Determinarea gradului de atractivitate al statiunii Baile Olanesti

Capitolul I Prezentarea generala a statiunii

1.1 Asezare geografica

Judeul Vlcea este localizat n sudul Romniei, se ntinde pe o suprafa de 5.765 km
(reprezentnd 2,42% din suprafaa trii) i se nvecineaz cu judeele Alba i Sibiu la nord, judeul
Arge la est, judeul Olt la sud i sud-est, judeul Dolj la sud-vest, judeul Gorj la vest i jude ul
Hunedoara la nord-est.
Prin aezarea sa geografic, judeul Vlcea beneficiaz de aproape toate formele majore de
relief: muni, dealuri subcarpatice, podi i lunci cu aspect de cmpie, dispuse n trepte de la nord la
sud, ntregite de defileele Oltului i Lotrului, strjuite de munii Cozia, Fgra, Lotru i Parng.
Bile Olneti, perla staiunilor romneti, este situat n nord-estul Olteniei, judeul Vlcea.
La o distan de 18 km de Rmnicu Vlcea i la o altitudine de 450 m, ntr-o zon cu pduri de
foioase.
1.2 Cai de acces
Acces rutier:
- Bucureti - Rmnicu Vlcea pe E 7, Rmnicu Vlcea - Bile Olneti pe DN 64A
- Sibiu - Rmnicu Vlcea pe E 7, Rmnicu Vlcea - Bile Olneti pe DN 64A
- Drobeta - Turnu Severin - Motru - Trgu Jiu - Horezu - Rmnicu Vlcea pe DN 67, Rmnicu
Vlcea - Bile Olneti pe DN 64A
- Cmpulung - Curtea de Arge - Rmnicu Vlcea pe DN 73C, Rmnicu Vlcea - Bile Olneti pe
DN 64A
- Caracal - Drgani - Rmnicu Vlcea pe DN 64, Rm.Vlcea - Bile Olneti pe DN 64A
- Craiova - Gneasa pe DN 65, Gneasa - Drgani - Rmnicu Vlcea pe DN 64, Rmnicu Vlcea Bile Olneti pe DN 64A
Acces feroviar:
- Gara Rmnicu Vlcea pe linia Piatra Olt i curse auto pna n staiune (18 km).
- Din Autogara 1 Mai - Rm. Vlcea, sunt curse de microbuze ANTARES la fiecare 30 min. pn n
Staiunea Bile Olneti.

1.3 Scurt istoric al statiunii

Statiunea Baile Olanesti este una dintre putinele localitati din tara care intruneste in chip
armonios doi factori naturali de cura: factorul climatic si topoclimatic local, si factorul hidromineral
constituit din apele minerale. Calitatile de exceptie ale izvoarelor fac ca statiunea Baile Olanesti sa
se numere printre primele cinci statiuni balneare din Romania ca numar de turisti veniti la tratament
si pe primul loc in ceea ce priveste numarul de izvoare, debitul total zilnic al acestora, ca si
varietatea compozitiei si a concentratiei apelor minerale. In statiune se gasesc peste 35 surse
hidrominerale, atat ca izvoare naturale, cat si ca rezultat al unor lucrari de foraje si miniere (puturi si
galerii), din care 13 izvoare minerale sunt captate pentru cura interna, iar trei izvoare si patru sonde
cu ape minerale sulfuroase, hipertone sunt folosite pentru cura externa (balneatie).).
Primele analize ale apelor s-a fcut pe la 1830, punndu-se n eviden prezena iodului.
Un mare necaz s-a abtut asupra oraului n vara anului 1969, cnd o rupere de nori pe
versant a dus la formarea unui torent care nu numai c a ngropat o serie de izvoare, dar a fcut i
victime omeneti (ase turiti).Dar omul a biruit n final prin dorina sa pentru mai bine, pentru mai
frumos. Izvoarele au fost dezgropate i reamenajate, s-a mrit baza de tratament prin construcia
unui mare complex hotelier cu baz de tratament, Parngul, care a putut asigura cazarea unui
mare numr de turiti. Au urmat construcia i a altor hoteluri; chiar i n momentul de fa sunt n
construcie noi locaii.
1.4 Legenda unui obiectiv touristic din statiune
Mnstirea Frsinei
Potrivit legendei, n urm cu 300 de ani, Sfntul Calinic i cuta un loc unde s se a eze i a
mers la mai multe mnstiri i schituri. n cele din urm a ajuns la Mnstirea Frsinei i s-a decis s
rmn acolo. Totui nu le-a spus clugrilor inteniile sale i a plecat mai departe, urmnd s se
ntoarc ulterior.
Dup o perioad, ntors la Frsinei, Sfntului Calinic a gsit la mnstire o orgie n toat regula
cu butur, femei, muzic i clugrii care renunaser la pioenia religioas. Suprat, acesta ar fi
blestemat s sfreasc tragic toate femeile care calc acolo, iar blestemul a fost scris pe o stnc
ulterior pe crucea care pzete intrarea la mnstire.

