Ambele contracte de transport naval (de navlosire si cu navele de linie), se incheie in forma
scrisa, folosindu-se formulare tipizate, care difera in raport de felul navlosirii, de felul marfii
transportate, etc.
Raporturile dintre navlosant si navlositor sunt concretizate in contractul de navlosire, cele dintre
expeditor si compania de transport cu navele de linie, in contractul de transport, precum si, in
ambele cazuri, in conosament. Contractul sub cele doua forme si conosamentul fac dovada
incheierii contractului de transport si a conditiilor de executare a transportului, dar acestea pot fi
dovedite si cu oricare alt mijloc legal de proba
3.

Argumentafi rationamentul existenfei formelor distincte ale contractului de

transport interntional maritim de marfuri functie de tipul navigatiei maritime.

Din cele expuse mai sus se face o concluzie (seao)

Subiectul 40

1. Relatai particularitatile conosamentului ca forma a contractului de transport

internaional maritim de marfuri.
Ca urmare a ncheierii unui contract de navlosire sau a unui contract de transport cu navele de linie,
primirea la transport a mrfurilor se face pe baza de conosamente.
O definiie a conosamentului se gsete n art. 1 pct. 7 din Convenia Naiunilor Unite privind transportul
de mrfuri pe mare din 1978, care prevede c prin conosament se nelege un document care face dovada
unui contract de transport pe mare i a prelurii sau ncrcrii mrfurilor de ctre cru, prin care
cruul se oblig s livreze mrfurile contra prezentrii acestui document. O astfel de obligaie se
realizeaz prin prevederea expres din document ca mrfurile s fie livrate la ordinul unei persoane
nominalizate, la ordin, sau la purttor. In doctrina conosamentul este definit ca documentul eliberat de
comandantul navei prin care se atesta ca marfa a fost incarcata pe nava sau a fost preluata de nava pentru
incarcare in vederea transportarii pina la portul de destinatie.
2. Determintai tipurile de conosamente conform criteriilor de clasificare a acestora
1. n functie de corelatia lor exist:
- Conosament nominativ este acel conosament care contine numele beneficiarului. Strict juridic
se poate transmite numai prin cesiune.
- Conosamentul la ordin care contine clauza la ordin dupa care urmeaza numele beneficarului
care il poate andosa unei alte persoane
- Conosamentul la purtator cel care contine clauza la purtator fara numele beneficiarului,
beneficiar fiin intotdeauna posesorul.
2. In functie de momentul incarcarii marfii pe nava:
- Conosamentul incarcat la bord se elibereaza in bza ordinului de imbarco emis de ofiterul second
responsabil de incarcarea si descarcarea marfii.
- Conosamnetul primit spre incarcare se utilizeaza mai ales in transpportul marfurilor cu nave de
linie.
3. In functie de distant de transport acoperita
- Conosament direct se utilizeaza pentru transportul din poarta in poarta acoperind intreaga
distant de la expeditor si pina la destinatar, indifferent de modalitatea de transport.
- Conosament de serviciu este eliberat din ordinal carausului principal de catre fiecare participant
la lantul de transport maritime, nu este negociabil.
- Conosamentul oceanic sau maritime acopera transportul de la un port maritime sau oceanic la
altul.
4. n functie de continuitatea transportului:
- Conosamentul cu transbordare se refera la loturi de marfuri care urmeaza sa fie duse pina intrun port in care exista un flux mare de transport, de unde urmeaza a fi preluate de alte nave
- Conosamnetul fara transbordare se refera la transportul direct din portul de expeditie la cel de
destinaie fara folosirea unui port intermediary in care marfa sa fie transferata in alta nava.
5. In functie de emitent:
- Conosament eliberat de caraus
- Conosamnet eliberat de agentul carausului
- Conosamentul eliberata de operatorul multimodal si casa de expeditie international
6. In functie de modul de realizare a transportului:
- Conosament conventional care se utilizeaza in cazul transportului cu nave exploatate in
sistemul tramp.
- Conosamentul de linie care se utilizeaza in cazul transportului cu nave de linie, programate cu
orar si rute prestabilite.

