Dane

Sate aparintoare: Cri, Seleu, Stejrenii

Total locuitori: 4.835
Structura etnic: romni - 3.753, maghiari - 139, germani - 138, rromi - 795, alte etnii - 10
Distribuia pe culte religioase: ortodoci - 4.370, greco-catolici - 7, romano-catolici - 38, reformai - 55, alte culte 365
Suprafaa arabil: 2.501 ha
Pduri - 4.603 ha; puni - 2.335 ha; fnee - 962 ha, vii - 183 ha, livezi - 205 ha
Resurse naturale principale: gaze naturale

Turism: - Castelul Bethlen din Cri; - Posibiliti de cazare: Motel Dracul, DN 14

Localitatea Dane este aezat pe malul stng al rului Trnava Mare, la 9 km distan de municipiul Sighioara,
ntr-o pitoreasc zon de dealuri i pduri. Este atestat documentar n anul 1348, sub numele de Danus.
Daneul a fost complet pustiit n urma marii invazii ttreti i turceti (1658), drept urmare n anul 1665 locuitori din
Sighioara i mprejurimi s-au stabilit n satul prsit, mprindu-li-se pmnt. n sat se poate admira Biserica
evanghelic fortificat, sec. XV-XVI, i Biserica ortodox de lemn Sf. Nicolae din anul 1796. mprejurimile satului
Dane sunt prielnice culturii hameiului, pomilor fructiferi i viei-de-vie. Din zona Dane provine unul din cele mai
bune soiuri de struguri, Feteasca Regal.
Satul Seleu se afl la confluena prului Seleu cu prul Hetiur. Este atestat documentar din anul 1319, sub
numele Zewles. La 23 ianuarie 1662, aici a pierit principele Transilvaniei Kemny Jnos, n lupta mpotriva turcilor.
Satul Stejrenii, atestat documentar n anul 1305, se afl pe cursul mijlociu al prului cu acelai nume, nconjurat
de pduri. Potrivit recensmntului din 1977, la acea dat n sat triau 373 de sai. Satul Cri este atestat la 1305,
sub numele de Kreisch. Aici a trit o comunitate sseasc puternic. Renumele satului este dat de castelul
Bethlen, sec. XIV-XVII, a crui frumusee impresioneaz vizitatorii. n anul 1996, datorit sprijinului Ministerului
Culturii s-au nceput lucrrile de restaurare a castelului.

Satul Dane este locul de natere al cunoscutului critic literar Cornel Regman (1919-1999).

Istoric
Satul a fost atestat documentar n anul 1343 cu numele de Danus.
Numele a suferit schimbri n timp, aprnd n diferite documente dup cum urmeaz:

1348 Danus; Vila St. Dyonisii [Denis]

1393 Dansdorf, Dansdorff
1500 Danis
1503 Donnesdorf, Donnesdorff
1504 Donnydorff

1507 Donydorff; Donysdorff; Dunesdref

1532 Dunesdorf
1671 Danos

n octombrie 1661 satul este pustiit, iar ttarii rpesc ranii de pe cmp, astfel c n 1663 se
mai recenzau numai 3 gospodrii.
Pentru a repopula localitatea pustiit de rzboaie i cium, saii au hotrt pe la 1668 s
admit i stabilirea romnilor n sat, n 1668 instalndu-se un preot romn.
La recensmntul din 1671 se consemneaz 7 gospodari (=cives) sai i 28 de gospodari
romni, un sas chiria i cinci romni chiriai (care nu posedau gospodrie proprie) i trei
vduve.

Localizare
Satul se ntinde pe rul Trnava Mare la vrsarea prului Cri n Trnava Mare. Se afl pe
drumul naional DN 14 Sighioara - Media n imediata apropiere de Sighioara.
Comuna Danes este asezata in partea centrala a Podisului Transilvaniei, in culoarul
Tarnavei Mari, pe malul stang al raului, la "Tarnava Mare". in cadrul judetului Mures,
Danesul se situeaza in sectorul sudic, la granita cu judetul Sibiu. Forma asezarii este de tip
lineal. Este strabatuta de soseaua nationala Dn 14 B Sighisoara-Medias. Localitatea este
resedinta de comuna, avand in administrare satele vecine: Cris asezat in partea de sud, la o
distanta de 9 km, Stejereni spre S-E, tot la 9 km si Seleusul Mare situat la nord, la 2 km de
Danes. Comuna se afla pe meridianul 24011'36" si paralela 46024'11", la o distanta de 9 km
de Sighisoara, cel mai apropiat municipiu, cu care se invecineaza la est.