Capitolul II Potentialul turistic al statiunii

2.1 Resurse turistice natural

Relief
2/3 din teritoriu este ocupat de paduri si 1/3 de teren de cultura. Pe majoritatea terenului pentru
cultura se afla fanete, pasuni si pomicultura. Cea mai mare parte a teritoriului este ocupat de zona
muntoasa care se intinde pana la crestele muntilor Capatanii cu varfurile cele mai inalte: Piatra 1.640 m, Gerea 1.885 m, Stogul - 1.494 m, Culmea Buila Vanturarita cu inaltimi intre 1.400 - 1.885
m. Teritoriul este strabatut de paraie care se varsa in valeaOlanesti si Valea Cheii, unindu-se in
localitatea Valea Cheii si apoi varsandu-se in Olt laRm.Valcea. Zona are si stanci goale formate din
calcar, constituind un mare rezervor de piatrade var (Buila si Stogul) .
Clima
Orasul Baile Olanesti se afla in zona unul climat temperat-continental de dealuri. Se
caracterizeaza prin ierni lungi si friguroase si veri scurte. Clima este mai umeda n zonele nalte si
cu temperaturi mai ridicate si precipitatii mai reduse n zonele joase. n ultimii ani, s-a nregistrat
temperatura minima absoluta de -32,2oC (Obrsia Lotrului-17.02.1993) si cea maxima absoluta de
41oC (Balcesti-04.07.2000). Regimul anual al precipitatiilor variaza ntre 600 si 1.200 mm.
Hidrografie
Rul Olneti este un afluent de partea dreapt a Oltului, care dup un parcurs meandrat de 38
km se vars n Olt la est de oraul Rm-Vlcea. La origine se afl cteva izvoare care pornesc din
zona montan nalt (circa 1700 m) i sub munii Gera, Stna nalt i Cndoaia. Prin unirea
acestora se formeaz rul Olneti, care i mrete treptat debitul, prin afluenii din dreapta i
stnga, Cprreaa, prul Cinelui, Pnzele, Radia. Cel mai mare afluent din dreapta al
Olnetiului este prul Cheia, care are o alt origine, sub zona calcaroas Buila-Vnturaria i dup
un traseu de 24 km se unete cu Olnetiul n localitatea Valea Cheii.
Vegetatie,flora,fauna
Zona este acoperita de paduri de conifere, fag si stejar.In zona de munte intalnim ienuperii,
jnepenii, plante ca: floarea de colt, bulbucii de munte, bujorul de munte, crinul de munte, garofita de
munte etc. Dintre animale amintim: ursul carpatin, mistretul, capra neagra, caprioara, cerbul, rasul,
veverita, parsul de padure, viezurele, lupul etc. Exista si o mare bogatie de pasari: cocosul de munte,
corbul, uliul soricar, mierlaneagra, mierla de apa, vrabia, cotofana, pitigoiul etc. Intalnim si doua
lacuri cu nuferi - albi sigalbeni o adevarata splendoare a naturii. In parcurile orasului intalnim specii
rare precum Liriodendron tulipifera (arbrele de lalea), Ginkgo biloba (arborele pagodelor) si
Abiesconcolor (bradul argintiu).
2.2 Resurse turistice antropice

 Biserica de lemn din Albac . Ca monument al arhitecturii populare romneti, bisericua de

lemn din Olneti prezint o mare valoare nu doar prin miestria artistic a meterilor care
au furit-o, ci i prin valoarea sa de monument istoric, dat de asocierea ei cu Vasile Nicula
Ursu, zis Horea, moul care a condus la 1784 cea mai mare rascoal a ranilor din
Transilvania.
Schitul Iezer, dei modest ca mrime i fr o faim deosebit n irul monumentelor
noastre religioase a cunoscut vremuri de nflorire i momente de decdere pn n pragul
dispariiei strns legate de istoria romnilor. Este considerat ca cel mai izolat centru
monahal din nordul Olteniei la poalele Munilor Cheia, ntr-o poieni nconjurat de
pduri seculare.
Schitul Bradu. Este situat n satul Gurguiata. La el se poate ajunge prin Tisa i apoi nc 5
km potec de picior (uneori i drum de car), urcnd pe poteci tiute de localnicii din
localitate sau chiar de la schitul Iezer pe crri tainice ale monahilor i localnicilor.
Schitul Ptrunsa. Este o obte de clugri cca 35. Este cel mai ndeprtat schit i ultimul din
linie Iezer-Pahomie-Ptrunsa, la o or de mers pe jos pe poteca de picior de la Pahomie.
Drumul este greu accesibil i solicitant, iar la schit nu exist posibiliti de cazare dect
pentru un grup pn n 10 persoane, pentru 1-2 zile. Cum schitul este n plin munte,
calugrii au posibiliti limitate n ceea ce privete mncarea.
Pesterile din zona Olanesti au fost propuse si cuprinse de catre specialistii valceni in lista
obiectivelor geologice ocrotite de lege. In zona Cheile Cheii se afla:
- Pesterea Munteanu - Murgoci - unde este prezenta cea mai mare colonie de lilieci;
- Pestera cu lac - se diferentiaza printr-o bogata fauna cavernicola;
- Pestera Pagodelor - detine o mare cantitate de argila fosila;
- Pestera Caprelor - prezinta diversitate si bogatie de concretiuni calcaroase ;
- Pestera cu Perle - adaposteste fosile ale ursului de pestera;