3. Argumentati functiile principale ale conosamentului

Una din functiile traditionale ale conosamentului este aceea de a prezenta cantitatea exacta si
conditia aparenta a marfurilor la momentul preluarii acestora de catre caraus. Odata ce carausul a
mentionat, n conosament, cantitatea si starea aparenta a marfurilor preluate spre transport se
considera ca acestea i-au fost predate carausului n cantitatea si conditia mentionate. n situatia n
care conosamentele au fost eliberate, carausul are dreptul de a dovedi ca marfurile nu au fost
preluate n cantitatea si conditia prevazute n contract doar n situatia n care conosamentul se
afla nca n posesia ncarcatorului.
Aceasta functie a conosamentului are implicatii foarte mari n contextul comertului maritim
international. n momentul n care se afla n posesia conosamentului, ncarcatorul, care este de
cele mai multe ori si vnzatorul ntr-un contract de vnzare internationala, i poate proba
cumparatorului ca a livrat marfurile n conformitate cu prevederile contractului de vnzare.
Conosamentul i permite cumparatorului sa-si ncaseze contravaloarea marfurilor livrate doar
daca acesta este n deplina concordanta cu cerintele impuse prin acreditiv sau scrisoarea de credit
documentar. De aici rezida si importanta pe care o are, pentru ncarcator, obtinerea unui
conosament care sa nu contina remarci cu privire la cantitatea si conditia aparenta a marfurilor.
Aceasta functie a conosamentului este la fel de importanta si pentru cumparatorul marfii care
doreste sa aiba deplina ncredere n continutul conosamentului deoarece pe baza acestuia el
plateste pretul marfii nainte de a primi marfa. n acest context carausul si pierde dreptul de a
demonstra n fata unui posesor al conosamentului, altul dect ncarcatorul, ca marfurile nu au
fost primite spre ncarcare n cantitatea si conditia aparenta mentionata n conosament. n mod
uzual, nainte de ncarcarea marfurilor pe nava, exista negocieri ntre navlositor si armator,
negocieri ce se pot finaliza cu ncheierea unui contract (fie el un contract de navlosire sau
un booking-note) sau doar cu o ntelegere verbala. Conosamentul ce se va emite, dupa preluarea
spre transport a marfurilor de catre caraus sau dupa ce acestea vor fi ncarcate pe nava, trebuie sa
fie n stricta conformitate cu termenii acestei ntelegeri. Deoarece emiterea conosamentului este
ulterioara ntelegerii dintre navlositor si armator se spune ca din punct de vedere legal
conosamentul este o dovada a existentei contractului de transport. Pentru scopuri practice
conosamentul poate fi considerat ca fiind contractul de transport.

Subiectul 41
1. Definite si descrieti caracterul complex al CI de engineering prin prisma contractelor
model al CCI

Consulting-ul const n studierea i cercetarea pentru beneficiar a

posibilitilor tehnice i comerciale, n baza stadiului actual al tiinei i practicii ntrun
anumit domeniu i acordarea corespunztoare de asisten tehnic.
Engineering-ul este un complex de operaiuni, prealabile sau concomitente,
de concepie i elaborare, precum i de coordonare i executare a proiectelor i
lucrrilor pentru realizarea unui obiectiv.
Operaiunile de engineering se ndeplinesc n cadrul a dou faze principale:
faza de studii, ce include cercetrile n baza crora se elaboreaz un proiect, i faza de
executare, ce cuprinde realizarea sau punerea n stare de serviciu a unui obiectiv.
n raport de natura prestaiilor, activitatea de engineering implic urmtoarele
operaiuni: engineering economic, care urmrete stabilirea tiinific, pe baza unor
principii economice, a soluiei optime pentru realizarea unui obiectiv industrial;
engineering de proiectare, care cuprinde lucrrile de proiectare, necesare pentru realizarea fizic
a obiectivului industrial; engineering industrial, care se ocup cu
organizarea i coordonarea activitii oamenilor, utilajelor i materialelor, cu
organizarea conducerii obiectivului industrial.
Noiunile de consulting i engineering se utilizeaz mpreun sau separat.
Fiecare activitate prezint unele trsturi proprii, dar prin coninutul lor, ele se aseamana.
2. definite contractual de reengineering ca foma specifica a contractului de engineering,
caractezitai esenta si variettaile acestuia
Recent, pe piaa internaional un nou tip de serviciu - serviciu de re-engineering, care au
reproiectarea o firm strin lui.
Reengineering (englez Re-engineering) - servicii de inginerie de consultanta pentru
restructurarea sistemelor de organizare i de gestionare a proceselor de producie i comerciale i
de investiii ale entitii, n scopul de a mbunti competitivitatea i stabilitatea financiar.
Reengineering este de dou tipuri: criza de re-engineering i reengineering.
Reproiectarea Criza are drept scop rezolvarea problemelor de criz ale unei entiti
economice. Acesta este utilizat n cazurile n care impactul activitilor financiare i comerciale
i industriale i comerciale ale unei entiti economice n continu scdere, competitivitatea
acesteia care intr brusc tendina bankrotstvai nuzhenkompleks msuri pentru a soluiona aceast
criz.
Astzi, n criz trebuie s reorganizeze multe entiti de producie ale Federaiei Ruse.
Acest lucru se datoreaz n urmtoarele motive:
n structura actual de organizare i de gestionare a ntreprinderilor industriale i de afaceri,
exist nc multe lacune lsate de vechiul regim, ceea ce conduce la costuri inutile de munc,
resurse financiare i materiale;
noi elemente ale procesului de afaceri sunt nc n fa i slab dezvoltate.
Reengineering de dezvoltare este utilizat n cazurile n care dinamica redus i structura de
execuie de organizare i gestionare a procesului de producie i de comer i de investiii a atins
deja nivelul maxim de profit.
Acest tip de inginerie invers n Rusia, este tipic pentru firmele comerciale. De exemplu, dac n
1993 situaia a fost considerat o vnzare normal de mrfuri pe prepaid, apoi n 1996 a existat o
tendin clar de parteneriate cu antreprenori, pe baza de credite comerciale, credite comerciale
(de exemplu, plata n rate).

