Sunteți pe pagina 1din 4

Imobilizarea permanenta in boala parodontala

Se poate realiza prin 2 metode:


-

In cabinetul stomatologic
Cu laboratorul de tehnica dentara
Metode in cabinetul stomatologic

Mobilizarea intracanalara cu armature de metal si obturatie fizionomica


Varianta 1
-

La nivelul dintilor frontali superiori/inferiori se traseaza pe fata orala in 1/3 mijlocie


un reper
Cu o freza con invers diamantata se creeaza santuri retentive in dreptul reperului
anterior
Daca dintii sunt vitali iar cavitatea efectuata anterior ar compromite vitalitatea
dintelui se recomanda efectuarea unei obturatii de baza (liner)
Se pregateste o sarma de vipla 0,6-0,8-1 mm grosime; se taie la lungimea grupului
de dinti care este inclus in imobilizare
Se adapteaza sarma in cavitatile create anterior
Se obtureaza cavitatile cu material compozit

Varianta 2
-

La frontalii superior mai voluminosi se pot face cavitati de clasa a 3-a in loc de
santul continuu
In cavitatile de clasa a 3-a care privesc fata in fata se pozitioneaza fragemente de
sarma care au fost anterior adaptate

Varianta 3
-

Sistemul Splint Lock acest system utilizeaza un fir de metal flexibil care are
prevazut anse miniaturale; in aceste anse se fixeaza microsuruburi in dentina
sanatoasa

Varianta 4
-

Pe dintii laterali se creeaza cavitati de clasa a 2-a (MOD) combinate cu cavitati DO


si MO
Izolare, pene interdentare sub punctele de contact
Variant cu amalgam de argint: se pregateste obturatie din amagam de argint; se
obtureaza cavitatile vertical pana la nivelul peretelui pulpar al cavitatii orizontale;
se pozitioneaza sarma apoi se acopera portiunile orizontale ale cavitatilor cu
amalgam; se adapteaza in ocluzie;
Se asteapta timpul de prize timp de 3 ore apoi se verifica ocluzia

Varianta 5
-

Se utilizeaza la nivelul dintilor frontali; pe suprafata orala; in santurile create ca in


variant 1;
Se pozitioneaza o atela prefabricata din materiale diferite tip nilon (Dentapreg)

Toate variantele se adapteaza la tipul de ocluzie al pacientului. (se lucreaza mai greu:
ocluzia adanca acoperita; pacienti cu bruxism la care este nevoie de confectionarea unor
gutiere nocturne)
La nivelul dintilor laterali se pot confectiona sisteme tip con-formator. Ele reprezinta niste
chei vestibulo-orale din material acrilic; ofera avantajul de a mentine dintii in pozitie fixa,
rigida, pe durata timpului de priza; impiedica refularea materialului de obturatie sub

punctul de contact prin prezenta unor pinteni de acrilat care sunt plasati la nivelul
spatiilor interdentare.
Sistemul identa-splint:
-

Utilizeaza microbare de otel care se adapteaza in cavitatile create pe dinti.


Aceste microbare se fixeaza cu suruburi miniaturale parapulpar

Tehnica de imobilizare intracoronara si intraradiculara cu anse de sarma in forma de litera


U
-

Se utilizeaza pentru dintii frontali, grup canin-canin, devitali.

Tehnica de lucru
-

Se verifica pe radiografie calitatea obturatiilor radiculare


Conditia primordiala este ca parodontiul de sustinere sa nu prezinte leziuni
Se creeaza in fiecare canal radicular cavitati pe o lungime de 2/3
Inaltimea instrumentata a fiecarui dinte se noteaza in fisa pacientului.
Pe fata orala se creeaza suplimentar cavitati sub forma de sant de la nivelul
punctului de electie, respective locul de trepanare pentru abordarea radiculara,
spre mezial si distal
Pregatirea anselor de sarma: se utilizeaza sarma de vipla de 0,9mm; se
sectioneaza din ea fragmente de aproximativ 2,5-3mm;
fiecare fragment de sarma se conformeaza astfel: se introduce in canalul radicular
iar la nivelul punctului de electie se indoaie in forma de litera L; dupa care se
masoara distanta dintre doua canale radiculare respective dintre doua puncte de
electie iar dimensiunea se transpune pe bratul extracoronar al ansei si se
conformeaza astfel celalat brat care va borda canalul radicular al dintelui vecin.
Se introduc ansele astfel pregatite in lacasurile special pregatite; in acest mod in
fiecare canal radicular vor fi doua brate vertical cu exceptia dintilor limitrofi.
Lojele dintilor care primesc o singura ansa au diametrul corespunzator ansei iar
dintii care primesc radicualar 2 anse au 2-2,4mm diametru;
Cimentarea anselor in canalul radicular se recomanda a se face ciment cu prize
rapida si proprietati antiseptice de durata.
Dupa pozitionarea anselor, in santul orizontal de pe suprafata orala se insera
material de obturatie fizionomic.
Se adapteaza; se finiseaza
Se verifica radilogic.
Se noteaza ordinea anselor preformatate.
Metode de imobilizare cu ajutorul laboratorului

Coroanele de invelis din diferite tipuri de material reunite intre ele.


