Elena Zamora Masaj Medical PDF

47729859-Elena-Zamora-Masaj-medical.
txt
ELENA ZAMORA DAN-DRAGOS CRACIUN MASAJ MEDICAL . PROCEDEE, METODICA, INDICAlII
TERAPEUTICE. EDITURA RISOPRINT CLUJ-NAPOCA 2007
ISBN 2
Prof. univ. dr. Elena ZAMORA Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea
de EducaNie Fizica si Sport Lector univ. drd. Dan -Dragos CRACIUN Universitatea
Babes-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de EducaNie Fizica si Sport Presedintele
Comisiei Antidoping FRF Medic specialist, master n Medicina sportiva
4
CUPRINS
INTRODUCERE.....................................................................
.....................9 CAP. I : CONDIlII SI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTA A
MASAJULUI ............................................................
...................... .. 11 LOCUL SI MOBILIERUL
............................................................
....................... .. 12 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR
................................................... .......... .. 13 REGULI CE
TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DORESTE SA FIE MASATA
.....................................................................
................................. 15 SUBSTANTE FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA CAP.
II : EXERCIlII DE MOBILIZARE A DEGETELOR SIA MINILOR PREGATITOARE PENTRU
MASAJ............................... 20 EXERCITII PENTRU
DEGETE.........................................................
................. .. 21 EXERCITII PENTRU PUMNI
......................................................... ................... ..
22 EXERCITII PENTRU ANTEBRATE SI COATE
............................................ ... .. CAP. III : CONTRAINDICAlIILE
MASAJULUI .......................... 23 CAP. IV : EFECTELE FIZIOLOGICE ALE
MASAJULUI ............. 24 EFECTELE LOCALE SI GENERALE
.................................................... ........... .. 24 EFECTELE
IMEDIATE SI TARDIVE ...................................................
............ .. 26 CAP. V : INFLUENlELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMULUI
...................................................................
..................27 INFLUENTELE MASAJULUI ASUPRA PIELII
............................................ ... .. 27
INFLUENTELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR........ 29 INFLUENTELE
MASAJULUI ASUPRA CIRCULATIEI SANGELUI SI A LIMFEI
.........................................................................
.............................. .. 31 INFLUENTELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI
NERVOS ................... 32 INFLUENTELE MASAJULUI ASUPRA TESUTURILOR SI
ORGANELOR CAP. VI : PROCEDEELE DE
MASAJ...............................................36 PROCEDEELE PRINCIPALE DE
MASAJ ................................................. ....... .. 37 PROCEDEELE
SECUNDARE DE MASAJ................................................... ..... ..
47 MASAJUL
SPECIAL.................................................................
.......................... .. 51 INDICATIILE MASAJULUI
.......................................................... .....................
.. CAP. VII : MASAJUL PARTIAL SI GENERAL TEHNICA....... 61 MASAJUL PARTIAL
................................................................
Page 1
47729859-Elena-Zamora-Masaj-medical.txt
.......................... .. o MASAJUL TRUNCHIULUI
............................................................ ..... .. 62 o
MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE ........................................... 67 o
MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE.......................................... .. 72
MASAJUL GENERAL ................................................................
........................ .. 76 CAP. VIII : MASAJUL TESUTURILOR SI AL ORGANELOR
... 77 MASAJUL
TESUTURILOR.............................................................
................... .. 77 o MASAJUL PIELII
.................................................................
................ .. 78 o
MASAJUL TESUTULUI CONJUNCTIV ............................................ .. 81
o MASAJUL MUSCHILOR SI TENDOANELOR ................................... 81 o
MASAJUL VASELOR ................................................................
........................ .. 85 MASAJUL
NERVILOR................................................................
....................... .. 86 MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE
..................................................... ....... .. 87 MASAJUL
CAPULUI.................................................................
......................... .. 88 MASAJUL GATULUI
................................................................
......................... .. 90 MASAJUL TORACELUI
CAP. IX : MASAJUL TERAPEUTIC.............................................99
MASAJUL IN AFECTIUNILE REUMATISMALE o AFECTIUNI REUMATISMALE CRONICE
INFLAMATORII ......... 104 o AFECTIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE .......
105 o AFECTIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR ................ 109
AFECTIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC ................................. 112
PAREZA SI PARALIZIA DE NEURON ..................................................
........ .. 114 AFECTIUNI CIRCULATORII
......................................................... ................. ..
116 AFECTIUNI
MUSCULARE.............................................................
................. .. 119 MASAJUL IN OBEZITATE SI CELULITA
............................................... ...... .. CAP. X: MASAJUL
FEMEII, PRE SI POST PARTUM .................. 129 MASAJUL IN TIMPUL
SARCINII...................................................... ............. ..
129 MASAJUL LAUZEI
.................................................................
......................... .. 130 MASAJUL FEMEII CARE
ALAPTEAZA................................................... ..... .. 132 CAP.
XI: MASAJUL COPILULUI ..................................................... 133
CAP. XII: PARTICULARITAlI MORFOFUNClIONALE NORMALE SI PATOLOGICE ALE
STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENlATE DE MASAJ
........................................................... ......136
PARTICULARITATI MORFOFUNCTIONALE ALE PIELII ..........................
8
INTRODUCERE Masajul medical face parte din fizioterapie. Prin termenul de masaj
se ntelege o grupare sistematica si stiintifica de manipul ari executate manual
asupra tesuturilor corpului uman, cu scopul de a influenta tesutul nervos si mus
cular si circulatia generala. Cu exceptia automasajului, masajul medical este o
Page 2
metoda terapeutica pasiva. Masajul medical se poate face si prin procedee
mecanice, utilizndu- se diverse ap arate sau apa. Procedeele manuale manevre
sau manipulari de masaj consta din miscari variate de alunecare a minilor la
suprafaNa corpului si de presiune n profunzime, de strngere si stoarcere a
Nesuturilor, de lovire ritmica pe parNile carnoase, de scuturare a segmentelor
etc. Procedeele m anuale sunt cele mai vechi, mai raspndite si mai eficace
forme de executare a masajului, deoarece mna o mului dispune de multiple
posibilitaNi de adaptare si de perfecNionare a miscarilor. Masajul mecanic se
executa cu instrumente sau aparate miscate fie cu mna, fie cu ajutorul unor
surse diverse de energie. Exista numeroase aparate care nsa nu pot nlocui mna
omulu i. In practica, se foloseste numai masajul vibrator, care este mai bine
executat cu aparate dect cu mna. Procedeele de masaj se executa cu o anumita
tehnica, dupa reguli metodice bine s tabilite, respectnd toate condiNiile de
igiena si urmnd cu stricteNe indicaNiile sau contraindicaNiile medicale. 9
Tehnica si metoda de masaj variaza n raport cu forma si structura Nesuturilor
sau ale organelor pe care dorim sa le masam si cu scopul pe care l urmarim. In
ordinea dispoziNiei lor anatomice, de la suprafaNa spre profunzime, parNile moi
ale corpului care sunt prelucrate prin masaj, sunt: tegumentele, straturile
subtegumentare (Nesut conjunctiv si grasos), muschii, vasele si nervii,
Nesuturile si organele profunde. Masajul poate fi superficial sau profund,
parNial sau general, de durata mai scurta sau mai lunga, calmant sau stimulant.
In anumite cazuri, atunci cnd masajul nu poate fi executat de o persoana
pregatita, acesta poate fi nlocuit, n parte, cu automasajul. Rezultatele
obNinute prin masaj depind n mare masura de folosirea unei tehnici corecte.
Masajul parNial sau general executat pe Nesuturile de la suprafaNa corpului mai
este cunoscut sub numele de masaj somatic. Dupa ce am trecut n revista
tehnicile si metodele de masaj, am prezentat, n cadrul capitolului de masaj
terapeutic, cele mai frecvente afecNiuni care beneficiaza, alaturi de alte forme
de tratament, de efectele locale si generale ale masajului. Masajul terapeutic,
medical, reprezinta unul din mijloacele de tratament fizioterapic care, combinat
cu kinetoterapia, poate contribui la vindecarea sau ameliorarea multor
afecNiuni. Aria de aplicare a masajului medical este destul de vasta si, daca
este indicat n timp util si aplicat corect, contribuie, alaturi de celelalte
masuri terapeutice la scurtarea timpului de recuperare a pacientului. Masajul
terapeutic poate fi indicat n :
leziuni ale pielii si ale structurilor continute de aceasta; leziuni ale
muschilor si ale tendoanelor; leziuni osoase, articulare sau sechele ale
acestora; leziuni ale nervilor periferici; afectiuni neurologice centrale;
afectiuni ale sistemului circulator; afectiuni organice etc. Aceast carte se
adreseaz n primul rnd kinetoterapeutilor, care de nenumrate ori au
posibilitatea de a mbina, n beneficiul pacientului, tehnicile de tratament
prin exercitiul fizic cu masajul. De asemenea, exist numeroase mijloace si
tehnici specifice kinetoterapiei, care necesit masajul ca si manoper
pregtitoare. 1. CONDIlII SI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTA A MASAJULUI
Masajul este indicat si se aplic cu scopul de a se obtine cele mai bune
rezultate. Pentru aceasta este nevoie de: > cunoasterea temeinic a tehnicii
masajului; > cunoasterea influentelor masajului asupra organismului; >
asigurarea unor conditii optime de lucru; > respectarea unor conditii de igien;
> cunoasterea contraindicatiilor masajului.
1.1.1 LOCUL SI MOBILIERUL Masajul se practic de preferint ntr-o ncpere
special, numit sal sau cabinet de masaj; acesta va fi amenajat pe lng
Page 3
cabinetul medical, sala de dusuri, n serviciile de balneofizioterapie si de
recuperare medical. Incperea trebuie s ndeplineasc toate conditiile de
igien: > s fie spatioas, luminoas, clduroas si bine aerisit; >
temperatura aerului nu trebuie s coboare sub 20C, pentru a nu expune la rceli
pe cei masati, dar nici nu trebuie s fie prea ridicat pentru a nu obosi pe
maseur; > curtenia slii trebuie s fie perfect, s se poat face si ntretine
cu usurint; > n sala de masaj nu trebuie s existe dect mobilierul simplu,
strict necesar pentru executarea masajului; > existenta unei chiuvete cu ap
curent pentru splatul minilor; > alturi de sala de masaj s existe un
vestiar, o sal de asteptare, o camer de odihn, dusuri si instalatii sanitare.
Mobilierul necesar pentru executarea masajului este constituit din: banchete de
masaj, scaune sau taburete speciale, o msut pentru scris si un dulap.
Banchetele si scaunele de masaj vor fi astfel dispuse nct cei care lucreaz s
aib spatiu suficient pentru a se putea misca si a se deplasa n voie n jurul
acestora. Masajul se poate executa pe o banchet simpl de lemn, vopsit n alb,
tapisat cu o pnz tare, impermeabil sau din material plastic, care se acoper
cu un cearsaf alb, curat. Bancheta are un cap, care se poate ridica la nevoie.
12
Dimensiunile obisnuite ale banchetei sunt: 2 m lungime, 70 cm ltime si 70-75
cm nltime. Exist banchete speciale de masaj, de dou tipuri: nalte sau
joase; la cele nalte se lucreaz din pozitia stnd, la cele joase din pozitia
seznd pe un taburet. Planul orizontal al acestor banchete este alctuit din
dou segmente: unul anterior, mai scurt si altul posterior, mai lung. Segmentele
sunt mobile si se articuleaz ntre ele; acestea se ridic si se coboar,
permitnd culcarea si asezarea n pozitii foarte variate. Sub captul anterior
are un segment mobil (nainte si napoi) care serveste la sprijinul picioarelor.
Pentru sprijinul capului sau al membrelor n pozitii favorabile pentru
executarea masajului, se folosesc suluri, perne sau saci de nisip de diferite
mrimi. 1.1.2 APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR La baza profesiunii de maseur stau
aptitudinile fizice si psihice naturale; tehnica si metodele de masaj se nvat
si se desvrsesc prin practic. Un bun maseur trebuie s fie sntos si
rezistent la oboseal, s aib o constitutie robust si o abilitate manual
natural. Oricine practic masajul, dar mai ales maseurul profesionist, trebuie
s aib o nltime medie sau putin deasupra mediei, o musculatur bine
dezvoltat, o bun mobilitate articular, capacitatea de se ncorda si relaxa cu
usurint, de a se adapta, concentra si orienta repede n orice situatie, de asi
doza efortul, pentru a rezista ct mai mult la lucrul monoton si de lung 13
durat. Deoarece poate fi pus n situatia de a lucra mai multe ore, maseurul
trebuie s stea si s actioneze cu calm, nefortat, fr grab si cu cheltuial
minim de energie: minile vor fi folosite pe rnd, pentru a nu le obosi si vor
fi intercalate mici pauze dup fiecare regiune sau segment masat, dup fiecare
subiect si or de lucru. Printr-o bun pregtire fizic general si printr-un
antrenament profesional metodic, maseurul va ajunge s capete, pe lng fort si
rezistent, suplete si ndemnare n lucru. Lucrnd cu mna moale si mobil,
ritmic si uniform, maseurul va reusi s obtin rezultate mai bune prin
ndemnare si nu prin fort. Pentru a rezista la oboseal, maseurul trebuie s
se asigure de buna functionare a organelor, n special a celor ale aparatelor
respirator si cardiovascular. Maseurului i se cer un auz fin, o vedere bun, dar
mai ales un simt perfect al pipitului. Minile maseurului trebuie s aib o
mrime potrivit, s fie largi si crnoase, pielea de pe palme s fie cald,
moale si uscat, degetele s fie suple si abile. Mna maseurului trebuie s fie
usoar , dar puternic la nevoie. Pentru profesiunea de maseur sunt nepotrivite
Page 4
o nltime a corpului prea mare sau prea mic, debilitatea si anemia,
obezitatea, insuficienta muscular sau musculatura dezvoltat n exces. Sunt
contraindicate pentru aceast profesiune deficientele fizice, organice sau
psihice, asimetriile fetei, defectele nasului si gurii, deformatiil e corpului,
deficientele motrice, bolile aparatelor respirator, cardiovascular, digestiv,
renal; leziunile sau bolile cronice ale tegumentelor: eczeme, ulcere,
transpiratie exagerat a palmelor, cicatrice, defecte
Maseurul trebuie s acorde o atentie deosebit curteniei corpului si a
mbrcmintei sale. Se va mbrca ntr-o uniform alb lavabil (pantaloni lungi
si bluz larg, cu mneci scurte). Minile trebuie splate nainte si dup
fiecare sedint, pentru a evita transmiterea germenilor patogeni de la o
persoan la alta; unghiile sunt tiate foarte scurt; nu poart inele, brtri
(l stnjenesc n munc sau irit si lezeaz pielea celui masat). Nu va folosi
parfumuri si pomade cu miros puternic; nu va fuma si nu va folosi buturi
alcoolice. Va evita muncile fizice grele si sporturile care-l obosesc, i
nspresc sau lezeaz pielea palmelor. Este necesar ca maseurul s-si nsuseasc
cunostinte de baz despre forma si structura corpului, despre functiile
organismului sntos si despre semnele cele mai frecvente si mai caracteristice
ale unor stri patologice. Aceste cunostinte l ajut s nteleag importanta
efectelor pe care le poate obtine prin masaj, s lucreze mai sigur pe sine si cu
mai mare eficacitate. Maseurul trebuie s procedeze cu mult tact si ngduint,
cu discretie si constiinciozitate, n relatiile cu persoanele pe care le
maseaz. 1.1.3 REGULI CARE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE DORESTE SA FIE
MASATA Aceasta trebuie s respecte cteva reguli elementare de igien
individual. Una dintre primele reguli este curtenia corpului si a
mbrcmintei. In majoritatea cazurilor, masajul se aplic direct pe piele.
Inaintea sedintei se scot hainele de pe regiunea ce urmeaz s fie masat si
cele care 15
stnjenesc circulatia sngelui, respiratia si miscrile segmentelor sau l
mpiedic pe maseur s execute n voie manevrele necesare. Masajul nu se poate
aplica pe pielea nengrijit sau bolnav, cu rni sau inflamatii. Numeroase boli
de piele se pot transmite prin masaj de la o persoan bolnav la alta sntoas.
Nu trebuie s-i dezbrcm, pe cei pe care i masm, mai mult dect este necesar,
pentru a nu le expune corpul la rceli si pentru a menaja, pe ct posibil,
sentimentele de pudoare ale fiecruia. Prtile masate vor fi acoperite cu un
cearsaf sau prosop nainte de a continua masajul. Oricine se prezint la un
masaj trebuie s-si satisfac mai nti nevoile de evacuare a intestinului si a
vezicii urinare. Orele cele mai potrivite pentru masajul igienic sunt cele de
dimineat. Sedintele de peste zi se fixeaz la 2-3 ore dup mas sau, n asa
fel, nct s se termine cu cel putin o jumtate de or naintea meselor
principale. Cel masat este sftuit s pstreze n timpul sedintei o pozitie de
repaus, cu musculatura relaxat si s evite orice ncordare fizic sau psihic.
Masajul se aplic, n general, pe portiuni bine delimitate ale corpului. Pentru
a face ct mai accesibile prtile ce vor fi masate si pentru a aplica manevrele
de masaj n conditii tehnice ct mai bune, se vor alege pozitiile cele mai
favorabile att pentru cel care va fi masat, ct si pentru maseur. In principiu,
pentru cel care va fi masat se caut pozitii de repaus fiziologic si de
destindere psihic, iar pentru executant pozitiile de lucru cele
Pozitiile cele mai odihnitoare sunt cele de decubit sau seznd rezemat, cu
membrele superioare si inferioare n usoar flexiune, care asigur corpului o
suprafat mare de sprijin, permite relaxarea musculaturii si las respiratia
Page 5
liber. Maseurul poate lucra din pozitia stnd sau seznd pe un scaun. Lucrnd
pe un scaun mai nalt si folosind greutatea trunchiului sau a membrelor
superioare n timpul executrii manevrelor de masaj, executantul si
economiseste energia. Cele mai bune conditii de lucru le ofer banchetele
speciale de masaj. Pentru masajul parNilor anterioare ale corpului este
recomandat pozitia de decubit dorsal, cu capul sprijinit mai sus dect
trunchiul si cu bratele ntinse pe lng corp. O pozitie mai comod este culcat
rezemat pe planul cel lung al banchetei, ridicat ntr-o pozitie de 40-50, cu
membrele inferioare n usoar flexiune din sold si din genunchi, cu coapsele
sprijinite pe planul cel scurt al banchetei, ridicat la 20-30 si cu tlpile
sprijinite pe planul anterior al banchetei. Pentru masajul parNilor posterioare
ale corpului este indicat pozitia de decubit ventral, cu fata n jos, cu capul
ntors ntr-o parte. Pentru relaxarea muschilor posteriori ai gambelor si
coapselor se poate ridica putin, cu 20-30, planul cel scurt al banchetei.
Masajul capului, gtului si al membrelor superioare se poate executa din decubit
dorsal sau din seznd rezemat pe planul cel lung al banchetei, ridicat la
70-80. Masajul membrelor inferioare se poate executa din pozitia culcat,
culcat rezemat si seznd rezemat.
Efectele masajului depind n mare msur de felul n care sunt ornduite si
mbinate ntre ele diversele procedee tehnice, acestea trebuind s fie adaptate
caracterelor anatomofunctionale ale fiecrei prti a corpului si necesittilor
fiecrui caz. Masajul se ncepe prin manevre ample, suple si usoare, cu caracter
pregtitor si progreseaz ncet n amplitudine si fort, pn ce ating
intensitatea necesar; apoi ncep s scad treptat, sedinta ncheindu-se cu
manevre largi, linistitoare. Intensitatea si durata manevrelor depind de
sensibilitatea celui masat. Durerile, jena, contracturile, semnele de neliniste
si de ncordare pe care le trdeaz cel masat sunt cauzate fie de executri
defectuoase, fie de contraindicatii ale masajului. Durata sedinNei de masaj
variaz dup preferinte si necesitti. Uneori sunt utile manevrele lente si
usoare, care prelungesc durata masajului, alteori sunt preferate manevrele
scurte, intense si vii, care scurteaz sedinta. Masajul local poate dura 10-15
minute, cel regional 15-30 minute, iar cel general 30-60 minute. Sedinta de
masaj nu trebuie s depseasc durata de o or, deoarece devine obositoare att
pentru masor, ct si pentru cel masat. Dup sedintele lungi de masaj, mai ales
dup cel general, apare uneori nevoia de odihn si de liniste, care poate s
dureze de la 10-15 minute pn la 30 de minute. Efectele masajului se simt chiar
dup prima sedint, dac este bine executat, dar efectele acestuia slbesc
treptat n orele care urmeaz. Pentru a obtine efecte de durat este nevoie de
un numr mai mare de sedinte executate n serie. O serie minim nu poate fi mai
mic de 10-12 sedinte.
Numarul si frecvenNa sedinNelor dintr-o serie este determinat de necesittile
individuale. Se recomand ca sedintele s fie rrite spre sfrsitul seriei si
eventual, s fie nlocuite prin automasaj. Se recomand ca sedintele de masaj
dintr-o serie s fie executate de aceeasi persoan, care s-a adaptat la
particularittile cazului. Atunci cnd doi executanti maseaz o singur
persoan, manevrele acestora trebuie s fie identice, adic s lucreze simetric
si simultan, efectund manevre egale ca amplitudine, sens si intensitate.
Masajul se poate asocia cu mobilizarea metodic a articulatiilor, cu gimnastica
respiratorie, cu miscri de relaxare sau alte exercitii fizice. Masajul
terapeutic face parte din complexul tratament recuperator si se asociaz, de
preferint, cu agenti fizici naturali sau artificiali, care cresc eficacitatea
masajului. 1.1.4 SUBSTANlE FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA MASAJULUI Pentru
Page 6
executarea masajului se folosesc substante care, aplicate pe piele, o fac mai
neted si mai alunecoas. Cele mai utilizate sunt pulberile fine, lichidele si
substantele grase. Masajul executat cu ajutorul lichidelor se numeste masaj umed
. Substantele utilizate se ntind att pe palmele executantului, ct si pe zona
care urmeaz a fi masat. Pulberile folosite la masaj sunt de origine animal
sau vegetal. Dintre pulberile minerale, cea mai bun, mai practic si igienic
este pudra de talc. Talcul nu atac tesuturile si nici nu se combin cu alte
substante chimice; nu se altereaz si poate fi pstrat mult timp; nu murdreste
pielea, 19
ci o curt, absorbind secretiile si alte impuritti, cznd mpreun cu
acestea. Dintre lichide, se folosesc, mai des, solutii alcoolizate, solutii
medicamentoase sau ap de spun. SubstanNele grase cele mai utilizate sunt
vaselina pur, parafina lichid, lanolina, uleiul de cacao sau amidon,
untdelemnul, untura. Glicerina este mai rar indicat, deoarece irit pielea.
Substantele grase sunt ndeprtate de pe piele dup fiecare masaj, prin splare
cu ap cald si spun sau prin stergere cu un tampon mbibat n alcool diluat.
Pulberile, solutiile si uleiurile pot fi combinate ntre ele dup diferite
formule. In acestea sunt cuprinse si substante medicamentoase: antiseptice,
antiinflamatorii, vasodilatatoare, excitante sau calmante. Dac pielea pe care o
masm este neted, uscat si neproas, este bine s se renunte la aceste
substante si s folosim un masaj denumit uscat . La fel se execut masajul
atunci cnd pielea nu tolereaz nici un fel de mijloace de alunecare.
2. EXERCIlII DE MOBILIZARE PREGATITOARE A DEGETELOR SI A MINILOR PENTRU MASAJ
Supletea si forta minilor si a degetelor, abilitatea si adaptabilitatea
acestora la necesittile tehnice ale masajului se pot mbuntti, mai ales la
nceptori, prin exercitii pregtitoare constnd n miscri active si pasive,
executate amplu si n ritm rapid. Pentru degete si pumn se fac flexiuni si
extensiuni, miscri de lateralitate si miscri n cerc; pentru antebrate se fac
exercitii de pronatie si de supinatie, iar pentru cot, flexiuni si extensiuni.
2.1 EXERCIlII PENTRU DEGETE > ndoirea, ntinderea si departarea degetelor.
Degetele minilor se flexeaz toate odat n pumn strns, apoi se extind si se
deprteaz ntre ele, cu tensiuni active finale. Miscarea se poate executa
simultan si alternativ si se repet, la nceput rar, apoi din ce n ce mai
repede. Tensiunile finale pot fi accentuate prin presiunea reciproc a degetelor
ambelor mini. > Miscari active si pasive ale fiecarui deget. Fiecare deget se
misc activ sau este miscat pasiv n toate sensurile, urmrind s amplificm
mobilitatea prin tensiuni finale. Se ndoaie n palm si apoi se ntinde,
fiecare deget n parte, unul dup altul, ntr-o miscare continu, care ncepe de
la degetul mic spre cel mare si apoi, invers. > Cu palma aplicat pe o suprafat
plan, ridicm pe rnd n extensiune fiecare deget, apoi le ridicm pe toate
mpreun. Intorcnd mna cu palma n sus, flexm activ fiecare deget si apoi pe
toate mpreun, strngndu-le cu putere n palm. > Cu degetele nclestate se
execut extensiuni cu tensiuni finale.
> Degetul mare se exerseaz separat prin miscri active, pasive si cu
rezistent, n flexiune si extensiune, abductie si adductie si, mai ales, n
opozitie. 2.2 EXERCIlII PENTRU PUMNI > Flexiunea si extensiunea pumnului se
execut activ, la nceput cu amndou minile deodat, apoi alternativ, ntr-un
ritm din ce n ce mai viu, cu degetele ntinse sau usor flectate. > Extensiunea
accentuata a pumnului se execut din pozitia cu palmele lipite una de alta,
tinute cu degetele n sus, deprtnd sau apropiind ntre ele coatele sau ducnd
minile ntr-o parte si n cealalt. > Din poziNia cu minile lipite pe partea
Page 7
lor dorsal, tinute pe orizontal n fat, se duc nainte, napoi sau lateral. >
ndoirea laterala din pumn, n sens medial sau lateral, se execut cu palmele
fat n fat, deprtate sau lipite; miscrile se execut liber si rapid, cu
tensiuni finale. Miscarea se poate amplifica, ajutnd-o cu mna cealalt. >
CircumducNia pumnilor se poate executa cu degetele ntinse sau ndoite. Miscarea
se execut cu o mn sau cu ambele mini, simultan sau alternativ, n ambele
sensuri. Se execut miscarea n 8 , cu o mn sau cu ambele, simultan sau
alternativ. 2.3 EXERCIlII PENTRU ANTEBRAlE SI COATE > PronaNii si supinaNii
active, executate simultan sau alternativ, cu degetele ntinse sau strnse n
pumn. > Flexiuni si extensiuni din coate, executate simultan sau alternativ.
> In flexiune se poate executa pronatia; n extensiune se execut supinatia. 3.
CONTRAINDICAlIILE MASAJULUI Contraindicatiile masajului sunt cele generale care
se aplic tratamentelor cu agenti fizici: bolile infectocontagioase acute,
bolile venerice n stadiul acut si n faza de contagiozitate, strile casectice
indiferent de cauza acestora, bolile parazitare, bolile organice decompensate
sau la limita decompensrii, hemoragiile repetate, unele psihopatii,
narcomaniile, alcoolismul cronic, sarcina. Masajul mai are contraindicatii
legate direct de zonele supuse masajului: > bolile pielii de natur inflamatorie
sau parazitar, plgile, supuratiile, eruptiile, eczemele ; > abcesul,
flegmonul, artrita supurat, osteita, osteomielita ; > fragilitatea vascular,
de diverse etiologii ; > tumorile. In masaj mai apar o serie de restricNii de
natur tehnico-metodic. Astfel, la nceputul sedintelor de masaj se produc
unele reflexe de aprare, care se manifest sub forma unor ncordri nervoase, a
unor contracturi musculare si a altor semne de intolerant. Cnd aceste fenomene
sunt prea intense, trebuie s renuntm la aplicarea masajului. Masajul poate fi
o cauz de oboseal si de enervare pentru persoanele care nu cunosc bine
tehnica, sunt lipsite de fort si suplete, de
antrenament si de experient; masajul poate deveni o metod plictisitoare si
obositoare pentru cei lipsiti de rbdare, perseverent, voint si energie. In
toate cazurile n care masajul produce mai mult efecte negative sau incerte,
dect pozitive si sigure, trebuie s renuntm la aplicarea acestuia. Masajul
executat corect si repetat constiincios o perioad lung de timp, d
organismului o senzatie de bine, de sntate, de vigoare si de vioiciune. 4.
EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI Efectele masajului asupra organismului sunt
multiple. Aceste efecte pot fi clasificate dup mai multe criterii. 4.1 EFECTE
LOCALE SI GENERALE > Efectele locale sunt n general datorate actiunii
factorului mecanic. Actionnd asupra tegumentelor si a glandelor sudoripare,
masajul creste eliminarea permanent si important a lichidelor de staz.
Hiperemia produs duce la o irigare mai bun a pielii si a tesuturilor
subiacente, favoriznd astfel si nutritia tisular. Prin manevrele de masaj se
deschid multe capilare, care ajung la 2500/mm2, fat de cele 200 deschise n mod
obisnuit, rezultnd fenomenul de capilarizare tisular. Masajul are o actiune
deosebit asupra structurilor colagene si elastice ale tegumentului, inducnd
absorbtia spectaculoas a unor fibroze, miogeloze, hipertrofii cutanate sau
aderente. Masajul modific presiunea intratisular, favoriznd procesele de
difuziune prin membranele celulare.
Astfel, n tesutul subcutanat aceasta poate creste de la 90 mm Hg la 220 mm Hg;
dup un masaj profund, la nivelul vastului lateral al coapsei, aceast presiune
creste de la 100 mm Hg la 300 mm Hg, observndu-se si o crestere a temperaturii
cutanate cu 2C. Netezirea produce o scdere a presiunii intramusculare si pare
a fi manevra de electie pentru relaxare. Dup masaj se observ o mai bun
Page 8
utilizare a O2 la nivel tisular si o epurare mai energic a catabolitilor
locali. Eliberarea de histamin si heparin prin degranularea mastocitar
acrediteaz masajul ca fiind foarte util n tratamentul si profilaxia
aterosclerozei. Substantele histaminice produc eritem si cresc irigatia
sanguin, dar, n cantitti prea mari induc procesul de osteoporoz. Histamina,
heparina si o serie de alti produsi ai denaturrii proteice locale sunt
responsabile, n parte, si de efectele generale ale masajului. Masajul
accelereaz procesele de resorbtie si de regenerare la nivelul tesuturilor
inflamate aseptic. Ca rezultat al acestor actiuni conjugate se amelioreaz
simptomatologia algic, iar hipertoniile si contracturile musculare scad,
indiferent de cauza lor. > Efectele generale. Acestea au la baz mecanismul
reflex, care se declanseaz prin stimularea exteroceptorilor din tegumente si a
proprioceptorilor din muschi, tendoane, capsule articulare. La nivelul acestora
iau nastere prin stimularea cu diverse intensitti a receptorilor, impulsuri
care ajung, pe cile ascendente, la sistemul nervos central; de aici pornesc
impulsuri spre diverse sisteme si organe, influentndu-le functia. Un rol
important n efectele generale l au mediatorii chimici eliberati la nivelul
tegumentelor.
In esent, efectele generale ale masajului sunt: stimularea functiilor
aparatelor cardiovascular si respirator; cresterea metabolismului bazal; efecte
favorabile asupra strii generale a bolnavului, cu mbunttirea somnului si
ndeprtarea oboselii musculare; influentarea functiilor organelor interne
afectate care se manifest prin senzatii dureroase ale peretelui toracic sau
abdominal (zone Head); actionnd prin masaj asupra acestor zone se actioneaz
reflex asupra functiilor organelor profunde. In masajul periostal se ntreste
tonusul peretilor organelor cavitare, creste peristaltismul si se stimuleaz
secretiile intestinale. In urma masajului vibrator al toracelui creste
cantitativ si se fluidific secretia bronsic. 4.2 EFECTE IMEDIATE SI TARDIVE >
Efectele imediate sunt strns legate de natura, tehnica si intensitatea
procedeului de masaj folosit, dar si de natura, sensibilitatea si ntinderea
tesuturilor masate. Aceste efecte se produc si tin tot timpul ct dureaz
actiunea masajului, dar scad si dispar destul de repede, dup ce aceast actiune
a ncetat. > Efectele tardive sunt reactii lente care se produc ncet, n mod
secundar fie n regiunea masat, fie n profunzime sau la distant. Apar dup
ncetarea actiunii mecanice, se mentin un timp mai ndelungat si dispar mai
lent.
4.3 EFECTE EXCITANTE SI CALMANTE Masajul poate exercita asupra organismului
efecte excitante, stimulatoare sau inhibitoare, calmante. 5. INFLUENlELE
MASAJULUI ASUPRA ORGANISMLUI 5.1 INFLUENlELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Masajul
exercit asupra pielii si a functiilor acesteia att influente directe, prin
actiunea sa mecanic, ct si efecte obtinute pe cale reflex. In continuare, v
prezentm efectele masajului asupra pielii: > Favorizeaz procesele de eliminare
a sudorii si a secretiilor sebacee, ajutnd detoxifierea organismului. >
Favorizeaz trecerea sngelui din vasele cutanate si subcutanate n torentul
circulator. > Vasodilatatia activ reflex, n concordant cu intensitatea
stimulilor; se traduce prin hiperemie local (roseat), care determin cresterea
elasticittii pielii, prevenind astfel tendinta fiziologic de hipermineralizare
a fibrelor elastice care se ncarc progresiv cu calciu. Prin cresterea
calittii structurilor colagene si elastice ale dermului, masajul ajut
resorbtia partial sau total a cicatricelor sau induratiilor cutanate fibroase;
stimularea penetrabilittii cutanate a unor medicamente; mai buna nutritie a
Page 9
pielii. > Influenteaz reflex termoreglarea. > Favorizeaz ntr-o oarecare
msur functia respiratorie a pielii. > Favorizeaz exfolierea celulelor
cornoase, stimuleaz noi diferentieri bazale, scurtnd timpul necesar rennoirii
epidermei si ameliornd astfel propriettile fizice ale pielii. > Favorizeaz
lipoliza, masajul ducnd la scderea stratului adipos. 5.2 INFLUENlELE MASAJULUI
ASUPRA lESUTULUI CONJUNCTIV Prin actiunea direct, mecanic, masajul tesutului
celular subcutanat: > ntretine supletea si mreste rezistenta fibrelor
conjunctive si elastice; > ajut la desfacerea aderentelor, dezagreg
celulitele, nodulii fibrosi sau sclerosi; > influenteaz favorabil procesul de
vindecare si de formare a cicatricelor; > activeaz resorbtia infiltratelor
patologice (aseptice); Prin mecanism reflex: > activeaz circulatia sngelui; >
influenteaz metabolismul, functiile neurovegetative etc. 28
5.3 INFLUENlELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI LOCOMOTOR Masajul influenteaz
favorabil muschii, tendoanele, fasciile, aponevrozele, tecile sinoviale,
capsulele articulare, tesuturile moi periarticulare si chiar periostul. Masajul
muschilor influenteaz att direct, prin actiunea mecanic a manipulrilor, ct
si reflex, structurile aparatului locomotor. > Prin presiune si relaxare se
influenteaz tonusul si elasticitatea, excitabilitatea si contractilitatea
fibrelor musculare. Aceste proprietti sunt stimulate prin manevre rapide,
intense, executate ntr-un ritm viu, excitant. Manevrele de masaj executate
lent, usor, linistitor, induc n muschi o stare de relaxare. > Prin manevre de
stoarcere se activeaz circulatia n capilarele si venele muschiului; se deschid
capilarele de rezerv, creste debitul circulator local. Aceasta se datoreaz
actiunii mecanice si reflexe a masajului. > Dup efort, masajul accelereaz
ndeprtarea oboselii musculare si refacerea resurselor energetice ale
muschilor. > Masajul influenteaz favorabil muschii atrofici, traumatizati,
paretici, contracturati. Efectele masajului asupra sistemului muscular sunt
stimulante, relaxante si decongestive. > Efectele stimulante se induc prin
manevre scurte, centripete, cu intensitate progresiv crescnd, aplicate
muschilor hipotrofici, atrofici sau neantrenati. Se ncearc modelarea
muschiului n forma sa, detasnd fiecare muschi sau grup de muschi de planurile
profunde prin insinuarea
degetelor n interstitiul muscular si presarea simultan a maselor musculare cu
fetele palmare ale minilor. In felul acesta, se rup aderentele care determin
retractura muschiului si se nltur staza venoas si limfatic determinate de
inactivitate. > Efectele relaxante se induc prin manevre lungi, blnde,
nensotite de presiuni, ducnd la scderea excitabilittii si a contractilittii
musculare. > Efectele decongestive se induc prin manevre blnde; minile alunec
rapid, centripet, dup care se prind strns masele musculare crora li se
imprim o miscare de jos n sus. Aceste efecte sunt evidente atunci cnd se
aplic pe muschii solicitati de efort, oboseala muscular intens putnd fi
nlturat n 5 minute de masaj. Masajul anexelor muschilor Are ca scop
ntretinerea supletei acestor formatiuni, prin activarea circulatiei si prin
influenta exercitat asupra terminatiilor nervoase din aceste structuri. Masajul
articular > Tesuturile moi periarticulare, sinoviala si cartilajul articular
sunt influentate prin stimularea circulatiei sanguine si a terminatiilor
nervoase din tesuturile periarticulare. > Ajut la resorbtia revrsrilor de
lichide seroase sau snge din cavitatea articular sau din bursele seroase
periarticulare, ajutnd la pstrarea sau recuperarea mobilittii normale. > In
tratamentul tulburrilor de mobilitate, masajul articular este necesar pentru
pregtirea articulatiei naintea exercitiilor de mobilizare metodic. > Prin
masaj se combat aderentele, retracturile, depozitele patologice periarticulare,
Page 10
cicatricele si toate sechelele artritelor si periartritelor,
inflamatiilor si traumatismelor ligamentelor, capsulei, cartilajului articular,
entorselor , luxatiilor si fracturilor. > Masajul periostal hiperemiante.
provoac reflex, reactii calmante si
5.4 INFLUENlELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAlIEI SNGELUI SI A LIMFEI Masajul

contribuie la activarea circulatiei n ntregul corp prin efectele pe care le
produce. > Ajut la golirea venelor si a capilarelor, a limfaticelor si a
spatiilor intercelulare. > Diminu staza si tensiunea din tesuturi. > Usureaz
circulatia sngelui n artere, scznd efortul cordului. > Masajul influenteaz
circulatia arterial si arteriolar: fluxul sanguin creste ca urmare a cresterii
debitului sistolic, secundar activrii circulatiei de ntoarcere. > Masajul
profund si cel lent, centripet are ca efect scderea tensiunii arteriale, pe
cnd cel viguros are efecte hipertensive. > Manevrele de masaj efectuate
centripet, n sensul circulatiei de ntoarcere, usureaz travaliul inimii
stngi, dar suprancarc usor inima dreapt si circulatia pulmonar. Deci, se
recomand precautie n cazul pacientilor cu insuficient cardiac dreapt si
global. Influenta masajului asupra circulatiei este datorat n primul rnd
actiunii mecanice, sngele din vase si limfa fiind mpins spre inim. Efectele
de durat ale masajului se datoresc ns unor mecanisme reflexe si umorale.
Aceste reactii, pe lng efectele hiperemice locale, pot contribui, prin efecte
derivative, la repartitia si la reglarea circulatiei sngelui n organism.
Masajul poate interveni n mecanismele de echilibrare dintre circulatia
periferic si cea profund a corpului. Masajul general duce la cresterea
numrului hematiilor si al leucocitelor, la cresterea cantittii de hemoglobin,
prin stimularea organelor hematopoetice si prin mobilizarea rezervelor de snge
din organism. 5.5 INFLUENlELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS Oricare din
procedeele masajului determin n organism reactii fiziologice corespunztoare,
pe de o parte, naturii si functiei tesutului masat, iar pe de alt parte,
formei, intensittii si duratei procedeului aplicat. Aceste reactii ale
organismului la manevrele masajului se produc prin intermediul sistemului
nervos. Actiunea mecanic excit terminatiile nervoase ale extero-si
proprioceptorilor; impulsurile ajung la centrii nervosi si apoi, pe cale reflex
se determin reactii ale diverselor organe. Actiunea reflex a masajului
constituie baza fiziologic a influentelor acestuia asupra organismului. Masajul
actioneaz n mod diferit asupra terminatiilor nervoase periferice. > Executat
energic si ntr-un ritm viu, masajul produce efecte stimulatoare asupra
sistemului nervos. Manevrele stimulatoare sunt folosite pentru activarea
functiilor organelor, acestea mrind sensibilitatea, conductibilitatea si
reactivitatea structurilor nervoase. > Executat lent si usor, masajul produce
efecte calmante, linistitoare, scade sensibilitatea, conductibilitatea si
reactivitatea elementelor nervoase.
Manevrele calmante sunt indicate mpotriva ncordrilor excesive, a durerilor
si a strii de neliniste. Masajul determin reactii complexe si n domeniul
motor, vasomotor si trofic. Masajul provoac si o serie de efecte subiective
atunci cnd se execut masajul general. Astfel, masajul stimulator determin o
senzatie de bun dispozitie si de crestere a energiei, pe cnd masajul
linistitor (sedativ) determin o stare de destindere nervoas, de relaxare
muscular si de odihn. Efectele masajului asupra sistemului neuropsihic sunt:
efecte segmentare, efecte generale si psihologice. > Efectele segmentare se
explic prin interrelatiile dintre diferite regiuni metamerice, realizate prin
Page 11
conexiuni nervoase. Datorit acestora se evit, la nivel subcutanat, cresteri
ale tensiuni tesutului conjunctiv, responsabile de instalarea retracturilor.
Interrelatia metameric permite perceperea mai mult sau mai putin a durerii,
fapt ce sustine teoria masajului reflex . > Efectele generale se datoreaz
relatiilor suprasegmentare si implicrii sistemului nervos central. Manevrele de
masaj determin descrcarea, n terminatiile senzitive, de impulsuri nervoase
ctre centrii, care declanseaz reactii diferite, n functie de tehnica
utilizat. Manevrele executate continuu, cu ritm lent si intensitate sczut
induc efecte sedative, analgezice. Manevrele scurte, energice, efectuate cu ritm
viu si intensitate crescut induc efecte stimulante. Exist preri conform
crora si prin stimularea durerii se pot obtine reactii paradoxale analgezice.
Masajul are actiune antialgic diferit,
chiar dureroas pe moment, prin manevra nssi (principiul masajului
transversal profund a lui Cyriax). > Efectele psihologice sunt induse tot prin
stimularea terminatiilor senzitive cutanate. Masajul, prin apropierea
psihologic dintre pacient si maseur, determin o stare de relaxare perceput ca
o stare de bine . Masajul poate restructura imaginea static si cinematic a
regiunii bolnave care si-a pierdut partial sau total functiile motoare si
senzitive, integrnd segmentul afectat n schema corporal general. 5.6
INFLUENlELE MASAJULUI ASUPRA lESUTURILOR SIA ORGANELOR PROFUNDE Tesuturile si
organele profunde ale corpului nu pot fi influentate de actiunea mecanic a
procedeelor obisnuite de masaj. Pentru a le putea influenta trebuie folosite
tehnici speciale, cu actiune de profunzime sau la distant, sau s se utilizeze
actiunea sinergic a manevrelor de masaj. Efectele sinergice se pot obtine prin
masajul tesuturilor care acoper cavittile corpului: cranian, toracic si
abdominal. Masajul capului, prin procedee speciale, are un efect
decongestionant si linistitor asupra centrilor si a cilor nervoase . Prin
masajul spatelui si al pieptului se obtin efecte reflexe utile asupra organelor
din torace. Respiratia este activat prin reflexe cu punct de plecare n
peretele toracic, care stimuleaz, la distant, centrii automatismului
respirator. Prin procedee speciale se poate accelera sau linisti functia
cardiac.
Se pot stabili sinergii functionale ntre circulatie si respiratie, ntre
schimburile gazoase din plmni si tesuturi. Prin masajul abdominal sunt
stimulate, mai ales, functiile aparatului digestiv. Se mbunttesc absorbtia si
digestia prin activarea circulatiei intraabdominale si prin cresterea
secretiilor digestive. Creste peristaltismul tubului digestiv si al cilor
biliare. Creste apetitul. Se normalizeaz evacurile. Masajul influentez
functiile de nutritie, de excretie, de eliminare a produsilor de catabolism
(cresc diureza, evacurile intestinale si sudorale cutanate). Activitatea
glandelor endocrine este influentat indirect, prin activarea circulatiei
sanguine la nivelul acestora. IndicaNiile de aplicare a masajului, n scop
profilactic sau terapeutic se vor face numai dup examenul clinic general si
numai dup stabilirea diagnosticului. In cazul examenului clinic general se va
acorda atentie urmtoarelor structuri: > Piele, tesut celular subcutanat,
muschi. Prin inspectie se va observa prezenta unor nevi, papule, afectiuni
vasculare, micoze, ulcere varicoase, eczeme, vergeturi, infectii etc. Masajul se
va indica numai n ulcere varicoase, escare, cicatrici, vergeturi, celelalte
situatii constituind contraindicatii ale masajului. Prin palpare se pot
evidentia hipotrofii, hepertrofii, contracturi, retracturi musculare sau
induratii si infiltrate.
Page 12
> Tendoane. La palpare se pot evidentia dureri ale insertiilor (dureri
tendinoperiostale) cauzate de tensionarea tendoanelor prin contractii
izometrice, rupturi ale tendoanelor (masajul este contraindicat). > Articulatii.
Se acord atentie att elementelor articulare, ct si prtilor moi
periarticulare; > Sistem circulator. Se acord atentie vaselor, chestionnd
pacientul n legtur cu existenta edemelor sau a unei stri de greutate,
tensiune, oboseal la nivelul membrelor inferioare. > Sistem nervos. Se caut
eventualele tulburri de sensibilitate si tulburri trofice care pot fi cauzate
de afectiuni neurologice. In functie de particularittile subiectului se vor
stabili procedeele de masaj care vor fi efectuate si modul de aplicare al
acestora. Se va fixa durata sedintei de masaj, ritmicitatea acesteia si locul pe
care l va ocupa n programul de recuperare. 6. PROCEDEELE DE MASAJ Dup
importanta efectelor, procedeele de masaj manual clasic, au fost mprtite n
dou grupe. > Procedee principale de masaj (fundamentale): alunecrile
(netezirea, efleurajul); frictiunile; frmntatul si stoarcerea (petrisajul);
lovirile usoare si ritmice (baterea, tapotamentul);
vibratiile. > Procedee secundare de masaj (ajuttoare): cernutul si rulatul;
presiunile; tractiunile si tensiunile; scuturrile; ciupirile si pensrile; alte
procedee. 6.1 PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ Manevrele principale nu pot lipsi
din aplicatiile practice mai importante ale masajului. Acestea realizeaz
prelucrarea sistematic si metodic a prtilor moi ale corpului si se aplic n
urmtoarea succesiune: > netezire (efleuraj); > frictiune; > frmntat
(petrisaj); > batere (tapotament); > vibratii. 6.1.1. Netezirea se adreseaz n
special tegumentelor si const n alunecari ritmice si usoare, aplicate cu
diferite prti ale minilor n sensul circulatiei de ntoarcere. De aceea, pe
membre, alunecrile se efectueaz de la extremitatea distal spre cea proximal,
pe trunchi urmeaz sensul circulatiei de ntoarcere spre inim, iar pe gt si
ceaf sensul manevrelor este dinspre cap spre umeri si omoplati.
Miscrile seamn cu mngierea, numai c se execut cu o anumit presiune si
cu ritm variabil, n functie de efectele care trebuie induse. Din punct de
vedere al modului de aplicare al minilor, manevrele sunt: simultane, atunci
cnd se efectueaz cu ambele mini n acelasi timp si n acelasi sens ;
alternative, atunci cnd se efectueaz cu mn dup mn, n acelasi sens. Din
punct de vedere al direcNiei sunt: longitudinale (lungi); oblice (medii);
transversale (scurte); n cerc; n zig-zag. Din punct de vedere metodic
netezirea este initial si final. Succesiunea manevrelor n functie de directia
si modul de lucru al minilor este urmtoarea: > pentru netezirea initial:
simultane lungi, medii si scurte; alternative lungi, medii si scurte. > pentru
netezirea final: alternative scurte, medii si lungi; simultane scurte, medii si
lungi. Ritmul de executie scade treptat spre sfrsitul sedintei. Netezirea se
execut cu fata palmar sau dorsal a minilor, cu degetele apropiate sau
deprtate, ntinse sau usor ndoite. Pe suprafete mici, netezirea se poate
executa cu o mn, iar pe suprafetele mari cu ambele
mini. Pe membre, minile se asaz la acelasi nivel sau una mai sus dect
cealalt. Pe suprafetele mici si rotunjite, netezirea se execut cu vrful a
dou sau trei degete, cuprinznd regiunea ntre police si celelalte degete. Pe
suprafetele mai ntinse si plane, netezirea se poate executa cu palma ntreag,
cu laturile sau cu rdcina minii. Presiunea netezirii este n functie de
structura pe care dorim s o influentm: alunecrile usoare si superficiale
actioneaz asupra pielii; tesutul subcutanat este influentat de alunecrile
mai apsate; pentru tesuturile profunde se folosesc manevre mai puternice
Page 13
executate cu rdcina minilor, cu marginea ulnar a minii sau cu pumnii
nchisi. Alunecrile executate cu fata dorsal a minilor si cu degetele strnse
n pumni au efecte mai profunde dect cele executate cu fata palmar a minii.
nervii si vasele din piele sunt influentate de apsarea redus; circulatia
sngelui n vasele superficiale este activat de presiunile medii; circulatia
din tesuturile profunde este influentat de manevrele viguroase; circulatia
limfatic este activat de alunecrile lente, dar destul de apsate si efectuate
sacadat. Ca ntindere, alunecrile se aplic de preferint segmentar, pe
portiuni anatomice bine delimitate. Se disting urmtoarele forme speciale de
netezire: > netezire sacadat, aplicabil segmentelor circulare (antebrat, brat,
gamb, coaps);
> netezire n perie , folosit n regiunile cu pr n exces; > netezire
liniar, longitudinal executat cu vrful degetelor, utilizat la nivelul
tendoanelor si al spatiilor interosoase; > netezire n cleste , aplicabil la
nivelul tendonului lui Achile. Netezirile scurte si asociate cu presiuni sunt
indicate n tratamentul induratiilor si al nodozittilor fibroscleroase, precum
si n dezagregarea si mprstierea infiltratelor din tesuturile profunde.
Efectele netezirii sunt: > principalul efect al netezirii este activarea, pe
cale reflex, a circulatiei; > vasodilatatie local de durat, consecint a
actiunii mecanice si reflexelor cu punct de plecare cutanat; > alunecrile lungi
si usoare reduc sensibilitatea, scad durerea si contractura muscular pe
regiunea masat, motiv pentru care netezirea este folosit ca manevr
pregtitoare n masaj, naintea altor procedee mai puternice; > alunecrile
lungi si usoare sunt calmante, relaxante; > manevrele mai viguroase activeaz
circulatia sngelui n tesuturile profunde, ducnd la o mai bun oxigenare a
muschilor si la ndeprtarea mai rapid a produsilor de catabolism (combate
oboseala si ajut refacerea functional dup efort); > manevrele scurte si vii,
n ritm rapid si energic, sunt stimulante. 6.1.2 FricNiunea se adreseaz n
special tesutului celular subcutanat; const n presiuni si deplasri ale
tesuturilor moi subcutanate pe tesuturile
Din punct de vedere tehnic, frictiunea se execut cu vrful degetelor n sens
liniar (longitudinal sau transversal) si circular (concentric sau excentric), cu
marginea cubital, rdcina minii (eminentele hipotenar si tenar), palma sau
pumnul. Forme speciale: > transversal, n fierstru executat cu marginea
cubital a minii, se aplic la nivelul tendonului lui Achile; > n zig-zag,
executat cu vrful a 2-3 degete (index, medius si inelar), se aplic la nivelul
coloanei vertebrale. Vrful degetelor se aplic pe tegument, cu o anumit
presiune si sub anumite unghiuri. Se execut miscri circulare ntr-un sens si
apoi n sens opus, deplasnd minile n limita mobilittii si a supletei normale
a tesuturilor masate. Dup un numr oarecare de miscri executate pe o mic
portiune a pielii, mna se deplaseaz ncet n vecintatea locului masat, pn
cnd este cuprins toat regiunea. Presiunea si amplitudinea miscrilor de
frictiune va fi la nceput mai redus si de durat mai scurt, mrindu-se
progresiv, dup necesitti. Dup intensitatea presiunilor si a mrimii
unghiului, frictiunea poate actiona superficial sau profund. Astfel, cu ct
intensitatea presiunilor creste, iar unghiul fat de planul regiunii respective
scade, cu att actioneaz mai profund. Efectele fricNiunii: > prin actiunea
mecanic mobilizeaz tesuturile moi, le mreste supletea si elasticitatea,
asuplizeaz tegumentul;
> tot prin actiune mecanic se activeaz circulatia local (nrosirea pielii),
stimulnd nutritia tesuturilor; > pe cale reflex are efecte de durat,
Page 14
circulatorii si trofice; > frictiunea prelungit, executat ntr-un ritm lent,
scade sensibilitatea local, scade contractura muscular, reduce ncordarea
nervoas; > ritmul viu si miscrile scurte, dar viguroase, stimuleaz sistemul
nervos periferic; > frictiunile previn rupturile musculare si smulgerile de
fibre, care pot aprea la nivelul jonctiunii miotendinoase. 6.1.3 Framntatul
(petrisajul) reprezint prinderea muschilor si a altor tesuturi profunde,
ridicarea lor, att ct permite elasticitatea proprie si stoarcerea prin
comprimare (ntre degete sau ntre degete si palm) sau prin presiune pe planul
profund. Din punct de vedere tehnic se realizeaz: > frmntat n cut pe loc
sau deplasabil n val , care reprezint forma traditional aplicabil tuturor
segmentelor corpului; > frmntat circular si serpuit, care reprezint forma
special aplicabil segmentelor circulare sau tronconice; > frmntat ntre
marginile cubitale ale minii, care reprezint forma special aplicabil la
nivelul peretelui abdominal etc; > frmntat cu pumnii, se aplic regiunilor
voluminoase ale corpului (fese, eventual coapse). Pe regiunile ntinse si plate,
frmntatul const n ridicarea si apucarea ntre degete si rdcina minii a
unei cute de tesuturi, care este
stoars prin ducerea rdcinii minii spre degete si prin comprimarea acesteia
pe planul dur, profund. Miscarea se repet de mai multe ori pe acelasi loc, apoi
minile se deplaseaz din aproape n aproape, n axul lung al grupelor de
muschi. Pe membre, frmntatul se execut cu minile aplicate n cerc,
perpendicular pe segment. Muschii sunt prinsi ntre degete si palme si strnsi
cu putere; presiunea se slbeste apoi, iar muschii se relaxeaz. Manevrele se
execut de la rdcina membrelor spre extremitti, presiunile fiind ns
orientate spre sensul circulatiei venoase a sngelui (distal.proximal). Pe
masele mari de muschi, frmntatul se execut formnd o cut lung de muschi,
care este prins ntre degete si podul palmei si strns ca ntr-un cleste; cuta
este ridicat si apoi presat pe planul profund, fr a o scpa din mini si
fr a desprinde palma de pe piele. La nivelul abdomenului se frmnt
tesuturile grase subcutanate, n cut sau n val ; se execut o miscare de
ridicare si presare ntre ele a tesuturilor, ori de ducere nainte si napoi a
cutei prinse ntre degete. Frmntatul este procedeul cel mai bun pentru masajul
tesuturilor profunde si n special al muschilor. Efectele framntatului Acestea
se produc mai ales pe cale reflex, comparativ cu cele mecanice: > ridicarea si
strngerea tesuturilor crnoase dezvolt elasticitatea, excitabilitatea si
contractilitatea muschilor;
> prin stoarcere se comprim vasele profunde, se activeaz circulatia, avnd un
efect trofic asupra organismului; > prin frmntare sunt ndeprtati produsii de
catabolism din muschi; > previne atrofia muscular; > Efectele frmntatului se
datoresc stimulrii circulatiei si troficittii nervilor, mai ales ale celor
motori. Din acest motiv, se indic n strile de atonie si atrofie muscular
secundar imobilizrilor prelungite ale diferitelor segmente ale aparatului
locomotor. > manevrele lente, aplicate pe zone aderente si infiltrate au efect
decontracturant; > manevrele executate rapid induc efecte stimulante. 6.1.4
Tapotamentul (baterea) const n aplicarea unor lovituri ritmice si usoare
executate cu diferite prti ale minii si ale antebratului. Din punct de vedere
tehnic, procedeele de tapotament se grupeaz n: > manevre de tocat: cu marginea
cubital (cubito-palmar sau cubito-dorsal), cu 1/3 inferioar a antebratului, cu
vrful degetelor (tangential, n mnunchi de nuiele ); > manevre de bttorit:
cu palma n cup sau ventuz si cu pumnul cubital sau palmar; > manevre de
plescit sau lipit: cu fata palmar a minii sau a degetelor; > manevre de
percutat: cu vrful degetelor.