mprumut de mrfuri - este furnizarea de elemente n proprietate de ctre o parte la un alt

partid. mprumut de mrfuri profitabile parteneri en-gros i regionale, care nu au capital de lucru
sau nu doresc s i asume riscuri.
Scheme de credite comerciale i de transport necesit o schema de austeritate mult mai strict i
de contabilitate, ce sistem de plat.
n procesul de reorganizare a unui sistem de management de business entitate bazat pe inginerie
invers de la procesul de tranziie de afaceri pentru reingineria proceselor de afaceri,.
Un proces de afaceri este de aciune a personalului administrativ n procesul
economic.Reproiectarea proceselor de afaceri, - este optimizarea de gestionare a proceselor
economice.
Firme de inginerie implicate n re-inginerie pot fi mprite n patru tipuri.
Primul tip - este de firme strine i consultani. Acestea sunt, n principal, servicii de audit i
servicii de gestionare a informaiilor cu ajutorul computerelor i a software-ul lor.
Al doilea tip - o firm de consultan, care lucreaz ca integratori de sisteme. Aceste firme pot
funciona numai la cel mai nalt nivel de management al agenilor economici i sunt departe de
proceduri contabile i tehnologii pentru punerea lor n aplicare. Sarcina lor principal este de a
construi cele mai bune modele cu ajutorul unor programe strine i introducerea sistemelor de
management al documentelor. Astfel de firme nu au experien n managementul financiar. Ei
lucreaz pe baz de proiect i nu sunt capabili de decizii de larg consum.
Al treilea tip - o firm de design care va proiecta compania perfect, adic problema de afaceri
de design optim. Cu toate acestea, aceste firme s-au nu poate pune n practic acest proiect i s
fac recomandri pentru punerea sa n aplicare.
Al patrulea tip - o companie implicat n punerea n practic a reengineering. Scopul lor
principal - punerea n aplicare rapid a rezultatelor de re-inginerie entitate de afaceri de
management de proiect, n scopul de a elimina criza, doar pentru a oferi un sistem de control mai
optim.
3.Argumentati oportunitatea selectarii tipurilor contractului de engineering in functie de
finaliatea urmarita de beneficiar si nivelul de raspundere a companiei de engineering
Obiectul contractului
Obiectul contractului de consulting-engineering l formeaz operaiunile
prestate, de la simple consultaii pn la realizarea unor proiecte sau obiective.
Prestaiile de engineering necesare pentru executarea unui obiectiv industrial cuprind
urmtoarele operaiuni: cercetri i studii preliminare; elaborarea planurilor;
asigurarea materiilor prime i utilitilor; realizarea construciilor civile; furnizarea de
echipamente, utilaje, materiale sau piese de schimb; livrarea documentaiei tehnice;
asigurarea asistenei tehnice.
Efectele contractului
Societatea sau prestatorul de engineering trebuie s-i realizeze misiunea
potrivit prevederilor menionate n contract. n raport de specificul contractului,
prestatorul de engineering poate avea urmtoarele obligaii: efectuarea de studii;
conducerea realizrii obiectivului industrial; prestarea de asisten tehnic;
coordonarea activitii antreprenorilor; verificarea lucrrilor de montaj; predarea
documentaiei obiectivului; garantarea funcionrii i capacitii obiectivului;

pstrarea secretului informaiilor i realizrilor.

