Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
doua tipuri de gndire a fost vizualizata de Guilford cu ajutorul unei diagrame simple
(vezi fig. 4.14). Daca pornim de la Ga ca informatie primara (initiala) si cerem
subiectului sa redea variantele opuse ei, productiile pot fi variate (Pa]I Pa2, P^. Pa4).
Daca informatia suplimentara " cere limitarea n forma gal, ga9, astfel nct ga| exclude
Pal, iar ga^ exclude Pa3 si Pa4, atunci singura productie posibila este Pal, ca raspuns
convergent. Guilford a fost preocupat de gasirea unor instrumente cu ajutorul carora sa
diagnosticheze continuturile si produsele celor doua forme de gndire. n tabelul de mai
jos redam matricea produselor si continuturilor gndirii divergente.
n tabel, pe prima linie se noteaza factorul si numarul demonstrarilor lui. Un factor care a
fost demonstrat o data sau de doua ori are cifra l sau 2. Daca a fost demonstrat de mai
mult de doua ori, dar mai putin de zece ori, se noteaza cu litera S. Daca a fost demonstrat
de zece ori sau de mai multe ori se noteaza cu N. n sfrsit, daca n-a fost demonstrat deloc
se noteaza cu 0 (zero). Pe linia a doua, numarul indica nivelurile vrstei cronologice la
care factorul a fost demonstrat, o vrsta nu mai mica de un an si nu mai mare de 14 ani.
Autorul marturiseste ca pentru cele mai multe dintre casutele matricei au fost descoperite
si instrumentele necesare diagnozei, mai putin pentru continuturile comportamentale, ca
si pentru relatiile figurale si transformarile simbolice.
Specificul gndirii divergente reiese din probarea de catre subiect a unor capacitati cum
ar fi: capacitatea generarii ct mai multor produse ; capacitatea combinarii unor elemente
pentru a obtine ct mai multe variante; capacitatea de explorare si activare a
se dau desene ca acelea din figura 4.16 si se cere sa se precizeze care dintre cele 5 desene
simple (a, b, c, d, e) este continut n fiecare dintre cei doi itemi de dedesubt (item 1 si
item 2). Raspunsul este urmatorul: itemul 1 se obtine din desenul (a), iar itemul 2, din
desenul (d). Pentru testarea gndirii convergente in producerea implicatiilor simbolice
(CSil), se dau probe de tipul celor din figura 4.17. n patratul de sus se prezinta mai multe
relatii, apoi se cere sa se precizeze care dintre figurile notate cu a, b, c, d, e din rndul al
doilea reprezinta raspunsul corect Ia relatiile dintre cele trei figuri din stnga jos.
Guilford arata ca n gndirea convergenta relatiile sunt extrase din informatia data, sunt
logice si n mod esential unic determinate de informatia data. Spre deosebire de ea, n
gndirea divergenta exista o mai mare libertate in producerea informatiei, dar nu totala
(Guilford, 1971, p. 183). Gndirea divergenta a fost considerata caracteristica distinctiva
a creativitatii, pe cnd gndirea convergenta, caracteristica distinctiva a inteligentei.
cu suliele-nfipte-n constelaii
strlucitorule Ierusalim !
TGX6W-39MVH-8GPY3-GRDQY-VFGCH
Ce este plictiseala
In sens larg, e lipsa de stimulare. Ne plictisim atunci cand facem aceleasi lucruri, cand ne
cufundam in rutina si nu cautam altceva. Adesea, lucrurile sunt facute sa fie intr-un
anumit fel, un standard de activitate, niste acte care sunt mereu si mereu aceleasi, deci
activitatea este, intrinsec, plictisitoare.
Dar nu ma intelegeti gresit: sunt oameni care se simt bine in rutina! Carora rutina le da
confort si ii linisteste, pe care noutatea ii sperie putin. Dar chiar si ei au nevoie de ceva
provocare pentru a face lucrurile mai bine.Teoria psihologului anterior amintit este ca
avem nevoie de indeplinit sarcini putin mai dificile decat nivelul nostru de competenta, la