UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”

Facultatea de Managament Turistic si Comercial

Amenajarea in scopuri turistice a zonei Horezu

Coordonator:

Conf. univ. dr. : Andreea Baltaretu

Student:

Cristescu Oana Cristina

Grupa 4

Anul 2015
 Cuprins

Capitolul I – Optiunea pentru tipul de amenajare

1.1 Motivatia alegerii zonei
1.2 Tipul de amenajare
Capitolul II – Selectia zonei
2.1 Localizarea geografica si cai de acces
2.2 Potentialul turistic al zonei
2.2.1 Resurse turistice naturale
2.2.2 Resurse antropice
2.3 Cadrul socio-economic
2.4 Infrastructura
2.5 Echipamente de cultura si odihna
2.6 Legislatia in vigoare si protectia zonei
Capitolul III – Determinarea gradului de atractivitate a zonei
Capitolul IV – Determinarea ariei de atractie
Capitolul VI - Conceptia de amenajare
6.1 Amenajarea centrului ecvestru
6.2 Infrastructura
Schita
Harta zonei

Biliografie
 Capitolul I – Optiunea pentru tipul de amenajare

1.1 Motivatia alegerii zonei

Situat intr-un peisaj natural deosebit, Horezu este cel mai renumit centru de olarit din
tara, unul dintre punctele turistice importante din tara noastra.
Anual numerosi turisti romani, si straini sunt atrasi de cel mai mare numar de manastiri
din tara, amplasate intr-o zona de munte cu flora si fauna bogata, cu peisaje de un farmec aparte,
dar si de indeletnicirea mesterilor ceramisti.
Am ales aceasta zona deoarece doresc ca turistii care viziteaza aceasta zona sa nu se
opreasca doar la atelierele mesterilor ceramisti, si apoi sa isi continue drumul. Este o zona
frumoasa,o zona cu traditii, cu un potential turistic foarte dezvoltat si mi-as dori ca pe viitor sa se
dezvolte mult mai mult.
1.2. Tipul de amenajare
Amenajarea propusa va fi una simpla de tip rural, univocal.

Capitolul II – Selectia zonei

2.1 Localizarea geografica si cai de acces
Zona se afla in orasul  Horezu, se află așezat în partea centrală a județului Vâlcea. Este
aproximativ așezat la mijlocul distanței dintre Râmnicu Vâlcea și Târgu Jiu, pe strada Tudor
Vladimirescu/DN 67.
Singura cale de acces este cea rutiera, mai exact drumul DN 67 ( Tg. Jiu – Horezu-
Ramnicu Valcea)
2.2 Potentialul touristic al zonei
2.2.1 Resurse turistice naturale
In zona se afla cateva zone protejate. Principala zona protejata, atat ca importanta cat si
ca intindere (cca 4500ha) este Parcul National Buila-Vanturarita, al 12-lea parc national din
Romania.
 Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea
a III-a – zone protejate:
A. Anexa 1- Zone natural protejate de interes national si monumente ale naturii si
Ordinul MMGA 246/2004 pentru aprobarea clasificarii pesterilor si sectoarelor de pesteri si arii
natural protejate:
-Piramidele de la Slatioara - Comunele Slatioara si Stroesti – 10,50ha
-Pestera Liliecilor – Comuna Costesti – 1,00 ha
-Pestera Valea Bistrita – Comuna Costesti – 0,25 ha
Hidrografia
 Privit de la înălţime, oraşul Horezu pare o concentrare de drumuri şi ape. Oraşul este
străbătut de la est la vest de pâraiele Romani, Râmeşti, Luncăvecior şi Luncavăţ, toate cu direcţie
de curgere de la nord spre sud, care creează un relief de luncă, de terase şi de dealuri piemontane.
Reţeaua hidrografică este bogată, bine reprezentată; cursurile de apă sunt permanente, fără a avea
însă debit mare. Apele de suprafaţă sunt predominante în zona Horezu. 