Relieful asezarii este in cea mai mare parte deluros, comuna fiind situata in regiunea
deluroasa, cu vai si dealuri de altitudine medie si in general asimetrice. Dealurile din jur ating
inaltimi de apoximativ 500-600 m. in partea de nord a localitatii, spre Tarnava Mare apare
intinderea de lunca si ses. in subsolurile din zona se gasesc domuri gazeifere. Solurile din care
este compus relieful localitatii sunt variate: soluri brune, brune-galbui, podzolice sau brune
inchise de deal. in lunca se gasesc soluri aluvionare, aceste sunt si cele mai fertile, fiind
favorabile pentru cultura legumelor, cerealelor, plantelor furajere si cele din cultura tehnica
(hameiul).
Castelul Bethlen
Satul Dane ofer turitilor, la numai 10 km, n mijlocul unui frumos parc dendrologic, un
castel cu o istorie zbuciumat, Castelul Bethlen. Fortreaa construit de ctre familia
Bethlen, conceput dupa model german, a fost restaurat n stil renascist i transformat n
castel n anul 1400. Motenitorii familiei Bethlen, Anna, va si gnes mai triesc i astzi n
Targu-Mures. Contesa Anna, iniiatoarea Fundaiei Bethlen, a revendicat castelul ce fusese
naionalizat n 1949, iar n septembrie 2004 i-a fost retrocedat.
Biserica Evanghelic

Biserica Evanghelic a localitii Dane a fost construit la nceputul secolul XVI. Tot n acea
perioad, n scop de aprare mpotriva turcilor, a fost construit galeria nzestrat cu metreze
i creneluri, iar din vechea biseric a mai rmas un turn mai mic de aprare. Actualul turn
clopotni cu straj de lemn, construit n 1927 adpostete dou clopote turnate n 1777 i
1809. Altarul a fost construit n 1873, orga n 1910, iar cristelnia n 1723.
La 9 kilometri de Sighisoara, pe malul stang al raului Tarnava Mare, se afla comuna
Danes. Atestata documentar inca din 1348, sub numele de Danus, asezarea a avut mai multe
denumiri, de la Donesdorf si Dunesderf in dialectul sasesc, pana la Dnos in maghiara,
datorita valurilor de locuitori care au trecut pe aici. In secolul XIV aceste locul se aflau sub
sceptrul neamului Dragulestilor, caci se spune ca pe meleagurile danesene obisnuia sa mearga
la vanatoare Vlad Dracul, tatal lui Vlad Tepes. In secolul XVII tatarii au pustiit satul si au
rapit taranii de pe camp. Pentru a repopula localitatea afectata de razboaie si ciuma, sasii au
permis stabilirea romanilor in zona, inclusiv a unui preot ortodox. Astfel, comunitatea romana
s-a dezvoltat in secolele urmatoare, in timp ce numarul sasilor a scazut tot mai mult.
Ce pot vedea in Danes?
In satele Danes si Seleus exista doua biserici evanghelice fortificate, in stil gotic. Cea din
Danes a fost construita in secolul XVI, cu o galerie inzestrata cu metereze si creneluri (suturi
de zidarie) in scop de aparare impotriva turcilor, iar cea din Seleus are un aktar in stil baroc.
Nici Biserica Ortodoxa din lemn, construita in anul 196, cu hramul Sf. Nicoale, nu este de
ocolit. In satul Cris a trait o puternica comunitate saseasca, care a construit in secolul XIV
Castelul Bethlen. Obarsia familiei Bethlen este incerta si inconjuarata de legende. Se spune
ca pe vremuri exista aici o mlastina unde traia un balaur care inghitea trecatorii. Un razboinic
al familiei Bethlen, care a participat si la cruciade, a aruncat un mar de aur in gura balaurului
si acesta a murit. De aceea, blazonul familiei a devenit un sarpe cu un mar de aur in gura.
Daca vizitati castelul, aveti grija: localnicii povestesc de o contesa medievala care nu il iubea
pe sotul ei, ceea ce l-a facut pe acesta sa innebuneasca si sa bantuie si astazi holurile
castelului!
Specific local
Domeniile regale nu se rezuma, in Danes, la Vlad Dracul sau la castele vechi. Solul din
comuna este ideal pentru cultivarea hameiului, a pomilor fructiferi si mai ales a vitei de vie.
Astfel, in anii 20, a fost identificat in zona Tarnave soiul Feteasca Regala, capabil sa
produca vinuri de inalta calitate. Soiul a rezultate din incrucisarea naturala Ipolenizare libera
facuta de vant sau insecte) dintre doua soiur romanesti binecunoscute: Feteasca Alba si
Grasa. Numita si Danasa sau Galbena de Ardeal, numele face referire la fata sau
caracteristic fetelor, sugerand o anumita delicatete si finete. Prospetimea si aroma specifica
fac din Feteasca Regala cel mai raspandit vin din Romania.
Cazare in Danes puteti gasi la un han, un hotel si o pensiune din sat, iar aici se poate ajunge
fie cu autoturismul din Medias si Sighisoara pe DN 14, fie cu autobuzul din Sighisoara.
Danes se afla la o distanta de 9 kilometri de Sighisoara si 57 de kilometri de Targu Mures si
este prezentat in ghidul oficial Cele mai frumoase sate din Romania.