Sunteți pe pagina 1din 3
INTRODUCERE i jut n-o puteau ceda cu ugurin}a slavilor; ei au controlat t&rmurile Adria- ticei, pind in momentul cind a indepartafi de citre Republica Vene- fiana. Dar izvoarele bizantine ti amintese pe albanezi abia din anul 1078 ainte. Inriurirea g: asupra albanezei poate fi urmarita din anti- chitate gi pind in zilele noastre. Influenta limbi, latine a test puternic! vechea greaca a lisat relatiy pufine urme in albanezi. Mult mai num sint imprumuturile din greaca bizantina, iar influenta neogreceasca este or nsiderabil si se reflecta atit in domeniul vocabularului, cit si in acela al foneticii gi morfologici. Lexicul cuprinde indeosebi termeni din domoniile economiei casnice, viefii de toate zilele, meseriilor, armurariei, tehnicii, mo- netariei, organizatiei de stat si ecleziastice, bisericii si credintelor populare??, a maghiarii au pitruns in Panonia gi upat tinuturile pe care le locuie: tazi. Ei au venit in atingere cu ia bizantin& si au avut cu ea grani{a4 comuna in secolele XI si XII. s-au desfisurat nu numai pe cimpurile de lupta, apropieri trainice, de pild’ schimburi comerciale si culturale, cisitori membrii familiilor domnitoare etc. Exist’ dove ch la inceput_maghiarii au Iuat contact cu crestinismul prin mijlocirea bizantinilor 2 mai tirziu au fost atrasi in orbita bisericii apusene. Cultura bizantin t+ urme in organizatia de stat, in arta constructiei, in literatura si in limba. Academi- cianul Gy. Moravesik erede ci un numar restrins de cuvinte bizantine au intrat in limba maghiara pe cale directa, intre anii 1018 si 1185, cind impe- riul bizantin a avut frontiers comunad cu regatul ungar. Acestea ar fi: 4. fatyol ,voal*, din paxiddov, guxtohioy, care continua formele latine faciale, facialium, dezvoltate din facia, facies ,,fata féedn ,fazan“, din gactaves ; huszdr ,husar, hinsar*, din yoo&pioc yaotpioc; 4. i: desagi*, din Biot; 5. kalugyer ,calugir“, din kaX6ynpoc; 6. katona , soldat“, din katovva, atestat mai intii in secolul al XTI-lea cu sensul ,oaste, tabard, cartier militar“; 7. martolée ,,bandit, razboinic*, din Gpapt@rdc, »vinoval, pacatos* ; 8. a: zpora .,aspru, ban de argint*, din Gompov (voptopa) ; 9. paripa cal de drit“, din mépinnoc, nupixmov, ,cal de rezerva; 10. szamdr »magar“, din cuypapiov »Samar“*!, Academicianul J. Kniezsa restringe im- promuturile directe la urmatoarele sase cuvinte : facdn, fatyol, iszdk, kecele — KOTOOUAG, paplan — nérhopwe si ruga — AER Dintre acestea, kecele — KatOODAG, mi se pare indoielnic, deoarece N. P. Andriotis considert cuvintul Catre sfirsitul veacului al X-1 au o¢ impara 20 Cyrsié, p. 158; N. Jot, ee XLIV, 1926, p. 69—70; Puruirrson, p. 103 si MA; Seas rattiteen ru 78, iota O6) TSN. ate Baas Geschichte, p. 586599; #, Ganzs, in,,Buletin Tirana“, XTV, 1960, nr. a p.9—102; XV, 1964, nr. 1, p. 60—10 2, p. 47—78; nr, 3, p. 53—72; mr. %, p. 106—133; XVI, 1962, nr. 1, p. 88120; nr. 2, nr, 2, p, 225232; nr. 3, p. 49—75; XVII, 1963, nr. 4, B. 110129; nr. 2 p27—15 nr. 4, p. 883—97; XVIII, 1964, nr. 1, p. 61—98; nr. 2, p. 11—43, nr. 3, p. 15—5 Studia Albanica“, I, 1964, nr. 1, p. 83—89. 1 Gy. Monavestk, A magyar exdkines gérdg elomei (Elemente grecesti in tezaurul limbii ‘maghiare), in Emlekkonyo-Melich Janos, Budapest, 1942, p. 264—275. Kyrezsa, Magyar jévenényszé-problémék, 11: Gordg jévenényszavak (Unga pals rische Lehnworter-. Probleme, IL: Griechische Lehnorter), in ,,Nyelvtudomanyi Kézlemén jek", LXI (1959), p. 2783—277. 