Sursa: Making the Case for Environmental Justice in Central and Eastern Europe, CEU Center

for Environmental Policy and Law (CEPL), The Health and Environment Alliance (HEAL), The
Coalition for Environmental Justice, Editor Tamara Steger, martie 2007, Budapesta, Ungaria.
http://www.env-health.org/a/2571
http://www.cepl.ceu.hu/ejp

Environmental Justice Justitie ecologica / Echitate ecologica

Concept
Recent diferite tari au inceput sa abordeze fenomenul cunoscut ca inechitate / injustitie
ecologica, sau rasism ecologic. Acesti termeni sunt legati de observatiile urmatoare la nivelul
diferitelor societati - membrii unor minoritati etnice sau comunitatile cu statut socio-economic inferior,
segmentele cel mai putin educate si marginalizate ale societatii, in mod disproportionat:
sufera in urma expunerii la riscurile ecologice, datorita proximitatii fata de site-uri de depozitare a
unor deseuri periculoase, incineratoare, fabrici si alte surse de poluare;
le sunt negate beneficii naturale / biologice / ecologice precum facilitati de tratare a apei potabile si a
apelor uzate, igiena, acces la resurse naturale.
Afirmatia este sustinuta de cercetari extinse in SUA, UK, Africa de Sud, Europa Centrala si de Est.
Odata cu largirea UE spre Centrul si Estul Europei, problema echitatii / inechitatii ecologice a fost
abordata coerent si comparativ si in aceasta regiune. Rapoartele cercetarilor intreprinse indica nevoia de
justitie / echitate ecologica in ECE si in Balcani, mai ales cu referire la comunitatile rroma, din
perspectiva starii de sanatate a acestor comuntiati. Una dintre cele mai explicite manifestari ale injustitiei
ecologice este starea de sanatate a comunitatilor afectate, mult mai proasta decat a altor grupuri din
societate, stare atribuita conditiilor proaste de trai.
Abuzurile ecologice adesea duc la boli asociate expunerilor la poluanti, creste incidenta
cancerului, bolilor respiratorii, problemelor imunitare sau neurologice, precum si incidenta
malformatiilor la copii. Miscarea pentru echitate ecologica este una care vizeaza remedierea acestor
inechitati.
Cercetarea se bazeaza pe analiza a multiple surse de date (jurnale, saituri de internet, organizatii
ecologice, de sanatate publica si drepturile omului, mass-media) si releva problemele comunitatilor
confruntate cu riscuri ecologice (acolo unde locuiesc, muncesc sau la locurile de joaca) sau le este negat
accesul la beneficii de mediu precum apa, aer, sol curate sau canalizare si igienizare. Aceste comunitati
sunt vulnerabile din multiple cauze, inclusiv lipsa accesului la informatii coerente, corecte, adecvate,
excluderea din procesele decizionale sau lipsa capacitatii de a participa in procesele politice,
disciminarea fata de majoritate, marginalizarea fata de activitatile principale si insitutitiile societatii
(piata fortei de munca, servicii sociale, cetatenie).
Ce este justitia ecologica?
Justitia ecologica exista atunci cand riscurile ecologice, hazardurile, investitiile si beneficiile de
mediu sunt distribuite egal/echitabil, fara discriminare directa si indirecta la toate nivelurile
jurisdictionale si atunci cand accesul la investitii de mediu, beneficii ecologice si resurse naturale sunt
distribuite egal; accesul la informatie, participarea la luarea deciziilor si accesul la justitie in probleme
legate de mediul inconjurator sunt disponibile tuturor.
O inechitate / injustitie ecologica exista cand membrii unor minoritati etnice / grupuri
dezavantajate sufera disproportionat la nivel local, regional (sub-national) sau national din cauza unor
riscuri/ hazarduri ecologice sau din cauza incalcarii unor drepturi fundamentale ca rezultat al unor factori
de mediu sau le este negat accesul la investitii de mediu, informatie, participarea in procesele decizionale
sau accesul la justitie in probleme de mediu.
Justitia ecologica, ca miscare sociala, s-a afirmat pe masura ce comunitatile au luptat impotriva
tratamentului inegal si disciminarii in distributia efectelor negative legate de mediul inconjurator. Ca
notiune / concept ajuta la analizarea relatiei intre mediu, sanatatea umana, drepturile omului, sanatate
ocupationala obligand specialisti din domenii diferite sa reevalueze delimitarile traditionale dintre
diferitele discipline.
1