Page 15
Tocatul se execut cu degetele ambelor mini, tinute fat n fat. Degetele
ntinse, deprtate ntre ele si usor flectate cad perpendicular pe piele, de la
o distant mic, ntr-un ritm foarte viu, lovind cu partea lateral si dorsal
sau cu cea lateral si palmar. Tocatul se poate face si cu marginea ulnar a
minilor. Intensitatea manevrelor rezult mai mult din greutatea degetelor si a
minilor, dect din contractiile musculare. Minile cad moi, miscndu-se din
articulatiile pumnilor. Pentru a amplifica aceste manevre se adaug nclinarea
lateral a minilor si o miscare de rsucire a antebratelor n pronatie si
supinatie. Bratele trebuie s fie apropiate de trunchi, iar antebratele
apropiate de regiunea masat, pentru ca loviturile s nu cad prea de sus si s
nu fie intense. Pe regiunile sensibile, intensitatea loviturilor trebuie s fie
mai mic, pe mase mari de muschi, medie sau mare. Ritmul poate fi foarte viu sau
rar si lent (cap, regiune precordial). Percutatul este o form de batere cu
vrfurile degetelor usor ndoite. Manevra se execut cu amndou minile miscate
din articulatiile pumnilor, cu palmele orientate spre regiunea masat. Minile
se misc alternativ sau simultan, ntr-un ritm foarte viu. Intensitatea
loviturii trebuie s fie unic, rezultat al greuttii minilor. Manevra se poate
executa cu vrful unui singur deget. Plescitul este o manevr de lovire cu fata
palmar a degetelor si a minii. Se execut cu minile moi si usoare, prin
miscri suple si repezi. Miscrile se execut activ, cu o mn sau cu amndou
minile, numai att ct este necesar s se ridice antebratele la o nltime
potrivit, apoi acestea cad pasiv, alternativ sau simultan pe regiunea
respectiv. Intensitatea
loviturii depinde numai de greutatea proprie a acestor segmente. Loviturile
active sunt mai puternice, dar pot deveni dureroase. Dac manevrele sunt
tangentiale, efectul lor excitant este diminuat. Se indic n masajul excitant
al unor regiuni ntinse, crnoase si putin sensibile. Bttoritul se deosebeste
de plescit prin felul de a lovi cu palmele si degetele tinute bine ntinse si
foarte apropiate de suprafata masat. Ritmul miscrilor este foarte viu, iar
loviturile sunt scurte. Manevra se poate executa n dou moduri: cu degetele si
palmele strnse n cus -bttoritul este mai putin aspru; cu pumnul: este o
manevr mai puternic, indicat mai ales n masajul regiunilor musculoase si
putin sensibile, la persoanele sntoase si viguroase. Se execut cu pumnul
incomplet nchis; intensitatea manevrei creste dac se execut cu pumnul nchis
sau cu marginea ulnar a pumnului. > Efectele baterii variaz n functie de
intensitatea si ritmul loviturilor, de supletea miscrilor si de sensibilitatea
pielii si a tesuturilor masate. > Actiunea specific este excitant si se
valideaz prin intermediul nervilor periferici. > Tocatul, plescitul si
bttoritul executate ntr-un ritm rapid, cu intensitate mai mare si un timp mai
ndelungat, actioneaz asupra nervilor vasomotori si provoac, prin
vasodilatatie, un aflux crescut de snge n regiunea masat, care se nroseste
si se nclzeste. > Manevrele baterii reduc n timp sensibilitatea nervilor
senzitivi.
> Excitarea nervilor motori produce o crestere a tonusului muscular si chiar o
contractie a fibrelor musculare, fr a se produce un lucru mecanic. > Baterea
are efecte stimulatoare asupra circulatiei si nutritiei tesuturilor profunde,
secundar dezvoltnd propriettile functionale ale muschilor; se indic n
tratamentul atoniei si/sau atrofiilor musculare posttraumatice. Percutatul, la
nivel toracic, favorizeaz eliminarea secretiilor bronhice. Manevrele de batere
sunt contraindicate n tratamentul afectiunilor dureroase, contracturilor
musculare, spasmelor, oboselii musculare. 6.1.5 VibraNiile constau din
Page 16
imprimarea n tesuturi a unui numr ct mai mare de miscri oscilatorii pe
unitatea de timp; ele se execut pe loc sau cu deplasare lateral. Miscrile
sunt asemntoare unui tremurat continuu si rezult din contractiile alternative
ale muschilor agonisti si antagonisti ai degetelor si minii pe de o parte, si
ai antebratelor si bratelor, pe de alt parte. Din aceast cauz, vibratiile
manuale sunt obositoare si greu de executat, de aceea se completeaz sau se
nlocuiesc cu forme instrumentale. Vibratiile manuale se execut cu vrful
degetelor sau cu fata lor palmar, cu podul palmei sau cu rdcina minii, cu
palma si cu degetele ntinse sau cu pumnul nchis. De regul, vibratiile se
aplic pe portiuni restrnse, dar se pot efectua si de-a lungul unui nerv,
muschi, n jurul unei articulatii sau pe un segment. FrecvenNa si amplitudinea
deplasrii minilor sunt variabile si induc efecte opuse.
Manevrele fine si prelungite sunt linistitoare, reduc sensibilitatea pielii si
a tesuturilor superficiale, producnd o senzatie de amortire, nclzire si
relaxare. Vibratiile executate cu ritm rapid si amplitudine crescut au efecte
excitante asupra sistemului nervos central, dar si efecte estetice, prin
reducerea stratului adipos. La nivelul toracelui produc expulzia secretiilor
bronsice, atunci cnd sunt executate cu amplitudine sczut. Vibratiile manuale
se combin cu netezirea, frictiunile si frmntatul. Miscrile vibratorii, care
au o amplitudine si o intensitate mai mare dect vibratiile obisnuite, se numesc
trepidaNii. Aceste procedee au n general aceleasi efecte si indicatii ca si
vibratiile; se aplic ndeosebi pe spate si pe torace. Trepidatia toracelui se
asociaz cu miscrile de respiratie, accentundu-se spre sfrsitul inspiratiei,
al expiratiei si al pauzei respiratorii. Aplicate pe torace si pe abdomen,
vibratiile produc efecte reflexe profunde, decongestionante si calmante; sunt
folosite, dup indicatiile medicului, n tratamentul unor afectiuni dureroase si
congestive ale organelor interne. 6.2 PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ Intre
procedeele sau manevrele principale de masaj sau dup efectuarea acestora, se
intercaleaz sau se adaug o serie de alte cteva manevre numite ajuttoare sau
secundare, care completeaz actiunea procedeelor fundamentale.
Unele dintre aceste manevre secundare deriv din cele principale, pe care
deseori le si nsotesc, altele au caractere tehnice proprii si vin s
mbogteasc procedeele de baz ale masajului. Cele mai importante manevre
ajuttoare sunt: > cernutul si rulatul; > presiunile; > tractiunile si
tensiunile; > scuturrile; > ciupirile si pensrile. 6.3. Rulatul si cernutul se
aplic segmentelor circulare sau tronconice. Rulatul const n prinderea
segmentului respectiv ntre fetele palmare ale minilor cu mentinerea degetelor
n extensie. Minile se deplaseaz ritmic, alternativ, de jos n sus, anterior
si posterior sau invers, prin ridicri si presiuni alternative. Au actiuni
relaxante, decongestive asupra maselor musculare si redau supletea structurilor
masate. 6.3. Presiunile constau n apsri superficiale sau profunde. Se aplic
n diverse moduri: > simple; > asociate cu miscri respiratorii n ritmul
frecventei respiratorii normale (16-18 respiratii pe minut); > asociate cu
vibratii, sunt numite presiuni vibrate. Presiunile puternice produc asupra
pielii o usoar ischemie initial cauzat de scderea afluxului de snge ctre
zona masat, urmat de hiperemie local si scderea sensibilittii pn la
anestezie, scderea
tonusului muscular local si secundar, relaxare muscular si scderea sau
disparitia oboselii. Pe acest tip de presiune profund se bazeaz tehnicile
masajului reflex, care folosesc fie zonele de inervatie metameric (ce urmresc
dermatoamele) descrise de Head si modificate de Hensen si Schillak, fie punctele
Page 17
si meridianele din acupunctura traditional chinez. Efectele pozitive asupra
tesuturilor perimusculare si periarticulare sunt induse prin ntreruperea
arcurilor reflexe la nivelul dermatoamelor sau miotoamelor, n sens
viscero-musculo-cutanat. 6.3. TracNiunile, tensiunile si scuturarile actioneaz
mai ales asupra articulatiilor si tesuturilor periarticulare. Tractiunile se
realizeaz n axul longitudinal al segmentelor. Tensiunile sunt miscri pasive,
executate pe axele de miscare ale fiecrei articulatii. Scuturrile constau n
miscri oscilatorii ample, executate ritmic la nivelul membrelor sau ale
segmentelor acestora. Tractiunile si tensiunile realizeaz ntinderea
elementelor articulare si periarticulare, precum si scderea presiunii
intraarticulare. Tensiunile cresc mobilitatea articular, mai ales dup
fracturi, cu conditia s fie executate cu blndete blnd si s ating
amplitudinea maxim de miscare; miscarea brusc si exagerat poate produce
contractur muscular si, secundar, redeschiderea focarului de fractur.
Efectele scuturrilor depind de ritmul executiei. Astfel, ritmul rapid va
declansa efecte stimulante locale si generale, n timp ce ritmul lent va avea
efecte relaxante. 6.3. Ciupirile si pensarile se aplic pe portiunile musculoase
ale membrelor. Diferenta const n prizele cu care se realizeaz. Astfel,
ciupirile se execut cu priz mic (ntre police si index), cu priz medie
(ntre podul palmei si degete) sau mare (ntre vrfurile degetelor celor dou
mini).
Aplicate n ritm rapid, au efecte excitante. In general, orice procedeu de
masaj poate induce efecte stimulante sau relaxante prin modificarea ritmului, a
intensittii si a presiunii. 6.3. MASAJUL SPECIAL Masajul special utilizeaz, n
general, tehnici clasice, respectiv neteziri, frictiuni, vibratii si presiuni.
Masajul special include mai multe procedee, dintre care vi le prezentm pe cele
mai des utilizate. > Masajul reflexogen. > Masajul instrumental. > Hidromasajul.
> Masajul cu gheat. > Masajul limfatic. > Masajul cu jet de aer cald. > Masajul
cu bule gazoase n ap etc. Masajul reflexogen se bazeaz pe influenta reflex a
unor manevre clasice aplicate pe zonele de proiectie dureroas tegumentar sau
periostal. Aceast categorie include tehnicile: tehnica Cyriax; tehnica Vogler;
tehnica Knapp; masopunctura chinezeasc;
masajul tesutului conjunctiv; masajul pe zone reflexogene Head. > Tehnica
Cyriax numit si masaj transversal profund se execut n urmtoarele etape: 1.
Se depisteaz punctul ligamentar sau tendinos cel mai dureros, prin palpare
direct sau prin cresterea tensiunii musculare obtinut prin contractie
izometric. 2. Se aplic pe acest punct dureros fie policele, fie indexul si
mediusul suprapuse. 3. Se execut frictiuni circulare, concentrice sau
excentrice, de mic amplitudine, antrennd pielea perpendicular pe directia
fibrelor. Durerea produs trebuie s fie suportabil; presiunea este foarte
usoar la nceput si se intensific pe msur ce durerea scade; durata sedintei
nu va depsi 20 de minute. Masajul transversal profund realizeaz nlturarea
aderentelor fibroase secundare traumatismelor aparatului locomotor. Prin
mobilizarea transversal a tesuturilor moi se refac zonele de clivaj si de
alunecare fiziologic ale muschilor si ale tendoanelor. Are o actiune trofic
local, Tehnica Cyriax se foloseste n tratamentul tendinitelor,
peritendinitelor, miotendinitelor, leziunilor musculare cicatrizate, n
sechelele dup entorse. Este contraindicat n stadiul acut al afectiunilor
amintite anterior si n afectiunile inflamatorii ale aparatului locomotor. >
Tehnica Vogler (masaj periostal) const n depistarea punctelor dureroase si
aplicarea de presiuni la acest nivel; presiunile se execut fie cu
Page 18
vrfurile degetelor foarte bine ntinse, fie cu articulatiile interfalangiene
proximale ale indexului si mediusului flectate. Intensitatea si durata
presiunilor se vor adapta tolerantei bolnavului. Durerea declansat are
urmtoarea evolutie: este destul de intens la nceput, devine suportabil pe
parcurs si dispare la sfrsit. Presiunea se exercit timp de 2-3 minute pe
fiecare punct, fiind nsotit de frictiuni circulare. Manevra se poate repeta de
2-3 ori pe un punct, apoi se trece pe alte puncte dureroase la palpare.
Sedintele se repet de 2-3 ori pe sptmn, pn la vindecare. Masajul
periostal combate fenomenele congestive, de contractur si le atenueaz pe cele
dureroase, prin aplicare pe zona de proiectie periostal nvecinat zonei
afectate. Dezavantajul metodei const n faptul c pacientul are dureri pe toat
durata aplicrii presiunii. Masajul periostal poate fi folosit n tratamentul
sechelelor dup afectiuni traumatice ale aparatului locomotor, care intereseaz
tesuturile ligamentare si musculare. > Tehnica Knapp reprezint practic presiuni
profunde, centripete executate la nivelul: 1. sistemului venos al membrelor
inferioare, pentru prevenirea stazei; 2. abdomenului pentru efectul
anticonstipant; 3. punctelor dureroase care corespund: insertiilor musculare,
tendinoase, ligamentare, zonelor de emergent ale nervilor, zonelor de fibroz.
Masajul const n presiuni moderate urmate de frictiuni circulare, concentrice
sau excentrice, repetate de 40-50 de ori.
> Masopunctura chinezeasca (presopunctura) este o tehnic derivat din
acupunctur; aceasta necesit cunoasterea perfect a localizrii punctelor
asupra crora se actioneaz prin masaj. Punctele sunt situate pe anumite
meridiane; la nivelul acestora se execut frictiuni superficiale, cu pulpa
degetelor sau chiar cu unghia, nlocuind astfel acele. Acest procedeu are ca
efecte reducerea durerii, micsorarea tonusului muscular si realizarea relaxrii
musculare. Procedeul se foloseste n afectiuni musculare, cum ar fi: miozitele
de efort, contracturile musculare din artroze si periartrita scapulohumeral, n
afectiuni ale sistemului nervos periferic de tip nevralgie, n tendinite si
entezite. > Masajul Nesutului conjunctiv se bazeaz pe efectul stimulrii
nervilor periferici, prin ntinderea tesutului conjunctiv, cu rspunsuri reflexe
vegetative. Se procedeaz astfel: 1. se ntinde tesutul conjunctiv prin plasarea
policelui si a inelarului pe tegument; 2. se deplaseaz tesutul, n limita
elasticittii maxime, prin tractiune pe masa tisular, n directia policelui,
care execut o adductie maxim. Intinderile se vor doza n functie de pragul
durerii, care creste treptat, ca urmare a dezechilibrului vegetativ . Se
recomand n: miogeloze, cicatrici, periartrit scapulohumeral, dureri
lombosacrate. > Masajul pe zone reflexogene Head se bazeaz pe faptul c un
anumit neuromer inerveaz prin fibre nervoase vegetative o arie visceral si n
acelasi timp, prin fibre nervoase somatice, o suprafat bine delimitat a
tegumentelor, numit dermatom. Dup Mackenzie si Head, n cazul suferintei unui
viscer, impulsurile plecate de la acest nivel sunt proiectate de centrii
talamici pe zonele somatice ale pielii. In acest fel se explic senzatiile de
hiperestezie sau durere proiectate pe tegumentele abdomenului din dreptul
organului subiacent sau pe zone ale pielii situate la distant. Principalele
zone reflexogene ale abdomenului pentru masajul diverselor organe sunt
urmtoarele: epigastrul, pentru stomac; hipocondrul drept, pentru ficat si
vezicula biliar; flancul drept, pentru colonul ascendent; flancul stng, pentru
colonul sigmoid; zona ombilical, pentru intestinul subtire; hipogastrul, pentru
vezica urinar. Pentrul masajul acestor zone, pacientul st n decubit dorsal,
cu genunchii deprtati. Masajul zonei stomacului se aplic n epigastru si n
hipocondrul stng. Se ncepe cu o manevr calmant, prin neteziri circulare, n
Page 19
sensul acelor de ceasornic, pe ntreg peretele abdominal si mai apoi n zona
epigastric. Masajul zonei ficatului si a veziculei biliare ncepe prin neteziri
circulare n sens orar la nivelul peretelui abdominal; apoi netezirea ncepe n
epigastru, trece pe sub rebordul costal drept pn n partea lateral a
hipocondrului drept. Se mai pot efectua vibratii cu degetele sau cu palma n
timpul expiratiei.
Masajul intestinului subtire se efectueaz n zona ombilical, cu efect
calmant; se ncepe cu neteziri circulare ale peretelui abdominal, n sens orar,
continuate cu neteziri circulare n jurul ombilicului, tot n sens orar. Masajul
colonului se face cu scopul de a-l stimula pe segmente, ncepnd din flancul
drept, trecnd prin epigastru si apoi n flancul stng. La nceput se efectueaz
un efleuraj al peretelui abdominal, dup care se trece la executarea unor
neteziri cu ambele mini, n sensul acelor de ceasornic. Manevrele ncep n fosa
iliac dreapt, de la nivelul cecului de-a lungul colonului ascendent pn la
unghiul hepatic, apoi spre stnga, de-a lungul colonului transvers pn la
unghiul splenic; apoi, netezirea se face n jos, pe flancul stng pn la fosa
iliac stng, de-a lungul colonului descendent si sigmoid. Se poate aplica si
percutarea efectuat cu vrful degetelor, pe acelasi traseu si n acelasi sens.
Masajul pe zonele reflexogene ale abdomenului favorizeaz normalizarea
functiilor motorie si secretorie ale aparatului digestiv, absorbtia si evacuarea
cilor biliare. Este indicat n dischineziile biliare, n tulburrile de
motilitate gastric, n constipatii atone si n ptoze viscerale. Hidromasajul
include: > masajul subacval; > dus-masajul. > Masajul subacval (dusul subacval)
se execut cu corpul n imersie total sau partial folosind jeturi de ap cald
sub o presiune de 0,5-6 atmosfere; actioneaz prin factorul termic si prin cel
mecanic. Tehnica de executie: masajul subacval este precedat de imersie cu o
durat de 5 minute pentru acomodarea pacientului cu temperatura (34-40C) si
presiunea hidrostatic. Apoi, jetul se va dirija din adncime spre
suprafat, de la o distant de 5-10-15 cm de corp n linii drepte, zig-zag,
cerc sau punctiform, pe zonele dureroase. Se evit reperele osoase si periostul.
Se ncepe cu presiuni mici, care vor creste treptat; sectiunea duzelor va creste
de la 40 la 120 cm2, iar incidenta unghiului va scdea de la 90 la 30.
Temperatura apei se scade treptat cu 3 pn la 9C. Sedinta ncepe si se
finalizeaz cu masajul picioarelor. Din cauza vasodilatatiei profunde exist
riscul hipotensiunii ortostatice, de aceea pacientul nu va prsi cada dect
dup evacuarea apei si efectuarea unui dus rece. Avantajele dusului subacval: 1.
Permite o relaxare optim a musculaturii sub actiunea factorului termic si a
presiunii hidrostatice. 2. Realizeaz un confort deosebit pentru pacient,
presiunea jetului de ap fiind mai agreabil, deoarece aceasta este reglabil n
functie de sensibilitatea zonei tratate. 3. Permite un masaj mai eficient, n
profunzime, dect prin masaj manual, n zone ale corpului cu straturi mari de
tesut adipos si muscular: lombele, fesele, soldurile. 4. Este mai putin obositor
pentru persoana care-l execut. Dezavantajele procedurii sunt urmtoarele:
necesit o instalare perfect a compresorului electric si a vanei, echipament de
protectie pentru persoana care aplic procedura. Masajul subacval are
urmtoarele efecte: 1. realizeaz o vasodilatatie profund n zona de aplicare,
favoriznd procesele de resorbtie;
2. produce relaxare muscular; 3. favorizeaz inlturarea proceselor
aderentiale secundare afectiunilor inflamatorii sau traumatice ale aparatului
locomotor; 4. stimuleaz activitatea motorie a unor organe abdominale. Procedura
este indicata in tratamentul edemelor, al proceselor aderentiale, al redorilor
Page 20
articulare secundare traumatismelor aparatului locomotor, in revenirea supletei
cicatricelor dureroase dup leziuni musculare, in contracturile musculare
antalgice, pentru stimularea peristaltismului intestinal in constipatiile atone,
in celulit si in obezitate. > Dus-masajul const in proiectarea unor jeturi
verticale de ap cald sub diverse presiuni, la o temperatur de 38C; jeturile
actioneaz de la o inltime de circa de 60 cm. Durata procedurii este de 5-10
minute si se aplic, de obicei, pe spate, torace, abdomen sau membre. Efecte:
vasodilatatie profund, exteriorizat prin hiperemie important, efect tonifiant
si resorbant, relaxator si sedativ. IndicaNii: mialgii, sechele dup fracturi,
entorse, luxatii, nevralgii, spondiloze, procese aderentiale abdominale
postinflamatorii. Masajul cu gheat (crioterapia) const in aplicarea local de
gheat, concomitent cu efectuarea unor manevre de presiune si frictiune. Astfel,
se induce rapid un efect analgezic de suprafat. Vasoconstrictia initial este
urmat de o vasodilatatie activ, reactional. Crioterapia este indicata in
tratamentul escarelor, al afectiunilor posttraumatice acute si nu numai,
reprezentnd un mijloc excelent de analgezie ligamentar, muscular, articular
sau a zonelor de insertie. Masajul instrumental include printre altele:
> masajul pneumatic; > vibromasajul. > Masajul pneumatic foloseste aparate cu
manson gonflabil, care realizeaz presiuni locale continue sau intermitente, cu
efect favorabil asupra circulatiei de intoarcere, venoas si limfatic, de aceea
se recomand in tratamentul edemelor si limfedemelor. > Vibromasajul const in
aplicarea unor manevre clasice de masaj (neteziri, dar mai ales vibratii) cu
ajutorul unor aparate. Avantaje: 1. Oscilatiile se pot regla ca amplitudine si
frecvent; 2. Nu solicit maseurul, de aceea durata sedintei poate fi
prelungit. Dezavantaje: 1. Sunt mai putin agreabile dect manevrele manuale,
care se pot adapta cu usurint configuratiei anatomice a zonei si sensibilittii
locale; 2. Ofer o gam redus de manevre, comparativ cu masajul manual. Masajul
asociat cu contractia izometric este o tehnic special, care faciliteaz
relaxarea muschilor. Masajul limfatic stimuleaz prin manevre lente, dar ferme,
evacuarea lichidului interstitial excedentar pe cale limfatic. Prizele se
orienteaz de-a lungul vaselor limfatice, in directia de evacuare a acestora.
Regiunile corpului se abordeaz in urmtoarea succesiune: initial cele apropiate
de canalele limfatice drept si stng si apoi cele mai indeprtate.
Stimularea evacurii limfatice este sustinut de cresterea tonusului vagal,
datorat manevrelor blnde, linistitoare. Drenajul limfatic manual se poate
executa prin dou tehnici: a) Tehnica apelului sau a aspiraNiei. Este realizat
numai la nivelul colectorilor limfatici. Mna se deplaseaz in mod progresiv din
partea proximal in cea distal, dar presiunea este orientat in sensul
reintoarcerii limfatice. Are ca scop golirea colectorilor care dreneaz regiunea
si s exercite un apel sau o aspiratie asupra regiunii infiltrate propriu-zis.
b) Tehnica resorbNiei: mna exercit presiuni intermitente, blnde, pe zona
infiltrat, realiznd o succesiune de presiuni urmate de relaxarea tisular. In
cursul relaxrii, tesuturile comprimate reiau forma initial; in acest moment
capilarele limfatice se deschid pentru a lsa s penetreze moleculele
excedentare din spatiul interstitial. Tehnica poate fi utilizat numai atunci
cnd capilarele exist sau cnd sunt ci de inlocuire a acestora. Masajul clasic
si unele forme ale masajului special pot fi executate chiar de subiect, sub
forma automasajului. Avantaj: intensitatea manevrelor este cel mai bine dozat.
Dezavantaje: se pot aborda doar cteva regiuni si presupune cunostinte temeinice
multidisciplinare. o INDICATIILE MASAJULUI In functie de simptomele si semnele
prezente, se indic anumite manevre de masaj. > Edemele beneficiaz de efleuraj,
presiuni locale, profunde; in insuficientele circulatorii venoase si/sau
Page 21
limfatice se efectueaz si frictiuni.
> In infiltratele subcutanate si nodulii musculari indurati (apar in nevralgia
sciatic, crural, cervicobrahial, lombalgii, artroze) se efectueaz frictiuni
superficiale locale circulare; manevrele se efectueaz de la periferia zonei
afectate spre locul dureros. > Durerile ligamentare si tendinitele se trateaz
prin masaj transversal profund (tehnica Cyriax). > In crampe si contracturi
musculare se indic neteziri lungi, cu ritm si intensitate sczut, urmate de
frmntatul profund (este util aplicarea de cldur -Solux). In hipertoniile de
origine central se efectueaz neteziri lungi pe muschii antagonisti, deoarece
este contraindicat masarea muschiului spastic, efectele relaxante fiind induse
reflex. Tulburrile trofice si leziunile cutanate beneficiaz de masajul trofic,
care const in: Mobilizarea viguroas a planului profund cu ajutorul planului
superficial; Crioterapie in escare; Frmntat cu priz mic, in cicatricele
postarsuri sau cheloide si, cu priz mare, in vergeturi. 7. MASAJUL PARTIAL SI
GENERAL TEHNICA In functie de mrimea suprafetei corpului pe care este aplicat,
masajul poate fi de dou feluri. o Masaj partial: > regional; > local. o Masaj
general.