Capitolul III Baza tehnico-materiala a turismului

3.1 Unitati de cazare

Reeaua de cazare a staiunii Bile Olanesti este alctuit din forme principale de cazare:
hoteluri, vile i pensiuni. Hotelurile din cadrul staiunii au categorii cuprinse ntre una sau patru
stele, n funcie de condiiile de dotare, de calitatea serviciilor, reputaiei i amplasament.
Numarul unitatilor si capacitatea de cazare turistica in 2013
Tipuri unitati

Numar unitati de cazare

Numar locuri de cazare

Hoteluri

14

1959

Pensiuni

128

Vile

96

TOTAL

23

2183

Categorii de confort
Unitati turistice (*)

Numar

Confort ****

Confort ***

13

Confort **

3.2 Unitati de alimentatie

n turismul balnear alimentaia joac un rol important n satisfacerea cerinelor turitilor.
Datorit propietailor sale specifice, turismul balnear se adreseaz n principal unor categorii de
turiti, care, pe lng odihn, au nevoie i de tratamente medicale specifice. Importana alimentaiei
publice apare astfel mai mult; pe lng elementele generale ale ei, trebuie s fie introduse i anumite
elemente specifice. Specifice pentru alimentaia public n turismul balnear este existena localuri
specializate n producerea de mncruri dietetice i a produselor vegetariene. Din pcate, n turismul
actual, nu se acord destul grij fa de aceste preferine remarcate tot mai des de turitii venii la
cur.
n staiunea Bile Olanesti toate hotelurile,au n incinta cldirii restaurante proprii, de unde se
servesc toate tipurile de preparate culinare, specialiti ale gastronomiei naionale i
internaionale..In incinta fiecrui hotel al staiunii sunt baruri de zi, unde se servesc buturi
alcoolice, rcoritoare i altele, n acelai timp, ele reprezentnd un loc de perecere al timpului liber.
3.3 Instalatii si modalitati de agreement si tratament

 Modalitati de agreement
Baza de agrement din staiunea Bile Olanesti este anexat mai mult pe participarea masiv a
turitilor la activitatea de agrement i cuprinde: piscine, tranduri, sli de sport, cluburi, cinema,
discoteci, cazinou, sli de spectacol, organizarea de excursii.
Piscinele
din
Baile Olanesti ofer un bun prilej de practicare a notului n bazine nchise i deschise, plaj i alte
activiti sportive. Terenurile de sport permit practicarea jocurilor de tenis, baschet i a atletismului.
Restaurantele din Bile Olanesti ofer, zilnic, muzic de dans, seri bihorene i distractive.
Cluburile existente ofer practicarea jocurilor distractive, navigare pe Internet etc.
Modalitati de tratament
Staiunea Bile Olanesti dispune de o bogat baz de tratament ce cuprinde: instalaii pentru bi la
cad, instalaii pentru aplicaii calde cu nmol i parafin, bazine cu ap termal, instalaii pentru
elongaii sub ap, instalaii pentru electro i hidroterapie, fizioterapie, inhalaii i aerosoli, saun,
piscine acoperite i n aer liber, sli de gimnastic medical.
n cura intern, s-a generalizat metoda administrrii a 6 prize de ap pe zi, pe ct posibil direct de
la surs (buvetele amenajate in staiune), deoarece apele hipotone si izotone (care conin sulf tritabil
tiosulfati sau complexe coloidale sulfuroase) ii pierd stabilitatea in contact cu aerul, ii modific
att aspectul, ct i calitile farmacodinamice in cteva ore. Acesta este motivul pentru care aceste
ape nu se imbuteliaz i nu se comercializeaz. Unele ape trebuie inclzite la anumite temperaturi
nainte de administrare. n hotelurile mari, exist baruri de ape minerale aprovizionate la ore fixe de
6 ori pe zi.