Justitia ecologica ghideaza distributia daunelor si beneficiilor legate de mediul inconjurator si

accesul si participarea in procedurile care determina aceasta distributie. Nu este vorba doar despre cine
ce primeste ci si despre procesele si procedurile care guverneaza modul in care decidem care sunt
principiile distributiei sociale.
Alti autori largesc abordarea conceptului in contextul celui de dezvoltare durabila (dezvoltarea
care satisface nevoile prezente fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface
propriile nevoi):
- justitie / echitate fata de generatiile viitoare (inter-generatii),
- justitie fata de alte specii si forme de viata (justitie fata de fiinte, altele decat umane) si
- dimensiunea sociala a distributiei in cadrul speciei umane (justitie intra-generatii).
Mediul, sanatatea si drepturile omului. Justitia ecologica in Europa
Integrarea legala si conceptuala a mediului inconjurator, sanatatii umane si drepturilor omului in
ultimele doua decenii a dat nastere la noi forme de activism social, la noi forme de protectie
constitutionala si noi drepturi ale omului in norme la nivel international si national. Originile legaturilor
intre drepturile omului si mediul inconjurator deriva din patru mari curente de gandire si cercetare:
- cercetari care indica discriminarea in distributia riscurilor si beneficiilor ecologice, ceea ce a condus
la dezvoltarea conceptului de justitie ecologica;
- cercetari care arata cum tarile dezvoltate exporta riscurile ecologice in tari in curs de dezvoltare, ceea
ce a condus la cresterea atentiei si monitorizarii acestui fenomen de catre agentiile ONU;
- miscarea pentru stabilirea dreptului la un mediu curat ca drept universal al omului, rezultand in
consacrarea constitutionala a acestui drept in constitutiile a 53 de state (la nivel anului 2004);
- argumente care sustin ca protectia mediului, ca domeniu de activitate publica, se imbunatateste
semnificativ cand saracia este redusa, se accentueaza incluziunea sociala, cetatenii sunt inarmati cu
drepturi civile care le asigura acces la informatie, participare si justitie.
Exemple de studii efectuate in Europa care indica un nivel semnificatv de inechitate ecologica chiar si in
tarile dezvoltate:
- UK compararea siturilor industriale mari cu veniturile gospodariilor a aratat ca 662 de fabrici
inregistrate in sistemul national de control integrat al poluarii sunt localizate in zone unde venitul mediu
al gospodariilor este mai putin de 15,000 de lire sterline si doar 5 fabrici erau localizate in zone unde
venitul mediu al gospodariilor era 30,000 de lire sterline sau mai mult. Studiul a fost considerat relevant
in privinta discriminarii pe baza venitului / clasei sociale.
- Germania inechitatile ecologice se reflecta mai mult asupra comunitatilor mai putin viabile din punct
de vedere economic si / sau cele de imigranti. Intr-un oras german au fost identificate antene de transmisie
pentru telefonie mobila pe acoperisul unor scoli frecventate in special de elevi imigranti. Un depozit de
deseuri nucleare a fost plasat intr-o comunitate saraca de la fosta granita dintre Germania de Est si cea de
Vest, in conditiile in care alte comunitati mai dezvoltate si mai bine localizate nu ar fi acceptat contructia
unui astfel de depozit.
Exportarea riscurilor ecologice in tari in curs de dezvoltare
In ultimi ani, tarile bogate au folosit tarile sarace ca receptaculepentru poluarea si deseurile
proprii. In mod ironic, imbunatatirile in calitatea mediului care au rezultat ca urmare a cresterii
standardelor ecologice in zonele dezvoltate (Nordul global) au contribuit uneori la cresterea activitatilor
industriale poluante si deversarea deseurilor toxice in zonele sarace (Sudul global), pe masura ce
corporatiile sau ramurile industriale au cautat in mod activ zone cu reglementare de mediu mai relaxata.
In 1992 a fost adoptata Convetia de la Basel privind controlul miscarilor transfrontaliere de deseuri
periculoase, insa clauza din conventie cu privire la reciclare a permis ca deseuri toxice sa fie clasate ca
materiale reciclabile si prin urmare sa fie considerate exportabile. O dinamica similara a aparut in Europa
la inceputul anilor 90 cand companiile din regiuni prospere ale continentului si-au contractat activitatile
de debarasare a deseurilor catre municipalitati din state mai sarace din Europa Centrala si de Est. Un
exemplu mediatizat a fost cel in care o firma germana a exportat deseuri periculoase in Albania in butoaie
etichetate ajutor umanitar. Comertul est vest cu deseuri a fost accelerat de extinderea UE. In ianuarie
2007, in Ungaria au ajuns in atentia media foarte multe cazuri de municipalitati mici sau firme din
2

