LEGEA CADRU A DESCENTRALIZARII NR.

195/2006

Legea cadru introduce cateva principii si concepte noi

Structura legii
Cap 1 definitii si principii generale
Cap 2 regulile procesului de descentralizare
sectiunea 1 reguli generale
sectiunea 2 standarde de cost si calitate in furnizarea
serviciilor publice si de utilitate publica descentralizate
sectiunea 3 capacitatea administrativa
Cap 3 cadrul institutional al procesului de descentralizare
Cap 4 competentele autoritatilor administratiei publice locale
sectiunea 1 competente exclusive
sectiunea 2 competente partajate
sectiunea 3 competente delegate
Cap 5 finantarea autoritatilor administratiei publice locale
Cap 6 dispozitii tranzitorii si finale

Principii ale descentralizarii

Principiul subsidiaritatii
Principiul asigurarii resurselor corespunzatoare competentelor
transferate
Principiul responsabilitatii autoritatilor administratiei publice in
raport cu competentele ce le revin care impune obligativitarea
realizarii standardelor de calitate in furnizarea serviciilor publice
si de utilitate publica
Principiul asigurarii unui proces de descentralizare stabil,
predictibil, bazat pe criterii si reguli obiective, care sa nu
constranga activitatea autoritatilor administratiei publice locale
sau sa limiteze autonomia locala financiara
Principiul echitatii asigurarea accesului tuturor cetatenilor la
serviciile publice si de utilitate publica
Principiul constangerii bugetare (!) interzice utilizarea de catre
autoritatile administratiei publice centrale a transferurilor
speciale sau a subventiilor pentru acoperirea deficitelor finale ale
bugetelor locale

Faze pilot in vederea testarii si evaluarii impactului

solutiilor propuse pentru descentralizarea unor
competente

Aceasta idee a pretestarii unor solutii este acum

formulata pentru prima data in mod expres
- O prevedere
extrem de importanta deoarece da
posibilitatea stabilirii meritelor si dezavantajelor
unei solutii inainte ca ea sa fie
implementata pe scara larga
Un domeniu in care a existat o varianta de
pretestare cu faze pilot politia comunitara;
Clujul a fost un judet pilot

Capacitatea administrativa
Capacitate administrativa Legea cadru a descentralizarii
ansamblul resurselor materiale, institutionale si umane de care
dispune o unitate administrativ-teritoriala precum si actiunile pe
care le desfasoara aceasta pentru exercitarea competentelor
stabilite prin lege
Pe baza criteriului capacitatii administrative unitatile administratvteritoriale vor fi clasificate in 2 categorii:
a) categoria I au capacitatea administrativa necesara
b) categoria II nu au aceasta capacitate
Implicatiile acestui concept: descentralizare diferentiata sau
neuniforma
Cum apreciati aceasta prevedere? Cine va profita de aceasta prevedere?
Cetatenii? Autoritatile administratiei publice locale care primesc un ragaz
pentru a-si dezvolta capacitatea administrativa? Exista si dezavantaje?

 Alte definitii ale capacitatii administrative:

World Bank: se face distinctie intre capacitate tehnica si capacitate
manageriala
Se considera ca o organizatie trebuie sa poata indeplini 4 functii de baza
pentru a fi in stare sa isi atinga obiectivele:
a) Luarea deciziilor, inclusiv planificare strategica si evaluare
b) Mobilizarea resurselor necesare (nu numai financiare!) si management
c) Comunicare si coordonare
d) Negociere, solutionarea conflictelor
Daca indeplineste aceste 4 functii satisfacator se poate afirma ca ea poseda
capacitate administrativa
Cum definim insa acest satisfacator? Cum putem masura efectiv capacitatea
administrativa? Numeroase probleme pentru ca o abordare cantitativa nu e usor
de aplicat in acest caz
Mai exista o problema cu masurarea capacitatii administrative: cine decide ce
anume inseamna capacitate administrativa? Guvernul central? Pot sa apara
conflicte/neintelegeri intre nivelul local si cel central

 O intrebare care persista: Ce ar trebui sa se faca mai intai? Construirea

capacitatii administrative la nivel local care sa fie urmata apoi de descentralizarea
prerogativelor?
Se pot realiza cele 2 obiective mentionate mai sus in acelasi timp?
O abordare traditionala, prudenta (conservatoare) a presupus dezvoltarea mai
intai a capacitatii administrative si abia apoi descentralizarea
competentelor/resurselor
Prudenta guvernelor centrale se datora: coruptie in plan local, imaturitate in
cheltuirea resurselor financiare, disparitati regionale semnificative, etc
Au existat chiar autori care au mers pana acolo incat sa afirme ca lipsa capacitatii
administrative in cazul tarilor in curs de dezvoltare face descentralizarea sa fie
ineficienta si mai mult chiar poate produce efecte nedorite (dictaturi locale,
coruptie, colapsul serviciilor publice locale)
O abordare mai recenta care arata ca se poate dezvolta capacitatea
administrativa concomitent cu procesul de descentralizare
Mottoul celor care sustin aceasta abordare unele lucruri le inveti mai bine
facandu-le decat ascultand despre cum ele sunt facute de altii

