Sunteți pe pagina 1din 12

10 fenomene care nu au putut fi explicate pana in prezent

autor: Adrian Nicolae

Sunt langa noi, se petrec in jurul nostru iar multe dintre ele le-am trait fara a le da o prea mare
importanta. Sunt atat de comune incat le consideram parte din viata noastra de zi cu zi, uitand ca
stiinta a esuat atunci cand a trebuit sa le explice. Sunt enigmatice, sunt inspaimantatoare si sunt
atat de bine inchise in carcasa lor de mister incat, probabil, nu le vom dezvalui niciodata tainele.

Ele sunt fenomenele a caror explicatie nu a putut fi oferita pana in prezent, si asta in ciuda
sutelor de experimente si studii efectuate de oamenii de stiinta din toate colturile lumii. Mai jos
va prezentam 10 dintre cele mai cunoscute astfel de bizare intamplari...

10. Amfibieni vii inchisi in piatra


Pana in prezent au fost documentate peste 90 de cazuri din toata lumea, in care amfibieni vii au
fost descoperiti in carcase ermetice de carbune sau piatra. In peste 40 dintre ele a fost vorba de
broaste sau mormoloci. Cercetatorii care au documentat cazurile respective sustin ca batracienii
erau acoperiti de mucus si capatasera o culoare alba a pielii, asta ca o reactie a privarii de lumina.
Ceea ce este de-a dreptul socant este faptul ca animalele, odata intrate in contact cu aerul,
au revenit la viata, chiar daca pentru scurt timp. In majoritatea cazurilor, subiectii au
decedat in decurs de 24 - 72 de ore, desi exista mentiuni despre exceptii in care animalele
au supravietuit pe termen nelimitat.

In mod logic, este imposibil ca un organism viu, mai ales cand implica o vertebrata, sa poata
supravietui mii sau chiar milioane de ani - atat cat este nevoie pentru formarea unei roci - privat
de oxigen, hrana si apa, intr-o carapace ermetica de piatra sau carbune. O posibila explicatie ar
fi aceea conform careia amfibienii isi pot incetini functiile organismului atat de mult, incat
sa poate supravietui luni de zile fara elementele necesare vietii. In plus, aceiasi amfibieni ar
fi trebuit sa patrunda intr-un anume tip de mal, capabil sa se solidifice rapid, mai ales in
contact cu o apa puternic mineralizata. Si totusi, nu toate cazurile intalnite implinesc aceste
conditii. Cert este ca fenomenul este mult mai comun decat ne-am putea inchipui...

9. Imaginile periferice surprinse de ochiul uman


Fenomenul a fost descris pentru prima data in secolul al XVI-lea de catre alchimistul Jackob
Bohme, si prezentat ca o capacitate a oamenilor de a surprinde figuri si siluete enigmatice,
asemenea unor umbre, cu coltul ochiului. Siluetele au, in cele mai multe cazuri, forme umane,
intunecate, si sunt foarte agile. Adevarul este ca aproape fiecare persoana a trait acest
sentiment cel putin o data in viata, iar observatiile de acest gen au fost insotite de stari de
neliniste, fiori si sentimentul ca un lucru neobisnuit tocmai s-a intamplat. Oamenii de stiinta
au sugerat faptul ca atari senzatii pot fi perceptii false sau halucinatii de scurta durata, dar nu au
putut explica de ce acestea au loc.

Este posibil ca, in incercarea sa de a reda realitatea, creierul uman sa transmita informatii
false, prin prisma capacitatilor sale de analiza, si astfel sa apara asemenea senzatii stranii.
Nu putine sunt vocile care sustin, insa, ca oamenii au capacitatea de a descifra "realitatile" unei
dimensiuni paralele. Cu secole in urma, o opinie tributara superstitiilor si credintelor vremii
sustinea ca silueta intunecata care apare uneori nu este altceva decat moartea, iar de aici si pana
la aparitia unor interpretari care sa sustina ca aceeasi silueta este un mesager al carui rol este
acela de a transporta sufletul celor decedati in lumea de dincolo, un suflet ratacit intre dimensiuni
sau un demon rauvoitor, nu a mai fost decat un pas. In realitate, nimeni nu poate explica de ce
majoritatea oamenilor traiesc asemenea senzatii...