Ungaria care au incheiat contracte cu firme germane pentru a le prelua deseurile, in cele mai multe cazuri
fara aducerea la cunostinta cetatenilor a acestor activitati.
Dreptul la un mediu curat
Dreptul la un mediu curat si accesul la resurse naturale sunt drepturi fundamentale ale omului.
Rezolutia Adunarii generale a ONU nr. 45/94 declara ca toti indivizii au dreptul de a trai intr-un mediu
inconjurator adecvat pentru sanatatea si bunastarea lor. Declaratia a fost rezultatul unor eforturi sustinute
ale miscarii ecologice de include acest drept intre drepturile fundamentale ale omului. Ulterior, multe
natiuni au inclus acest drept in constitutiile nationale.
Justitia ecologica si populatia Rroma
Chiar si o analiza superficiala asupra unor comunitati de rromi din Europa confirma legatura intre
conditiile de mediu suboptime, saracie si apartenenta rasiala. Desi este un aspect cunoscut faptul ca
populatia rroma este expusa discriminarii si prejudiciilor pe baze rasiale, studiile justitiei ecologice
analizeaza cum se reflecta aceasta discriminare in conditiile de trai si cum influenteaza distributia
beneficiilor si riscurilor de mediu starea de sanatate a membrilor acestor comunitati. Studiile indica o
speranta de viata mai scazuta si probabilitatea mai mare de a trai in locuinte inadecvate sau de a fi expusi
unor riscuri la locul de munca.
Transformarile economice din ECE au accentuat segregarea. Membrii comunitatii rroma au fost
printre primii care si-au pierdut locurile de munca, sunt dependenti in numar mare de asistenta sociala. Au
fost nevoiti sa paraseasca locuintele din orase si sa traiasca in cartiere improvizate la marginea oraselor
sau satelor. Legislatia complexa privind rezidenta combinata cu discriminarea duc la inabilitatea rromilor
de a se stabili unde doresc, municipalitatile le refuza resedinta, consiliile locale decid evacuarea lor. In
aceste conditii, rromii se stabilesc numai in locatii inatractive pentru populatia majoritara, problematice
din punct de vedere social, al sanatatii publice sau ecologic. Un studiu din 2004 asupra unui numar de 557
comunitati rromani a identificat urmatorii indicatori ai injustitiei ecologice: locuinte fara fundatii sau
subsol, prezenta deseurilor depozitate in proximitatea locuintelor, prezenta unor abatoare in proximitate,
asezarea e construita pe sol instabil sau inundabil, lipsa infrastructurii de incalzire (centralizata sau
conducte de gaz), lipsa infrastructurii de apa (apa potabila, canalizare), lipsa electricitatii, densitate mare a
populatiei pe metru patrat locuit, distanta de cel putin 30 minute de mers pe jos pana la un drum pavat. Un
sfert dintre asezarile cercetate intruneau 4 sau mai multi indicatori, zece asezari intruneau intre 6 si 8
indicatori. Cele mai multe comunitati au in comun lipsa canalizarii si a gazului si prezenta depozitelor de
deseuri, in conditiile in care localitatile langa care sunt situate comunitatile de rromi au facilitatile care le
lipsesc rromilor. Conditiile de locuire ale minoritarilor sau saracilor reflecta unele dintre cele mai
flagrante cazuri de injustitie ecologica. La nivel institutional sunt multiple bariere pentru a asigura un
mediu de locuire curat si sigur, in conditiile privatizarii, retrocedarii proprietatilor, modificarea statului
legal al unor terenuri. Aceste comunitati sunt situate departe de servicii publice, oportunitati de angajare
sau transport in comun. Comunitatile lor improvizate sunt situate pe terenuri a caror utilizare publica sau
comerciala este restrictionata de lege datorita nivelului de contaminare sau riscurilor prezentate.
Promovarea echitatii ecologice in Europa
Promovarea justitiei ecologice in Europa imbraca forma unor abordari multiple in care distributia
si acumularea unor drepturi sunt considerate/analizate la multe niveluri si implica numerosi actori,
strategii si institutii. Fundamentala acestui demers este dezvoltarea si intarirea unor politici la toate
nivelurile (international, national, regional, local), raspunderea sociala corporatista si initiativele civice
locale. Un alt aspect critic se refera la oportunitatile educationale, care trebuie sa fie disponibile in mod
egal pentru toti. Un studiu international a relevat ca discriminarea in distributia poluarii si accesului la apa
curata si facilitati de igiena este influentata de distributia venitului unei tari, drepturile politice si
libertatile civile, precum si rata de alfabetizare. In mod firesc, acolo unde oamenii au o capacitate mai
mare de a-si articula eficace cererile, poluatorii sunt mai inclinati sa raspunda.
Cadru de actiune la nivel de politici publice pentru promovarea justitiei ecologice in Europa
In Europa s-a stabilit un cadru de referinta pentru promovarea justitiei ecologice. Pasi concreti
includ stabilirea unor grupuri de lucru si coordonare care sa includa membri ai grupurilor discriminate
3