Masajul parNial regional se aplic pe suprafete sau portiuni bine delimitate
din punct de vedere anatomic si functional: pe regiuni ale trunchiului, pe
segmente ale membrelor. Masajul parNial local se aplic pe prti mai mici sau pe
anumite elemente anatomice: pe o articulatie, pe un grup de muschi, pe un
tendon, pe un mnunchi vascular. Masajul general const din prelucrarea metodic
a tuturor prtilor moi ale corpului, masnd pe rnd toate regiunile si
segmentele anatomice. 7.1 MASAJUL PARTIAL Tehnica masajului partial este
diferit, in functie de forma si structura fiecrei regiuni. 7.1.1 MASAJUL
TRUNCHIULUI. Din punct de vedere al tehnicilor de masaj, trunchiul prezint trei
regiuni: spatele, peretele abdominal si peretele toracic. 7.1.1.1 MASAJUL
SPATELUI PoziNia. Cel ce urmeaz s fie masat este asezat in decubit ventral, cu
fruntea sprijinit pe dosul minilor sau cu capul rsucit intr-o parte si cu
bratele intinse pe lng trunchi. Maseurul st sau sade pe un scunel in stnga
subiectului. Pe spate se pot aplica toate procedeele principale de masaj.
Masajul spatelui se incepe prin neteziri lungi si lente, incepute in regiunea
sacrat si continuate in sus pn la baza gtului. La inceput, palmele cu
degetele intinse si apropiate se indreapt in sus de-a lungul coloanei
vertebrale, pn in regiunea cefei, dup cteva manevre, palmele se indeprteaz
incet in sens lateral si cu degetele deprtate intre ele alunec la inceput
paralel cu
coloana vertebral, apoi oblic, peste omoplati si umr; apoi minile se
indreapt, pornind din regiunea sacrat, peste solduri, coaste, omoplati si
umeri. Dup netezirea cu ambele mini, se efectueaz manevre alternative. Ritmul
miscrilor creste progresiv. In masajul stimulant, manevrele lungi de alunecare
sunt urmate de manevre scurte executate in ritm viu, urcnd si cobornd pe
intreaga suprafat a spatelui. Manevrele scurte, locale se execut pe segmente,
de o parte sau de alta a coloanei vertebrale: pe fese, pe regiunea lombar, pe
flancuri, pe coaste, pe spatiul interscapular, pe omoplati si pe umeri.
Manevrele se pot executa cu o singur mn sau cu ambele, simultan sau
alternativ. FricNiunea se execut cu palmele intinse, pe portiuni mai reduse cu
degetele, iar pe spatele mai musculos, cu rdcina minilor, podul palmei,
marginea ulnar a minii sau cu pumnul. Manevrele se execut insistent,
adaptndu-se la relieful regiunii si la grosimea si consistenta prtilor moi.
Framntatul se execut formnd o cut de piele si tesuturi intre vrful
Page 22
degetelor flexate, cu punct de sprijin pe piele si rdcina minii, care
preseaz si strnge cuta de jos in sus si dinapoi-inainte. Frmntatul se
execut pe toat intiderea spatelui, dar mai ales in lungul coloanei vertebrale.
Frmntatul este urmat de manevra de tocat cu marginile ulnare ale degetelor,
executat in ritm viu, de o parte si de alta a coloanei vertebrale si apoi pe
prtile laterale ale spatelui. Pe omoplati, umeri si pe prtile laterale ale
spatelui, tocatul se execut cu fata palmar a degetelor.
In continuare se execut batatoritul percutat, numai cu vrful degetelor, care
cad aproape perpendicular pe piele; urmeaz plescaitul executat cu fata palmar
a degetelor sau cu palmele intinse, iar la urm bttoritul cu palmele intinse
sau strnse in cus . La persoanele sensibile se aplic, la sfrsit, o netezire
vibratorie sau zig-zag de-a lungul coloanei vertebrale, manevre care au efect
linistitor. La persoanele robuste, dup tapotament se aplic presiuni ascendente
si descendente, de o parte si de alta a coloanei vertebrale, executate cu
palmele, simultan sau alternativ. Masajul spatelui se incheie cu o netezire
usoar, lent si prelungit, dup care spatele se acoper cu un prosop. Masajul
spatelui este indicat in tratamentul deviatiilor coloanei vertebrale, al bolilor
degenerative sau inflamatorii ale coloanei vertebrale, in combaterea hipotoniei
sau atoniei musculare, in contractura muscular paravertebral. 7.1.1.2 MASAJUL
PERETELUI TORACIC (regiunea anterioar si lateral a pieptului) PoziNia. Cel ce
urmeaz a fi masat este in decubit dorsal, rezemat pe un plan usor inclinat, cu
capul sprijinit mai sus dect trunchiul. Pentru masajul prtilor laterale se duc
bratele in sus si se pun minile sub ceaf, iar la nevoie se rsuceste putin
trunchiul pe partea opus regiunii pe care dorim s o masm. Maseurul st in
picioare sau sade pe un scaun, in dreapta celui pe care-l maseaz. Masajul
peretelui toracic se incepe cu neteziri usoare si ritmice, executate cu o mn
sau cu amndou minile, care alunec simultan sau
alternativ, de la baza toracelui spre regiunea sternal si spre umeri.
Alunecrile se indreapt apoi pe prtile laterale ale toracelui de-a lungul
spatiilor intercostale, ocolind regiunea mamar. Netezirile sunt la inceput
lungi si lente, cuprinznd toat suprafata anterioar si prtile laterale ale
toracelui; apoi netezirile sunt mai scurte si mai dese si se aplic pe suprafete
mai putin intinse: coaste, stern, umeri. FricNiunea se execut cu degetele, cu
palmele, cu marginea ulnar sau cu rdcina minilor. Manevra se efectueaz pe
toat suprafata toracelui, dar mai ales pe prtile musculoase. Framntatul in
cut se execut la marginea inferioar a muschiului pectoral, care este prins
intre police si restul degetelor. Tocatul si percutatul se folosesc mai putin,
evitnd regiunile precordial si mamar. Masajul toracelui se incheie cu o
netezire usoar, calmant. Dup masajul toracelui se indic cteva respiratii
ample, cu presiuni pe baza toracelui, in expiratie. Masajul toracelui este
indicat in: atrofiile si insuficientele functionale ale toracelui, dup boli ale
aparatului respirator, la debili, la convalescenti, la cei cu boli cronice.
7.1.1.3 MASAJUL PERETELUI ABDOMINAL PoziNia. Este aceeasi cu cea de la masajul
peretelui toracic. Pentru a mri relaxarea muschilor abdominali se recomand ca
subiectul s-si flecteze putin genunchii si soldurile si s-si sprijine
picioarele pe tlpi. Masajul se incepe cu o netezire orientat in sensul
circulatiei venoase. Alunecrile se execut la inceput in regiunea
supraombilical, in
sus pn peste arcurile costale, apoi lateral spre flancuri; se execut apoi in
regiunea subombilical, in jos si inuntru, spre simfiza pubian. Manevrele pot
fi executate legate intre ele printr-o miscare de alunecare: palmele pornesc din
Page 23
regiunea ombilical in sus pn la coaste, pe care le depsesc, apoi se rsucesc
in afar, in sensul spatiilor intercostale, ajungnd in flancuri; de aici
coboar inuntru, parcurgnd regiunea subombilical si fosele iliace. Manevrele
de netezire se execut lent si prelungit, incepnd cu vrful degetelor si
terminnd cu rdcina palmelor, cnd se indreapt in sus si lateral, si invers,
atunci cnd se indreapt in jos si inuntru. Miscrile se execut simultan sau
alternativ, de o parte si de alta a abdomenului. Alunecrile se pot efectua si
pe o portiune limitat: fosele iliace, flancuri, regiunea epigastric, regiunea
subcostal; in aceast situatie, manevrele sunt mai scurte si mai frecvente.
FricNiunea este procedeul de baz in masajul peretelui abdominal. Manevra se
execut cu palma intreag, cu podul palmei sau cu rdcina minii, mai rar cu
marginea ulnar a minii si foarte rar cu degetele. In situatia in care
persoanele sunt foarte sensibile (se gdil), manevrele se vor executa ferm,
amplu si intr-un ritm rapid. Framntatul nu influenteaz prea mult musculatura
peretelui abdominal. Pentru influentarea straturilor subcutanate se aplic
frmntatul in cut . Cuta este prins intre degete si palme si prelucrat
insistent; manevra se repet, din aproape in aproape, pe toat intinderea
peretelui abdominal. Se aplic in continuare o form de tocat cu vrful si pulpa
degetelor, executat usor si suplu, tangential la suprafata abdomenului.
Se mai poate executa percutatul, cu fata palmar sau dorsal a degetelor,
prelungit cu o scurt alunecare pe piele. Chiar dac abdomenul este musculos si
rezistent, nu sunt permise alte procedee de batere. Masajul peretelui abdominal
se incheie cu o netezire usoar, superficial, linistitoare. Dup masaj, se
recomand cteva respiratii ample. Masajul peretelui abdominal are efecte in
primul rnd asupra elementelor anatomice ale peretelui, dar si asupra organelor
abdominale. Indicatiile si contraindicatiile masajului abdominal se vor stabili
de ctre medic, in urma examinrii atente a intregului abdomen, att a
peretelui, ct si a organelor intraabdominale. 7.1.2 MASAJUL MEMBRELOR
INFERIOARE Masajul membrelor inferioare se face de preferint pe segmente.
PoziNia. Pentru masarea fetei posterioare a membrelor inferioare, pacientul va
adopta pozitia de decubit ventral, iar pentru masarea fetei anterioare,
pacientul va fi in decubit dorsal. Pentru masajul soldului si al prtilor
laterale ale coapselor se poate utiliza pozitia de decubit lateral. 7.1.2.1
Masajul fetei posterioare a membrelor inferioare se incepe cu regiunea fesier,
se continu cu coapsa si se incheie cu gamba. 1. Masajul regiunii fesiere se
incepe cu neteziri executate cu ambele mini, care alunec in sus spre regiunea
lombar, in jos spre coapse si lateral spre solduri. Urmeaz fricNiuni energice
executate cu podul palmei, cu rdcina minii, mn peste mn , cu pumnii
inchisi. 67
Framntatul muschilor fesieri se execut folosind ritmic greutatea corpului,
pentru a mri presiunea manevrei. Frictiunea se poate combina cu frmntatul.
Tocatul se execut cu marginea ulnar a minilor si a degetelor. Batatoritul se
face cu pumnul deschis sau inchis si cu marginea ulnar a minilor. Masajul se
incheie cu netezire si scuturat vibrator. 2. Masajul coapsei necesit mult
vigoare pentru a putea influenta musculatura voluminoas a acestui segment.
Netezirea se execut cu ambele palme aplicate in cerc in jurul coapsei. La
inceput, se execut alunecri lungi si lente, apoi scurte, dar ptrunztoare, in
pieptene , executate cu pumnii inchisi. FricNiunea se poate executa cu podul
palmei, cu rdcina minii sau mn peste mn . Procedeul de baz al masajului
coapsei este framntatul, in cerc , serpuit si, mai ales, in cut . Tocatul,
plescaitul sibatatoritul se execut cu putere, pe rnd sau combinate intre ele.
Cernutul si rulatul coapsei mresc supletea tesuturilor si combat incordarea
Page 24
muschilor. Masajul coapsei se incheie cu netezire usoar, care se poate executa
pe toat intinderea fetei posterioare a membrelor inferioare. 3. Masajul gambei.
Pentru relaxarea muschilor posteriori ai gambei si in special a tricepsului
sural, subiectul va fi asezat in decubit ventral, cu genunchiul usor flectat si
cu piciorul in usoar flexiune plantar; gamba se mentine in aceast pozitie fie
cu ajutorul unei mini, fie sprijinind
o pe un genunchi al maseurului, pe un obiect sau pe planul inclinat al
banchetei. Masajul gambei se incepe cu alunecari lungi, care pornesc de la
clci si depsesc in sus articulatia genunchiului; se continu cu alunecri
scurte si vii, prin care se prelucreaz pe rnd tendonul lui Achile, muschii
gastrocnemieni si spatiul popliteu. Pe tendonul lui Achile se aplic neteziri
liniare, scurte, in lungul acestuia sau transversale, in fierstru . Pe partea
crnoas a gambei, alunecrile vor fi mai apsate si executate continuu sau
sacadat, cu podul palmei, cu rdcina minii si cu degetele indoite in pumn, in
pieptene . In spatiul popliteu netezirile trebuie s fie mai superficiale.
FricNiunile se aplic incepnd dinapoia maleolelor, in lungul tendonului lui
Achile, mergndu-se in sus, pn sub genunchi. Se framnta cu o mn sau cu
ambele mini masa muschilor posteriori ai gambei. Manevrele de batere se aplic
mai ales pe partea crnoas, dup care urmeaz rulatul regiunii. Scuturarea
membrului inferior in intregime se execut in felul urmtor: se prinde piciorul
cu o mn sau cu ambele si, in timp ce se face o usoar tractiune in sens
longitudinal, se execut miscri vii si scurte, in sus, in jos si lateral. Dac
se doreste masarea simultan a membrelor inferioare, maseurul se asaz cu fata
spre picioarele subiectului, aplic minile pe cele dou gambe si execut
manevrele de masaj pe intreaga fat posterioar a membrelor inferioare. Membrele
inferioare sunt scuturate impreun, prinznd cu minile gtul picioarelor, pe
partea lateral si trgnd usor de ele in sensul lungimii.
7.1.2.2 Masajul feNei anterioare a membrelor inferioare se incepe cu piciorul
si se continu cu gamba, genunchiul si coapsa. 1. Masajul piciorului se execut
din urmtoarea poziNie: culcat sau seznd rezemat, cu membrul inferior intins si
cu clciul sprijinit pe genunchiul maseurului care sade pe un scunel.
Netezirea const din alunecri scurte aplicate pe talp, cu podul palmei,
rdcina minii sau pumnul inchis, iar pe fata dorsal si lateral a piciorului,
cu degetele si cu palmele. FricNiunea, in sens liniar, se execut in lungul
tendoanelor, al spatiilor interosoase si mai ales in jurul maleolelor. In
continuare, se execut scuturarea spatiilor interosoase si a degetelor. Degetele
picioarelor pot fi masate impreun sau fiecare in parte, prin neteziri,
fricNiuni, tensiuni, tracNiuni si scuturari. Masajul piciorului se incheie cu
netezirea executat prin miscri lente, cu palmele si degetele. 2. Masajul
gambei necesit urmtoarea poziNie: gamba si piciorul depsesc suprafata de
sprijin; genunchiul este intins sau usor flectat; clciul se sprijin pe
genunchiul maseurului sau este sustinut de acesta cu o mn, in timp ce, cu
cealalt mn, execut manevrele. Netezirea se aplic pe toat partea anterioar
a gambei; pe partea anterointern, alunecrile pot fi mai apsate. FricNiunea se
execut cu blndete pe partea anterointern si cu intensitate medie pe partea
anteroextern. Framntatul are o important redus in masajul acestei regiuni si
se aplic cu o mn, mai mult pe partea extern si posterioar. Acelasi lucru
putem spune si despre manevrele de batere, de rulat sau de cernut.
Netezirea de incheiere se execut lent si usor, urcnd peste genunchi. 3.
Masajul genunchiului const din neteziri scurte si din fricNiuni usoare. PoziNia
recomandat pentru masaj este cu genunchiul extins. 4. Masajul coapsei pe fata
Page 25
sa anterioar se incepe prin manevrele de alunecare, lungi si lente, dar
energice, intrite prin procedeul mn dup mn sau prin apsarea cu greutatea
corpului, dup care urmeaz neteziri scurte si dese sau sacadate. Incercuim cu
palmele si degetele ambelor mini ct putem mai mult din grosimea coapsei si
executm manevrele de alunecare simultan sau alternativ. Pe coapsele musculoase
putem folosi netezirea in pieptene . FricNiunea coapsei se execut de preferint
cu podul palmei, cu rdcina minii si cu pumnul inchis. Framntatul poate fi
circular, serpuit si, mai ales, in cut ; se execut cu putere, pentru a
ptrunde in grosimea masei musculare. O atentie deosebit trebuie s acordm
frmntatului muschilor interni ai coapsei, care se maseaz mai blnd.
Frmntatul coapsei poate fi combinat cu frictiunea. Putem aplica pe coaps
toate formele de lovire ritmic, pe care le executm cu vigoare, evitnd pe ct
posibil fata intern a coapsei, pentru a nu leza pachetul de vase si nervi
sensibili la lovire. Rulatul si cernutul se execut mai bine dac flectm usor
coapsa din sold si din genunchi. Aceast manevr necesit un efort destul de
mare, pentru a invinge incordarea muschilor. Netezirea de incheiere a coapsei se
poate intinde pe toat lungimea membrului inferior.
Pentru executarea scuturarii intregului membru inferior, din aceast pozitie,
apucm piciorul de clci sau de deasupra gleznei si, exercitnd o tracNiune in
sensul lungimii, il miscm cu vioiciune in toate sensurile. Atunci cnd nu
dispunem de timp pentru executarea masajului pe segmente, putem aplica manevrele
pe toat intinderea unuia si apoi a celuilalt membru inferior, lsnd la o parte
piciorul si trecnd repede peste genunchi. Masajul ambelor membre inferioare se
poate executa dintr-o dat, lucrnd paralel (cu o mn pe un segment si cu alta
pe segmentul pereche). 7.1.3 MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE PoziNia. Pentru
masajul membrelor superioare, pozitia variaz in functie de imprejurri si de
necesitti. Se va cuta de fiecare dat pozitia cea mai comod, mai stabil si
care s pun la indemna maseurului segmentul care trebuie masat. Se indic
pozitia culcat rezemat sau pozitia seznd rezemat sau seznd pe un scaun.
Maseurul va sta in picioare sau seznd pe un scaun, de partea care trebuie
masat. In masajul pe segmente se prelucreaz mai inti degetele si mna, apoi
antebratul, bratul si umrul. 1. Masajul degetelor se execut sprijinind palma
subiectului pe palma maseurului, de preferint pe stnga, masajul executndu-se
cu mna dreapt. Sprijinul se mai poate face cu antebratul pe genunchii
maseurului, pe un scaun sau pe o mas. Masajul fiecrui deget const din
alunecari executate minutios pe intreaga lungime a degetului si a fiecrei
falange; pe dosul degetelor se poate aplica si o netezire scurt transversal.
FricNiunea se execut insistent, mai ales pe fata palmar a degetelor. 72
Masajul degetelor se incheie cu tracNiuni si scuturari ale fiecrui deget. 2.
Masajul minii se incepe printr-o netezire insistent a fetei dorsale si apoi
palmare, pe care se poate aplica si pumnul inchis. Masajul se continu cu o
fricNiune executat cu vrful degetelor, prin miscri circulare si prin miscri
liniare de-a lungul tendoanelor si al spatiilor interosoase; frictiunea palmar
se poate executa si cu pumnul inchis. In continuare, se framnta cu degetele
muschii eminentelor tenar si hipotenar. Urmeaz scuturarea metodic a
spatiilor interosoase ale palmei. Se scutur apoi intreaga mn si degetele,
prin miscri pasive executate in ritm viu. Masajul se incheie cu o netezire
usoar si calmant aplicat pe ambele fete ale degetelor minii. 3. Masajul
antebratului se execut din urmtoarea poziNie: antebratul in usoar flexiune
este sprijinit pe un plan orizontal la o inltime potrivit; masajul se poate
executa si cu antebratul vertical, cu cotul sprijinit pe mas sau pe genunchii
maseurului. Masajul se poate executa cu o mn sau cu ambele mini. Se incepe cu
Page 26
o serie de alunecari lungi, care pornesc de la nivelul pumnului si trec in sus
peste cot, netezind antebratul pe toate fetele. Urmeaz manevre scurte si mai
apsate de netezire si apoi o netezire sacadat. FricNiunea se execut cu
degetele si cu palmele, circular pe toat intinderea segmentului si apoi liniar
de-a lungul tendoanelor.
Framntatul muschilor antebratului se execut in cerc, cu o mn sau ambele
mini. Pe antebrat se aplic mai rar tocatul si mai des plescaitul executat cu
degetele si palmele moi si apropiate de piele, cznd simultan sau alternativ.
Rulatul se aplic foarte bine pe antebrat si se execut in ritm viu, urcnd si
cobornd in lungul segmentului. Masajul antebratului se incheie cu o netezire
care se face lent si linistitor. 4. Masajul bratului incepe cu netezirea
executat cu ambele mini, care alunec pe ambele fete ale bratului. La inceput
se execut alunecri lungi si lente, simultane sau alternative; acestea sunt
urmate de o netezire scurt, dar insistent a fiecrui grup muscular. FricNiunea
se execut cu degetele, cu palmele, cu marginea ulnar a minii sau cu regiunea
tenar. Cea mai util manevr pentru brat este framntatul temeinic al grupelor
musculare. Se poate executa frmntatul in cerc , cuprinznd bratul cu ambele
mini si strngnd tesuturile prin manevre ondulatorii. Se continu cu
frmntatul alternativ sau serpuit , care permite o miscare mai ampl a
minilor; la sfrsit se foloseste frmntatul in cut . Tocatul se execut cu
fata lateral si dorsal a degetelor in lungul bratului si cu fata lor palmar
pe umr. Plescaitul, executat cu palmele si degetele se aplic pe toate fetele
bratului, exceptnd-o pe cea intern. In continuare se execut cernutul si
rulatul bratului. Masajul bratului se incheie prin neteziri usoare, calmante.
5. Masajul umrului const din alunecari scurte si dese, aplicate pe fata
extern, anterioar si posterioar a regiunii, prelungite pn spre gt, din
fricNiuni si framntari ale muschiului deltoid si dintr-un tocat viu, executat
de preferint, cu fata palmar a degetelor. Masajul membrului superior, executat
pe segmente, se poate incheia printr-un scuturat in toate sensurile, executat
pasiv, sub o usoar tracNiune in lungul acestuia. Dac timpul destinat pentru
masajul membrului superior este scurt, vom aplica manevrele pe toat lungimea
lui si la nevoie vom renunta la prelucrarea degetelor si a minii. Aceast form
rapid de masaj se execut fie cu o singur mn, cealalt fixnd mna prin
apucare, fie cu dou mini fixnd mna celui masat de centura maseurului.
Netezirea se face prin alunecri de la nivelul pumnului pn peste umr.
FricNiunea se execut adaptnd palmele ct mai bine pe reliefurile segmentelor.
Framntatul se adreseaz indeosebi grupelor de muschi. Putem s renuntm la
manevrele de tapotament, dar cernutul si rulatul sunt foarte utile si se aplic
in sens ascendent si descendent pe toat lungimea membrului superior. Acest
masaj se incheie prin alunecari lungi si lente, iar la nevoie prin usoare
tracNiuni si scuturari. Masajul membrelor inferioare si superioare este, alturi
de gimnastica articular, un mijloc foarte util de tratament al sechelelor
posttraumatice si reumatice, al atrofiilor si al tulburrilor functionale
consecutive. Mai este indicat in pareze si paralizii de neuron motor central si
periferic.
7.1.4 MASAJUL GENERAL Masajul general, masajul somatic sau al tesuturilor de la
suprafata corpului se poate efectua prelucrnd pe rnd toate regiunile si
segmentele anatomice, intr-o anumit ordine. Cea mai bun ordine in succesiunea
regiunilor ce vor fi prelucrate in cadrul masajului general este determinat de
cele dou pozitii fundamentale folosite: pozitia culcat in decubit ventral si
dorsal. Masajul general se incepe pe partea posterioar, unde se prelucreaz pe
Page 27
rnd spatele, regiunea fesier, coapsa si gamba stng, apoi coapsa si gamba
dreapt. Dup schimbarea pozitiei in decubit dorsal, masajul se continu in
urmtoarea ordine: piciorul, gamba, genunchiul si coapsa dreapt, apoi aceleasi
segmente in partea stng; urmeaz masajul peretelui abdominal si masajul
toracelui. La membrele superioare ordinea este urmtoarea: mna, antebratul,
bratul si umrul drept, apoi in aceeasi ordine segmentele membrului superior
stng. Masajul general executat pe segmente este o form analitic de
prelucrare, care permite masajul minutios al tuturor regiunilor de la suprafata
corpului. Aceast form de masaj se numeste masaj extins si necesit un timp mai
indelungat pentru efectuarea acestuia. Sunt situatii in care masajul extins nu
se poate efectua, fie c nu este indicat, fie c nu exist timp suficient pentru
efectuarea acestuia. Acest masaj se numeste masaj restrns. Durata masajului
general se poate reduce prin mai multe optiuni. > Nemasarea unor regiuni sau
segmente, in special degetele, mna, piciorul, abdomenul sau toracele.
> Renuntarea la unele manevre neesentiale de masaj: vibratii, presiuni si
tractiunii. > Renuntarea la aplicarea unor forme de batere pe regiunile
sensibile sau lipsite de tesuturi crnoase: fata anterioar a gambei si cele mai
multe articulatii. > Combinarea Intre ele a manevrelor Inrudite de masaj:
frictiunile cu frmntatul, diferitele forme de tapotament. > Aplicarea
manevrelor principale de masaj pe toat Intinderea membrelor inferioare,
respectiv superioare. > Executarea simultan a manevrelor pe segmentele pereche.
Durata masajului general extins este de 50-70 minute: 5-6 minute pe spate; 8-12
minute pentru fiecare membru inferior; 5-6 minute pentru abdomen; 4-6 minute
pentru torace; 10-12 minute pentru fiecare membru superior In parte. Durata
masajului general restrns este de 30 -45 minute. 8. MASAJUL TESUTURILOR SI AL
ORGANELOR In afar de masajul elementelor somatice ale diferitelor regiuni si
segmente ale corpului, mai exist si alte forme de masaj, deosebite ca tehnic
si metod, prin care se prelucreaz separat tesuturile si organele. 8.1 MASAJUL
TESUTURILOR Tesuturile organismului se deosebesc Intre ele prin urmtoarele:
au structuri si functii diferite; sunt dispuse neuniform la suprafata si In
profunzimea corpului; grosimea si consistenta lor variaz In functie de segment;
sensibilitatea si reactiile lor la manevrele masajului sunt inegale; circulatia
sngelui si a limfei In interiorul lor este variat si diferit orientat. Aceste
particularitti determin anumite modificri In tehnica procedeelor de masaj,
pentru a se asigura o ct mai bun prelucrare a acestor tesuturi; procedeele de
masaj trebuie bine adaptate scopului urmrit. MASAJUL PIELII In orice form de
masaj, mna maseurului vine in contact cu pielea. Toate manevrele de masaj
usoare sau viguroase, superficiale sau profunde influenteaz In primul rnd
pielea si prin intermediul acesteia se actioneaz mecanic sau pe cale reflex
asupra tesuturilor si organelor profunde. Dintre procedeele de baz ale
masajului, cele mai indicate pentru piele sunt: netezirea si frictiunile
(manevre usoare si superficiale) si baterea (manevre mai puternice); se pot
folosi si vibratiile. Netezirea. Alunecrile vor urma directia de scurgere a
sngelui prin vene si a limfei prin vasele limfatice. Viteza si ritmul cu care
se execut miscrile de alunecare sunt mai mari pentru circulatia venoas;
manevrele sunt mai lente -pentru circulatia capilar si foarte lente si
Intrerupte ritmic -pentru circulatia limfatic.
Apsarea cu care se execut netezirea depinde de grosimea pielii si de
profunzimea retelei vasculare. Intinderea alunecrilor nu mai este strict
determinat de limitele anatomice ale regiunilor si ale segmentelor, ci de
Intinderea suprafetei pielii pe care dorim s o masm. Durata executrii
Page 28
netezirilor variaz de la cteva minute la 10-20 de minute. Prin netezirea
pielii se urmreste: activarea circulatiei din piele, mrind cantitatea de snge
circulant la suprafat si degajnd circulatia profund; reglarea circulatiei
limfei; stimularea schimburilor la nivelul tesuturilor; influentarea
terminatiilor nervoase de la nivelul pielii, prin alunecri usoare si
superficiale sau puternice si repezi. Manevrele de netezire care influenteaz
structurile nervoase din piele se Impart In excitante sau stimulatoare si
calmante sau relaxatoare. Manevrele excitante sunt mai viguroase si au o durat
mai scurt de executie. Manevrele relaxatoare sunt mai fine si se pot prelungi
foarte mult, mai ales atu nci cnd netezirea este singurul procedeu indicat.