 Exista dovezi din tari ca Maroc, Tailanda, Pakistan ca capacitatea administrativa

s-a devzoltat mai ales atunci cand procesul de descentralizare a fost dublat de
programe specifice de asistenta pentru comunitatile locale
Nu trebuie plecat de la premisa ca exista o capacitate administrativa mai buna la
nivelul administratiei publice centrale decat la nivel local
De ex. in Italia studiul lui Putnam a dovedit ca rata eficacitatii guvernului
local/regional era mai mare decat cea a guvernului national
In prezent specialistii tind sa fie de acord ca nu e o solutie buna sa se faca
investitii masive in programe de dezvoltare a capacitatii institutionale inainte ca
procesul de descentralizare sa inceapa; mai degraba a se gandi programe care
incurajeaza dezvoltarea capacitatii prin practica; dezvoltare graduala pe masura ce
autoritatile locale sunt confruntate cu probleme
Important: capacitatea administrativa include si abilitatea sectorului public de la
nivel local de a intra in parteneriate cu sectorul privat si ONG-uri; faptul ca
autoritatile publice recunosc nevoia de ex. de a contracta un operator privat care sa
furnizeze un anumit serviciu public nu trebuie identificata cu lipsa capacitatii
administrative

 In

literatura de specialitate capacitatea administrativa depinde in

mare masura de marimea unitatii administrativ-teritoriale
Exista din aceasta perspectiva 2 tipuri de sisteme administrative
a) Sisteme integrate unitatile administrativ-teritoriale au marimea
care asigura cel mai bine furnizarea de servicii publice de calitate
b) Sisteme non-integrate exista numeroase autoritati ale
administratiei publice locale dar alte institutii denumite integrative
ajuta la furnizarea serviciilor de baza
Marimea unitatilor administrativ-teritoriale din Romania cel de
al doilea sistem
Din aceeasi categorie fac parte si tari precum Franta, statele
mediteraneene (Franta are cele mai multe colectiv. locale, 37.000)
Comparatie:
Polonia, 1999, 2483 unitati administrativ teritoriale, o medie de
15.561 de locuitori/unitate administrativ teritoriala
Romania, 2006, o medie de 6924 de locuitori/unitate administrativ
teritoriala

 In Romania exista insa in prezent o tendinta negativa in acest

domeniu crearea de noi comune ceea ce duce la o fragmentare si
mai mare a guvernamantului local
2004-2005 au fost create 163 de noi comune, cele mai multe avand in
componenta 1 sau 2 sate
Motive:
Institutionale nu toate satele sunt reprezentate la nivel comunal
Economice existenta pe teritoriul lor a unor activitati/firme care
genereaza profit si dorinta de a nu imparti cu alte sate/comune aceste
venituri
Politice perspectiva de a exista noi oficiali locali alesi si numiti,
creste deci influenta politica a partidelor in zona; perioada
intermediara de la crearea unei noi comune si pana la noi alegeri
Aceasta fragmentare este in mare masura ireversibila odata ce au
fost create aceste noi colectivitati locale nu vor mai putea fi
desfiintate

 Capacitatea administrativa redusa in Romania se datoreaza si:

- Slaba expertiza/pregatire a oficialilor publici de la nivel local
- Reticenta specialistilor de a lucra in administratia publica de la nivel
local
- Politizarea administratiei publice locale si a procesului de
management de la nivelul comunitatilor locale
- Coruptie
Cum pot fi contracarate aceste tendinte?
Asociatii pentru dezvoltare intercomunitara entitati care sa
poata furniza/administra servicii publice in colaborare
Zone metropolitane aglomeratii urbane
Comasare intre unit admin deja existente/reorganizare teritoriala

Criterii care vor fi avute in vedere atunci cand se decide

descentralizarea unei competente

a) Criteriul ariei geografice a beneficiarilor

descentralizarea competentelor privind furnizarea

unui servicu
public se face catre acel nivel al
administratiei publice locale
care corespunde cel mai
bine ariei geografice a beneficiarilor
b) Criteriul economiilor de scara
transferul competentelor privind furnizarea unui servicu
public se face catre acel nivel al administratiei publice
locale
care poate obtine economii de scara

Indicatori de performanta
In Legea cadru a descentralizarii 195/2006 sunt introduse conceptele de
standarde de calitate si standarde de cost
a) Standarde de calitate
indicatorii de calitatecare trebuie realizati de autoritatile administratiei
publice locale in furnizarea unui serviciu public si de utilitate publica
b) Standarde de cost
costurile normative utilizate pentru determinarea cuantumului resurselor
alocate bugetelor locale in vederea furnizarii unui serviciu unui serviciu
public si de utilitate publica
Aceste standarde presupun elaborarea unui sistem mai complex de
masurare
a performantelor autoritatilor administratiei publice locale
In continuare este exemplificat un astfel de sistem creat in Marea Britanie
pentru autoritatile locale de aici
Remarcati asemanarile si deosebirile cu ceea ce se propune in cazul
Romaniei

OBSERVATI CA SI IN ROMANIA STANDARDELE DE

CALITATE SI DE COST SUNT DEFINITE IN PRINCIPAL DE
GUVERNUL CENTRAL