Clima
Depresiunea Horezu este un loc cu un climat blând, la adăpost de vânturi. Aici are loc o
influenţă submediteraneană, unde sunt create condiţii foarte bune pentru creşterea unor specii
iubitoare de căldură. Clima este temperat continentală, moderată, fără schimbări bruşte de
temperatură şi umiditate, caracteristice fiind verile răcoroase, toamnele lungi, iernile blânde, cu o
temperatură medie anuală de 10,3 °C. Precipitaţiile au atins o medie anuală de 87mm. Cantitatea
cea mai mare de precipitaţii cade în lunile mai şi iunie( ultima fiind mai bogată cu 122 mm).
Cele mai reduse precipitaţii cad de obicei în februarie - 42 mm. 
Vegetaţia
Vegetaţia este repartizată pe teritorii întinse sau mai restrânse în funcţie de condiţiile de
mediu, între care clima are un rol foarte important. Trecerea de la un etaj la altul se face prin
intermediul unor diferite tipuri de vegetaţie, care interferează între ele.
Etajul nemoral (al pădurilor de foioase) se întâlneşte între 500 m şi 1400 m, iar făgetele
cu molid şi brad ajung uneori până pe creste, cu subetajele:
-Stejăretele - Etajul stejarului este prezent prin pădurile de gorun situate ca un brâu la limita
inferioară a sub-zonei fagului, ridicându-se pe alocuri până la 600 m şi chiar 800 m altitudine. În
cadrul acestei zone, se află prin depresiuni şi păduri de stejar.
-Gorunetele - este reprezentat prin alternanţa fag - gorun. În vreme ce gorunul preferă pantele
sudice, sud-estice, fagul se instalează pe pantele nordice, mai umede şi mai reci.
-Făgetele - cea mai largă răspândire dintre pădurile din zonă este reprezentată prin păduri întinse
de fag. Acest subetaj începe la 700 m şi se desfăşoară până la 1200-1300 m. Este reprezentat prin
păduri montane de fag, caracterizat prin lipsa gorunului şi apariţia câtorva specii ierboase montan
- carpatice.
Pădurile de fag cu răşinoase - limita inferioară este greu de stabilit, deoarece speciile de
răşinoase - molidul (Picea abies) şi mai ales bradul (Abies alba) - coboară pe văi până la
altitudini destul de mici (600-650 m).
Etajul boreal (al molidişurilor) - este destul de bine reprezentat, pădurile de răşinoase
fiind cuprinse între altitudini de 1200 şi 1850 m. Acest etaj cuprinde în special molid şi mai rar
brad, pin, iar în apropierea versanţilor stâncoşi, tisă (Taxus baccata). Alături de arbori se găsesc
şi arbuşti, precum ienupăr (,Juniperus communis), măceş (Rosa canina, Rosa pendulino), zmeur
(Rubrus idaeus), afin (Vaccinium myrtillus), iar la limita superioară ienupăr (Juniperus sibirica)
şi jneapăn (Pinus mugo). 
Etajul subalpin este situat deasupra etajului molidişurilor. Trecerea se face prin tufărişuri,
care au rolul de a contribui la retenţia apelor pe versanţi, la consolidarea terenului şi care
reprezintă de asemenea o stavilă în calea avalanşelor.

2.2.2 Resurse turistice antropice

La numai 2 km de oras se afla manastirea Hurezi considerata, impreuna cu muzeul si
schiturile sale, cel mai reprezentativ complex de arhitectura, definitoriu pentru stilul
brancovenesc .
In imediata vecinatate a orasului se afla Complexul muzeal Maldaresti care reuneste
culele Duca si Greceanu precum si casa memoriala Gh. Duca, monumente deosebite ale
arhitecturii romanesti care dainuiesc vremii, in care se impleteste armonios caracterul de
fortificatie al constructiei cu elemente taranesti.
Zona adaposteste Manastirile Bistrita si Arnota, Cheile Bistritei si Pestera Liliecilor,
precum si Schitul Papusa iar in comuna Polovragi se regaseste manastirea si pestera cu acelasi
nume si splendidele chei ale Oltetului.
Schitul Patrunsa este situat in comuna Barbatesti, la poalele Muntelui Buila. A fost
construit in 1740 de catre Episcopul Climent al Ramnicului.
Schitul Pahomie este situat in comuna Barbatesti, langa Baile Olanesti. Ultima parte a
traseului este drum forestier accesibil mijloacelor auto, pana la Izvorul Frumos.
 Muzeul Trovantilor situat la 8 km de Horezu, declarat monument UNESCO, desfasoara
in aer liber, pe vai si dealuri stranii formatiuni, denumite si pietrele care crescde la dimensiuni de
cativa milimetri pana la 6-8 metri.
Culele Duca si Greceanu - Culele sunt case boieresti fortificate. Numele provine de la
turcescul kule care inseamna turn. Culele Duca si Greceanu se gasesc in comuna Maldaresti. Tot
aici se gaseste si casa memoriala I. G. Duca.
La Vaideeni, turistii pot vedea modul in care se prepara branza la stana si felul in care isi
duc traiul cotidian cele cateva familii de ciobani autentici care traiesc in localitate.

2.3. Cadrul socio-economic

Din punct de vedere etnic si confesional, populatia zonei este relativ omogena,
principalul grup fiind al romanilor ortodocsi. Alaturi de acest grup majoritar, trebuie semnalata
in zona prezenta unui important grup de rudari (cca. 1500-2000) si romi localizati cu precadere
in Horezu, Costesti si Vaideeni. Rudarii sunt mari mesteri la impletituri si prelucrarea lemnului.

