Sunteți pe pagina 1din 15

Gndirea divergenta si gndirea convergenta

Aceste doua tipuri de gndire au fost propuse de Guilford n modelul intelectului.


Gndirea divergenta reclama din partea subiectilor cautarea ct mai multor solutii sau
ndepartarea n ct mai multe directii in raport cupunciul initial de plecare. Ea se misca de
la unitate la diversitate, de la sintetic la analitic. Gndirea convergenta se misca n sens
invers, de la diversitate la unitate, de la disociatie la sinteza. Distinctia dintre cele

doua tipuri de gndire a fost vizualizata de Guilford cu ajutorul unei diagrame simple
(vezi fig. 4.14). Daca pornim de la Ga ca informatie primara (initiala) si cerem
subiectului sa redea variantele opuse ei, productiile pot fi variate (Pa]I Pa2, P^. Pa4).
Daca informatia suplimentara " cere limitarea n forma gal, ga9, astfel nct ga| exclude
Pal, iar ga^ exclude Pa3 si Pa4, atunci singura productie posibila este Pal, ca raspuns
convergent. Guilford a fost preocupat de gasirea unor instrumente cu ajutorul carora sa
diagnosticheze continuturile si produsele celor doua forme de gndire. n tabelul de mai
jos redam matricea produselor si continuturilor gndirii divergente.

n tabel, pe prima linie se noteaza factorul si numarul demonstrarilor lui. Un factor care a
fost demonstrat o data sau de doua ori are cifra l sau 2. Daca a fost demonstrat de mai
mult de doua ori, dar mai putin de zece ori, se noteaza cu litera S. Daca a fost demonstrat
de zece ori sau de mai multe ori se noteaza cu N. n sfrsit, daca n-a fost demonstrat deloc
se noteaza cu 0 (zero). Pe linia a doua, numarul indica nivelurile vrstei cronologice la
care factorul a fost demonstrat, o vrsta nu mai mica de un an si nu mai mare de 14 ani.
Autorul marturiseste ca pentru cele mai multe dintre casutele matricei au fost descoperite
si instrumentele necesare diagnozei, mai putin pentru continuturile comportamentale, ca
si pentru relatiile figurale si transformarile simbolice.

Specificul gndirii divergente reiese din probarea de catre subiect a unor capacitati cum
ar fi: capacitatea generarii ct mai multor produse ; capacitatea combinarii unor elemente
pentru a obtine ct mai multe variante; capacitatea de explorare si activare a

ct mai multe structuri verbale si figurale; capacitatea de enumerare a ct mai multe


utilizari ale unor obiecte; capacitatea de formare rapida a ct mai multe cuvinte,
propozitii etc. Pentru determinarea acestor capacitati se folosesc teste specifice. De
exemplu, pentru diagnosticarea capacitatii gndirii divergente de a produce unitati
figurale (casuta DFU din matrice), se cerc subiectului sa genereze ct mai multe figuri
pornind de la o figura stimul (un cerc. doua linii diferite etc). Pentru determinarea
capacitatii gndirii divergente de producere a unitatilor simbolice (DSiU), sarcina
subiectului consta n a forma cai mai multe cuvinte care sa nceapa si sa se termine cu
anumite litere sau care ncep cu una, doua sau trei litere specificate. Relatiile simbolice
(DSiR) se obtin prin solicitarea realizarii de ct mai multe combinatii ntre o serie de
numere, cu specificarea unor restrictii: rezultatul sa fie ntotdeauna acelasi; un numar sa
fie utilizat o singura data n fiecare combinatie. De pilda, numerele 1, 2, 3, 4, 5 sa fie
astfel combinate nct sa se obtina cifra 7. Sunt posibile mai multe variante : 2 + 5 - 7; 3
+ 4=7; 1+2 + 4 = 7: 3 - 5-1=7 etc. Un exemplu de proba pentru testarea gndirii
divergente n producerea claselor figurale (DFC) este urmatorii!: se prezinta mai multe
figuri, fiecare dintre ele avnd o serie de atribute specifice (vezi fig. 4.15). Se cere apoi
formarea ct mai multor clase pornind de Ia aceste figuri. Iata cteva variante de raspuns:
BCE (figuri negre); ABD (figuri formate din 3 parti); ABF (figuri formate din linii
drepte) etc. Asadar, gndirea divergenta manifesta tendinta de

proliferare, de diversificare si multiplicare n raport cu punctul initial de plecare, ea fiind


semnul distinctiv a! flexibilitatii si mobilitatii intelectuale a individului.

