SK IN SEC. XV 8 INFLUENTA GRECEASCA ASUPRA LIMBIE ROMANE PINK gat, in care astézi gisim cu on aminuntelor. Numai in imite mai bine precizate intre limba comund moderna*. Aceasta imprejurare in- nui proces indelun; incetul si a fost rezultatul u ? rea in timp a tuturi greu loc potrivit pentru fi domeniul vocabularului exists limite antica gi limba poporului din Grecia 5 dee 2 i S ite fonetisme, de greuiaz’ stabilirea unei cronologii adeovate pentru, ant Se eae @arece unele dintre ele au aspect ,neogrecesc” ined a ne dt ind inoercim. Lipsa de sprijin din domeniul limbii grecesti se vede, de Plt» ate . ™ i 4 in dialectul aroman : sista snelor patrunse pe cale directa in dial r si stabilim cronologia elenismelor pa Pi tieli, intre impru warts aici nu reusim si facem o distinctie, cu ajutorul fone _ irprumuturile din epoca bizantin& si cele din secolele urmatoare. Dar sat ee torilor bizantini ne indispensabil pentru cercetarea lexicului a se greceasca din limba noastr: de aceea am cdutat si eitesc 0 buna pa Taine ei, iar pentru alfii am folosit rezultatele obfinute in lucrdrile specia iia Nt mai de seami ca F. Blass (1888), E. A. Sophocles (1888), J. Psichari (1892), G. N. Hatzidakis (1892), K. Dieterich (1898), M. Triandaphyllidis (1909), N. Banesou (1910), A. Buturas (1910), A. Thumb (1910), S. Psaltes (1913), E. Schwyzer (1939), N. P. Andriotis (1954) si G. Roblfs (1964). Slavii au venit in atingere cu imparatia Dizantina la inceputul secolului al Vi-lea si, partial, chiar mai inainte. De atunci s-au aflat fara intrerupere in vecinatatea ei si au fost mereu inriuriti de cultura si limba Bizanjului O influenja puternicd a avut loc asupra slavilor sudici, bulgarii $1 sirbii, si asupra rusilor », Inriurirea limbii grecesti s-a desfagurat atit pe cale orala, prin contactul dintre masele populare, cit si prin mijlocirea eartilor. Elenis- mele din vechea slavi au fost cercetate intr-o lucrare din tinereje de catre M. Vasmer *. Studiul acesta isi pastreaza si astaizi valoarea; el a fost supus unei critici aménunfite de eitre St. Romansky, car gasit_ urmitoarele neajunsuri: autorul a pus pe acelasi plan elemente vechi din secolele [X-X1, din textele aga-zise yechi slave sau paleoslaye, cu elemente mai recente din yeacurile XII-XV, care apartin limbilor bulgara, sirb& sau rusi; a dat uneori etimologii false sau a trecut cu vederea izvoare importante si n-a incereat © stratificare cronologicé si o repart ie geograficd a acestor imprumuturi 7. Influenta bizantinaé a fost activa indeosebi in limba bulgar: faptul se explica atit prin apropierea geografica cit si prin necontenitele lupte si intrepatrunderi din treeut sau prin freeventa schimburilor eomercigle ® C. Jiretek spunea in aceasta privinji urmitoarele: ,Inriurirea oreceascd asupra bulgarei medievale si moderne a fost foarte insemnati Biseri i si literatura, legituri comerciale, preferin{& din partea conducdtorilor slavi pentru lucruri bizantine — toate acestea le-a mijlocit timp de un mileniu * Scuwrzen, I, p. 130; Die Hauptunterschiede zwischen der anti i der neugriechischen Volkssprache baw. den Dialekten legen in Werrscesen Keine und {Harapanis, p. 7. n liegen im Wortschatz‘* lonayesix, Bysant., 1, p. 15: Den stin i rs ee stidslawischen Volker — Serben’ und Bulgaren ae intluss bte Byzanz auf die gion und Kultur —laut Marx — byzantinischer Herkuntt ists.) “US Geren «Reli- ®Vasmen, Staroslav., p. 197-289. ° 7 St. Romansxy, BZ; XVIM, 1909, p. 225230, ® BeRnarD, p. 90. . rkINTRODUCERE 9 contactul neintrerupt al bulgarilor cu grecii °. Prin greaci au patruns in bulgara cuvinte grecesti si numeroase orientalisme sau termeni de origine latina; asadar Bizantul a canalizat spre Europa sud-estici, pe o arie foarte intinsa, diverse curente de cultura de origine mediteraneand sau asiatica ; acestea au trecut la slavi si apoi la romani?