Frictiunea pielii. Se face cu vrful si fata palmar a degetelor pe suprafetele
limitate si cu fata palmar a degetelor si minilor pe suprafetele mari si
foarte mari. Frictiunea misc pielea In raport cu straturile profunde, att ct
Ii permite elasticitatea sa normal. Manevrele de frictiune sunt circulare,
semicirculare sau liniare si se execut cu o mn sau cu ambele, simultan sau
alternativ, simetric sau asimetric; se pot executa si asupra pielii ridicate In
cut. 79
Presiunea manevrei trebuie s fie usoar, pentru a nu depsi straturile
cutanate. Ritmul miscrilor poate fi lent sau viu. Durata frictiunii este
variabil, putndu-se prelungi foarte mult. Frictiunea exercit elasticitatea si
mobilitatea pielii. Atunci cnd supletea pielii este redus sau se doreste
desfacerea aderentelor formate Intre piele si straturile profunde, frictiunea
actioneaz mecanic. Pe cale reflex procedeul stimuleaz circulatia, schimburile
si excretia, Inclzeste pielea si Ii scade sensibilitatea. Dintre procedeele de
tapotament, cele mai indicate sunt percutarile usoare cu vrful degetelor,
tocatul usor cu fata palmar a degetelor si plescaitul alunecat la suprafata
pielii. Aceste manevre stimuleaz terminatiile nervoase din piele determinnd o
puternic vasodilatatie si Inclzire local. Hiperemia local se mentine chiar
si dup Incetarea manevrelor. VibraNiile Inclzesc pielea prin activarea
circulatiei si scad pn la anestezie sensibilitatea tactil. Ciupirile sunt
folosite In masajul stimulant. EFECTELE MASAJULUI ASUPRA PIELII Prin actiunea sa
mecanic, Indeprteaz celulele moarte ale epidermei, favoriznd astfel excretia
glandelor sudoripare si sebacee si respiratia cutanat. Pe cale reflex produce
vasodilatatie superficial cu urmtoarele consecinte: intensificarea nutritiei
si excretiei la nivelul pielii, cresterea temperaturii locale. Sub influenta
masajului se formeaz In piele anumite substante de natur hormonal, care
produc modificri circulatorii de durat.
Executat pe o suprafat Intins, poate influenta repartitia sngelui In
organism. MASAJUL TESUTULUI CONJUNCTIV Tesutul conjunctiv Indeplineste In
organism numeroase functii mecanice si fiziologice. In mod mecanic, ajut
functia de protectie a pielii si contribuie la functiile de sprijin si de
miscare ale corpului. In tesutul conjunctiv este prezent o vast retea
vascular si nervoas, au loc procese de aprare, de regenerare si de vindecare;
In acest tesut se depoziteaz grsimea si alte substante de rezerv ale
organismului. Supletea tesutului conjunctiv este dat de numrul mare de fibre
elastice; pierderea elasticittii prin cicatrizare, sclerozare sau degenerare Ii
scade rolul mecanic si fiziologic. Masajul tesutului conjunctiv utilizeaz
urmtoarele manevre: netezirea, frictiunea, frmntatul, tapotamentul,
vibratiile si pensrile. Alunecarile. Sunt mai puternice, pentru a ptrunde In
profunzimea tesuturilor si a spatiilor dintre muschi si organe si pentru a
influenta circulatia In vasele profunde. Se folosesc manevrele de netezire In
pieptene , executate cu pumnul Inchis. Pentru circulatia limfatic se folosesc
Page 29
alunecrile apsate si Intrerupte ritmic. FricNiunea. Este procedeul specific
pentru masajul tesutului conjunctiv. Ajut la mentinerea si dezvoltarea
elasticittii si a consistentei tesutului conjunctiv.
Manevrele mai puternice si mai insistente de frictiune se folosesc In caz de
aderente, fibrozri, sclerozri si cicatrici, pentru dezagregarea si
dezorganizarea acestor formatiuni. Framntatul mai ales In depozitelor adipoase.
cut , se utilizeaz pentru influentarea
Procedeele de tapotament cele mai eficiente sunt tocatul, percutatul si

plescitul, care stimuleaz functiile vegetative ale zonei masate. VibraNiile au
efecte calmante, relaxatoare. Pensarile. Au influente mecanice de excitare a
nervilor senzitivi. Masajul tesutului conjunctiv Ii dezvolt supletea, ajutnd
functia aparatului locomotor, previne si combate depunerile grsoase In exces
sub piele si, prin efectul vascular, stimuleaz functiile normale si de aprare
ale organismului. MASAJUL MUSCHILOR SI AL TENDOANELOR Muschii se maseaz prin
alunecri puternice, frictiuni, frmntri si stoarceri; tocatul si bttoritul
cu palma si cu pumnul sunt manevre excitante; cernutul si rulatul sunt
relaxatoare. Alunecarile. Se execut In lungul fibrelor musculare de la o
insertie la alta, presnd mai usor pe portiunea tendinoas si mai tare pe partea
crnoas a muschiului; cu vrful degetelor se ptrunde In spatiile dintre muschi
si dintre tendoane. Pentru a ptrunde In profunzimea regiunii, alunecarea se
realizeaz cu partea dorsal a degetelor si cu nodozittile articulare ale
pumnului.
FricNiunea. Se realizeaz de-a lungul tendoanelor, executnd o apsare usoar,
liniar, precum si de-a lungul prtii crnoase a muschiului; la nivelul
insertiilor se face o frictiune local, mai ptrunztoare. Framntatul. Este
procedeul de baz al masajului muschilor. Acesta se aplic In form de cerc sau
brtar, serpuit sau In cut, In functie de necesitti si regiune. Prin
frmntat are loc si o actiune repetat de stoarcere a muschilor, care ajut la
golirea si umplerea alternativ a acestora cu snge, activnd circulatia local.
Frmntatul influenteaz toate propriettile muschiului, dar In special
contractilitatea si elasticitatea. Cele mai bune efecte se obtin asociind
frmntatul cu frictiunea. Frmntatul nu se poate aplica pe regiunile
tendinoase. Tocatul. Se aplic pe orice regiune crnoas, fie In lungul fibrei
musculare, fie transversal. Batatoritul, cu palmele si cu pumnii, se aplic
numai pe muschii voluminosi din regiunea fesier si de pe coapse; nu se aplic
pe tendoane. Lovirile ritmice produc contractii ale fibrelor musculare, dar fr
efect mecanic. Cernutul si rulatul segmentelor musculoase ale membrelor produc o
relaxare a muschilor. Efecte linistitoare, mai ales pe muschii lati ai corpului,
se obtin si prin vibratii. Efectele masajului asupra muschilor sunt mai evidente
la muschii slabi, neantrenati, obositi sau bolnavi: combate atonia si atrofia
muscular; combate contractura muscular; combate oboseala local aprut dup
eforturi intense.
Masajul este indicat In tratamentul contuziilor si crampelor musculare, al
sechelelor reumatice sau paralitice ale muschilor; se indic Inainte si dup
interventiile chirurgicale. Masajul este indicat cu oarecare prudent In
tratamentul tenosinovitelor. re prudent In tratamentul tenosinovitelor. MASAJUL
ARTICULATIILOR Masajul articular este o form de masaj local deosebit de util si
eficace In tratamentul complex al leziunilor articulare. Const din neteziri si
frictiuni, la care se pot aduga, la nevoie, vibratii, tractiuni si tensiuni.
Netezirea. Const din alunecri scurte executate cu intensitate mic sau medie,
Page 30
In sensul circulatiei venoase si limfatice locale. FricNiunea. Se execut
amnuntit, pentru a influenta toate tesuturile moi periarticulare, ligamentele
si capsula articular VibraNiile manuale urmresc s influenteze elementele
periarticulare, dar si pe cele articulare. TracNiunile. Se fac mai ales la
articulatiile mici ale degetelor. Tensiunile. Se folosesc pe articulatiile mici
si mijlocii, mai ales cu scopul mririi mobilittii articulare. Dup un numr
suficient de sedinte de masaj articular, se Incepe mobilizarea metodic a
articulatiei prin miscri active cu rezistent si apoi pasive. Dup executarea
mobilizrii articulare, se indic un masaj linistitor si decongestionant, prin
neteziri si frictiuni usoare. In anumite cazuri, se recomand Inaintea masajului
articular si a mobilizrii articulare metodice, un masaj pregtitor, care const
In prelucrarea regiunii de deasupra articulatiei cu scopul de a activa
circulatia. In felul acesta, se favorizeaz resorbtia mai rapid a produselor
patologice din articulatie sau din jurul acesteia. Masajul articular este
indicat In
prevenirea si tratamentul redorilor articulare, a cicatricelor sau a leziunilor
care limiteaz mobilitatea articular; mai este indicat In tratamentul
leziunilor traumatice si al manifestrilor de suprasolicitare. 8.2 MASAJUL
VASELOR Masajul, In general, este o metod de activare a circulatiei, prin
actiune mecanic sau reflex. Prin masaj se urmreste activarea circulatiei
periferice de Intoarcere. Manevrele de masaj au urmtoarele efecte asupra
vaselor: Manevrele de alunecare golesc vasele de snge si de limf prin apsare
si Impingere In sens centripet. FricNiunea creste si scade alternativ presiunea
asupra tesuturilor si a vaselor, actionnd asupra acestora ca o pomp.
Framntatul stoarce ritmic continutul vaselor profunde. Actiunea masajului
asupra vaselor a fost explicat prin actiunea mecanic a acestuia. Efectele
masajului asupra circulatiei dureaz timp mai Indelungat dup terminarea
procedeelor. Persistenta efectelor a fost explicat prin actiunile excitante sau
inhibitoare asupra nervilor vasomotori. Masajul produce la Inceput
vasoconstrictie si mai apoi vasodilatatie. Vasodilatatia superficial are efecte
decongestionante si derivative asupra circulatiei din tesuturile si organele
profunde. Prin mecanisme reflexe se poate ajunge la reglarea circulatiei In
tesuturi, deci la influentarea pozitiv a nutritiei, a cresterii si a refacerii
acestora. Netezirile activeaz circulatia mai ales In piele si In tesuturile
superficiale; frictiunea influenteaz circulatia din tesuturile mai profunde,
iar frmntatul, pe cea din muschi. Efecte circulatorii mai produc lovirile
ritmice, vibratiile, cernutul, rulatul si presiunile.
Masajul vascular combate staza, dilatatiile vaselor, edemele; stimuleaz
procesele de vindecare, previne si trateaz atrofiile musculare. 8.3 MASAJUL
NERVILOR Masajul nervilor nu este prea des folosit din cauza senzatiei puternice
de durere, desi este indicat In combaterea acesteia. Masajul se poate aplica pe
nervi In zonele lor de trecere ale acestora din profunzime spre suprafat, pe
traiectul lor In tesuturile superficiale. In masajul nervilor se folosesc
netezirea, frictiunile, presiunile, lovirile ritmice si vibratiile. Alunecarile
usoare, superficiale si Intinse pe zona dureroas, decongestioneaz tesuturile
si scad contractura. Se execut apoi alunecri mai apsate pe traiectul
nervului, pentru a activa circulatia local, a decongestiona tecile nervului si
tesuturile Inconjurtoare. FricNiunile se aplic fie pe toat zona dureroas,
fie pe traiectul nervului; frictiunea este liniar, de intensitate medie.
Presiunile sunt manevre specifice pentru masajul nervilor. Procedeul cel mai
cunoscut const In presiuni scurte si puternice aplicate cu pulpa degetelor sau
cu nodozittile articulare interfalangiene, pe traiectul nervului. Presiunea pe
Page 31
nerv poate fi continu si uniform, exercitat mai multe minute; presiunea poate
fi variat ca intensitate, avnd din cnd In cnd un caracter vibrator. Lovirile
ritmice, sub forma tocatului si a bttoritului, se aplic pe zona de trecere a
nervilor sau pe traiectul acestora, acolo unde sunt acoperiti de tesuturi moi
abundente; intensitatea poate fi usoar, medie sau mare.
Lovirile ritmice influenteaz nervii periferici senzitivi. Actiunea mecanic
produce o excitatie care creste In raport cu intensitatea manevrelor, pn la un
prag superior de tolerant, dup care, sensibilitatea scade treptat pn la
disparitie. Baterea usoar si de scurt durat provoac o vasoconstrictie
local, In timp ce manevrele puternice si de lung durat produc vasodilatatie,
prin actiunea procedeului asupra nervilor vasomotori. Aplicat pe nervii motori,
tocatul provoac contractii musculare fr efecte mecanice, fiind util In
tratamentul atoniilor si a atrofiilor musculare si al parezelor. VibraNiile.
Aplicate pe nerv timp mai Indelungat, scad sensibilitatea acestuia pn la
anestezie. Repetate metodic, vibratiile activeaz circulatia In teaca nervului,
favoriznd nutritia si refacerea functional a acestuia. Vibratiile pot
constitui singura manevr de masaj permis In tratamentul afectiunilor nervoase.
Au eficacitate mai mare dac sunt combinate cu netezirea si cu frictiunea. Dup
masajul nervilor urmeaz o netezire calmant a regiunii. Masajul nervilor este
indicat pentru combaterea durerilor, a crampelor si a contracturilor musculare
si In tratamentul atoniilor si a atrofiilor musculare. 8.4 MASAJUL ORGANELOR
PROFUNDE Asupra organelor profunde se poate actiona indirect, prin masajul de
suprafat al peretilor cavittilor In care se gsesc aceste organe.
Pentru ca procedeele de masaj s influenteze favorabil si real organele
profunde, sunt necesare modificri In tehnica, intensitatea si durata
manevrelor. 8.5 MASAJUL CAPULUI Sub numele de masaj al capului se descriu
procedeele aplicate asupra portiunii proase a acestuia. Masajul capului se
poate aplica pe toat Intinderea sau partial: pe frunte, crestet, pe prtile
laterale si pe partea posterioar. Uneori este nevoie de masajul numai a unei
jumtti a capului. PoziNia. Pentru a executa masajul pe toat Intinderea
capului, subiectul se asaz pe un scaun scund si Isi sprijin brbia pe dosul
palmelor si coatele pe genunchi. Un sprijin mai bun se obtine pe o mas sau un
scaun mai Inalt. Maseurul st sau sade pe un scaun Inalt, In fata celui pe care
vrea s-l maseze. Cnd se maseaz capul trebuie s vizualizm Intreaga regiune
si s lucrm cu minile coborte mult sub nivelul umerilor. Masajul se poate
executa cu ambele mini sau cu o singur mn; cnd se lucreaz cu o singur
mn, cealalt mn sprijin partea opus a capului. In masajul partial al
fruntii subiectul sade cu spatele la executant si Isi reazem capul de pieptul
maseurului. Pentru masajului crestetului si al regiunii occipitale se indic
pozitia seznd cu capul sprijinit pe mini si cu coatele sprijinite pe genunchii
maseurului. Pentru masajul prtilor laterale sau al unei jumtti a capului,
maseurul sprijin capul cu o mn de pieptul lui, iar cu cealalt mn execut
manevrele.
Masajul capului const In neteziri, frictiuni, tapotri usoare si vibratii.
Netezirea se execut cu o mn sau cu ambele, alunecnd din regiunea fruntii
peste crestet, spre ceaf sau pe prtile laterale. Palmele se aplic pe frunte,
cu degetele In sus, deprtate si usor Indoite. Manevra cuprinde o ct mai mare
parte din suprafata capului, putnd s coboare spre ceaf si spre umeri.
Alunecrile se fac lent, progresnd Incet prin miscri mici In sens lateral sau
de du-te vino si uneori prin vibratii. Dup fiecare manevr, minile revin pe
frunte. Netezirea se mai poate executa In trei sensuri: din mijlocul fruntii
Page 32
spre regiunea posterioar, din crestet spre prtile laterale si din crestet spre
ceaf. Dac este bine executat, netezirea d o senzatie plcut, linistitoare.
FricNiunea se execut cu amndou minile sau cu o mn, cealalt sprijinind
capul In partea opus. Degetele usor Indoite si deprtate se aplic Impreun cu
palmele pe piele, simtind rdcina prului. Prin miscri laterale sau circulare,
lente si profunde, se deplaseaz pielea pe straturile de dedesubt, att ct
permite mobilitatea sa natural. Presiunea pe planul osos se face moderat. In
regiunile sensibile, presiunea scade. Dup cteva miscri, degetele se
deplaseaz din aproape In aproape, pe toat regiunea. Pe portiuni limitate,
manevra se poate executa cu dou sau cu trei degete. Frictiunea vibratorie este
mai plcut si mai linistitoare. Percutatul si tocatul se aplic foarte rar si
cu o tehnic specific.
Percutia se face cu vrful degetelor, mna cade lent, rar si elastic, cu
degetele Indoite si deprtate usor Intre ele. Miscarea se face din articulatia
pumnului, simultan sau alternativ. Tocatul se aplic cu degetele Indoite si
deprtate, cznd de aproape pe pielea capului si lovindu-se Intre ele. Att In
percutare, ct si In tocat, dup ce degetele ating capul, alunec usor sub form
de netezire, care poate fi vibratorie. Lovirile sunt repetate ritmic, rar si
uniform. VibraNiile pot Insoti netezirea si frictiunea sau se pot aplica singure
pe portiuni mici mai sensibile ale pielii capului. Acestea se execut, de
preferint, cu o mn, cealalt mn sprijinind capul. Masajul capului
influenteaz att prtile moi care acoper craniul, ct si organele din
cavitatea cranian. Stimulnd circulatia In piele, masajul capului amelioreaz
si nutritia prului. In functie de tehnica folosit, masajul capului va avea fie
efecte calmante, fie stimulante. Efectele profunde se produc pe cale reflex.
Prin mecanisme vasomotoare derivative si decongestionante, regleaz circulatia
endocranian si Imbuntteste functiile vegetative ale sistemului nervos
central. Produce linistirea sistemului nervos central, reduce starea de
Incordare si favorizeaz somnul. Masajul capului este indicat In tratamentul
nevralgiilor, al migrenelor, al oboselii etc. 8.8 MASAJUL GTULUI Din punct de
vedere topografic, gtul prezint dou regiuni: 90
anterolateral si posterioar. In regiunea anterolateral a gtului se gsesc
organe importante: laringele, traheea, faringele si esofagul, mnunchiul
vasculonervos al gtului, tiroida si paratiroidele etc. In regiunea posterioar
a gtului (ceafa) se gsesc mai multi muschi, cu rol static si dinamic, asezati
pe mai multe straturi. 8 Masajul regiunii anterolaterale a gtului se va face
tinnd seam de organele importante prezente la acest nivel. PoziNia. Subiectul
este In decubit dorsal sau seznd rezemat, cu capul In usoar extensiune.
Maseurul st sau sade In fata sau la dreapta celui pe care Il maseaz. Netezirea
regiunii anterolaterale a gtului se face prin alunecri usoare, pornind de sus
In jos, de la brbie si mastoid spre clavicule si stern. Manevra se execut
pornind cu rdcina si marginea ulnar a minilor si terminnd cu marginea
radial a acestora si cu vrful degetelor. Se poate lucra simetric sau
asimetric. FricNiunea se execut minutios si insistent, foarte usor si cu
precautie, evitnd glanda tiroid. Framntatul se execut rar, sub form de
cut, de-a lungul muschilor sternocleidomastoidieni si a marginii laterale a
muschilor trapezi. VibraNiile, executate numai manual, sunt foarte utile In
masajul acestei regiuni. Masajul se Incheie cu neteziri lungi, lente si
linistitoare. Masajul gtului poate fi asociat cu mobilizarea metodic a
gtului, In timpul sau dup sedinta de masaj. Masajul este indicat pentru
efectul decongestionant, relaxant si trofic al tesuturilor si al organelor att
de la nivelul gtului, ct si al capului. Este
Page 33
indicat In tratamentul cicatricelor ce se formeaz dup arsuri, traumatisme sau
inflamtii locale. Masajul prtilor laterale ale gtului este indispensabil In
tratamentul corectiv al deviatiilor capului si ale gtului. > Masajul regiunii
posterioare a gtului (masajul cefei) PoziNia. Subiectul este asezat In decubit
ventral, cu capul usor flectat si cu fruntea rezemat pe dosul minilor sau pe
un sul mic, moale; masajul se poate executa si In pozitia seznd pe un scaun, cu
fruntea sprijinit pe un plan potrivit de Inalt. Pe bancheta joas de masaj,
pozitia cea mai favorabil este clare, seznd cu trunchiul usor Inclinat si cu
capul sprijinit pe planul lung al banchetei, care este ridicat pn aproape de
vertical. Manevrele folosite pentru masajul cefei, sunt: netezirea, frictiunea,
frmntatul, percutatul si tocatul. Netezirea const din alunecri executate cu
o mn sau cu ambele, pornind de sus, de deasupra insertiilor muschilor cefei pe
occipital si cobornd pn la baza gtului, Intre omoplati si pe umeri. Manevra
Incepe cu rdcina minilor si se termin cu vrful degetelor, care pe msur ce
coboar, se deprteaz putin Intre ele . Pentru netezirea prtilor laterale ale
gtului, palmele se asaz cu marginea lor ulnar sub urechi si alunec In jos
pn peste umeri, terminnd cu marginea lor radial. Alunecrile se fac simultan
sau alternativ. Dup cteva manevre lungi, se execut un masaj stimulant cu
alunecri scurte si dese, pornind de la cap si cobornd din aproape In aproape
spre omoplati si umeri. Alunecrile se pot executa si In forma vibratorie.
FricNiunea se aplic pe toat Intinderea cefei. In partea de sus, la nivelul
insertiei muschilor, se execut cu vrful degetelor miscri reduse circulare si
liniare; In partea mijlocie si inferioar a cefei, Intre omoplati si pe umeri,
frictiunile se execut cu miscri mai ample, cu podul palmei si cu rdcina
minilor. Framntatul se aplic mai ales pe prtile laterale si inferioar ale
cefei. Marginea lateral a muschiului trapez se prinde Intre police si celelalte
patru degete, si se frmnt deplasnd minile In sus si In jos de-a lungul
marginii muschiului. Se poate aplica si o variant de frmntat In cut : cu o
mn sau cu ambele mini, aplicate perpendicular pe lungimea gtului, se
cuprinde ceafa Intre degetele mari si vrful celorlalte degete; se execut
deplasri In sus si In jos, printr-o miscare ondulatorie. Frmntatul se poate
combina cu frictiunea. Percutatul se combin cu tocatul. Percutiile executate cu
vrful si pulpele degetelor, care cad de o parte si de alta a liniei mediane,
prin loviri foarte fine In partea de sus a cefei, cresc In intensitate pe msur
ce coboar, transformndu-se In tocat, care se execut de partea cu unghii a
degetelor, Intre omoplati si cu partea lor palmar pe umeri. Masajul cefei se
Incheie prin manevre lungi si lente de netezire calmant. Efectele masajului
cefei Provoac o activare a circulatiei locale venoase si limfatice. Prin
actiunea local se Imbuntteste circulatia In muschii cefei, care sunt
predispusi la staz circulatorie si la oboseal. Produce o decongestionare
reflex a circulatiei endocraniene, cu efecte linistitoare asupra sistemului
nervos central.
Datorit efectelor sale, masajul cefei este folosit ca act final In masajul
general. Masajul cefei este indicat In tratamentul nevralgiilor locale, al
durerilor de cap, al contracturilor musculare, al limitrii mobilittii gtului,
al oboselii nervoase, al tulburrilor sistemului nervos central. Este folosit si
pentru prevenirea sau Indeprtarea depunerilor locale de grsime. 8.7. MASAJUL
TORACELUI Prin masajul toracelui se poate influenta si functia organelor din
aceast cavitate, In special cele apartinnd aparatului cardiovascular si
aparatului respirator. > Masajul regiunii precordiale. Influenteaz activitatea
inimii si a vaselor mari. PoziNia. Cea mai bun este decubitul dorsal, cu capul
Page 34
si trunchiul usor ridicate, rezemate pe un plan oblic si cu membrele inferioare
usor flectate. Maseurul st sau sade In dreapta celui masat. Pentru a obtine
efecte linistitoare se aplic: netezirea, tocatul, bttoritul si vibratiile
manuale. Netezirea de Inceput este usoar, cu sens circular. Porneste de la
vrful sternului sau din epigastru, urc pe fata sternului, arcuind miscarea
peste suprafata costal stng, spre vrful inimii. Palma cu degetele Intinse,
condus din cot si din umr, alunec usor pe piele, apsnd In mod uniform numai
cu greutatea ei proprie. FricNiunea. Se execut la fel ca netezirea, miscnd
lent, usor si uniform pielea si tesuturile subcutanate pe planul dur al
sternului si al coastelor.
In continuare, se execut un tocat lent si rar, cu degetele deprtate mult
Intre ele, care cad ritmic, lovind usor si elastic; dup contactul cu pielea se
continu cu o alunecare. Se poate aplica un batatorit executat cu mna dreapt,
cu degetele usor Indoite In cus . Mna trebuie s cad scurt si elastic pe
piele. Procedeele trebuie executate cu calm, In ritm uniform si cu frecvent
apropiat de cea normal a pulsului sau de ritmul Incetinit pe care dorim s-l
imprimm contractiilor cardiace. VibraNiile. Se execut cu mna dreapt,
exercitnd o presiune moderat si deplasndu-se In sens circular pe toat
regiunea precordial. Dup fiecare manevr si la sfrsitul sedintei de masaj, se
execut cteva alunecri lente si calmante. Durata sedintei de masaj precordial
variaz Intre 10-15 minute si se poate repeta de mai multe ori pe zi. Pentru
stimularea prin masaj a contractiilor cardiace se procedee mai energice de
netezire, frictiune, tocat si bttorit. Netezirea se execut prin miscri
circulare scurte si vii; poate fi urmat sau Insotit de o fricNiune energic.
Tocatul se execut repede, dar elastic, aplicat aproape tangential. Batatoritul
se face cu pumnul deschis, cznd pe regiunea precordial In ritm de 70-80/
minut. Masajul precordial influenteaz activitatea inimii prin intermediul
sistemului nervos. Forma calmant tinde s scad si s regleze ritmul cardiac;
este indicat In tahicardie, palpitatii, stri de oboseal etc. Forma excitant
accelereaz ritmul cardiac si ridic tensiunea arterial cobort.
ATENTIE! Masajul precordial va fi indicat numai de medic si va fi efectuat
numai de persoane competente. > Masajul cu efecte asupra aparatului respirator.
Plmnii si cile respiratorii intratoracice pot fi influentate prin masajul
aplicat pe peretii toracelui. PoziNia. Subiectul este In decubit dorsal si
rezemat sau, pentru masajul spatelui, st In pozitia de decubit ventral.