8. Urme imposibile
Atat arheologii, cat si paleontologii sau chiar simplii amatori, au descoperit urme de dinozauri
incrustate in piatra. Astfel de urme s-au format de-a lungul milioanelor sau zecilor de milioane
de ani, dupa ce uriasele animale ar fi calcat pe un sol moale care, cu timpul, s-a solidificat
transformandu-se in piatra. Nimic neobisnuit pana acum cu privire la acest proces natural.
Misterul apare odata cu descoperirea in mai multe site-uri arheologice a urmelor de
dinozauri alaturi de... urme umane. Cel mai renumit sit este Paluxy, sit aflat in apropiere
de Glen Rose, Texas, Statele Unite ale Americii. Aici, alaturi de urme vechi de aproape 100 de
milioane de ani ale dinozaurilor se regasesc urme cat se poate de clare ale unui om.
Controversele sunt cu atat mai aprinse cu cat, din datele pe care le detinem, este imposibil ca un
om sa fi trait in perioada uriaselor reptile dinozauriene. In fapt, oamenii au aparut acum circa
200.000 de ani, pe cand ultimii dinozauri si-au dat sfarsitul in urma cu aproape 65 de milioane de
ani. Si totusi, cum se pot explica astfel de urme? Ei bine, oamenii de stiinta nici nu vor sa discute
posibilitatea autenticitatii unei astfel de coexistente umano-dinozauriene. Ei considera totul o

farsa bine pusa la punct, si asta in ciuda faptul ca urme identice au fost descoperite si in
siturile de la Antelope Spring, Nevada si Stinnet, Texas.

7. Oameni care dispar fara urma


In fiecare colt al lumii exista oameni care dispar fara urma in fiecare zi. Nu trebuie decat
sa incercati o simpla cautare pe internet pentru a vedea proportiile acestui fenomen. Unii
dintre cei disparuti sunt gasiti in cele din urma, dar marea lor majoritate dispare pentru
totdeauna. Nu la aceste persoane ne vom referi, insa, aici de fata. Mult mai bizara este disparitia
oamenilor in fata a zeci sau sute de martori. Exista, in prezent, sute de marturii cu privire la
persoane care dispar, pur si simplu, ca si cum s-ar volatiliza in fata unei audiente. Nu exista
niciun motiv aparent al disparitiei lor, cei mai multi erau multumiti de viata pe care o duceau,
aveau familii si nici nu dadeau semnele unei depresii care sa ii impinga catre acte necugetate. Si
totusi, fie ca se aflau pe strada, ca faceau jogging in parc sau ca lucrau pe camp, oamenii au
disparut in fata a cel putin un martor. Tema a fost deja preluate de mai multe productii
hollywodiene dar oamenii de stiinta nu au putut oferi o explicatie plauzibila nici pana in
prezent...

6. Zgarieturile si vanataile care apar din senin


V-ati trezit vreodata dimineata ca sa observati ca pe corp v-au aparut zgarieturi sau vanatai fara o
explicatie prealabila? Ei bine, atunci faceti parte dintre sutele de milioane de oameni care au patit
acelasi lucru. De fapt, sunt atat de multe cazuri de acest gen incat pe internet au aparut forumuri
specializate in care oamenii posteaza fotografii cu ranile aparute din senin si incearca sa le
gaseasca o explicatie plauzibila. Cei mai multi dintre noi pun aceste rani pe seama intepaturilor
de insecte, a unei reactii alergice, a unor lovituri pe care nu le-au sesizat in timpul zilei sau pe
seama miscarilor necontrolate din timpul somnului. De cele mai multe ori, zgarieturile dispar
dupa cateva ore sau zile, nu au complicatii si nu sunt luate in seama. Si totusi, persoane
care sufereau constant din cauza unor asemenea rani, au fost supuse unor teste repetate
pentru a se afla cauza bizarului fenomen. Chiar daca au dormit cu manusi de cauciuc, daca
intreaga casa a fost curatata de insecte si chiar daca subiectii in cauza nu prezentau alergii, ranile
au continuat sa apara. Este de notorietate cazul unei femei din Marea Britanie care a cerut sa fie
supravegheata in timpul somnului pentru a putea afla daca isi producea singura ranile. Nici de
aceasta data nu s-a putut oferi o explicatie...

Medicii au inaintat ipoteza prezentei unei boli a pielii, Pityriasis Rosea, dar aceasta
interpretare nu si-a gasit un fundament real. Evident, ca nu putem accepta nici teoriile
fantasmagorice cu privire la prezenta demonilor, goblinilor sau a stravechilor incubus si
succubus despre care unii cred ca ar fi autorii semnelor misterioase. Cert este ca acesta, desi
extrem de des intalnite, raman inca un mister pentru toti cei care au incercat sa le descifreze
tainele.