®. Dar cultura bizantinad nu era populara, ci se adresa claselor stdpinitoare ; de aceea poporul bulgar a sim- fit-o straing si si-a gasit un refugiu in bogomilism™. Elenismele culte din bulgara, pina in secolul al XV-lea, sint de origine bizantin&, iar cele populare se datorese contactului reciproc de-a lungul veacurilor dintre greci si bul- gari. Ele au fost cereetate de D. Matovy (1893), St. Mladenov (1929), K. Miréev (1947) ” si R. Bernard (1948), dar 0 monografie completa, de ansamblu, lipseste inca. Slavii sudici de la apus au primit inriurirea bizantina atit pe valea Vardarului, dinspre Salonic, cit si din directia Mari Adriatice. Sirbii_au recunoscut un timp suveranitatea imparatiei bizantine apoi, dupa 1043, si-au dobindit independenta si s-au intarit politiceste la vest de Morava. Valea Moravei se gasea cuprinsa la inceput in statul bulgar, iar mai tirziu s-a unit cu Serbia de vest si impreundi cu Macedonia si Albania au format in secolele XIII si XIV o unitate politic’ intins’ si puternicd®, In sirbo- croata se pot distinge greu elenismele patrunse pe cale directa de cele yenite prin mijlocire latina si romanica, indeosebi termenii privitori la pescuit si navigatie™ Sirbii s-au aflat sub influenfa bisericii rasiritene si au depins multa yreme de mitropolia din Ohrida, care a fost inzestrataé de citre impa- ratul Vasile al IJ-lea cu privilegii importante si a staruit pina in secolul al XVIiL-lea +. Croatii au stat intii sub inriurirea bisericii rasaritene si abia mai tirziu au trecut sub obladuirea bisericii catolice, de aceea au pastrat in limba lor unele urme bizantine: nume ca Jyan, Josif, Jakov, Michovil s-au transmis prin greaci si prin intermediul bisericii rasaritene **. Blenismele din sirbocroatd sint fie directe, fie indirecte, adic&é intrate prin mijlocire romanica (dalmata gi italian’) sau bulgara ori turcd. Ele au fost cercetate cu grijé de citre M. Vasmer, care Je-a rinduit in urm&toarele categorii: bi sericd, scoali, cancelarie, armata, pescuit, comert, monede, masuri gi greutati, locuint&, unelte casnice, stofe, haine, meserii, gridinirie, medicina, magie, 9 Jmmetex, Bulg. p. 115. ‘ 10 Mutartisy, p. $21: ,,Byzance leur (se. aux Bulgares) avait donné non pas seulement de nombreux mots de la langue greeque, mais aussi des mots qu’elle avait hérités elle-mame de Rome‘. Naa ‘ 4 i P, Murartiey, Der Byzantinismus im mittelalterlichen Bulgarien, BZ, XXX, 1928— 1930, p. 387—394; D. OnoreNnsky, The Bogomils. A Study in Balkan New Manicheism, University Press, Cambridge, 1948 ;S, Runorwan, Le manichéismemédiéoal. L’hérésie duatiste dans le christianisme.. Trad. par 8. Pétrement et J. Marty, Paris, 1949, p. 6189; D. Anaetoy, Bozomucmeo ¢ Beazapua’, ed. Il, Sofia, 1964. 2 3 ® K, Mintev, Eaux 0 aurepatypa', II, 1947, nr. 2, p. 49—22 si Hemopuyecka epam- amuka na Osaeapckus esux, Sofia, 1958, p. 63—69. are ® Cyisié, p. 69; Pumairrson, p. 102. 44 Banrout, I, p. 2363 VASMER, Serbokr., p. 12. 3% Jmecen, Serb., I, p. 2193 VASMER, Serbokr., p. V. 36 J. Popovié, ZRVI, V, 1958, p. 100; BZ, LI, 1959, p. 162.