Manevrele de masaj utilizate sunt: netezirea, frictiunea si frmntatul, care
actioneaz reflex, asociate cu actiunea mecanic a procedeelor penetrante:
tocatul, plescitul, bttoritul, presiunile si vibratiile. Sedinta Incepe prin
aplicarea unui masaj al spatelui si al toracelui, manevrele fiind executate In
legtur direct cu fazele respiratiei. Presiunile, trepidatiile si scuturrile
toracelui se vor executa att In inspiratie, ct si In expiratie. Din pozitia de
decubit dorsal si rezemat, subiectul inspir si expir, profund si ritmic, fr
efort. Maseurul, stnd la dreapta subiectului, ptrunde cu minile sub brate, si
aplic palmele pe regiunea costal dreapt si stng, cu degetele Indreptate
spre coloana vertebral. Din aceast pozitie, spre sfrsitul inspiratiei ridic
toracele, asociind miscarea cu trepidatii sau scuturri. In timpul expiratiei
palmele executantului alunec Incet spre partea anterioar a coastelor si la
sfrsitul expiratiei exercit presiuni usoare, Insotite de vibratii. Efectele
masajului sunt stimulante pentru respiratie. Manevrele superficiale exercit o
actiune reflex de activare si de decongestionare a circulatiei, Imbunttind
schimburile nutritive. Manevrele penetrante ajut mai mult functia respiratorie,
prin: activarea schimburilor gazoase din alveolele pulmonare, prin degajarea
Page 35
cilor respiratorii, prin cresterea amplitudinii miscrilor respiratorii si
prin stimularea circulatiei profunde. Acest tip de masaj este foarte util In
tratamentul insuficientei respiratorii. 8.8. MASAJUL ABDOMENULUI Masajul
abdomenului, care urmreste s influenteze functia organelor intraabdominale, se
deosebeste prin tehnic si metodic de masajul peretelui abdominal. PoziNia.
Subiectul este in decubit dorsal rezemat, cu membrele inferioare usor flexate In
sold, cu genunchii si cu tlpile spijinite. > Masajul Intregului abdomen. Se
Incepe cu manevre de netezire si fricNiune, care mresc relaxarea muschilor si
scad sensibilitatea tactil exagerat a celui masat. Frmntatul este Inlocuit
cu o manevr ampl de presiune si alunecare transversala, executate dintr-o
parte In alta, cu palmele aplicate pe prtile laterale si posterioare ale
abdomenului, Intre coaste si crestele iliace. Apsnd uniform asupra
continutului abdominal, palmele alunec Inainte, se Incruciseaz pe linia
median si continu s alunece spre partea opus. Manevra se repet schimbnd de
fiecare dat nivelul la care se aplic palmele, pentru a influenta Intregul
continut al abdomenului. Percutatul si tocatul se execut la fel ca si pentru
peretele abdominal, urmnd traiectul colonului. VibraNiile se execut manual, cu
presiune moderat In epigastru, subcostal drept si stng si suprapubian.
> Masajul zonei stomacului. Manevrele de masaj se execut In zonele
epigastric, supraombilical si subcostal stng. Alunecarile se execut de-a
lungul curburilor stomacului. FricNiunile se execut destul de apsat, cu o mn
sau cu minile suprapuse. VibraNiile se execut cu o mn sau cu ambele, apsnd
pe stomac, In sus si spre stnga, mai ales In timpul expiratiei. > Masajul zonei
intestinului subtire. Se efectueaz o miscare de presiune circular cu mna
dreapt asezat cu palma pe abdomen In dreptul ombilicului, cu rdcina minii
subombilical. > Masajul colonului. Se execut segmentar, Incepnd cu portiunea
ascendent, continund cu cea transversal si terminnd cu cea descendent.
Manevra principal a masajului pe colon este netezirea executat apsat, mn
dup mn sau cu minile suprapuse, alunecnd si presnd In sensul evacurii
continutului intestinal, de la nivelul cecului In sus spre unghiul hepatic al
colonului, din acest punct In ans spre unghiul splenic al colonului transvers
si apoi descendent, spre fosa iliac stng, pn la nivelul simfizei pubiene.
FricNiunea colonului se execut ca si netezirea, cu o mn sau cu amndou, cu
palmele aplicate oblic pe peretele abdominal, Incepnd din fosa iliac dreapt
si continund In tot lungul colonului; se execut miscri circulare, liniare sau
In zig-zag. Pe colon se poate aplica si un percutat sau tocat usor, dar
insistent, executat cu vrful degetelor pe acelasi traseu ca si manevrele
precedente. > Masajul zonei ficatului si a cilor biliare. Se Incepe printr-o
netezire usoar a regiunii respective, constnd din alunecri pornind de la
linia median a abdomenului, pe sub coastele din dreapta, spre spate.
Pe aceeasi regiune se execut fricNiuni usoare cu podul palmei si cu marginea
cubital a minii. Cele mai utile manevre pentru ficat si cile biliare sunt
vibraNiile, executate cu degetele sau cu palma, mai ales In timpul inspiratiilor
profunde. > Masajul zonei renale. Const din neteziri insistente, aplicate pe
regiunea lombar si pe flancuri, din fricNiuni apsate, executate cu rdcina si
cu marginea cubital a minii, si din presiuni vibratorii aplicate pe aceleasi
zone. > Masajul zonei vezicale const din presiuni vibrate executate
suprapubian, dup golirea complet a continutului vezicii urinare. Masajul
abdominal ajut In mod mecanic functiile normale de evacuare ale intestinului,
ale cilor biliare si urinare. Influentele reflexe ale masajului abdominal sunt
multiple. Prin activarea circulatiei, sunt stimulate functiile digestive, de
Page 36
absorbtie si de eliminare. 9. MASAJUL TERAPEUTIC Masajul poate fi folosit In
tratamentul unor diverse afectiuni, favoriznd procesul de vindecare si de
recuperare. Deoarece efectele masajului nu se pot disocia complet, In alctuirea
programului de masaj se vor indica predominant metodele, procedeele si tehnicile
care corespund obiectivelor propuse, In functie de pacientul cruia i se
adreseaz.
In alegerea metodelor utilizate In cadrul unei sedinte de masaj, trebuie s se
tin seama de cteva aspecte: diagnostic; vechimea afectiunii; simptomatologie;
afectiuni asociate; scopul urmrit; observatiile rezultate In urma examinrii
pacientului; starea pacientului; recomandrile medicale; gradul de reactivitate
a pacientului; evolutia efectelor urmrite prin aplicarea masajului.
Principalele scopuri urmrite In timpul aplicrii masajului terapeutic sunt :
circulator, relaxator, sedativ, antialgic, stimulativ. Pentru Intocmirea unui
protocol al sedintei de masaj trebuie avute In vedere: pozitia subiectului,
pozitia regiunii sau a segmentului masat si ordinea In care se aplic
procedeele. Procedeele de masaj se aplic In urmtoarea ordine : procedee si
tehnici cu efecte generale asupra Intregului organism, pentru reechilibrarea
neurovegetativ; procedee si tehnici cu efecte predominant reflexe, aplicate la
distant de regiunea afectat; procedee si tehnici pregtitoare, aplicate fie la
distant de regiunea afectat, fie pe aceasta; procedee si tehnici aplicate pe
regiunea afectat cu scop strict terapeutic;
procedee si tehnici ajuttoare, de accentuare a efectelor urmrite, prin
aplicarea celor specifice afectiunii; procedee si tehnici calmante sau de
stabilizare a efectelor obtinute In urma sedintei de masaj. n functie de
efectele urmrite, protocolul unei sedinte de masaj este diferit. > Pentru
obtinerea unor efecte predominant circulatorii, de facilitare a circulatiei de
Intoarcere sau a circulatiei arteriale : pozitia subiectului va fi ct mai
comod, cu musculatura relaxat; pozitia segmentului masat va fi cea decliv,
dac se urmreste facilitarea circulatiei de Intoarcere si procliv pentru
usurarea circulatiei arteriale; succesiunea procedeelor va fi urmtoarea :
-masaj reflex al tesutului conjunctiv subcutanat; -masaj de apel abdominal,
pentru membrele inferioare si toracal, pentru membrele superioare; -masaj
segmentar al membrului respectiv, Incepnd cu segmentul proximal si continund
pn la cel distal; masajul se va face centripet; -masajul reflex al piciorului
pe zonele corespunztoare sistemului circulator sanguin si limfatic; -masaj
relaxator, decontracturant al umerilor si a cefei; -masaj energic al
trunchiului. Imbuntatirea circulatiei are si efecte trofice Insemnate; de
aceea, se va indica si In profilaxia sau tratamentul ulcerelor varicoase si al
escarelor, nu numai In insuficienta circulatorie venoas, arterial sau
limfatic.
> Pentru obtinerea unor efecte predominant sedative, antialgice: pozitia
subiectului va fi comod, cu musculatura relaxat; In sala de masaj trebuie
asigurate conditii optime In ceea ce priveste temperatura, luminozitatea,
linistea; procedeele de masaj folosite: -s fie lente, nu prea profunde, cu
intensitatea adaptat sensibilittii subiectului; -timpul de lucru se va adapta
de asemenea subiectului; -efectul sedativ si antialgic localizat, se poate
obtine fie prin procedee si tehnici aplicate la distant de locul dureros
(masajul zonelor reflexogene reciproce, masajul reflex al picioarelor si al
minilor, presopunctura), fie prin aplicatii pe locul dureros, folosind chiar si
tehnici care provoac initial durere, de exemplu masajul transversal profund. >
Pentru obtinerea efectelor predominant stimulante : se pot utiliza procedee care
Page 37
influenteaz direct, mecanic sau indirect, reflex, segmentul masat, In functie
de scopul urmrit; procedeele si tehnicile utilizate: -discontinue, cu schimbri
rapide si dese de ritm; -de intensitate mare; -cu profunzime mare. 9.1 MASAJUL
N AFECTIUNILE REUMATISMALE In afectiunile reumatismale, masajul se adreseaz In
special modificrilor musculare si tegumentare determinate de acestea, si mai
putin articulatiei.
La nivelul articulaNiei, masajul este indicat pentru drenajul hidartrozei sau
pentru combaterea durerii la nivelul insertiilor capsulei articulare si a
ligamentelor (masaj transversal profund). In cazul unei capsulite retractile, se
pot folosi procedee de masaj de intensitate mic, In vederea pregtirii
articulatiei pentru kinetoterapie. In afectiunile reumatismale sunt prezente
infiltrate dureroase la nivelul Nesutului celular subcutanat. Cel mai indicat
mod de Inlturare a acestora este masajul. Modul de aplicare a masajului depinde
de regiunea interesat: la ceaf, se pot aplica procedee de intensitate relativ
mare; dup 5-6 sedinte, mobilitatea pielii pe planurile subjacente se
amelioreaz, de asemenea si durerea la prinderea pielii, iar infiltratele
dispar; In regiunea umrului, se indic un masaj analgezic, cu intensitate
dozat progresiv; In regiunea lombar se recomand procedee de masaj de
intensitate mai mare, durerile disprnd dup 4-5 sedinte de masaj; la genunchi,
In artroze, infiltratele sunt localizate mai ales pe fata medial a articulatiei
si sunt foarte dureroase; se va aplica un masaj blnd, prudent, fiind necesare
10-15 sedinte pentru Imprstierea progresiv a acestor infiltrate; la nivelul
soldului, In coxartroze, infiltratele sunt localizate mai ales pe fata lateral
a coapsei; se utilizeaz masajul blnd, progresiv (10-15 sedinte).
La nivelul muschilor inervati de trunchiuri nervoase afectate de nevralgii se
pot dezvolta induratii. Se va indica un masaj mai putin profund la Inceput In
jurul zonei indurate. Initial, se folosesc presiuni locale, masaju l fiind
progresiv ca intensitate si Intindere (6-7 sedinte). Contracturile musculare
antalgice care Insotesc afectiunile reumatismale beneficiaz de masajul
decontracturant aplicat pe grupele musculare interesate. Retracturile musculare
si/sau tendinoase beneficiaz de masaj numai atunci cnd sunt recente si
moderate; masajul va fi asociat cu posturri In pozitii functionale. Atrofia
musculara de inactivitate constituie o indicatie a masajului combinat cu
izometria. 9.1.1 AFECTIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII I. Poliartrita
reumatoid beneficiaz de masaj, mai putin In perioada de puseu evolutiv, atunci
cnd se indic cu mult prudent, si mai mult In fazele de remisiune, cnd,
alturi de kinetoterapie are un rol important In pstrarea mobilittii
articulare, In prevenirea hipotrofiei musculare si In mentinerea troficittii
generale. Masajul terapeutic are ca obiective: prevenirea hipotrofiei musculare,
ce intereseaz mai ales musculatura minilor, ameliorarea circulatiei sanguine
si a troficittii tegumentelor si a tesutului subcutanat. Manevrele de masaj se
execut cu prudent, intensitatea si ritmul acestora fiind adaptate
sensibilittii segmentelor tratate. Netezirea. Se execut cu pulpa degetelor; se
continu cu fricNiuni, insistnd la mini asupra muschilor interososi, folosind
pulpa policelui.
Masajul se continu cu framntari cu dou degete si ciupiri pentru muschii
eminentelor tenar si hipotenar. Pe segmentele situate proximal fat de mini,
se efectueaz si baterea cu procedee mai blnde (plescait, percutat). II.
Spondilita anchilopoietic. Dup puseul acut si atenuarea durerilor, se introduc
In programul recuperator kinetoterapia si masajul pentru mentinerea mobilittii
coloanei si prevenirea atrofiei musculaturii paravertebrale. Obiectivele
Page 38
masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor si a contracturilor musculare;
Imbunttirea circulatiei sanguine si a conditiilor trofice locale; prevenirea
hipotrofiei musculaturii dorsolombare. Masajul trebuie s fie calmant si
miorelaxant, utiliznd manevre mai putin energice, adaptate sensibilittii
regiunii dorsolombare; In acelasi timp, masajul constituie si o procedur de
pregtire a bolnavului pentru kinetoterapie. Efleurajul, prin reducerea
sensibilittii, permite executarea si a altor manevre, cum ar fi: framntarea In
cut , cu intensitate mic si vibraNiile cu efecte decontracturante. In fazele
stimulare prevenire sub form de remisiune a durerilor se recomand manevre de a
tonusului si a excitabilittii musculaturii dorsolombare si de a hipotrofiei
musculare: framntare mai energic, tapotamentul de tocat, iar pe zona lombar ,
batatoritul.
9.1.2 AFECTIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE I. Artroza cervical.
Beneficiaz de masajul terapeutic, care are obiective calmarea durerilor,
relaxarea musculaturii si reducerea contracturilor.
Pentru ca masajul s fie calmant si miorelaxant, se recomand manevre usoare si
lente. Se execut neteziri descendente In regiunea cefei, continuate cu
fricNiuni si framntari In cut , a cror intensitate se adapteaz
sensibilittii locale. Pentru decontracturare muscular se efectueaz vibraNii
cu vrfurile degetelor pe muschii cefei. Efectele analgezice si de relaxare
muscular sunt mai bune atunci cnd masajul se execut dup o procedur de
termoterapie, exceptie fcnd cazurile de nevralgie cervicobrahial, unde
aplicarea cldurii este contraindicat. II. Artroza lombar. Se poate manifesta
clinic prin: lombalgie acut, lombalgie cronic si lombosciatic. > In lombalgia
acut masajul terapeutic este calmant si miorelaxant, cu manevrele executate
usor si lent. Se recomand neteziri cu fata palmar a minilor, pentru reducerea
sensibilittii tesuturilor superficiale, dup care se aplic framntari usoare
si vibraNii cu palma, pentru decontracturare muscular paravertebral. > In
lombalgia cronic obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor,
mentinerea elasticittii si excitabilittii musculaturii lombare, prevenirea
hipotoniei musculare, ameliorarea circulatiei sanguine si a troficittii locale.
Se recomand netezirea cu palma sau cu degetele Indoite In pieptene , continuat
cu fricNiuni cu fata dorsal a pumnului si cu framntari In cut . In lipsa
contracturii musculare, se poate aplica tapotamentul sub form de tocat sau
batatorit. Masajul se poate executa dup o procedur de termoterapie, pentru
potentarea efectelor calmante si decontracturante.
Un efect de profunzime Il are hidromasajul sub form de dus-masaj sau dus
subacval, cu asocierea factorului termic. > Lombosciatica beneficiaz de
aceleasi procedee calmante si decontracturante de masaj ca si lombalgia acut,
la care se poate aduga masajul nervului sciatic. III. Artroza coxofemural.
Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea durerilor, decontracturarea
muscular, prevenirea hipotrofiei musculaturii din vecintate. Masajul este util
si In pregtirea bolnavului pentru kinetoterapie. Masajul trebuie s fie calmant
si miorelaxant, executnd manevrele usor si lent. Netezirea se face cu palmele
pe regiunea fesier, alunecnd lateral spre regiunea trohanterian si In jos,
spre coaps. Apoi, se execut fricNiuni si framntari cu intensitate adaptat
sensibilittii locale. Cu scop miorelaxant, se efectueaz vibraNii cu palmele.
Pentru prevenirea hipotoniei si a hipotrofiei musculaturii Invecinate se aplic
manevre mai energice: fricNiuni cu rdcina minii, tapotament sub form de
tocat si batatorit, cernut si rulat. Efecte mai bune analgezice si
decontracturante se obtin prin efectuarea masajului dup o procedur de
Page 39
termoterapie (baie partial de lumin sau Solux). Hidromasajul poate realiza In
profunzime o Imbunttire a circulatiei sanguine si a troficittii locale si o
relaxare muscular mai bun, avnd In vedere faptul c, articulatia coxofemural
este acoperit de un strat voluminos muscular si celuloadipos. IV. Artroza
genunchiului. Obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea circulatiei
sanguine si a conditiilor trofice locale, Imbunttirea
tonusului si a excitabilittii musculare, pregtirea bolnavului pentru
kinetoterapie. Masajul care se aplic la coaps const In netezire cu palmele,
fricNiuni cu rdcina minii, framntari In cut , cernut, rulat si tapotament
energic sub form de tocat sau batatorit. Se insist pe muschiul cvadriceps
femural, pentru prevenirea sau diminuarea hipotrofiei acestuia. In regiunea
posterioar a coapsei, pe muschii ischiogambieri se aplic masaj miorelaxant.
Masajul articular al genunchiului const In neteziri, fricNiuni, tracNiuni,
procedee care Imbunttesc circulatia local, supletea formatiunilor
capsuloligamentare si mobilitatea articular. ATENTIE! Masajul este
contraindicat atunci cnd exist fenomene congestive sau hidartroz. V.
Periartrita scapulohumeral. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea
durerilor, reducerea contracturilor musculare, Imbunttirea circulatiei
sanguine si a troficittii locale. Masajul este sedativ si miorelaxant, folosind
manevre cu intensitate mic si lente. Netezirea se execut pe fata anterioar si
posterioar a umrului, pn In regiunile supraclavicular si supraspinoas,
urmat de framntari usoare, adaptate sensibilittii locale si de vibraNii fine
efectuate cu palma, In scop decontracturant. Dup cedarea durerilor, masajul va
consta din manevre de stimulare si de tonifiere muscular pentru prevenirea
hipotrofiei musculare, si anume: fricNiuni cu degetele si tapotament sub form
de batatorit In ventuz sau tocat.
Masajul articulatiei scapulohumerale se face aplicnd fricNiuni cu vrfurile
degetelor: pe fata anterioar a capsulei, dup retroflexiunea bratului si pe
fata posterioar a capsulei, dup anteflexiunea bratului. Masajul asuplizeaz
capsula si ligamentele si amelioreaz mobilitatea articular; pregteste
articulatia pentru kinetoterapie. Sunt indicate, cu aceleasi efecte, procedurile
de hidromasaj. 9.1.3 AFECTIUNI ALE TENDONULUI Beneficiaz de efectele masajului
tendinita, tenosinovita si entezita. In stadiul acut, se execut masaj cu
gheaNa, prin netezirea cu o bucat de gheat a tendonului afectat; procedeul are
efecte analgezice, antiinflamatoare si de prevenire a tumefierii. Dup reducerea
durerilor si a fenomenelor inflamatoare, se pot aplica unele manevre de masaj:
neteziri si fricNiuni cu scopul ameliorrii circulatiei sanguine si a
troficittii locale, Indeprtrii eventualelor aderente si restabilirii
conditiilor de alunecare fiziologic a tendonului. 9.2 AFECTIUNI TRAUMATICE ALE
APARATULUI LOCOMOTOR I. Contuzia. In stadiul acut, se poate executa att masajul
cu gheat, ct si masajul manual. Masajul cu gheaNa se poate aplica pe zona
afectat, efectund neteziri cu o bucat de gheat, cu efecte analgezice locale,
decontracturante si de prevenire a edemului. 109
Masajul manual se poate aplica la distant, proximal si distal fat de zona
afectat. Obiectivele sunt: ameliorarea circulatiei sanguine, reducerea
tulburrilor vasculotrofice, favorizarea resorbtiei edemelor, asigurarea unei
bune troficitti, mentinerea tonusului musculaturii Invecinate. Se execut
neteziri cu palma, fricNiuni, framntari, tapotament ventuz sau tocat si
vibraNii. In
II. Entorsa. Obiectivele masajului terapeutic sunt: reducerea durerii,

Page 40
Imbunttirea circulatiei sanguine, reducerea edemelor, mentinerea elasticittii
si a tonusului muscular si prevenirea hipotrofiei musculare. Procedeele de masaj
indicate la distant sunt: netezirea, fricNiunile si framntatul energic,
rulatul, cernutul, tocatul si tapotamentul In ventuz . Pe articulatia afectat
se aplic masajul cu gheaNa cu efecte analgezice, de resorbtie si de prevenire a
tulburrilor vasculotrofice. III. Sechelele dup entors. Obiectivele masajului
terapeutic sunt: diminuarea durerilor, Imbunttirea circulatiei sanguine,
reducerea tulburrilor vasculotrofice, asuplizarea formatiunilor
capsuloligamentare, ameliorarea mobilittii articulare si reducerea hipotrofiei
musculare. Masajul articular const In netezire cu efect sedativ si fricNiuni,
care mobilizeaz si asuplizeaz capsula si ligamentele. Pe segmentele Invecinate
articulatiei se execut un masaj de stimulare si de tonifiere a muschilor, de
reducere a tulburrilor vasculotrofice: neteziri, fricNiuni energice cu palma
sau cu pumnul, framntari In cut , rulat, tapotament In ventuz , tocat sau
batatorit. IV. Luxatia. Tratamentul luxatiei este ortopedic. In situatia In care
rmn sechele, acestea beneficiaz si de efectele masajului, care are
urmtoarele obiective: ameliorarea circulatiei sanguine si a troficittii
locale,
reducerea tulburrilor vasculotrofice, tonifierea formatiunilor
capsuloligamentare, Imbunttirea tonusului musculaturii Invecinate. Pentru
masajul articular se recomand netezirea cu palma, urmat de fricNiuni cu
vrfurile degetelor. Pe segmentele Invecinate articulatiei afectate se execut
framntari, rulat si tapotament In ventuz , tocat sau batatorit, manevre care
combat hipotonia si hipotrofia muscular. Aplicarea dusului subacval este un
mijloc eficace In reducerea proceselor aderentiale si In ameliorarea mobilittii
articulare. V. Sechelele dup fractur. Obiectivele masajului sunt: ameliorarea
circulatiei sanguine, Inlturarea tulburrilor vasculotrofice, mobilizarea si
asigurarea supletei formatiunilor capsuloligamentare pentru ameliorarea
mobilittii articulare, Imbunttirea elasticittii si a tonicittii musculare.
Masajul realizeaz o pregtire a segmentului afectat pentru kinetoterapie. Se
execut un masaj articular cu neteziri si fricNiuni, pentru Indeprtarea
proceselor aderentiale si asuplizarea capsulei articulare. Pe segmentele
Invecinate zonei lezate, se aplic o netezire cu palma, urmat de fricNiuni cu
degetele sau cu palma, procedee care favorizeaz circulatia sanguin si
resorbtia edemelor. Se continu cu framntare, rulat, cernut si tapotament In
ventuz sau tocat, manevre ce stimuleaz tonusul muscular. Aplicarea masajului
dup o procedur de termoterapie, mreste eficienta terapeutic. VI. Ruptura
muscular. In functie de Intinderea leziunii, ruptura muscular este de trei
feluri: fibrilar, fascicular si total. Numai ruptura fibrilar beneficiaz de
tratament conservator din care face parte si masajul terapeutic.
Masajul se face la distant, de locul unde este situat leziunea si are efect
calmant si miorelaxant. Procedeele sunt blnde si se efectueaz lent. Se execut
neteziri cu palma, pentru efect sedativ, dup care se aplic fricNiuni si
framntari usoare pentru Imbunttirea circulatiei si a troficittii locale,
vibraNii cu efecte de relaxare muscular. Ruptura muscular poate lsa ca
sechel o cicatrice dureroas, care este perceput mai ales In timpul
suprasolicitrii muschiului. Tratamentul cicatricei algice prin masaj terapeutic
urmreste revenirea supletei la nivelul cicatricei, mobilizarea acesteia pe
straturile mai profunde, activarea circulatiei sanguine cu ameliorarea
metabolismului local. Se efectueaz neteziri cu actiune sedativ, fricNiuni la
nivelul cicatricei si In jurul ei si framntari cu dou degete (police si
index). O procedur eficient In ruptura muscular este masajul sub form de dus
Page 41
subacval pe muschiul afectat. AFECTIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC I.
Polinevritele. Beneficiaz de efectele masajului In faza de convalescent.
Obiectivele masajului terapeutic sunt: Imbunttirea circulatiei sanguine si
limfatice cu activarea proceselor metabolice In membrele afectate, mentinerea
unor conditii trofice bune, a elasticittii si a excitabilittii muschilor,
combaterea edemelor si prevenirea tulburrilor trofice ale tegumentelor si ale
tesutului celular subcutanat. Masajul este stimulant, cu manevre energice,
Incepnd cu segmentul distal al membrului si continund spre proximal.
Netezirea se efectueaz cu ambele mini, alternativ si este continuat cu
fricNiuni; manevrele se adreseaz pielii, tesutului subcutanat si circulatiei
locale. Pe musculatura hipotrofic se execut framntarea In cut , cernutul,
rulatul, tapotamentul In ventuz , In functie de volumul maselor musculare si de
gradul de sensibilitate. II. Paralizia facial periferic. Obiectivele masajului
terapeutic sunt: ameliorarea circulatiei sanguine la nivelul musculaturii
afectate, mentinerea elasticittii si a excitabilittii fibrelor musculare si
prevenirea amiotrofiei. Se foloseste un masaj stimulant executat Intr-un ritm
viu. Netezirile se fac cu vrfurile degetelor, Incepnd de la linia median a
fetei si ajungnd pe fata lateral a acesteia; masajul se continu cu fricNiuni,
ciupiri si batere, sub form de percutat. III. Pareze si paralizii postraumatice
ale nervilor periferici. Obiectivele masajului terapeutic sunt: Imbunttirea
circulatiei sanguine locale, mentinerea elasticittii si a excitabilittii
musculaturii denervate, prevenirea tulburrilor trofice ale tegumentelor si ale
tesuturilor subcutanate. Masajul este stimulant, cu manevre energice executate
In ritm viu. Netezirile se efectueaz au ambele mini, alternativ, iar
fricNiunile se execut cu palmele sau cu fata dorsal a pumnului. In afar de
activarea circulatiei locale, frictiunile, Impreun cu ciupirile produc
excitarea mecanic a pielii situat deasupra muschilor afectati, fiind util
pregtirii muschiului pentru mobilizarea pasiv (faciliteaz contractia
muscular pe cale reflex). Framntarea In cut , rulatul, tocatul si
batatoritul sunt manevre care influenteaz favorabil tonusul si excitabilitatea
muschilor hipotrofici.
9.4. PAREZA SI PARALIZIA DE NEURON MOTOR CENTRAL Masajul terapeutic are o
important deosebit In recuperarea neuromotorie a bolnavilor cu leziuni de
neuron motor central. Si In aceast situatie sunt exploatate cele dou
modalitti de actiune ale masajului: mecanic, cu actiune local, si reflex, cu
actiune general. In recuperarea bolnavilor neuromotori se foloseste cel mai
mult masajul regional sau segmentar, masajul general avnd indicatii restrnse.