(rolul lor este de a identifica bune practici si de a le disemina), efectuarea de cercetari pentru
imbunatatirea gradului de cunoastere a problemelor care cad sub incidenta conceptului de echitate
ecologica, stabilirea unor mecanisme si instrumente financiare (prin fondurile structurale ale UE), crearea
unei baze legale specifice pentru echitatea ecologica (plecand de la nivelul UE).
Interrelationarea problemelor ecologice, de sanatate publica si de drepturile omului conduce la
intelegerea lor intr-un context complex si variabil.
Cadrul conceptual al justitiei ecologice
I. Distributiv
-Locuire aspecte legale; calitatea constructiilor in relatie cu siguranta si sanatatea; locatia
rezidentiala privind proximitatea fata de oras / sat, servicii publice, oportunitati de angajare, adecvarea
terenului in privinta apararii impotriva inundatiilor; calitatea aerului; calitatea apei; calitatea solului;
proximitatea si vulnerabilitatea fata de hazarduri ecologice; gradul de mentinere a resedintei.
-Apa acces (distanta fata de sursa de apa, disponibilitatea, consistenta furnizarii); componenta
chimica si biologica a apei.
-Facilitati sanitare existenta si calitatea epurarii apelor uzate sau de canalizare; mentenanta
facilitatilor sanitare.
-Managementul deseurilor accesul si furnizarea unor servicii adecvate de colectare a deseurilor;
taxele asociate cu serviciile de management al deseurilor trebuie sa reflecte fluxul efectiv de deseuri;
practicile de depozitare ilegala.
-Servicii de sanatate acces, furnizare, grad de acoperire.
II. Procedural
-Acces la reprezentare reprezentarea minoritatilor in sistemul politic (sistemul electoral si
exprimarea ingrijorarilor minoritatilor, prevederi pentru reprezentarea minoritatilor, impedimente
structurale pentru participarea efectiva a minoritatilor); reprezentarea efectiva a minoritatilor (cantitativa
numerica si calitativa - perceptiile grupului asupra reprezentarii publice); prevederile legale pentru
participarea directa (referendum); drepturi de vot in toate alegerile relevante.
-Acces la justitie adecvarea legislatiei nationale la prevederile internationale; disponibilitatea
asistarii legale pentru grupuri vulnerabile; gradul de impartialitate a sistemului legal; disponibilitatea si
responsabilitatea cailor administrative de apel.
-Accesul la informatie disponibilitatea informatiei intr-o forma utila si accesibila in probleme
legate de mediul incojurator si sanatatea publica; notificarea adecvata si oferirea de informatie proactiva
(substantiala si procedurala) despre aspectele mediului inconjurator intr-o limba accesibila comunitatii.
III. Capacitate si Agentii
-Securitatea securitatea personala (iluminat stradal, prezenta politiei, timpul de reactie, actiunile
intreprinse, probleme de tratament egal); numar de politisti si numar de politisti din minoritatea
respectiva, (frica de riposta /razbunare); aplicarea legii (implicarea autoritatilor de mediu, numarul
plangerilor legale, raspunsul fortelor de ordine, activitatile de raid / prevenire);
-Educatie disponibilitatea, calitatea, continutul; rata alfabetismului; numarul de ani de scoala
absovita;
-Capital social capacitatea de a formula si apara interese proprii; puterea retelelor formale si
informale pentru participarea in procesele decizionale; capacitatea de organizare (numar de ONG-uri,
gradul de organizare la nivel local); activismul in cadrul comunitatilor.
IV. Drepturi
-Acces la resurse acces pentru a participa in managementul resurselor naturale; proprietatea
terenurilor; numarul si calitatea oportunitatilor de angajare; acces la bunuri publice (pasuni comunale,
paduri ale comunitatii); acces la servicii de sanatate.
-Mediu sanatos protejarea de expunerea disproportionata la riscuri ecologice; in cantitati si de
calitate suficiente apa, aer, sol; garantarea accesului la bunurile publice de mediu.
4