Poarta denumirea de punti stabilizatoare.
Se recomanda atunci cand exista brese edentate; atunci cand distructiile coronare sunt
mari si nu se preteaza la o tehnica fara laborator.
Au rolul atat de contentie cat si de a reface morfologia arcadei dentare.
Principii pe care trebuie sa le respecte:
-

Sa nu fie supuse unor forte excesive care sa duca la deformari permanente sau la
fracturi ale sistemului de imobilizare (adaptare corecta in ocluzie)
Fiecare element al puntii stabilizatoare sa fie astfel ales si pozitionat incat sa nu
produca tensiuni nefavorabile la nivelul celorlalte elemente.
Sa fie acceptate de pacient din punct de vedere estetic

Sa transmita forte de ocluzie favorabile dintilor stalpi, dintilor antagonisti precum


si restul dentitiei
Relieful ocluzal sa fie astfel coformatincat sa refaca eficacitatea masticatorie
Modelajul fiecarui element trebuie sa fie conceput, individualizat, in functie de
situatia clinica a pacientului, se previne astfel acumularea de placa dentara, de
resturi alimentare, si sa permita un acces foarte bun mijloacelor suplimentare de
igienizare. (ambrazura gingivala, limita dento-protetica, plasare juxta sau
supragingivala; finisarea marginilor microprotezei si a fetelor mucozale a corpurilor
de punte; plasarea corpurilor de punte in zona laterala la distanta de mucoasa
subiacenta acolo unde situatia clinica o permite.
Sa respecte ambrazurile naturale pentru a asigura deflexia alimentelor

Sisteme paritculare fixe care sunt adaptate terenului pacientului parodontopat


A. Sina de imobilizare MAMLOCK
- Se foloseste pentru dintii devitali frontali,
- Consta in incrustatii plasate pe fata orala; fiecare incrustatie este prevazuta cu un
pivot radicular iar partea coronara se solidarizeaza cu cea a dintilor vecini a.i. se
creeaza o sina
- Daca dintii canini prezinta mobilitate similara cu a frontalilor, se extinde sistemul
de ancorare si la nivelul premolarilor; in aceasta situatie se confectioneaza
incrustatie de tip inlay sau coroane partiale sau totale. In acest fel dintii limitrofi
campului mobil ofera rezistenta sistemului de imobilizare
Calitati:
B.

Rezistenta deosebita pentru ca are retentie dubla (extra si intracoronara)


Durabilitate conferita de material si de sistemul de ancoraj,
Rigiditate
Risc redus de decimentare
Fizionomice
Integrare bilogica rapida
Ofera confort si siguranta pacientului
Cele mai indicate sunt aliajele nobile de tip aur platinat.
Utilizeaza incrustatii pe fetele orale dar sunt prevazute cu pivoturi orizontale care
se ancoreaza in dentina dinspre oral spre vestibular.
- Lungimea pivoturilor este de 1,5 mm
- Se pozitioneaza incizal fata de camera pulpara
- Sistemul poarta denumirea TRUEMANN-WOLF
C. Barele de incrustatie
- Bare sunt confectionate individual pe fiecare dinte, se toarna monobloc si se
cimenteaza pe suprafata orala a frontalilor sau a lateralilor
- Prezinta ca dezavantaj riscul de a se decimenta si de a jena rapoartele de ocluzie
D. Aparate de imobilizare prevazute cu incrustatii ce prezinta pivoturi parapulpare
izodromice
- Tehnica se utilizeaza pe dintii vitali la nivelul grupului frontal
- Aceste pivoturi izodromice servesc pentru retentia incrustatiilor, necesita o
pregatire minutioasa a lacasurilor parapulpare
- pentru paralelizarea acestor lcauri se utilizeaz un dispozitiv special numit
izodrom
- dezavantajul major este acela c trasnmite variaiile termice de la nivelul cavitii
orale sau senzaia de curen electric sub form de fulguraie
imobilizarea dinilor parodontotici prin mijloace mobile
Se utilizeaz atunci cnd
-

situaia clinic nu permite confecionarea unor puni stabilizatoare.


Edentaie mixt

Petru confecionarea protezelor adjuncte la pacientul parodontopat se recomand:


-

Evitarea materialelor cu potenial alergic (acrilat monomer rezidual)


Eviatarea croetelor clasice de srm poziionate pe dini naturali

Mijloace mobile:
A. Aparat de imobilizare ELBRECHT const n reunirea a doi conectori principali
plasai pe faa vestibular i oral prin intermediul unor bare subiri care se
plaseaz deasupra punctelor de contactact iar la dinii laterali n nia masticatorie
Dezavantaje:
-

n timp poate s creasc mobilitatea prin manoperele de inserie i dezinserie: se


produce microtraumatisme
- Nu preotejeaz dinii inclui n imobilizare fa de forele verticale
B. Are dou componente: fix i mobilizabil.
Partea mobilizabil are diferite elemete de agregare: coroan telescopic, culise, coroana
care sunt fixate printr-o in oral cu pivoturi numit atela STEIGER.
C. Pivoturi care sunt fixate n cilindri cu fund orb.
Sunt cimentai intracoronar dar parapulpar.
Nu se recomanda la pacienii care prezint bruxism.
Dezavantaj:
-

Tehnicile sunt mai dificile


Necesit o mare precizie
De multe ori este nevoie de utilizarea unor materiale nobile
Pot favoriza reteniile alimentare
Concluzii vis-a-vis de tehnicile de imobilizare

Nu reprezint metod unic de tratament = monoterapie


Se utilizeaz ca i terapie adjuvant
Tehnica de imobilizare se alege n funcie de situaia clinic, respectiv forma de
boal parodontal
Se alege n funcie de conduita terapeutic de ansamblu (plus/minus tehnici
chirurgicale)
Pacientul care prezint un sistem de imobilizare se monitorizeaz aparte,
intervalul de monitorizare se particularizeaz pentru fiecare pacient i sistem.