Guilford a stabilit si pentru gndirea convergenta o matrice, pe care o redam in tabelul de


pe pagina alaturata.

Gndirea convergema cuprinde capacitati de tipul urmator: capacitatea de a comprima un


numar marc si variat de structuri semantice ntr-un numar relativ limitat; capacitatea de a
forma concepte pornind de la atributele obiectelor si fenomenelor; capacitatea de a
restrnge si denumi corect clasele, relatiile etc. ; capacitatea de a descoperi si restabili
ordinea logica ntr-o multitudine de cuvinte ctc. Pentru a se determina gndirea convergenta a subiectului n producerea transformarilor figurale (casuta CFT din matrice),

se dau desene ca acelea din figura 4.16 si se cere sa se precizeze care dintre cele 5 desene
simple (a, b, c, d, e) este continut n fiecare dintre cei doi itemi de dedesubt (item 1 si
item 2). Raspunsul este urmatorul: itemul 1 se obtine din desenul (a), iar itemul 2, din
desenul (d). Pentru testarea gndirii convergente in producerea implicatiilor simbolice
(CSil), se dau probe de tipul celor din figura 4.17. n patratul de sus se prezinta mai multe
relatii, apoi se cere sa se precizeze care dintre figurile notate cu a, b, c, d, e din rndul al
doilea reprezinta raspunsul corect Ia relatiile dintre cele trei figuri din stnga jos.

Guilford arata ca n gndirea convergenta relatiile sunt extrase din informatia data, sunt
logice si n mod esential unic determinate de informatia data. Spre deosebire de ea, n
gndirea divergenta exista o mai mare libertate in producerea informatiei, dar nu totala
(Guilford, 1971, p. 183). Gndirea divergenta a fost considerata caracteristica distinctiva
a creativitatii, pe cnd gndirea convergenta, caracteristica distinctiva a inteligentei.

Trist sun cornul stinsei cruciade,

iar noi, betegi i jalnici seniori,

ne-mpleticim n platoe schiloade

sub vechi armuri, crpite strmb cu sfori ;

baroni i prini ce-au fulgerat n spade

Ierusalimul altor aurori . . .

Cu trupul plin de rni ce se usuc,

amar i greu ne cltinm n fier.

Ci au murit ? i cti mai pot s-aduc

o andr de chivr de cer ?

...pe-o umbr de mroag , o nluc ;

...pe-un ciob de scut, un ciot de cavaler !

-Cnd am plecat demult n Cruciad,

- mai tii Bertrand ? - eram numai lumini ;

tot burgul sta pe ziduri s ne vad,

ne troienea cu roze i cu crini,

iar noi, pe armsarii de zpad,

treceam printre vasali i palatini.

Cetatea scnteia n mii de fee,

ne aternea covor de borangic

sub strlucirea zalelor semee .

-i mai aduci aminte, Alberic ?-

cu fruntea-n cer, cu spada-n tineree,

ncovoiam vecia ca pe-un spic ! . . .

Iar soarele btea medalioane

pe scuturi i pe platoe -minuni-.

Mulimile vuiau, iar din balcoane

madonele cu mini de rugciuni

ne surdeau prin lacrimi, ca-n icoane,

i ne-aruncau n sulie cununi . . .

Acum ne-napoiem : o hd ceat,

pe piept cu cte-o urm de blazon ;

cu coiful spart, cu faa sfiat,

sub zdreana unui rest de gonfalon,

strigoi de cruciai ce altdat

au strlucit n zale de baron.

Acum povara-ntoarcerii ne frnge . . .