Se prefer procedee de slab intensitate, care dau rezultate superioare
procedeelor mai dure, de stimulare In profunzime; procedeele mai dure, din cauza
actiunii destructive asupra mastocitelor, determin o eliberare crescut de
histamin, cu vasodilatatie si dermografism pronuntat, efecte care nu aduc
beneficii terapeutice. MASAJUL PARTIAL Efectele generale, obtinute pe cale
reflex, sunt: circulatorii, neuromusculare, vegetative si psihice. > Efectele
circulatorii cresterea fluxului sanguin datorit ameliorrii tonusului vascular
si a scderii rezistentei capilare periferice au un rol important In mai buna
hrnire a tesuturilor, dar si In usurarea activittii cordului, prin derivatia
sngelui la nivelul masei musculare si a tesutului subcutanat. > Excitabilitatea
neuromuscular poate fi global actionnd pe arii cutanate mai largi, In special
In perioada de paralizie flasc. Dup instalarea decontracturante se obtin
actionnd asupra ariei ameliorat paravertebral cervicodorsal, paraliziei
spastice, efectele lombosacrate.
Page 42
> Efectele vegetative sunt numeroase, dar pe primul plan se situeaz diminuarea
strii de oboseal. Efectele sedintei de masaj se prelungesc multe ore
favoriznd splarea organismului de deseurile acumulate In timpul efortului.
Acest lucru este util bolnavilor neuromotori, In special In perioada initial a
relurii miscrilor active, atunci cnd, din cauza nedisocierii sincineziilor,
efortul are un caracter global, cu mare consum energetic. > Influenta asupra
psihicului poate fi excitant sau sedativ, In functie de procedeele de masaj
executate. Ca zon reflexogen de electie se foloseste regiunea spatelui.
Actiunea local Isi gseste indicatie major In manifestrile
algoneurodistrofice, diminund durerea si paresteziile. Masajul local si cel
segmentar sunt indicate si ca procedur pregtitoare, Inainte de mobilizrile
pasive ale membrelor, datorit actiunii sale de crestere a pragului de
sensibilitate dureroas articular. Viznd actiunea local, masajul este
recomandat si cu scopul trezirii neuromusculare In perioada de paralizie flasc:
se indic procedee mai energice, stimulante, care asociaz frmntri musculare
profunde cu tapotamentul superficial. Durata unei sedinte nu trebuie s
depseasc 3-5 minute. Efectul circulator local pregteste musculatura pentru
efort, dar Ii usureaz si refacerea, scderea mai rapid a oboselii, dup
Incetarea miscrilor. De asemenea, amelioreaz circulatia arterial de la
nivelul articulatiei scapulohumerale, In cazurile de blocaj ale acesteia.
MASAJUL GENERAL Se recomand numai In cazuri speciale si numai dup ce
pacientul a trecut pe la sala de kinetoterapie si este angajat global In efort.
Actiunea general a masajului urmreste, pe lng efectele neuromotorii si
reabilitarea psihicului bolnavului, cruia Ii readuce senzatia de mai bine dect
a fost si Increderea In posibilittile de a fi recuperat. Ca mijloc asociat de
tratament, masajul a demonstrat calitti incontestabile In recuperarea
bolnavilor neuromotori. Rezultatele bune sunt conditionate de respectarea
strict a indicatiilor si a contraindicatiilor medicale. 9.5 AFECTIUNI
CIRCULATORII I. Insuficienta venoas cronic varice Obiectivele masajului
terapeutic sunt: Imbunttirea circulatiei venoase de Intoarcere; micsorarea
stazei sanguine, cu reducerea edemelor; ameliorarea conditiilor trofice locale,
cu mentinerea elasticittii tegumentelor; prevenirea proceselor de
dermatoscleroz si a celor de celulit indurativ In tesuturile subcutanate. Se
foloseste netezirea pe gambe si coapse, In sens centripet, pentru usurarea
Intoarcerii venoase. Se aplic fricNiunea, util mai ales In prevenirea
tulburrilor vasculotrofice ale pielii si ale tesutului subcutanat. Se continu
cu tapotamentul percutat, procedur care tonific peretii venosi.
O form terapeutic eficient o constituie masajul subacval al membrelor
inferioare afectate de varice, asociat cu mobilizarea articulatiilor. Se
recomand apa la o temperatur de 32-33 C, la terminarea sedintei folosindu-se
stropirea cu ap rece, temperatura scznd treptat pn la 10 C. Technica
masajului Se Incepe cu un masaj de apel la nivelul abdomenului, pentru usurarea
circulatiei venoase. Masaj de drenaj la nivelul membrelor inferioare: netezire,
presiuni alunecate profunde, nedureroase. Masaj decontracturant pe adductori.
Presiuni n braNara din aproape In aproape, pentru combaterea edemului. Dup
tratamentul chirurgical al varicelor se indic urmtoarele forme de masaj :
Intre a 5-a zi si a 10-a zi de la interventie se aplic un masaj superficial al
Intregului membru inferior, evitnd rnile; dup scoaterea firelor si pn la
disparitia hematoamelor se efectueaz neteziri si presiuni alunecate profunde,
evitnd cicatricile, pe fetele anterioar si posterioar a membrului inferior;
In continuare , se aplic un masaj venos centripet si tonifiant al membrelor
inferioare si masajul cicatricilor. Masajul este contraindicat In flebite,
Page 43
tromboflebite si flebotromboze. II. Staza limfatic
Staza limfatic, In care masajul terapeutic are efecte favorabile, este cea
prezent In limfedemul primar. Limfedemul primar, afectiune cu caracter
ereditar, se manifest prin edeme, In special la membrele inferioare; cu timpul
apar modificri trofice la nivelul pielii si al tesutului subcutanat
caracterizate prin atrofie, fibroz s i celulit. Masajul terapeutic are ca
obiective favorizarea circulatiei limfatice cu reducerea edemelor; mentinerea
elasticittii pielii si a supletei tesutului subcutanat; Imbunttirea
circulatiei sanguine pentru prevenirea tulburrilor trofice locale. Se execut
neteziri profunde pe gambe si pe coapse, In sens circular si centripet, pentru a
realiza mobilitatea pielii si a tesutului subcutanat si pentru usurarea
circulatiei limfatice. Se continu cu fricNiuni cu ambele mini pentru a
Imbuntti circulatia sanguin, pentru a favoriza resorbtia edemelor si pentru
Imbunttirea conditiilor trofice locale. III. Afectiuni ale circulatiei
Obiective : Imbunttirea conditiilor hemodinamice locale; stimularea
circulatiei generale; ameliorarea sau Impiedicarea aparitiei tulburrilor
trofice. In arteritele cronice ale membrelor inferioare, In stadiul mediu de
evolutie, exist dou modalitti de masaj: In sens centripet si In sens
centrifug. Fcnd comparatie Intre efectele obtinute prin cele dou modalitti
de masaj, Mercier, Valette si Vanneville, msurnd oscilatiile arteriale, au
ajuns la concluzia c In arteriopatiile periferice cronice, ca si In celelalte
afectiuni, masajul trebuie aplicat In sens centripet . Masajul centripet
favorizeaz mai ales circulatia de Intoarcere, influentnd indirect si
circulatia arterial; combate staza si tulburrile trofice moderate asociate
arteriopatiilor cronice. Preoperator masajul se indic pentru stimularea
circulatiei generale a membrului inferior si const In masaj de apel abdominal,
masaj al coapsei, gambei si piciorului. Se insist, mai ales, pe bolta plantar.
Pentru amplificarea efectelor, se pot asocia exerciNii de respiraNie de
amplitudine mare. Postoperator, masajul se va face In urmtoarea ordine : se
Incepe cu masaj de apel la nivel abdominal; neteziri, presiuni alunecate
profunde, framntat usor, longitudinal, de-a lungul membrului inferior, Incepnd
de la picior si urcnd spre zona inghinal, pentru combaterea stazei venoase;
presiuni etajate (presiuni din aproape In aproape, mna care efectueaz
presiunea nu se ridic pn cnd cealalt nu preia In Intregime actiunea de
presare), spre rdcina membrului, pentru combaterea edemului. Tehnicile de
masaj trebuie s fie neagresive, deoarece tesuturile moi sunt fragile din cauza
irigatiei arteriale deficitare. 9.6 AFECTIUNI MUSCULARE Miozitele de efort
Miozitele de efort sunt afectiuni ale sistemului muscular, ce apar frecvent la
persoanele care practic sportul de performant; sunt localizate pe grupele
musculare mai intens solicitate. 119
Prezint urmtoarea simptomatologie: dureri difuze In grupul muscular,
hipertonie sau contractur muscular. Masajul terapeutic are ca obiective:
cedarea durerilor, micsorarea hipertoniei sau a contracturii musculare,
Imbunttirea circulatiei sanguine locale si activarea Indeprtrii factorilor
metabolici din grupul muscular afectat. Se execut un masaj cu efect calmant si
miorelaxant, folosindu-se manevre blnde, de intensitate mic si cu ritm lent de
executie. Masajul const In neteziri ale grupului muscular afectat, urmate de
fricNiuni usoare si, mai ales, de vibraNii, cu efect miorelaxant. Trebuie
exclus existenta unei rupturi musculare, care constituie o contraindicaNie a
masajului pe grupul muscular respectiv. II. Torticolis frigore Torticolisul
frigore este o afectiune ce intereseaz musculatura cefei, mai ales muschiul
Page 44
trapez, si muschiul sternocleidomastoidian; apare dup o expunere la frig sau la
un curent de aer rece. Se manifest prin dureri cervicale spontane sau In
legtur cu miscrile capului, limitate de existenta unei contracturi musculare.
Obiectivele masajului terapeutic: diminuarea durerilor si relaxarea musculaturii
interesate. Se utilizeaz manevre usoare si In ritm lent, cu efect calmant si
miorelaxant. Se execut neteziri In sens descendent, de la insertiile pe
occipital ale musculaturii cefei pn la nivelul foselor supraspinoase. Se
continu cu fricNiuni usoare fcute cu prudent, dup care se trece la vibraNii
cu degetele. Nu se folosesc In stadiul acut procedee de tapotament, care
accentueaz durerea si contractura muscular.
Efectele masajului sunt potentate dac se efectueaz dup o procedur de
termoterapie. III. Lombalgia de efort Lombalgia de efort este o afectiune
localizat pe musculatura lombar si determinat de solicitri mari si de durat
mai lung a grupelor musculare respective. Se manifest prin dureri spontane,
accentuate de miscrile trunchiului, care sunt limitate de contractura
musculaturii lombare. Obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea
durerilor si a contracturii musculare. Este un masaj calmant si miorelaxant,
utiliznd manevre mai putin energice si cu un ritm mai lent. Netezirea se
execut cu palmele ambelor mini, pentru a obtine o calmare a durerilor; se
continu cu o fricNiune usoar si framntare In cut , evitndu-se exacerbarea
durerilor. VibraNiile se aplic pe zona unde este prezent contractura
muscular, cu scop miorelaxant. Masajul se poate executa si cu aparate de
vibromasaj. Efecte bune le are si dusul subacval. IV. Hipotrofiile musculare de
inactivitate In recuperarea hipotrofiilor musculare de inactivitate masajul
terapeutic se asociaz simultan cu kinetoterapia specific cresterii tonusului
si a volumului muscular. Masajul are ca obiective stimularea tonusului muscular,
Imbunttirea excitabilittii, a contractilittii si a elasticittii fibrelor
musculare, Imbunttirea conditiilor de nutritie, prin activarea circulatiei
sanguine la nivelul muschilor. Masajul terapeutic va fi stimulant, folosind
manevre rapide si intense.
Netezirea se face cu alunecri centripete; fricNiunea se execut cu rdcina
minii sau cu fata dorsal a pumnului Inchis. Manevre specifice tratamentului
hipotrofiei musculare sunt framntarea si baterea. Framntarea foloseste
procedeul In cut sau In brtar , continuat cu rulatul si cernutul.
Tapotamentul se aplic sub form de tocat sau bttorit, cu partea ulnar a
pumnului. t, cu partea ulnar a pumnului. 9.7 MASAJUL N OBEZITATE SI CELULITA
I. Masajul In obezitate nu trebuie s fie agresiv si dureros. Se recomand
procedee de ridicare, stoarcere si presare a stratului adipos, urmate de
presiuni alunecate profunde si lente In scop sedativ. Masajul se aplic att pe
abdomen, ct si pe torace; se recomand 10-15 sedinte a 30-40 de minute (20 de
minute pe torace). II. Celulita nu trebuie confundat cu cresterea grosimii
tesutului adipos subcutanat din obezitate. Tesutul subcutanat afectat de
celulit este distrofic si dureros la palpare. Exist dou tipuri de celulit:
celulita-boal, asociat obezittii si celulita-simptom, ca exprimare reflex a
afectiunii unui organ. Pentru a nu fi dureros, neplcut, si a nu deteriora si
mai mult structura tesutului subcutanat, masajul trebuie s fie blnd, iar
intensitatea procedeelor crescut progresiv, In functie de pragul de
sensibilitate al pacientului. La Inceput, masajul va consta din mobilizarea
globala, profundaa tesutului In toate sensurile, folosind o suprafat mare de
contact. Se indic neteziri, fricNiuni, compresiuni blnde executate cu palma,
Incercri de
Page 45
ridicare a pielii, fr ciupire, cu vrfurile degetelor, framntat cu priz
mare, Intre marginile ulnare ale ambelor mini. Pe zonele Invecinate mai putin
dureroase, se pot executa ciupiri cu vrfurile degetelor. Dup ce tesuturile
si-au recuperat o oarecare suplete si sunt mai putin dureroase, se pot aplica
urmtoarele procedee: ciupiri de intensitate variabil pe zonele cu noduli sau
fibroz, rulare a pliurilor cutanate, masaj Watterwald (ciupire, rulare,
Intindere si comprimare a pliului cutanat). Masajul trebuie asociat cu
antrenamentul sistematic al muschilor subjacenti si cu hidroterapia. 9.8.
MASAJUL N AFECTIUNI RESPIRATORII Aparatul respirator este influentat de masajul
aplicat pe peretii toracelui, pe spate si ceaf. Se Incepe cu masajul spatelui,
apoi al cefei si la urm, se execut masajul peretilor anterior si laterali ai
toracelui. Specifice afectiunilor aparatului respirator sunt urmtoarele
procedee: presiuni, vibraNii, scuturari ale toracelui, In concordant cu fazele
respiratorii (maseurul face priza sub axile, ridic si scutur toracele).
Stimularea inspiratiei este obtinut pe cale reflex, prin aplicarea masajului
pe regiunea capului, gtului si pe membrele superioare. Se recomand: poziNia
pacientului: asezat, cu fruntea sprijinit pe antebrate sau cu minile
sprijinite pe coapse; neteziri, presiuni statice, presiuni alunecate, framntat,
aplicate la nivelul cefei si al umerilor;
presiuni asociate cu vibraNii executate cu palma asezat la nivelul coloanei
cervicale si pe toracele superior; procedee calmante pe zona de proiectie a
inimii pe peretele posterior al toracelui (regiunea laterodorsal stng).
Stimularea expiratiei se obtine tot pe cale reflex, prin aplicarea procedeelor
de masaj pe peretele anterior al trunchiului, de la clavicule pn la pubis. Se
recomand: poziNia pacientului: In decubit dorsal, cu membrele inferioare usor
flectate; neteziri, presiuni statice, presiuni alunecate, aplicate la nivelul
sternului si al plexului celiac; fricNiuni, presiuni statice, presiuni
alunecate, la nivelul spatiilor intercostale; neteziri, presiuni statice si
presiuni alunecate pe toracele inferior. Resorbtia secretiilor pleurale este
ajutat de hiperemia pielii de la nivelul spatiilor intercostale. Pentru
mobilizarea secretiilor se aplic presiuni vibrate, pe timpul expirator al
respiratiei, pe toracele inferior att anterior, ct si posterior. Pentru
eliminarea secretiilor se folosesc procedee care provoac tusea: usoare lovituri
In spate, executate cu fata palmar a degetelor sau cu palma In cus , la
nivelul primelor patru vertebre toracale; presiuni vibrate la nivelul
manubriului sternal;
presiuni usoare, cu fata palmar a indexului si a mediusului de la ambele
mini, de o parte si de alta a portiunii cervicale a traheei, cobornd pn la
unghiul sternal. 9.9 MASAJUL N AFECTIUNI ALE PIELII In acest capitol vom
prezenta numai acele leziuni ale pielii care nu fac parte din bolile
dermatologice . Dintre leziunile pielii care constituie indicatii ale masajului
terapeutic, vom dezvolta : cicatricile, escarele si vergeturile. Masajul pielii
are contraindicaNii temporare : eczeme, psoriazis, unele forme de prurit, dar si
contraindicatii definitive: cancere cutanate, diskeratoze maligne, tuberculoz
cutanat, hematodermii, dermatoze buloase, infectii localizate la nivelul
pielii. I. Masajul cicatricilor. Cicatricile sunt de dou feluri: chirugicale si
posttraumatice. Indiferent de originea cicatricilor, obiectivele masajului sunt
asigurarea supletei, a elasticittii si a finetei cicatricilor. In functie de
evolutia cicatrizrii, masajul cicatricilor se va face In urmtoarea succesiune:
mobilizarea planului cutanat cu fata palmar a degetelor alipite; minile se
asaz de o parte si de alta a cicatricii si se actioneaz In sens opus, dnd
acesteia o form sinusoidal; treptat, procedeul va deveni mai profund,
Page 46
actionndu-se cu suprafata de contact din ce In ce mai mic, pn se ajunge ca
procedeul s fie executat cu cte un deget de la fiecare mn; urmeaz ciupiri
usoare ale bridelor cicatricii, executate cu policele si cu indexul pe aceeasi
parte a cicatricii; 125
mobilizri ale cicatricii pe planul subjacent, In sensul longitudinal, cu fata
palmar a degetelor unei mini, alunecnd In sens opus celeilalte mini;
ridicri ale cicatricii de pe planul profund; Intinderi longitudinale excentrice
ale cicatricii, prin alunecarea degetelor, pornind din partea central spre
extremitti; Intinderi transversale, cu prudent, dar nu Inainte de 3-4
sptmni. Masajul n cicatricile chirugicale are ca si obiective: prevenirea
formrii tesutului fibros, retractil si a proliferrii cheloidelor hipertrofice.
Se recomand ca masajul In cicatricile chirurgicale s fie Inceput precoce si
executat zilnic. Se indic urmtoarele procedee: se Incepe cu procedee tehnice
de alunecare foarte usoare, pentru diminuarea sensibilittii; apoi, masajul, se
va executa spre zonele dureroase, mai aderente de planurile subjacente; pentru
recuperarea mobilittii tesuturilor se aplic presiuni, rularea cutelor de
piele, vibraNii cu intensitate si suprafat de actiune lent progresive; dup ce
mobilitatea este recuperat, se pot aplica pe cicatrici procedee de ntindere In
sens divergent, In toate sensurile, executate din ce In ce mai rapid si repetate
de mai multe ori. Masajul n cicatricile posttraumatice. De cele mai multe ori,
plgile posttraumatice au marginile franjurate, sunt suprainfectate si, chiar
dac au fost tratate corect, cicatrizarea si vindecarea acestora este
Indelungat si inestetic.
Tratamentul prin masaj al cicatricilor posttraumatice se va face dup acelasi
protocol ca si al celor chirurgicale, dar tinndu-se cont de aspectul estetic al
regiunii. Cicatricile postarsuri. Arsurile care afecteaz si dermul se vindec
prin cicatrizare. Conduita terapeutic a maseurului va fi In functie de
localizarea, de suprafata afectat si de existenta unei posibile suprainfectii a
arsurii. Masajul cicatricii se va face dup urmtorul protocol: asupra bridelor
si a induratiilor se vor executa intensitate progresiv cresctoare, asociate cu
cicatricii pe planurile subjacente; mpresiuni obilizari cu ale pe msura
ameliorrii se indic, cu prudent, ntinderi ale cicatricii si framntat,
executate cu policele si indexul ambelor mini; In continuare, se indic
ntinderi ritmice, metoda Watterwald; foarte important este masajul zonei de
granit dintre tesutul sntos si cel afectat, pentru restabilirea legturilor
functionale dintre acestea; masajul trebuie executat sistematic, recomandndu-se
dou sedinte pe zi; In functie de starea tesuturilor, masajul se poate efectua
cu un unguent cicatrizant. II. Masajul escarelor. Escarele sunt leziuni trofice
ale prtilor moi la nivelul punctelor de contact ale organismului cu suprafata
de sprijin. Profilaxia escarelor se face prin alternarea pozitiilor si prin
masaj trofic al zonelor predispuse la escare. Dup R.Vilian, masajul profilactic
trebuie aplicat zilnic, timp de 20 de minute, dar frecventa si durata
sedintelor de masaj pot fi crescute, dac riscul aparitiei escarelor este
foarte mare. Se recomand: masajul s fie extins dincolo de zona predispus la
escare; procedee cu efect hiperemiant: framntatul pielii, al tesutului celular
subcutanat si al maselor musculare; mobilizri si contractii musculare
izometrice sistematice; masajul trofic, pre-si postoperator, In cazul
subiectilor, mai ales la cei In vrst, la care imobilizarea postoperatorie va
fi Indelungat. Masajul escarei constituite se efectueaz dup urmtoarele
reguli: procedeele vor depasi cu mult zona afectat; la periferia escarei se va
aplica un masaj profund, pentru stimularea troficittii locale; In imediata
Page 47
apropiere a rnii se va executa o prelucrare metodic a tesuturilor, prin:
fricNiuni localizate fine, ciupiri de mic amplitudine, repetate pn la
obtinerea unei reactii hiperemice, vibraNii manuale sau mecanice; pe escar se
poate executa masaj folosind intrumente sterile; se poate actiona direct, prin
presiuni alunecate usor mobilizatoare; se pot efectua fricNiuni foarte usoare cu
un cub de gheat steril. III. Masajul vergeturilor. Vergeturile sunt zone
liniare, depigmentate, determinate de modificri ale structurii si ale
arhitecturii fibrelor de elastin si de colagen din piele, modificri cauzate de
cresterea
brusc a grosimii hipodermului: obezitate, sindrom adiposogenital, crestere
brusc In greutate, sarcin etc. Masajul vergeturilor const din : neteziri
aplicate pe suprafat mare; vibraNii, manuale sau mecanice; plisare, rulare,
mobilizari fine si foarte localizate ale pielii pe planurile subjacente,
repetate sistematic. Pentru a se obtine rezultate bune, masajul trebuie aplicat
precoce sau preventiv (sarcin). 10. MASAJUL FEMEII, PRE-SI POST PARTUM 10.1
MASAJUL N TIMPUL SARCINII In mod clasic, masajul la gravide constituie una din
contraindicatiile generale, din cauza tulburrilor pe care le-ar produce acesta
In organismul gravidei. Obiectivele masajului In cazul femeii Insrcinate sunt :
mentinerea tonusului fizic si psihic general; mentinerea sau Imbunttirea
propriettilor pielii, mai ales a troficittii si a elasticittii acesteia,
pentru prevenirea aparitiei vergeturilor; mentinerea greuttii corporale In
limite fiziologice, prin aplicarea masajului asupra tesutului adipos; prevenirea
sau Inlturarea tulburrilor circulatorii de Intoarcere venoas si limfatic la
nivelul membrelor inferioare; Intretinerea sau tonifierea musculaturii
suprasolicitate si combaterea durerilor care apar din cauza posturii specifice a
gravidei.
Masajul general este permis numai In primele luni de sarcin, cu scop de
relaxare si linistire a femeii. Sunt indicate manevrele lente si lungi de
netezire, fricNiune, framntarile usoare si vibraNiile. Trebuie evitate
lovirile, presiunile, scuturrile, precum si toate celelalte manevre excitante.
Masajul parNial se poate recomanda mai des dect masajul general. In ultimele
luni ale sarcinii se poate indica masajul cefei si al prtilor superioare ale
spatelui. Masajul umerilor si al membrelor superioare poate fi indicat pe tot
parcursul sarcinii. Masajul membrelor inferioare poate fi folosit pentru
folosirea sau combaterea tulburrilor circulatorii, a stazei venoase si/sau
limfatice, a contracturilor musculare. Masajul toracelui trebuie evitat din
cauza glandelor mamare. Masajul abdomenului este contraindicat pe toat perioada
sarcinii. 10.2 MASAJUL LAUZEI In primele zile dup nastere se recomand forme
speciale de masaj, care se execut dup tehnici deosebite de cele comune de
masaj. Aceste tehnici trebuie aplicate numai de personal medical specializat.
Masajul uterului. Imediat dup nastere, medicul sau moasa exercit asupra
uterului manipulri speciale cu scopul de a-i stimula contractiile si a-i grbi
involutia. Const In manevre usoare, dar ferme, de apasare, fricNiune si
stoarcere, executate cu degetele minii si cu palma, prin intermediul peretelui
abdominal. Manevrele se execut In directia micului bazin.
Manevrele se execut timp de cteva minute, destul de des In prima zi, iar In
zilele urmtoare numai dimineata si seara. Masajul uterului se continu zilnic,
pn cnd uterul capt forma, mrimea si locul su In pelvis. Masajul uterului
constituie si un control sigur al procesului de involutie al acestuia. In mod
normal, fundul uterului ajunge la nivelul simfizei pubiene dup 10 zile de la
nastere. Masajul abdomenului este permis numai dup prima sptmn de luzie.
Page 48
Masajul const In manevrele usoare de netezire, fricNiuni si framntari largi,
dintr-o parte In alta. Cu scop linistitor, masajul abdomenului poate fi Incheiat
cu vibraNia. In aceast perioad sunt contraindicate presiunile si percutarile
de orice intensitate. Masajul abdominal poate fi executat zilnic, mai ales dac
parturienta prezint tonus sczut al musculaturii peretelui abdominal. Masajul
snilor este indicat In primele zile de alptare pentru deschiderea canalelor
glandelor mamare. Se aplic numai la indicatia si sub supravegherea medicului,
atunci cnd snii se mresc peste msur, se Intresc si devin durerosi. Masajul
snilor const din neteziri executate de la baz spre vrful snului (mamelon).
Masajul general si parNial clasic poate fi Inceput, la nevoie, dup 2-3
sptmni de la nastere. Masajul este folosit In scop igienic, pentru linistirea
In strile de agitatie, pentru activarea circulatiei si ca stimulant al
metabolismului. Masajul se poate aplica pe cap, pe gt si pe membrele
superioare, din pozitia seznd, iar pe membrele inferioare, din decubit dorsal.
10.3 MASAJUL FEMEII CARE ALAPTEAZA Masajul general poate fi aplicat att cu
scopul de a linisti si destinde femeia agitat, folosindu-se manevre
linistitoare, ct si cu scopul de stimulare a organismului, atunci cnd femeia
este obosit. Masajul parNial este indicat att In scop igienic, ct si
terapeutic. Se recomand mai ales : pentru combaterea oboselii, masajul cefei,
al umerilor si al spatelui ; pentru stimularea reflex a organelor din pelvis,
masajul regiunii lombare; pentru combaterea tulburrilor circulatorii, masajul
membrelor inferioare. In tratamentul unor afectiuni limitate ale tesuturilor si
organelor, se poate indica masajul local. Dac este necesar, se recomanda si
forme speciale de masaj. Masajul snilor se indic att pentru stimularea
secretiei lactate, ct si pentru pstrarea formei si a tonusului snilor.
Masajul abdominal este indicat In urmtoarele situatii : insuficienta
musculaturii peretelui abdominal, ptoza unor organe abdominale, tulburri
functionale ale organelor din abdomen. Obiectivele masajului abdominal sunt
tonifierea musculaturii abdominale si stimularea functiei organelor abdominale,
activarea circulatiei. Sedintele de masaj se fac zilnic sau de 2-3 ori pe
sptmn. Masajul perineului se foloseste mai ales In scop terapeutic.
