Sunteți pe pagina 1din 3

Intrucat sanatatea reprezinta o valoare fundamentala pentru individ si

societate, o resursa a dezvoltarii vietii sociale in ansamblul ei, orice societate


tinde sa-si valorifice sanatatea ca resursa functionala si sa organizeze un
sistem de protectie impotriva bolii, organizat astfel incat sa asigure
depistarea, ingrijirea si restabilirea celor afectati.
Sistemele de asistenta presupun ajutarea minoritatilor lipsite de resurse
de catre colectivitate, neadmitandu-se astfel excluderea unor categorii sociale,
spre deosebire de asigurarile facultative ce pot fi contractate individual si sunt
o cumparare de drepturi.
Cteva cifre legate de Danemarca i sistemul ei de ngrijiri de sntate:
1. Danemarca are 5, 2 milioane de locuit ori la o suprafa de 43 000 kmp, din
care 430 snt formate de insule (370 locuite).
2. Danemarca este prima putere agricol din lume i de industrie alimentar
conex per locuitor.
3. Venitul mediu lunar este netto 20 000 coroane (aprox 3000 dolari USA) .
4. n sntate se investete numai 7% din Produsul Intern Brut,
5. n Danemarca practic 16 000 medici, din care medici de familie snt 3 500.
6. Danemarca are 16 judee i 430 de municipaliti (primrii), cu ntre 2000-
40 000 locuitori. Marile orae (Copenhaga, Arhus, Odense, Aalborg) snt
mprite n cte 3-6 municipaliti.
7. Judeele (ams) snt conduse de consilii locale, ales pe baze politice, iar
primriile snt conduse de consilii de prikmrie (i un primar), alese de
asemeni pe criterii pol itice.
8. Exist 4 faculti de Medicin, la Copenghaga, Arhus, Odense i Aalborg;
toate snt ale statului.
Sistemul national de sanatate bazat pe finantarea centrala intalnit
in Anglia, Suedia, Danemarca, Norvegia, Grecia, Arabia Saudita, Is rael, Noua
Zeelanda, Canada, Portugalia, Italia, Spania, are atat dimensiuni sociale cat si
economice. Fondurile destinate sanatatii sunt colectate prin intermediul
sistemului fiscal, iar acoperirea cu servicii medicale se realizeaza prin
inscrierea fiecarui individ pe lista de pacienti ai medicului generalist preferat,
fara a se folosi drept criteriu capacitatea de plata a cetateanului. Gradul de
echitate a sistemului depinde de modalitatea de impozitare aleasa, iar sumele
alocate asistentei medicale sunt stabilite de Parlament. Finantarea prin
impozite generale nu presupune doar existenta unui sistem sanitar public, din
banii colectati finantandu-se atat furnizorii de sanatate publici, cat si cei
privati. Plata medicilor in acest sistem are la baza fie capitatia, fie salariul.
Avantaje ale sistemului de finantare centrala:
- echitatea in finantare
- acoperirea larga si reglementata cu servicii de sanatate
- posibilitatea controlului asupra cheltuielilor medicale totale
Dezvantaje ale sistemului de finantare centrala:
- lipsa participarii individuale la deciziile de finantare
- lipsa de transparenta in finantarea unor costuri pentru servicii medicale
aditionale
- posibilitatea afectarii finantarii sistemului medical de decizi ile politice pe
termen scurt.
n Danemarca nu exist:
1. Case de asigurri de sntate
2. Direcii sanitare dependente de Ministerul Sntii
3. Ministerul sntii ca organism central care s finaneze pri din sistem
4. Colegiul Medicilor sau un organism similar i nici puncte de credite
profesionale
5. Examen concurs pentru a intra n rezideniat
6. Examene pentru a ocupa post de medic n spital sau teritoriu
7. Hotrre de Guvern pentru semarea unui Contract Cadru
Asigurarea de boal
Proceduri generale:
Oricine locuiete n Danemarca primete cardul de asigurri de sntate.
Cardul este eliberat n mod automat, urmare nregistrrii n Registrul Naional
(Folkeregisteret).
n mod normal copiii sub 16 aninu primesc card de asigurr i de sntate, dar
prinii pot cere municipalitii/administraiei s le elibereze card.
Trebuie s prezini cardul de asigurri de sntate, indiferent din ce categorie
de asigurat faci parte (Isau II).
Pentru a avea dreptul la prestaii de boal din partea administraiei, un
angajat trebuie :
1. s fi fost n contact cu piaa muncii timp de 13 luni anterior producerii bolii
i s fi fost angajat cel puin 120 de ore n aceastperioadsau
2. s fi terminat un program de reabilitare profesionalde cel pui n 18 luni
3. s fi exercitat o activitate remunerat ca ucenic sau stagiar ntr-un program
vocaional recunoscut
Categoria de asigurare creia i aparine asiguratul este indicat pe
cardul de asigurri de sntate.
n categoria I~ nregistrat la un anumit medic generalist.
n categoria II~ne nregistrat la un anumit medic generalist.
Poi s schimbi categoria o singurdatpe an. Majoritatea persoanelor
aleg categoria I, mai puin de 3% aleg categoria II.
Tratamentul n spitalele publice este gratuit pentrutoate persoanele,
indiferent de categoria de asigurare din care fac parte.
Prestaii de boal pltite de angajator:
Dac eti bolnav i ai fost angajat timp de 8 sptmni anterior absenei
tale i dac ai lucrat cel puin 74 de ore n aceast perioad, angajatorul
particular este obligat s plteascindemnizaia zilnic timp de 2 sptmni
(perioad pentru care este responsabil) din prima zi de absen(concediu
medical).
Prestaii de boal pltite de administraie:
Dac individul nu lucreaza mai mult de dou sptmni i la momentul
apariiei bolii nu are dreptul la prestaii de boal din partea angajatorului,
concediul medical va fi pltit de ctre administraie.
Prestaiile de boal sunt considerate prestaii pe termen scurt; dup cel
mult trei luni i apoi la fiecare trei luni, administraia trebuie s re-examineze
situaia persoanei asigurate i, dac este necesar, s permit acesteia s
urmeze un program de pregtire sau reabilitare profesional.