Pentru cura extern, n staiune sunt prezente urmatoarele faciliti:

- un pavilion cu instalatii pentru bai calde si instalatii pentru irigatii vaginale, unde se fac zilnic
peste 1000 de bai.
- sectie de hidroterapie cu personal sanitar calificat unde se fac: bai generale, bai partiale, dusuri,
dus-masaj, dus subacvatic, impachetari cu parafina, masaj uscat, bai cu plante medicinale, bai cu
bule de aer.
- sectie de electroterapie: solux, bai de lumina partiale, raze ultraviolete, unde scurte, diatermie, bai
galvanice 4 celurare, diadinamici, Interdin, etc.
- sectie de tratament cu instalatii de aerosoli.
- sala de cultura medicala, kinetoterapie (kinetoterapie individuala si de grup; kinetoterapie cu
aparatura speciala (bicicleta ergometrica, steppere, covor rulant, etc.), hidrokinetoterapie individuala
si de grup la piscina.
- in cadrul Hotelului Parang exista o baza de tratament de fizioterapie si termoterapie unde se pot
face zilnic cate 1286 proceduri medicale, printre care:
- bai cu bule si dus subacvatic, bai galvanice, bai minerale, bai de plante
injectii
cu
apa
minerala,
curenti
diadinamici,
ionizari,
solux,
interdin

stereodinatar,
ultrasunete,
impachetari
magnetodiaflux, ultraviolete, unde scurte, laser

cu

parafina,

masaj,

aerosoli

Climatoterapia
Climatologia este un factor foarte imporatant pentru tratamentul si profilaxia bolilor. Ea consta in
schimbarea mediului pentru o perioada de cel putin 12 zile.
Dietoterapia
La Olanesti, sub controlul personalului medico-sanitar de specialitate se intocmesc si se prepara
zilnic un numar de 5 regimuri majore. Folosind clasificarea dupa prof. Pevzner, care clasifica
dietoterapia in 15 regimuri, de la dieta 1 la dieta 15, in Olanesti se servesc dietele 1, 2, 3, 4, 5, in
care se pot incadra toate afectiunile cu indicatii pentru Olanesti si care necesita un regim alimentar.
3.4 Principalele trasee turistice in statiune si in zona inconjuratoare
Trasee pentru drumetii in jurul statiunii:
- Olanesti - satele Tisa si Gurguiata
- Olanesti - satele Tisa si Gurguiata - Schitul Bradu
- Olanesti - Schitul Iezer - Pestera "Sf. Antonie"
- Olanesti - Schitul Iezer - Schitul Pahomie - Schitul Patrunsa (se recomanda o alocare stricta a
timpului deoarece pentru a ajunge pana la Patrunsa este nevoie de 9 ore in medie)
- Olanesti - Manastirea Frasinei
- spre izvoarele raului Olanesti
- Olanesti - "Piatra scrisa"
- Olanesti - Lacul Frumos (Mosoroasa)
Pentru turistii antrenati sau obisnuiti cu efortul fizic, in Masivul Buila-Vanturarita se pot
efectua trasee, care sunt marcate pentru o usoara orientare in teren:
- Olanesti - Valea Olanesti - Muntele Stogu - Cantonul Cheia; Marcaj: banda rosie
- Olanesti - Valea Olanesti - Comanca - Muchia Gropile - Munchia Cainelui - Dosul Pamantului Lotrisor; Marcaj: cruce albastra apoi banda albastra
- Olanesti - Manastirea Frasinei - Fruntea lui Dat - Dosul Pamantului - Lacul Doamnei - Lotrisor;
Marcaj: nemarcat pana la Frasinei, apoi banda albastra
- Olanesti - Cantonul Cheia - Curmatura Comarnicelor - Paraul de Piatra- Muntele de Piatra- Intre
Rauri; Marcaj: triunghi rosu
- Olanesti - Cantonul Cheia - Curmatura Comarnicelor - Paraul de Piatra - Muntele de Piatra - Vf
Piatra; Marcaj: triunghi rosu pana la Muntele de Piatra, apoi punct rosu

- Olanesti - Schitul Iezer - Schitul Pahomie - Schitul Patrunsa; Marcaj: cruce rosie
- Olanesti - Cantonul Cheia - Muntii Capatanii (muchia Stana Batrana); Marcaj: triunghi rosu.

Bibliografie:
http://www.primariabaileolanesti.ro/
http://www.olanesti-romania.ro/olanesti.php
http://ghid-baileolanesti.viaromania.eu/
www.insse.ro
http://www.infoghidromania.com/baile_olanesti.html