11. MASAJUL COPILULUI a) MASAJUL PNA LA VRSTA DE TREI LUNI In primele
sptmni, masajul copilului se asociaz cu baia si dureaz cteva minute. Se
execut neteziri usoare si ritmice de-a lungul membrelor superioare si
inferioare, In regiunea spatelui, a toracelui si a abdomenului. Pe abdomen se
aplic o netezire circular pornind de la santul inghinal drept spre cel stng,
avnd grij s fie ocolit cicatricea ombilical. La vrsta de 1-3 luni, masajul
se poate asocia cu gimnastica. La aceasta vrsta, sugarul prezint o usoara
hipertonie muscular, mai accentuat la nivelul flexorilor membrelor. Pentru
combaterea pozitiei de usoar flexiune a membrelor se indica manevre relaxatoare
de netezire si fricNiune, executate pe fata anterioar a membrului superior si
pe deltoid, iar la membrul inferior, pe fata medial si posterioar a coapsei.
Masajul piciorului este important, mai ales atunci cnd copilul prezint
modificri de form, de pozitiei si de functionalitate motorie ale acestuia. Se
aplic o netezire insistent pe fata plantar si pe cea dorsal a piciorului,
pornind de la degete spre clci si glezn. Netezirea va fi urmata de o
fricNiune usoar cu vrful degetelor pe ambele fete si margini ale piciorului,
prelungit si pe gamb. In timpul executrii masajului, piciorului va fi tinut
In pozitia cea mai corect, iar In cazul piciorului strmb, masajul va fi
asociat cu miscri corective. Masajul trunchiului const din manevre de
netezire, urmate de fricNiuni usoare executate cu prtile moi ale degetelor si
ale palmelor.
Page 49
b) MASAJUL SUGARULUI NTRE 3 SI 6 LUNI Masajul copilului va fi mai Intins.
Manevrele de alunecare si fricNiune se execut In acelasi mod ca si In perioada
precedent. In regiunea spatelui se pot executa si alunecari lungi, lente,
linistitoare sau scurte, dese si Inviortoare. Dup fricNiune se poate aplica pe
spate si pe regiunile crnoase un percutat usor si ritmic, executat cu vrful
degetelor. c) MASAJUL SUGARULUI NTRE 6 SI 9 LUNI La aceast vrsta, la
manevrele precedente se pot aduga framntatul circular sau In cut la nivelul
membrelor, rulatul membrelor, iar manevrele de percutat pe spate, fese si pe
prtile laterale ale coapselor, pot fi Intrite. Deoarece sunt agreate de copil,
se indic manevrele stimulante, Inviortoare. d) MASAJUL SUGARULUI NTRE 9 SI 12
LUNI In aceast perioad se execut aceleasi manevre de masaj ca la vrstele
anterioare, asociate cu gimnastica. Dup necesitti, se pot folosi manevre
linistitoare sau stimulante. e) MASAJUL COPILULUI MIC (1-3 ANI) Masajul
constituie un mijloc important de Ingrijire a copiilor, folosindu-se In scop
igienic, dar si terapeutic.
Masajul igienic este utilizat In scopul pstrrii si Imbunttirii snttii,
stimulrii cresterii si dezvoltrii organismului copilului. Acest tip de masaj
influenteaz sistemul nervos, activeaz circulatia sngelui si a limfei,
stimuleaz schimburile nutritive. La copilul mic, masajul poate fi aplicat
asociat cu gimnastica, cu baia sau In sedinte speciale. Pentru masajul copilului
mic se folosesc procedee simple si usoare, dar Incepnd de la vrsta de 2-3 ani,
masajul capt asemnri cu cel aplicat la adulti. Dup o sedint de masaj
aplicat corect, copilul doarme mai linistit, iar functiile vegetative devin mai
echilibrate. Procedeele folosite la masajul copilului mic sunt mai reduse ca
numr si au o tehnic mai simpl dect In masajul adultului. Dintre procedeele
principale de masaj se indic: netezirea, frictiunea; mai putin frmntatul
tesuturilor sub piele si al muschilor ; mai rar, percutatul, plescitul, rulatul
si vibratiile. Sunt contraindicative procedeele dure de frmntare, lovire,
presiunile puternice si scuturrile corpului, deoarece acesteia pot traumatiza,
obosi sau Inspimnta copilul. Netezirea se aplica usor si ritmic pe piele,
prelung si lent pe spate si membre, dar scurt si vioi pe portiuni mici ale
trunchiului si membrelor. Pe abdomen, netezirea se efectueaz circular, In sens
orar. FricNiunile se execut cu vrful, cu pulpa degetelor si cu partea moale a
palmei. Deoarece pielea copiilor este fin, sensibil si vulnerabil, se va
evita orice procedeu aspru si brutal. Framntatul va consta Intr-o strngere si
stoarcere usoar Intre degete si palm a tesuturilor crnoase. Manevra se poate
executa In cut ,
In lungul muschilor, Incercuind membrele sau printr-o miscare serpuit. Fiind o
procedur mai puternic, frmntatul poate lipsi din masajul copiilor mai mici
de 6-8 luni, al copiilor debili, atrofici si iritabili. Percutarile usoare si
ritmice sau plescitul pot fi aplicate la copiii mici sub forma unor atingeri
ritmice pe abdomen pentru a provoca contractii musculare sau cu vrful degetelor
pe spate si pe prtile crnoase ale membrelor. Aceste manevre sunt
contraindicate la copiii speriosi, iritabili sau sensibili. Rulatul pe membre se
poate efectua Intr-un ritm viu, pentru Inviorare sau lent, ca manevr
linistitoare. VibraNiile se pot folosi ca manevre ajuttoare pentru mrirea
eficacittii masajului. 12. PARTICULARITATI MORFOFUNCTIONALE NORMALE SI
PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENTATE DE MASAJ Toate manevrele de
masaj att cele fundamentale, ct si cele secundare, exercit influente diferite
asupra pielii, aparatului locomotor, aparatului circulator si a sistemului
nervos. Pentru Intelegerea importantei individualizrii diferitelor proceduri de
Page 50
masaj In functie de obiectivele terapeutice urmrite, am considerat necesar s
prezint succint principalele particularitti morfofunctionale normale si
patologice ale structurilor influentate de masaj.
12.1. Particularitti morfofunctionale ale pielii Pielea este cel mai mare
organ al corpului uman. Are o greutate de 4-6 kg si o suprafat de 1,70-1,75
metri ptrati. Este format din trei straturi, care de la suprafat spre
profunzime sunt: epidermul-epiteliu; dermul-matrice conjunctiv;
hipodermul-tesut grsos. In structura pielii mai exist si alte tesuturi, cu
exceptia tesuturilor osos si cartilaginos. Epidermul este un epiteliu
stratificat si cornificat. Alturi de elementul structural reprezentat de
keratinocit, epidermul mai contine o serie de celule cu prelungiri, cum ar fi
melanocitul, celula Langerhans, celula Merkel etc. din profunzime spre
suprafat, epidermul este constituit din cinci straturi: bazal, spinos,
granulos, lucios si cornos. Epidermul este separat de derm prin membrana bazal
dermo-epidermic. Dermul este un tesut conjunctiv format din substant
fundamental, celule si fibre; mai contine vase de snge, nervi, unitti
pilo-sebacee, glande sudoripare, muschi. Hipodermul este format din lobuli
grsosi separati prin travee de tesut conjunctiv, care contin vase si nervi.
Pielea prezint functii multiple mai mult sau mai putin specifice. In cele ce
urmeaz voi insista asupra acelora care sunt influentate de diversele metode de
masaj si care, Intr-o form sau alta, sunt responsabile de efectele locale sau
generale, determinate mecanic sau reflex, ale masajului.
1. Functia de protectie. Epiteliul cornos al epidermului bogat In keratin
realizeaz protectia mecanic, chimic, termic, fizic, antimicrobian, dar si
impermeabilitatea pielii la ap. a) Procesul de keratinizare. Keratinizarea
epidermului este o form de diferentiere a keratinocitelor epidermice, acest
proces cuprinznd fenomene degenerative asociate cu procese de sintez.
Fenomenele degenerative sunt reprezentate de alterri structurale ale
keratinocitelor, urmate de ruperea legturilor dintre acestea, ceea ce duce la
separarea celulelor cornoase. Sinteza keratinei are loc In celulele bazale ale
epidermului, prin procese complexe. Keratina are o structur polipeptidic, este
insolubil In solutii apoase acide, alcaline si solventi organici, dar poate fi
solubilizat de substante denaturante concentrate. Keratogeneza este controlat
genetic; este accentuat de estrogeni, corticosteroizi, extracte timice,
presiune mecanic, radiatii solare si inhibat de vitamina A si hormonii
tiroidieni. b) Melanogeneza este procesul fiziologic de la nivelul pielii, In
urma cruia se produce melanina sau pigmentul melanic. Melanina este sintetizat
de melanocite; acestea sunt celule cu prelungiri situate Intre keratinocitele
bazale In matricea foliculului pilos din derm. Fiecare melanocit cedeaz
pigmentul melanic la 36 de keratinocite din jur. Melanocitele contin organite
specializate In sinteza melaninei, si anume melanozomii. Diferentele de culoare
Intre pielea alb si cea neagr se datoresc melanocitelor si melanozomilor.
Intre cele dou tipuri de piele nu exist diferente de densitate a
melanocitelor, pe o anumit zon; dar, In
pielea neagr, melanocitele sunt mai mari, au prelungiri mai numeroase, o
proportie mare dintre ele contin melanin, iar melanozomii sunt mai mari, mai
numerosi si contin mai mult melamin. Melanogeneza este stimulat de
melanotropine (MSH) secretate de adenohipofiz, de radiatiile ultraviolete, de
estrogeni, progesteron, ACTH, prostaglandine etc. dintre factorii care inhib
melanogeneza, amintim: tiamina, acidul ascorbic, Hg, Ag etc. 2. Functiile de
secretie si de excretie ale pielii Aceste dou functii sunt asigurate de
Page 51
glandele sebacee si sudoripare situate In piele. a) Secretia sebacee. Sebumul
este produsul de secretie al glandelor sebacee atasate foliculului pilos. Aceste
glande sunt situate mai ales In anumite zone ale pielii: frontal, la marginea
zonei piloase a scalpului, sprncenoas, nazogenian, metonier, presternal,
interscapular. Sebumul este format dintr-un amestec de lipide. La om,
Indeplineste urmtoarele roluri: barier de protectie, absorbtia percutanat,
antifungic, precursor al vitaminei D etc. b) Secretia sudoral este produsul
glandelor sudoripare. Acestea sunt formate dintr-un glomerul secretor situat
profund dermo-hipodermic si un conduct sudorifer care traverseaz dermul,
epidermul si se deschide la suprafata pielii printr-un orificiu numit por.
Glandele sudoripare sunt rspndite neuniform pe suprafata pielii; au densitatea
cea mai mare pe palme si tlpi, fiind mai numeroase la brbati. Sudoarea este o
solutie incolor, hipoton, mirositoare, cu pH-ul de 4,5-5,5. contine 99 % ap
si 1 % substante dizolvate. Dintre compusii minerali amintim: Na, Cl, K, Ca, P,
Mg, I, bicarbonat, sulfat, Fe etc.
Compusii organici azotati sunt: proteine si substante rezultate din degradarea
acestora (uree, acid uric, creatinin, amoniac, aminoacizi), iar cei neazotati
sunt reprezentati de acidul lactic, glucoz, vitamine C, B2, B6; de asemenea,
sudoarea mai contine imunoglobuline, histamin, bradikinin, prostaglandine,
enzime proteolitice etc. Rata sudoratiei influenteaz concentratia diferitelor
substante din sudoare: o rat crescut produce o eliminare mare de Na si Cl si
mai redus de K, lactat si uree. Secretia sudoral este controlat de factori
extrinseci si intrinseci. Dintre factorii intrinseci amintim: factori nervosi,
cu rol important; glandele sudoripare de pe palme, tlpi, frunte si axile
rspund predominant la stimuli emotionali; factori hormonali: aldosteronul si
hormonul antidiuretic determin reabsorbtia Na la nivelul canalului sudorifer;
catecolaminele cresc secretia sudoral In timpul exercitiului fizic; hormonii
tiroidieni favorizeaz reabsorbtia electrolitilor. Factorii extrinseci mai
importanti care controleaz secretia sudoral sunt stresul caloric si exercitiul
fizic. Stresul caloric stimuleaz secretia sudoral. Prin evaporarea apei
excretate la suprafata pielii se Impiedic supraInclzirea corpului: evaporarea
unui litru de sudoare duce la pierderea a 585 de kilocalorii. Exercitiul fizic
determin o crestere si mai mare a sudoratiei maximale In mediul cald. 3.
Functia deaprare a pielii este realizat de toate cele trei straturi ale
acesteia. Pielea are rol att In protectia organismului fat de factori
mecanici, fizici, chimici, biotici din mediul extern, ct si In realizarea
functiei de aprarea contribuie mai multe elemente:
integritatea structural a pielii; prezenta stratului cornos care realizeaz
protectie fat de factorii mecanici si fizici, iar descuamarea continua a
portiunii superficiale a acestuia duce la Indeprtarea mecanic a substantelor
chimice, microbilor, fungilor etc; filmul hidrolipidic superficial (format din
emulsionarea componetelor lipidice si apoase produse de glandele sebacee si
sudoripare) are ca roluri: lubrifierea pielii, fcnd-o rezistent la actiunea
factorilor fizici si chimici, controleaz evaporarea apei, actiune
antimicrobian si antifungic; mantaua acid a pielii, reprezentat de mediul
acid de la suprafat (pH Intre 4 si 7), are actiune antimicrobian si actiune de
neutralizare a bazelor si acizilor prin sisteme tampon: acid
carbonic-bicarbonati, acid lactic-lactati; structura dermului confer pielii
rezistent la factori mecanici; hipodermul, format din tesut adipos, are rol
izolant termic si mecanic si constituie rezerva energetic a organismului. 4.
Rolul pielii n mentinerea homeostaziei organismului Pielea are rol secundar In
mentinerea constant a volumului apei din organism, participnd, alturi de
Page 52
rinichi, la eliminarea apei din organism. Prin secretia sudoral se elimin
aproximativ 1000 ml ap/zi, iar prin perspiratie insensibil Inc 300 ml. Pielea
are rol important In mecanismele de reglare hemodinamic. In conditiile unei
vasodilatatii periferice generalizate, In plexurile vasculare bogate ale pielii
pot stagna pn la 30% din volumul sanguin circulant.
Pielea are un rol important In metabolizarea unor hormoni: testosteron,
estrogeni, progesteron, cortizol. 5. Functia imunologic a pielii In afar de
faptul de rolul de barier de tip mecanic fat de mediul Inconjurtor, pielea
are si un rol dinamic In aprare, celule din structura acesteia jucnd un rol
important In cadrul sistemului imunitar. SIS (Skin Immune System) intervine cu
precdere In recatiile de hipersensibilitate. Urmtoarele celule fac parte din
SIS: limfocitele T prsesc sistemul circulator si se infiltreaz In pielea
sntoas; celulele dendritice prezentatoare de antigen, unele au capacitate
redus de fagocitare, altele sunt celule imunocompetente etc; mastocitele contin
In citoplasm amine vasoactive, care se elibereaz In prezenta antigenelor
specifice; keratinocitele, celule imunocompetente secret mediatori care
moduleaz reactiile imunitare si inflamatorii. 6. Functia senzorial a pielii La
nivelul pielii, In toate straturile acesteia, se gsesc numerosi exteroceptori,
fie sub form de terminatii nervoase libere amielinice, fie sub form de
corpusculi. Stimularea receptorilor cutanati poate genera senzatii de atingere,
vibratie, variatie termic, durere. 7. Functia de penetrabilitate a pielii
Pielea este un Invelis protector, impermeabile, care limiteaz pierderea de ap
din organism, dar care permite intrarea selectiv a unor substante chimice.
Cile de absorbtie percutanat sunt reprezentate de stratul cornos al
pielii-principala cale de absorbtie, dar si de foliculul pilo-sebaceu si ductul
sudoripar. Transferul substantelor chimice absorbite se face In circulatia 142
sanguin. Absorbtia percutanat este influentat de temperatura si hidratarea
pielii, cresterea acestora facilitnd absorbtia unor substante. Lipidele si
substantele liposolubile trec mai usor, comparativ cu substantele organice cu
grupri hidrofile. Moleculele mai mici, solubile att In ap, ct si In lipide,
sunt absorbite cel mai usor. 12.2. Structura si organizarea functional a
muschiului scheletic Muschiul scheletic, ca organ, este constituit din dou
portiuni: pntecele muscular (corpul muscular) si tendoanele aferente prin
intermediul crora acesta se inser. Corpul muscular al fiecrui muschi este
alctuit dintr-un numr variabil de fibre musculare si din tesut conjunctiv,
Impreun cu care ajung pn la nivelul fibrelor musculare, elementele
vasculonervoase. Fiecare corp muscular este Invelit de un manson de tesut
conjunctiv, numit perimisium extern sau epimisium, care are att rol protector,
nepermitnd o Intindere prea mare a muschiului, ct si rol mecanic, permitnd
alunecarea muschiului In timpul contractiei sau mobilizrii segmentelor. Intre
epimisiumul unor muschi si al acelora vecini se pot produce aderente, care
blocheaz alunecarea muschilor In timpul contractiei. Din epimisium pornesc In
interiorul copului muscular septe conjunctive, care delimiteaz fasciculele
musculare primare, secundare, tertiare); totalitatea acestor septe formeaz
perimisiumul intern. Fibrele conjunctive ale perimisiumului intern sunt elastice
si dispuse In spiral si oblic, asigurnd adaptarea mansonului conjunctiv la
variatia de lungime a fasciculelor musculare. Fiecare fibr muscular este
Invelit de endomisium, care-si are originea In perimisiumul intern. Mai multi
muschi se grupeaz, de obicei cei sinergisti. Un astfel de grup muscular este
Invelit de o fascie conjunctiv comun. Grupurile musculare sunt asezate In
cadrul unui segment al corpului In loj, delimitate
Page 53
de septe intermusculare plecate din fascia segmentului si care se inser pe
scheletul regiunii respective. Muschiul este un organ foarte bine vascularizat.
Astfel, 1 mm ptrat de suprafat muscular are 2000 de capilare. In conditii de
repaus, majoritatea capilarelor este Inchis, acestea deschizndu-se In muschiul
In activitate, In functie de nevoile energetice de moment. Tendonul este
organizat dup acelasi principiu ca si corpul muscular. Fibrele tendinoase sunt
fibre de colagen si de elastin. Fibrele de colagen sunt dispuse paralel cu axul
lung al tendonului, ceea ce explic rezistenta fr deformare la fortele de
tractiune In ax, dar se deformeaz repede la fortele de forfecare sau de
compresiune. Fibra tendonului pleac din perimisiumul muschiului si ajunge In
structurile osoase profunde. Structura intim a tendonului explic propriettile
fizice de care depind functiile acestuia. Din punct de vedere structural,
moleculele de colagen se organizeaz In felul urmtor: trei molecule colagenice
se asaz spiralat, formnd un snop ; trei snopuri se asaz In paralel, formnd
microfibrila . Un grup de microfibrile, legate Intre ele prin punti
transversale, formeaz fibrila tendonului. Rezistenta tendonului depinde de
numrul si de starea acestor punti transversale care unesc moleculele
colagenice. Tendonul mai este constituit, In afar de fibre de colagen si
elastin, si din ap si proteoglicani (matricea extracelular). Din combinatia
proteoglicanilor cu ap rezult un gel, cu vscozitate variabil, In functie de
activitatea fizic; miscarea scade vscozitatea . tixotropie, care explic
rezistenta unui tesut la Intinderea acestuia, cu o anumit vitez. Dac se
forteaz Intinderea unui tendon cu viscozitate crescut (. redoare), cu o vitez
mare, exist pericolul ruperii acestuia. Din punct de vedere functional,
tendonul Indeplineste trei roluri: transmite forta de contractie a muschiului,
moduleaz contractiile musculare brutale, amplific contractia abia
perceptibil.
Inervatia muschiului este asigurat de nervul muschiului, mixt, care formeaz
In interiorul muschiului un plex intramuscular. La nivelul corpului muscular
exist organe receptoare specializate: terminatii nervoase libere, fusuri
neuromusculare. De asemenea si tendonul este bogat inervat; mentionm aparatul
Golgi, receptor specializat In reglarea contractiei musculare. 12.3. Capsula
articular, mansonul care particip la mentinerea suprafetelor articulare In
contact, este alctuit dintr-un strat fibros, extern, cptusit de membrana
sinovial. In anumite zone, capsula fibroas este Intrit de ligamente. In
unele zone, capsula prezint orificii prin care sinoviala se invagineaz sub
musculatura periarticular, formnd funduri de sac, burse sinoviale, care
usureaz alunecarea tendoanelor si a muschilor In timpul miscrilor. Att
capsula fibroas, ct si sinoviala sunt bogat vascularizate si inervate. La
nivelul acestor structuri se gsesc algoceptori, mecanoceptori, dar si
proprioceptori, cu rol important In mecanismul de feed-back al controlului
motor. Structura capsulei articulare si a ligamentelor este aproape identic. La
nivelul ligamentelor, fibrele colagenice sunt asezate paralel, oblic si
spiralat. Aceast arhitectur Ii asigur ligamentului rolul de stabilizator al
articulatiei In diversele directii de mobilizare ale acesteia; astfel, ligamentu
l nu este deformat de actiunea niciunei forte (forfecare, tractiune, compresie).
Obtinerea efectelor favorabile ale masajului terapeutic necesit, att o anumit
ordonare a procedeelor sale, ct si corectitudine In executia acestora. Efectele
terapeutice sunt de necontestat, iar practica impune anumite rigori In
executarea lui si In ceea ce priveste stabilirea locului masajului In programul
complex de recuperare.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 1. Arias, F., 1993, Practical Guide to Pregnancy and
Page 54
Delivery, Mosby Year Book, Londra. 2. Cprariu, E., Cprariu, Herta , 2000, Mama
si copilul, Editura Medical, Cluj-Napoca. 3. Cordun, Mariana, 1995, Masajul
-tehnici si aplicaNii n sport, Editura Tehnic, Bucuresti. 4. Cordun, Mariana,
1999, Kinetologie medicala, Editura Axa, Bucuresti. 5. Cordun, Mariana, 1995,
Mijloace kinetoterapeutice n afecNiunile abdomino-ginecologice, Editura
Caritas, Bucuresti. 6. Drgan, I., 1981, Cultura fizica medicala, Editura
Sport-Turism, Bucuresti. 7. Drgan, I., Petrescu, O., 1993, Masaj Automasaj,
Editura Aquila, Bucuresti. 8. Drgan, I. si colab., 1993, Masaj Automasaj
Refacere Recuperare, Editura Cucuteni, Bucuresti. 9. Delahaye, Marie-Claude,
2003, Cartea viitoarei mame, Editura Teora, Bucuresti. 10. Fozza, Cristina,
Nicolaescu, V., 1980, Gimnastica corectivasi masaj, I.E.F.S., Bucuresti. 11.
Hulic, I., 1980, Fiziologie umana, Editura Medical, Bucuresti. 12. Ionescu,
A., 1963, Masajul cu aplicaNii n sport, Editura Didactic si Pedagogic,
Bucuresti. 13. Ionescu, A., 1964, Femeia si cultura fizica, Bucuresti, Editura
Uniunii de Cultur Fizic si Sport, Bucuresti. 14. Ionescu, A., 1969, Cultura
fizica a mamei si copilului mic, Editura Consiliului National pentru Educatie
Fizic si Sport, Bucuresti. 15. Ionescu, A., 1994, Masajul procedee tehnice,
metoda, efecte, aplicaNii n sport, Editura All, Bucuresti. 16. Ispas, C., 1998,
NoNiuni de semiologie medicala pentru kinetoterapeuNi, Editura Art Design,
Bucuresti. 17. Ivan, S., 1994, Sanatate fara medicamente, Editura Medical ,
Bucuresti.
18. Kiss, I., 1998, Recuperarea neuromotorie prin mijloace kinetice, Editura
Medical, Bucuresti. 19. Kory-Mercea, Marilena, Zamora, Elena, Crciun, D.,
2003, Fiziologia efortului fizic sportiv, Editura Casa Crtii de Stiint,
Cluj-Napoca. 20. Marcu, V., Copil, C., 1995, Masaj si tehnici complementare,
Editura Universittii, Oradea. 21. Marcu, V., 1994, Masaj si Kinetoterapie,
Editura Sport Turism, Bucuresti. 22. Mrza, Doina, 2002, Masajul terapeutic,
Editura Plumb, Bacu. 23. Motet, D., 1997, ndrumator terminologic pentru
studenNii secNiilor de kinetoterapie, Editura Desteptarea, Bacu. 24. Niboyet,
J. E. H., 1968, La pratique de la Medicine manuelle, Editura Saint-Ruffine,
Maisonneuve. 25. Obrascu, C., Ovezea, A., 1993, Corectarea coloanei vertebrale,
Editura Medical, Bucuresti. 26. Papilian, V., 2003, Anatomia omului, Vol. I,
II, Editura Bic All, Bucuresti. 27. Pop, L., 1994, Curs de Balneofizioterapie si
Recuperare medicala, Tipografia UMF, Cluj-Napoca. 28. Popescu, E. D., Ionescu,
R.,1993, Compendiu de reumatologie, Editura Tehnic, Bucuresti. 29. Porter, A.,
1985, Le massage, Editura Robert Laffont, Paris. 30. Priscu, Al., 1995,
Chirurgie Vol I., Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti. 31. Radovici, I.,
Radovici, P., 1997, Gimnastica abdominala, Editura Bic All, Bucuresti. 32.
Robnescu, N., 1992, Reeducarea neuromotorie, Editura Medical, Bucuresti. 33.
Slgean, V., Titieni, D., Costin, N., 1998, Obstetrica fiziologica, Editura
Didactic si Pedagogic, Bucuresti. 34. Sbenghe, T., 1981, Recuperarea medicala
a sechelelor posttraumatice ale membrelor, Editura Medical, Bucuresti.
35. Sbenghe, T., 1983, Recuperarea medicala a bolnavilor respiratori, Editura
Medical, Bucuresti. 36. Sbenghe, T., 1987, Kinetologie profilactica,
terapeuticasi de recuperare, Editura Medical, Bucuresti. 37. Sbenghe, T., 1996,
Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului, Editura Medical, Bucuresti. 38.
Sbenghe, T., 1999, Bazele teoretice si practice ale kinetoterapiei, Editura
Medical, Bucuresti. 39. Schmitz, J., 1998, Enciclopedie La Rousse pentru
parinNi, Editura Aqvilla 93, Oradea. 40. Selby, Anna, Gimnastica Pilates pentru
gravide, Editura Bic All, Bucuresti. 41. Sobotta,1994, Az ember anatomiajanak
atlasza, Semmelweis kiado, Budapest. 42. Stroescu, I.si colab., 1979,
Recuperarea funcNionala n practica reumatologica, Editura Medical, Bucuresti.
Page 55
43. Vrtej, Petrache,1997, Obstetrica fiziologicasi patologica, Editura
Didactic si Pedagogic, Bucuresti. Vlad, T., Pentenfunda, L., 1992, Recuperarea
bolnavului hemiplegic, Vol I., Editura Risoprint, Cluj-Napoca. 45. Zamora,
Elena, 2002, Anatomie funcNionala, Vol II, Editura Media Group All, Cluj-Napoca.
46. Zamora, Elena, 2002, Masaj medical,, Editura UBB, Cluj-Napoca. 47. Zamora,
Elena, Kory-Mercea, Marilena, Crciun, D.- D., 2000, Anatomie funcNionala, Vol.
I, , Editura Risoprint, Cluj-Napoca.

Page 56

Elena Zamora Masaj Medical PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Elena Zamora Masaj Medical PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

47729859-Elena-Zamora-Masaj-medical.

5.4 INFLUENlELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAlIEI SNGELUI SI A LIMFEI Masajul

Procedeele de tapotament cele mai eficiente sunt tocatul, percutatul si

II. Entorsa. Obiectivele masajului terapeutic sunt: reducerea durerii,

S-ar putea să vă placă și