5. Infrasunetele naturale
Infrasunetele sunt descrise ca orice frecventa audio mai joasa de 20Hz - frecventa ce poate
fi perceputa de urechea umana, Nu exista niciun dubiu cu privire la existenta lor. Mai
mult, ele pot fi detectate si chiar create cu ajutorul tehnologiei moderne. Pot calatori pe
distante uriase si sunt, adeseori, asociate cu fenomene naturale precum eruptiile vulcanice sau
cutremurele. Acesta poate fi si motivul pentru care unele animale pot anticipa producerea unui
asemenea dezastre naturale. Studiile au aratat, insa, ca expunerea oamenilor la infrasunete poate
duce la aparitia depresiei, fricii, anxietatii si a atacurilor de panica. Unii cercetatori au avansat
chiar ideea ca frecventa de 19Hz este asociata, in general, cu fenomenele paranormale si ca poate
duce la halucinatii. Daca sursa infrasunetelor este suficient de puternica, vibratiile imprimate
obiectelor pot lasa senzatia ca acestea se misca singure si chiar, in cazul celor de sticla, acestea
sa se sparga. Chiar daca infrasunetele au fost deja folosite ca arme psihologice, sau ca
metode pentru a stimula multimile de oameni, studiile efectuate pana in prezent nu au
reusit sa explice originea lor si nici efectele complete pe care le au asupra organismelor vii.

4. Luminile din Hessdalen


Fenomene stranii pentru cei mai multi dintre noi au loc zi de zi pe cer. Cele mai multe si-au gasit
deja o explicatie stiintifica in timp ce altele sfideaza, parca, orice logica. Fenomenul la care ne
vom referi astazi a devenit cunoscut in Norvegia, in localitatea estica Hessdalen, acolo
unde, inca din anii 1940, au inceput sa isi faca aparitia pe cer globuri luminoase care par a
se aprinde in aer si care dureaza doar cateva fractiuni de secunda. Intensitatea lor a crescut
simtitor in anii 1980, atat de mult incat se inregistrau chiar si 20 de astfel de aparitii pe
saptamana.

Chiar daca numarul lor s-a redus in ultimii ani, globurile de foc sunt inca aparitii curente pe cerul
Norvegiei si asta in ciuda lipsei unei explicatii plauzibile. Luminile se aseamana cu niste pungi
de gaz care se aprind brusc in aer dar care dureaza mai mult decat o simpla scaparare a unui
chibrit sau a unei brichete. Zeci de teorii, plecand de la ipoteza unor portaluri extraterestre si
pana la mult mai umanele gaze naturale sau incarcaturi electrice, au fost avansate, niciuna
dintre ipoteze nereusind sa explice pe deplin cauza acestui fenomen. In fapt, fenomenul se
aseamana cu nu mai putin misterioasele fulgere globulare, diferenta fiind data de faptul ca
luminile de la Hessdalen sunt mult mai lente si dureaza mai mult decat fulgerele in cauza.

3. Alunecarile prin timp


Conform marelui fizician din secolul XX, Albert Einstein, timpul nu este deloc atat de stabil pe
cat il cred cei mai multi dintre noi. Ca fiinte umane, ne-am adaptat timpului si ne-am stabilit
programele zilnice in functie de timpul pe care il cunoastem, viata noastra este in intregime
guvernata de timp dar ... totusi, exista si exceptii de la aceasta regula.
Evident, fenomenul la care ne vom referi nu a fost experimentat de cei mai multi dintre noi, dar
marturiile care sa ii sustina existenta nu sunt deloc putine. Ca sa fim mai exacti, vom incerca sa
explicam pe scurt ceea ce se intampla. Ati avut vreodata senzatia ca intrand intr-un loc sa nu
recunoasteti nimic din timpul vostru, ba mai mult, senzatia pe care o traiti sa fie aceea ca va aflati
cu ani sau poate chiar secole in urma? Unii asociaza astfel de fenomene cu aparitiile fantomatice
sau cu portaluri care sa faca legatura intre dimensiunile universului nostru.

In general, astfel de "vedenii" nu dureaza mai mult de cateva minute si sunt considerate, in
general, simple halucinatii. Si cu toate acestea, rapoartele care mentioneaza trairi de acest gen
sunt cat se poate de numeroase. Unul dintre cele mai cunoscute cazuri este cel trait de britanicul
Archie Carmichael, personaj care, in anul 1953, a intrat intr-o cafenea, in satul Cotswold. Omul a
fost socat sa observe ca oamenii din cafenea erau imbracati dupa o moda veche de cel putin 100
de ani si, mai mult, nimeni nu parea sa ii observe prezenta. Totul a durat cateva minute, pana in
momentul in care Archie Carmichael s-a trezit in bratele unui barman care chemase deja
ambulanta, ingrijorat de starea clientului sau. Alte marturii aflate in afara oricarui dubiu vorbesc
despre armate fantomatice care traverseaza stravechi campuri de lupta, despre avioane de mult
iesite din uz care inca survoleaza cerul deasupra locatiei unor vechi aeroporturi sau interioarele
unor cladiri vechi de secole care, pentru cateva secunde, redevin ceea ce erau in urma cu sute de
ani. Desi acceptate in lumea stiintifica, nici aceste fenomene nu au putut fi elucidate pana in
prezent.