Tabel 2.1 Structura populatiei orasului Horezu

Populati Barbates Costes Frances Maldares Otesa Slatioar Stroes Tomsa Vaidee Horez
a ti ti ti ti ni a ti ni ni u
2000 3721 3583 5478 2166 3158 3753 3047 4405 4465 7356
2001 3706 3539 5429 2157 3140 3757 3011 4378 4467 7328
2002 3847 3639 5680 2098 3102 3703 3132 4245 4351 6998
2003 3848 3654 5643 2086 3093 3625 3113 4220 4350 6943
2004 3832 3600 5625 2069 3015 3587 3108 4187 4320 6941
2005 3824 3498 5644 2044 2958 3558 3100 4152 4281 6939
Sursa: Directia Judeteana de Statistica Valcea

Din punct de vedere al ocupatiilor traditionale, Horezu este cunoscut ca zona de

practicare a pomiculturii, cresterea animalelor, olaritului, exploatarea si prelucrarea a lemnului.
Olaritul continua sa reprezinte emblema locului marcata anual prin tirgul international "Cocosul
de Horezu" din luna iunie.

2.4. Infrastructura
 Infrastructura generală existentă în localitate :
- localitatea este traversată de DN 67 (Rm. Vâlcea – Horezu – Tg. Jiu – Motru – Drobeta Tr.
Severin), importantă arteă rutieră care leagă două magistrale rutire europene: E 81 (pct. de
frontieră RO / UA – Halmeu – Satu Mare – Cluj Napoca – Sibiu – Rm. Vâlcea – Piteşti –
Bucureşti) şi E 79 (pct. de frontieră H / Ro – Oradea – Deva – Petroşani – Tg. Jiu – Craiova –
Calafat – pct. de frontieră RO / BG);
- DN 65C (Horezu – Bălceşti – Craiova); reţeaua de drumuri naţionale de pe teritoriul
administrativ totalizează 6 km;
- DJ 665 (Horezu – Vaideeni – Polovragi – Baia de Fier – Novaci – Curţişoara / DN 66 / E 79);
- DJ 669 (Dealul Ulmului – Romani); reţeaua de drumuri judeţene cumulează circa 5 km.
 Echipare edilitară:
- alimentare cu apă în sistem centralizat; există 2 surse de alimentare cu apă ; lungimea reţelei de
distribuţie are circa 20.00 m, din sursa Romani şi 37.561 m din sursa Râmeşti; 75 % din
populaţia oraşului este racordată la reţeaua de apă potabilă; din reţeaua de aducţiune a oraşului
este alimentat şi o parte a teritoriului Comunei Măldăreşti;
- reţea de canalizare: în sistem mixt (canale pluviale şi canale menajere); 45 % din populaţia
oraşului este racordată la reţeaua de canalizare;
- staţie de epurare, situată pe teritoriul Comunei Măldăreşti – nu este în stare de funcţionare;
- alimentare cu energie electrică (SC Electrica – centrul Horezu, staţie de transformare de 110 kV
/ 20 kV, LEA şi LES de înaltă – 110 kV, medie – 20 kV şi joasă tensiune – 0,4 kV, posturi de
transformare - 24);
- telefonie: – localitatea este racordată la centrala telefonică digitală Horezu, pe cablu interurban,
din fibră optică, aerian sau subteran, ce însoţeşte DN 67 (Rm. Vâlcea – Tg. Jiu), cu racorduri
spre Vaideeni şi Măldăreşti; centrala are o capacitate de 2.000 posturi telefonice, din care circa
1.855 posturi fixe instalate – împreună cu Comuna Măldăreşti, cu posibilităţi de extindere; există
sevicii pentru telefonia mobilă GSM (Connex, Orange, Cosmorom);
- televiziune prin cablu – este deservită de firma IMSAT;
- alimentare cu căldură – se realizează în sistem centralizat de la două centrale termice pe
combustibil solid (capacitate cuprinsă între 5 – 6 Gcal/h), care deservesc blocurile de locuinţe,
Spitalul Orăşenesc şi Grădiniţa sau în sistem individual, cu centrale termice proprii (de capacitate
mică) şi sobe, alimentate cu combustibil solid (lemn, cărbune), în locuinţele lindividuale.

2.5. Echipamente de cultura si odihna

 Componenta principala a bazei tehnico-materiale, cazarea turistica, prin numarul sau
important de locuri si prin structura acestora, constituie un puternic sprijin pentru intreaga
activitate turistica a orasului Horezu. Are ca obiectiv asigurarea nevoilor de odihna a turistilor.