= PINA IN SEC. XY 10 INFLUENTA GRECEASCA ASUPRA LIMBIT ROMANE PI infile corpului, ela wrat abs srale, natura gi diver: in ¢ ae ate si 250 populare, iar s jod sau tured retatul cercetittor imprumuturi populare® peste Este ade- greceasea astronomie, arti culinard, cosmetic rudire, nume de popoare, flor, fauni 800 cuvinto, studiate de M. Vasme ve din acestea din urma cam 50 au patruns prin fille Folosind izvoare mai noi, indeosebi literatura dialects iugoslay Ivan Popovié a intregit lista de mai sus ou num de provenienti populara, dind aproximativ 300 de titluri repertoriul Iui M, Vasmer!, Ivan Popovic serie urmitoarele virrat o& biserica ortodoxa rémine domeniul in care influenja, sty et | a fost considerabil; dar iatt o& si viata material& e de asemened foart’ » tt reprezentat, gi indeosebi meseriile. In schimb, inriurirea grecilor asiphe agriculturii si cresterii vitelor in flrile de limba sirhocroatit este aphry agricultura e profund slava, mosteniti de la stramost, 1° oritul a fost influentat in primul rind de romani gi de albanezi“"®, In privinia vt chimii, autorul crede ci clenismele patrunse prin mijlocire romanici tn veacurile VI-VIII sint cele mai vechi; vin apoi cele mijlocite de bulgari $1 mas cedoneni in secolele IX-X1, urmate de cele pitrunse pe cale direct’ in voaen- rile XII-XIY side cele intrate pe cale indirects prin turei, in secolele XV-NV INE: anterioar adar, influenta romanicd asupra slavilor din sud-vest a fost sirbilor este mai veche influentei grecesti. Inriurirea limbii grecesti asupra ve decit yeacul al XII-lea, adic anterioara primelor texte literare vechi sirbe, dar ea n-a cipatat amploare decit in secolele imediat urmatoare, adic’ in perioada de maxima extensiune a statului sirhese medieval. In incheiere, autorul aratai ca influenta bizantind asupra sirbilor a durat un mileniu: Veniti in Balcani, sirbii nu intretineau la inceput relatii strinse decit ou ci- vilizafia occidental romana. Influenta bizantin& poate fi considerata ca intensiva abia citeva secole mai tirziu, adici aproximativ in veacurile IX-X. Dar odat& raspindita, ea a supraviefuit statelor crestine baleanice din evul mediu si nu si-a pierdut insemnatatea decit in momentul in care statul sirbesc, liberat de jugul turcese, s-a lasat p&truns de civilizatia europeani“!®, Spre deosebire de greci, albanezii au fost pistori; ei n-au cunoscut de aproape marea, cu toate ci ocupi litoralul Adriatieii din vremuri inde- partate. Studiul toponimiei arati ca slavii au patruns acolo dinspre sud-est si nord-est ; cei dintii erau de provenien{a bulgaro-macedoneani, iar ceilall faceau parte din masa strbocroaté. In nordul Albanici, indeosebi in tinutu Mati, toponimicele slave lipsese aproape cu totul: este de presupus cai acol albanezii s-au mentinut cu mai multi staruintd si au rezistat infiltratiun slave. Valea Drilo (Drin) ficea legitura intre vechea Serbie gi Italia: bizan ; 4 I, Porovré, Novogrcke i srednjegreke posajmice u savremenom srpskohorvaiskoi Jjestki (Les emprune linguistiques du néogrec et grec moyen en serbo-croate contemporain T, in ZRVI, Ul, 1953, p. 199—237 ; Groko-srpske lingvistidke studije, LL (Greke posajmice DADAM areakohorcaeNorMmaeenays mc ARNL, Ul, A964, pe aldol GeCirokoierpa lingoisticke studije, I11 (Problema hronologije visantiskih i novogrekih pozajmica u srpsko emki), in ZRVI, UL, 1954, fr 147—157. 48 I. Porovié, ZRVI, If, 1953, p. 287. I, Poroyié, in ZRVI, IU, 1957, p. 157.