2. Hiperperceptia
Majoritatea oamenilor experimenteaza hiperperceptia cel putin o data sau de doua ori in viata.
Asemanatoare cu senzatia de deja vu, hiperperceptia se deosebeste de aceasta prin durata
sa si prin intensitatea trairilor din acel moment. Ea poate fi definita prin cunostintele pe
care o persoana si le poate aminti in momentul contactului cu un loc sau un obiect cu care
nu a avut niciodata de a face. In comparatie cu senzatia de deja-vu sau cu alunecarile in timp,
hiperperceptia da nastere unor stari care cresc gradual si care duc uneori la aparitia unor amintiri
extrem de clare despre intamplari care nu au avut loc niciodata.

Nu de putine ori s-a intamplat ca persoane care vizitau castele sau cetati sa isi aminteasca
interioare pe care nu le vazusera niciodata, statui care fusesera mutate cu secole in urma sau
detalii care nu mai existau cu mult inainte ca persoanele in cauza sa se nasca. Chiar daca nu au
fost explicate de catre oamenii de stiinta, starile de hiperperceptie sunt acceptate si, uneori,
asociate cu fenomenul de clarviziune...

1.Senzatiile de deja vu
Peste 70 % din populatia Terrei sustine ca a experimentat, macar o data, un straniu sentiment de
familiaritate fata de lucruri care, in mod normal, ar fi trebuit sa fie total necunoscute. O vizita in
premiera la un magazin in care totul pare deja cunoscut, o discutie ce lasa impresia ca a mai avut
loc, desi ea nu s-a mai intamplat niciodata, sau chipul familiar al unei persoane care, in realitate,
este vazut pentru prima oara, sunt doar cateva dintre simptomele neexplicate, insa considerate
normale, ale senzatiei de deja vu.
Dat fiind faptul ca senzatiile de deja vu nu sunt anuntate de simptome si nu dureaza mai mult de
30 de secunde, fenomenul in sine este unul extrem de dificil de studiat. Unul dintre primii
oameni de stiinta care a incercat o aprofundare a misteriosului sentiment a fost Sigmund
Freud. Acesta a vazut in falsele amintiri un rezultat al reprimarii inconstiente a memoriei
de catre creierul uman in fata unor experiente traumatizante traite la o varsta frageda. De
altfel, fenomenul descris de Freud, numit paramnezie, a fost general acceptat pentru o mare
perioada din secolul XX, pana in momentul in care deja vu-ul a reintrat in atentia oamenilor de
stiinta.

Una dintre cele mai cunoscute teorii acceptate de catre cercetatori este cea a psihiatrului Alan
Brown de la Universitatea Duke din Statele Unite ale Americii si a colegei sale, Dr. Elizabeth
Marsh, teorie cunoscuta sub numele de atentie distributiva sau teoria mesajelor subliminale. Intrunul dintre testele efectuate de cei doi oameni de stiinta, acestia au prezentat unui grup de
studenti o serie de fotografii ale unor locatii pe care nici unul dintre subiecti nu le mai vazuse
vreodata. Cu putin timp inainte de inceperea testelor, cercetatorii au bombardat practic cu mesaje
subliminale - imagini care nu durau mai mult de 10-20 de milisecunde (suficient de mult pentru
ca in creierul unei persoane sa poate fi inregistrata imaginea, dar nu suficient de mult pentru ca
aceasta sa fie constienta), o parte dintre studentii participanti la experiment. Rezultatul a fost ca
persoanele supuse mesajelor subliminale au declarat ca au un straniu sentiment de
familiaritate fata de imaginile din fotografii, desi acest lucru ar fi fost, in mod normal,
imposibil.
Si totusi, in ciuda celor peste 100 de ani de studii ai fenomenului deja vu, oamenii de stiinta
recunosc faptul ca teoriile emise in ultimul secol nu sunt suficiente pentru a explica misterioasele
senzatii. Probabil ca tehnologia viitorului sau intelegerea extrem de complicatului creier uman
poate duce la clarificarea totala a acestor fenomene. Pana atunci, lupta dintre stiinta si
pseudostiinta poate lasa loc interpretarilor de orice fel.