Tabel 2.2 Structura capacitatii de cazare

Tip unitate 2005
Nr. unitati Nr. locuri
Hotel 1 60
Pensiune 10 46
Casute turistice 1 64
Total 12 170

Unitati de alimentatie
Serviciile de alimentatie publica fac parte din categoria serviciilor de baza oferite
turistilor. In practica specialistii se lovesc de o problema: separarea serviciilor de alimentatie pe
doua categorii distincte de consumatori, turisti si rezidenti. In final s-a ajuns la un compromis,
considerandu-se ca servind nevoile turistilor toate unitatile amplasate in incinta hotelurilor si cele
din statiuni turistice si adresandu-se rezidentilor cele amplasate in restul localitatilor.

Restaurante Adresa
Restaurant  ALEX STR T.VLADIMIRESCU, NR101, HOREZU

Restaurant CLASIC   HOREZU STR MANASTIRII, NR 8, HOREZU

Restaurant  SELDAN STR. TUDOR VLADIMIRESCU,NR. 4,

HOREZU
Restaurant Doi Cocosi Strada Tudor Vladimirescu, Horezu
Restaurant Trei Stejari Str. Tudor Vladimirescu, Nr. 135, Horezu

2.6. Legislatia in vigoare si protectia zonei

Zona amenajată nu este protejată.
 Capitolul III – Determinarea indicelui de atractivitate a zonei
Elementele ofertei qi Ci i=∑ qi x Ci
turistice
I. Resurse naturale 0,30
-peisaj 0,20 3 0,20 x 3=0,60
-relief 0,10 2 0,10 x 2=0,20

II. Resurse antropice 0,30

-manastiri 0,20 4 0,20 x 4=0,80
0,05 3 0,05 x 3=0,15
- schituri
0,05 3 0,05 x 3=0,15
- cule
III. Poluarea 0,03 2 0,03 x 2=0,06
mediului
IV. Accesul rutier 0,17 2 0,17 x 2=0,34
V. Distanta fata de: 0,05 3 0,05 x 3=0,15
-capitala judetului
VI. Forme de turism 0,15
- turism religios 0,10 3 0,10 x 3=0,30

- turism rural 0,02 2 0,02 x 2=0,04

- turism de week-end 0,03 2 0,03 x 2=0,06

TOTAL 1 - 2,85

Capitolul IV - Determinarea ariei de atractie

Turistii ce viziteaza centrul ecvestru vor fi cei din judet si din apropierea zonei. Turistii
care viziteaza monumentele moahale si ceramica de la Horezu si vor un moment de recreere sau
de distractie pot face un popas la centrul ecvestru ce va fi amenajat.
 Capitolul V – Determinarea capacitatii optime de primire a zonei
Forme de S K N SXK
Co=
N
turism
Echitație 2 ha 1 1/3 vizitatori/ha 2x 1
2
1 = =6,06
0,33
3
TOTAL 2 - - 6,06

Capitolul VI - Conceptia de amenajare

6.1. Amenajarea centrului ecvestru

Clubul dispune de un grajd intins pe o suprafata de 400mp, amenajat cu 8 boxe, un spatiu

de spalat caii acoperit si unul in aer liber, prevazute u apa calda si uscator.
Cele doua terenuri ale clubului se intend pe o suprafata e 4000mp (teren cu nisip) si
5000mp (teren cu gazon). Terenul cu nisip este acoperit si iluminat pentru a putea fi folosit si
seara, dar si in zilele friguroase sau ploioase.
Centrul ecvestru dispune de un fanar propriu si de un vestiar pentru calareti si grupuri
sanitare. Vestiarele vor fi compuse din 20 de dulapioare si 5 bancute, iar grupul sanitary va aea
10 dusuri si 10 toalete.
Copartimentarea boxelor pentru cai va fi din lemn de stejar, dearece acesta este un lemn
tare care nu se aschiaza si animalul nu se poate rani. Solul boxelor trebuie sa fie in panta pentru
evacuarea urinei, fiindca altfel, copitele dar si articulatiile fragile ale calului pot avea de suferit.
6.2. Infrastructura
Centrul ecvestru este situate pe strada Tudor Vladimirescu/DN 67 in orasul Horezu, la 25
de km fata de celebra zona Transalpina, 40 km fata de Ramnicu Valcea si 70 km fata de Tg. Jiu.
 La o distanta de 2 km se afla Spitalul Orasenesc Horezu. In apropierea clubului se afla
Pensiunea ,,Doi Cocosi” care dispune de un restaurant si piscina.
Pentru o buna desfasurare a centrului ecvestru se o face cele necesare pentru alimentarea
cu gaze,apa si energie electrica.
In apropierea centrului va fi amplasata o pancarda pentru atentionarea vizitatorilor.
Schita amenajarii
Harta
 BIBLIOGRAFIE

http://www.orasul-horezu.ro/home
http://www.valceaturistica.ro/