Prepararea cavitatilor de clasa 2 pt amalgam

Exista 3 situatii clinice :

I. Proces carios care intrerupe creasta marginal ocluzala
II. Proces carios care submineaza fara sa intrerupa creasta marginala
ocluzala
III. Proces carios la distanta de creasta marginala ocluzala
I. Proces carios care intrerupe creasta marginal ocluzala
1. Deschiderea procesului carios
- accesul este direct se rmareste indepartarea prismelor de smalt
demineralizate, decolorate, nesustinute de dentina sanatoasa de la marginile
cavitatii
2. Indepartarea dentinei infectate
- urmareste indepartarea dentinei infectare lasand pe loc stratul de
dentina afectata cu conditia remineralizartii acesteia
Instrumentar pentru indepartarea dentinei
Manual : excavator si linguri BLACK
Rotativ : freze sferice la viteze conventionale
Metode mecanico chimice pt indepartarea dentinei infectate
Metoda lasser :
Avantaje :
- nu se lucreza in contact direct cu dintele
- nu exista presiune si vibratii
- se poate lucra fara anestezic
- sterilizeaza dentina restanta
- inchide tubulii dentinari din dentina restanta
Dezavantaje :
- nu indeparteaza in totalitate dentina infectata de sub cuspizi de
aceea se poate folosi in asociere cu un colorant dentinar
pret crescut
3.Extensia preventiva
Consta in plasarea marginilor cavitatii in smalt sanatos:
a. in sens ocluzio-cervical

- plasarea pragului gingival in mod ideal intre punctual de

contact si marginea libera a gingiei
- cand pragul gingival este situate sub nivelul marginei libere a
gingiei de catre evolutia procesului carios, pragul gingival se
aduce la acelasi nivel cu gingia prin efectuarea gingivectomiei.
b. in sens vestibule oral
- peretii vestibular si oral se realizeaza divergent spre dintele
vecin astfel incat ei sa fie plasati la minim 1 mm spre vestibular
si oral fata de zona de contact.
- Se realizeaza sigilare, ameloplastie si restaurare preventiva
pentru santurile si fosetele ocluzale vecine cu procesul carios.
In situatiile in care exista un proces carios pe fata ocluzala care evolueaza in
acelasi timp cu cel de pe fata proximala se realizeaza o cavitate mixta
proximo-ocluzal, cavitatea ocluzala fiind cavitate restransa.

4. Crearea formeai de retentie

- in sens cervico ocluzar : peretii vestibular si oral se realizeaza
convergenti spre ocluzal. (freza cilindrica inclinata 7-8 grade)
- in sens ocluzio cervical : pragul gingival se realizeaza perpendicular
pe peretele axial la dintii cu diametru mezio-distal mic (premolari).
- in sens vestibulo oral se accentueaza unghiurile de intalnire dintre
peretii vestibular-oral si axial si dintre peretii vestibulo-oral si gingival cu
freze sferice 1/2 si 1/4 . Se realizeaza forme suplimentare de retentie sub
forma de lacasuri aproximale situate in unghiurile de intalnire dintre peretii
vestibular si oral si axial.
Lacasurile au latimea proportionala cu deschiderea procesului carios
si se realizeaza cu o grosime mai mare spre pragul gingival si din ce in ce
mai redusa spre ocluzal in cavitatile cu foarte extinse. Iar in cavitatile extinse
lacasele au aceeasi profunzime dinspre gingival spre ocluzal.
In cazul in care se realizeaza o cavitate mixta proximo-ocluzal,
cavitatea de pe fata ocluzala va creste retentia in sens vestibulo-oral.
In sens mezio-distal se accentueaza unghiul dintre peretele gingival si
cel axial se poate realiza un sant suplimentar de retentie pe pragul gingival
cu profunzime de 1mm si o lungime de 3-4mm la o distanta de 0,3-0,4 mm
de jonctiunea smalt dentina. Daca exista cavitate compusa proximo-ocluzal
existenta cavitatii ocluzale si realizarea corecta a istmului (zona de trecere
intre cavitatea proximala si cea ocluzala) contribuie la cresterea retentiei.

5. Crearea formei de rezistenta

- pragul gingival si peretele pulpar atunci cand exista se realizeaza
plan si perpendicular pe directia fortelor ocluzale
- peretii laterali trebuie sa aiba o grosime de cel putin 2 mm. Daca au
mai putin de 2 mm se sectioneaza si se refac din amalgam
- unghiurile interne ale cavitatilor se realizeaza rotund
- daca exista bolti cuspidice nesustinute de dentina se pot mentine
daca sunt captusite cu ciment.
- unghiul axio-pulpar se bizoteaza in unghi de 45
6. Finisarea marginilor
Margini netede fara neregularitati, unghiurile externe ale cavitatii
rotunjite, bizotarea pragului gingival.
7. Curatarea finala a cavitatii
Proces carios care submineaza fara sa intrerupa creasta marginala ocluzala
1.Deschiderea procesului carios.
- Accesul este indirect de pe creasta marginala ocluzala.
- Se urmareste crearea accesului cu freze sferice sau cu freze
cilindrice la viteze crescute pana la JSA sau pana cand simtim o
cadere in gol.
- Se realizeaza largirea accesului cu freze sferice la viteze
conventionale prin miscari de retragere
- Se urmareste indepartarea prismelor de smalt nesustinut de
dentina, mineralizate si au o culoare normala
2. Indepartarea dentinei infectate
3. Extensia preventiva
- constra in plasarea marginilor cavitatii in smalt sanatos in
functie de riscul cariogen al pacientilor in zonele favorabile auto
curatarii sau curatarii artificiale.
- la pacientii cu risc cariogen crescut in sens vestibulo oral
peretii vestibular si oral se realizeaza divergenti spre dintele vecin la
minim 1 mm spre vestibular si oral fata de punctul de contact.
- la pacientii cu risc cariogen scazut peretii vestibular si oral
sunt plasati la 0,2-0,3 mm fata de punctul de contact fiind mentinuti in
aria de contact cu dintele vecin. In aceasta situatie se realizeaza
cavitatea proximo-ocluzala-limitata.

-in sens ocluzio-cervical pragul gingival se plaseaza sub nivelul

punctului de contact.
- se realizeaza sigilarea, ameloplastie, restaurare preventiva in
functie de riscul cariogen
III. Proces carios la distanta de creasta marginala ocluzala
1. Acces direct
2. Acces indirect
1. Acces direct : cand lipseste dintele vecin, cand dintele vecin are
distructie coronara, dintele vecin este in malpozitie sau exista 2
procese carioase care evolueaza fata in fata pe fetele proximale la 2
dinti vecini.
2. Acces indirect : se realizeaza crearea accesului dinspre creasta
marginala ocluzala, dintele vecin trebuie protejat cu o matrice
metalica.