Obligaiile clientului sau beneficiarului sunt de a plti preul i de a preda
toate datele i informaiile cerute. Clientul mai poate fi obligat s presteze unele
servicii, s furnizeze anumite bunuri sau s obin autorizaiile necesare.
n determinarea obligaiei principale a clientului, plata preului, se aplic
urmtoarele principii: plata se face numai de ctre client; valoarea retribuiei include
i cheltuielile cu caracter permanent, ntreprinse de societate pentru sporirea
potenialului tehnico-tiinific; modul i condiiile de efectuare a plii sunt stabilite
de catre parti.

Subiectul 42

1. Definite contractual internaional de transport feroviar de marfuri prin prisma

Acodrului din 1951 referitor la transporturile internaionale feroviare de marfuri si
Conventia COTIF din 1980
Varietate a contractului comercial de transport avand ca obiect bunuri mobile a caror cantitate
(greutate sau volum) depaseste limitele admise prin regulamente pentru bagaje sau mesagerii si
presupunand utilizarea ca mijloace de transport a bunurilor respective, vagoanele de cale ferata.
Contractul se incheie intre predatorul marfurilor si intreprinderea de cale ferata din statia de
incarcare, care actioneaza atat in nume propriu cat si in numele cailor ferate ce concura la
realizarea transportului international respectiv; incheierea acestui contract se face sub forma unui
document tipizat, numit scrisoare de trasura internationala.
2. Caracterizati regimul juridic al scrisorii de trasura feroviara

Desi la executarea unui transport internaional contribuie doua sau mai multe intreprinderi de
cale ferata din doua sau mai multe state, contractual de transport se incheiei intra predatorul
marfii si intraprinderea de cale ferata din statia de incarcare care actioneaza atit in nume propriu
cit si in numele cailor ferate care particpica la realizarea contractului internaional respective.
Contractul de transport se considera incheiat din momentul in care statia a preluat marfa si a
confirmat primirea prin aplicarea stampilei pe scrisoarea de trasura. Contractual de transport
internaional se incheie sub forma unui document tipizat numit scrisoare de trasura feroviara. Ea
trebuie redactata in limba oficiala a tarii de predare si se traduce in limba franceza, germana,
engleza sau italiana potrivit CIM. Scrisoare de trasura international se intocmeste in mai multe
exemplare si anume:
-

Originalul, care insoteste transportul pe tot parcursul impreuna cu documentele

comerciale anexate si se elibereaza destinatarului o data cu marfa si cu documentele
comerciale.
Foaia de expeditie care e oprita de statia de destinatie si care serveste la decontarea
cheltuielilor de transport in caile ferate. Foaia de expeditie se elibereaza intr0un numar de
exemplare egal cu numarul cailor ferate participante la transport.
Avizul si adeverinta de primire care insotesc marfa pina la destinatar, pentru notificarea
destinatarului si confirmarea primirii marifii de catre acesta.
Duplicatul care ramine in posesia predatorului dupa aplicarea stampile statiei de
expeditie.
Certificatul scrisorii de trasura care insoteste transportul pina la frontier tarii de
expeditie
Copia scrisorii de trasura care ramine la statia de expediere

Inscrisoarea de trasura se contine:Numele si adresa predatorului;Denumirea statiei si al caii

ferate de primire a marfii;Locul si data intocmirii scrisorii de trasura;Nota de
transport;Denumirea statiei de destinatie;Denumirea si adresa destinatarului;Denumirea si
cantitatea marfii;Felul ambalajului;Num Coletelor;Felul vagonului;Enumerarea documentelor
anexate.
3. Explicate si argumentati principiul raspunderii solidare a cailor ferate ca trasatura
distinctive a raspunderii carausului in contractual de transport international
feroviar
In contractual de transport se aplica regula cu privire la raspunderea mixta sau raspunderea
pentru actiunile tertului, astfel, conform 1022 CC alin 1 daca un transport care constituie obiectul
unui singur contract este realizat de mai multi carausi succesiv, fiecare din ei raspunde pentru
executarea intregului transport. Mai mult daca un caraus este in incapacitate de plata partea care

ii revine din despagubiri sip e care nu a platit-o se suporta de ceilalti carausi, proportional partii
ce le revine din taxa de transport. Precizam ca in contractual de transport se aplica si regula cu
privire la dreptul de regres.