Pe cai ologi, sub zale care curg,

convoiul de fantome parc plnge,

scurgndu-se spre vechiul nostru burg,

pe cnd nebiruit i plin de snge

Ierusalimul scapr-n amurg.

O clip numai porile de-aram,

-sub care n-a fost dat s biruim-

se fac de foc i-n urm se destram,

topindu-se sub cerul lor sublim . . .

i tot mai jalnic cornul trist ne cheam

tot mai departe de Ierusalim . . .

-Gotfrid, Gotfrid, de ce ne nspimnt

o ran-n piept i-un hrb de scut beteag,

cnd nc-n noi Ierusalimul cnt

i mai purtm prjina unui steag

i cnd nobleea-ntreag-i nenfrnt

n sngele rmas pe zale chiag ?

Iar dac-a fost armura s se sparg,

De ce suspini, nevolnic scutier ?

Adun-mi trupu-n platoa prea larg,

din spada mea d-mi ciotul de mner

i f-mi pentru ntoarcere o targ

din crengi cereti i verzi de palmier !

Presar-mi-o cu crini i roze toat,

de dulcea lor mireazm s mp-mbt

ca-n burgul fermecat de altdat,

cnd ne-ngropau sub floare de omt ;

i-aa ntins pe targa-nmiresmat

purtai-m spre ar ndrt.

Azi, sfrtecai sub platoe schiloade,

ne cltinm n zdrene prin furtuni,

dar mine-n burgul nostru cu arcade

madonele cu mini de rugciuni,

zmbind n cinstea altor cruciade,

ne-or mpleti mai fragede cununi.

Iar cei care-au czut pe metereze,

n piept cu-acele crunte sfieri,

o venicie n-or s sngereze.

Cndva uita-vor marile dureri

i braele s-or ridica mai treze ,

sfinite-n mirul rnilor de ieri.

Iar mine burgu-ntreg o s se scoale

n cntece de calfe i fierari ;

sltnd, vor dnui pe nicovale

sbii mai lungi i platoe mai tari,

n focuri se vor furi noi zale

i noi potcoave pentru armsari.

i iari strbtnd albastre spaii,

peste doi ani sau poate peste trei,

cu suliele-nfipte-n constelaii

i platoele evului n ei,

i-or sta n faa porii Cruciaii

Ierusalime care nu ne vrei.

i vor veni mai muli din soare-apune

-i cei de ieri i cei ce azi nu-i tim-

pe vechile morminte or s tune

noi cavaleri cu chip de heruvim ;

i ei, sau alii, tot te vor supune

strlucitorule Ierusalim !
TGX6W-39MVH-8GPY3-GRDQY-VFGCH
Ce este plictiseala

In sens larg, e lipsa de stimulare. Ne plictisim atunci cand facem aceleasi lucruri, cand ne
cufundam in rutina si nu cautam altceva. Adesea, lucrurile sunt facute sa fie intr-un
anumit fel, un standard de activitate, niste acte care sunt mereu si mereu aceleasi, deci
activitatea este, intrinsec, plictisitoare.

Dar nu ma intelegeti gresit: sunt oameni care se simt bine in rutina! Carora rutina le da
confort si ii linisteste, pe care noutatea ii sperie putin. Dar chiar si ei au nevoie de ceva
provocare pentru a face lucrurile mai bine.Teoria psihologului anterior amintit este ca
avem nevoie de indeplinit sarcini putin mai dificile decat nivelul nostru de competenta, la

un moment dat. Asta, pentru a ne simti provocati si a nu ne plictisi.

Daca ceea ce avem de facut e ultracunoscut si sub nivelul de competenta, ne plictisim. Nu


avem o provocare. Daca e peste nivelul nostru de competenta cu mult, iar nu e bine,
pentru ca ne creste anxietatea credem, poate pe buna dreptate, ca nu putem face acel
lucru, si rezultatul e tot slab. Dar daca e putin mai provocator decat ce stim sa facem azi,
e numai bine! Si, cu practica si daruire, reusim sa ne perfectionam.
http://www.romedic.ro/de-ce-ne-plictisim-0P32722