Subiectul 43

1. Descrieti caracterele juridice ale contractului de transport internaional aerian de

marfuri prin prisma Conventiei de la Montreal pt unificarea anumitor reguli

referitoare la transportul aerian international
Contractul aerian international de marfuri este un contract in baza caruia o parte numita caraus
se obliga fata de cealalta parte numita expeditor ca in schimbul unei taxe de transport sa
transporte pe cale aerului anumite marfuri la destinatia convenita si sa le elibereze la acea
destinatie. Este un contract sinalagmatic, cu titlu oneros si conform reglementarilor uniforme are
caracter international. expresia transport internaional nseamn o r i c e transport n care,
conform acordului dintre pri, punctul de plecare i punctul de destinaie, indiferent dac exist
sau nu o ntrerupere a transportului sau o transbordare, sunt situate fie pe teritoriul a dou state
pri, fie pe teritoriul unui singur stat parte, n cazul n care exist o escal stabilit pe teritoriul
altui stat, chiar dac acel stat nu este un stat parte.

2. Caracterizati regimul juridic al scrisorii de trasura aeriene

Contractul international de transport aerian se incheie de regula sub forma scrisorii de
transport aerian international cunoscuta sub denumirea de Air Waybill sau Air Consignement
note. Scrisoare de transport are numai o valoare probatorie care confirma incheierea contractului
si primirea marfii de catre caraus. In lipsa ei contractul poate fi dovedit prin mijloace de proba de
drept comun. Scrisoare de transport aerian se incheie in trei exemplare originale si mai multe
copii. Primul exemplar original este semnat de expeditor si ramine la caraus. Al doilea exemplar
original este semnat de expeditor si de caraus insoteste marfa pina la destinatie si se preda
destinatarului. Al treilea exemplar original este semnat de caraus dupa primirea marfii si ramane
la expeditor pentru a fi negociat. Copiile scrisorii de transport sint folosite pentru a confirma
primirea de catre destinatar pentru indeplinirea formalitatilor vamale si pentru realizarea unor
decontari pentru prestatii. Semntura transportatorului i cea a expeditorului pot fi tiprite sau
nlocuite de o tampil.
Scrisoare de transport aerian trebuie sa contina urmatoarele mentiuni principale:
-

Punctul de plecare si destinatie

Greutatea, volumul, numarul si dimensiunea coletelor, felul ambalajului, marcajul si
starea marfii predate la transport.
Documentele anexate la scrisoare de trasur necesare indeplinirii formalitatilor vamale,
fiscale, fito-sanitare si de alta natura.
Numele si adresa destinatarului
Mentiuni cu privire la modul de plata a taxelor de transport
Numele si adresa expeditorului.

3. Evidentiati cauzele exoneratorii de raspundere a transportorului stabilite de

Conventiei de la Montreal pt unificarea anumitor reguli referitoare la transportul
aerian international
n cazul n care transportatorul dovedete c dauna a fost provocata sau favorizat de
neglijena sau de alt aciune greit sau omisiune a persoanei care reclam despgubirea ori

a persoanei de la care deriv drepturile acesteia, transportatorul este exonerat n ntregime

sau n parte de rspundere fa de reclamant, n msura in car e o astfel de neglijen sau
orice alt aciune greit sau omisiune a provocat dauna sau a contribuit la provocarea
acesteia. Cnd despgubirea este reclamat de o alt persoan dect pasagerul, datorit
decesului sau vtmrii suferite de pasager, transportatorul este n acelai mod exonerat, n
ntregime sau n parte, de rspundere, in msura in care dovedete c neglijena sau orice alt
aciune greit sau omisiune a respectivului pasager a provocat dauna ori a contribui! la
provocarea acesteia