1 PINA IN SEC. XV 12 INFLUENTA GRECEASCA ASUPRA LIMBIT ROMAN uld)®. Alte elenisme au patruns in hymnus > himnusz ,imn, grecese un imprumut din romani (cdci catolic®, martyr > mart oa! iu primul rind prin mijlocirea limbit latine, de pilda: sehola > iskola scoala, catholicus > hatolikus S mussika ,muzicd, »martir, monasterium > monostur ,~minastire', musica — 2 ‘od, sobor ete. syllabizare > silabizdlni_,,a_ silabisi’, synodus > zsunat a * poati preciza © parte a venit prin mijlocirea altor limbi europene, Ere reales totdeauna filiera exacti: xactavéa > geszienye ,castana nN e ein mij: ,eremit, onpixdv > selyem ,matasi“. In sfirgit, multe au intre a ia focire slav, gi anume: Bidxovoc, didKos, didk ,scrib, Usenet CoAED cada“; Kéyatog > kamat ,camata*; Edaiov > olaj yulei® 5, Behe pe er »piper* ; canmy, carobvioy, szappan ,Sapun® ; Oupiave, tomjen + oe ‘! fie Dar lucrurile nu sint inc& bine lamurite si cercetarile mai au nevoie Sa reluate, dup& insagi marturisirea lui Gy. Moravesik : Problema impramas turilor grecesti din limba ungara trebuie de asemenea Sa fie examinata, in mod temeinic“?!. De altfel influenja greceasca asupra limbilor din preajma Bizanfului a fost putin urmarita si un studin de ansamblu ne lipseste pina in prezent *, Academicianul Gy. Moravesik, un stralucit reprezentant al ei, scrie urmiitoarele: ,,Desi sint in curs tot felul de lucrari speciale si s-a faeut roult in aceasta directie si in trecut, stiinja nu poate oferi inci 0 expunere completa si cuprinzatoare a insemnatafii si inriuriri Bizanjului asupra in- tregii Europe“ ?*. Cel dintii care a incercat si dea lista cuvintelor yechi grecesti dur limba romana a fost G. Ioanid (1864); el a insirat in ordine alfabetiea, da fara discernimint, elemente grecesti vechi alaturi de bizantinisme venit: prin slavi ca argat < épyatns, ieftin < sv0nvic, logofat < hoyo@EtyG, apo elemente latine de pilda bisericé < basilica, botez < baptizo, piatra < per sau etimologii cu totul false, cum ar fi alb < dAgdc, chip < toro< cunose < tyvaoKw, muncd < poyos, sla < odd »furt, rapire“ ete. 27. : In 1865 a apdrut la Viena un studiu putin intins al lui Robert Roesle despre ,,Elementele grecosti gi turcesti din limba romana“ *8, Autorul face constatarea interesanta ca lexicul limbii noastre ,attt de greu de extirp: si atit de variat vorbegte mai elocvent decit sirdecacioasele stiri istorice ee pot fi distruse eu ugurinja* Urma o lista alfabetica, in care erau cu ins cuyinte vechi si noi, fara indicatia izvorului gi fara separarea im) raat rilor directe de cele indirecte. Multe din ele sint evident gregite, ca es BN Bassey eee < re yan elt Cee < BoA, balaur < Lent cduta < yourdtew, ceafad < Kepa’ 4 ete. Autorul i ee * o coneluzie de naturi istorie’, qu despringe tn sche % AnpnioTis, p. 99. 24 Monavesix, Byz. Kult., p. 29. 25 SANDFELD, p. 24, : Monster pees Kult., p. 4. ‘ . loanip, Dictionar elino-romdnesc, Bu i , Dacunascu, p. 394 : “Se enresti, 1864, vol. H, p. 1099—14 OR, Rozstnn, SAW, L 1865, p, 559612, : : 2 R. Rorsten, SAW, L, 4865, p. 560. é ‘ 1 aA IN SEC. X¥ 12 INFLUENTA GRECEASCA ASUPRA LINBIT ROMANE PINA PD au patruns in himnusz ,ima“, =a e isme grecese un imprumut din romani (citciula)*. Alte elenis! martyr > martir a Se + ilda: us > primul rind prin mijlociren limbii latine, de pilda: ae schola > iskola ,gcoali’, eatholicus > hatolikus raat se »martir“, monasterium > ministire’, musica — ~ s " ; 5 > zs .sinod, - syllabizare > silabizdini nodus > sstnat Cae poatd preciza O parte a venit prin mi, i europene, fara sd se Pi : en 5 eng > remete totdeauna filiera exao oe ,castana eee peremit, onpixdy > selyen ymita it, multe au intral pee locire slava, si anume: d1dKovos, 5 q80Tib ee aprike: cada; Kdpatog > kamat camata ; pulei* 5. Ree spiper*; canwv, carotviov, szappan “> Ouplava, tomer » Pee tie Dar lucrurile nu sint inci bine lamurite si cerce! arile mai au nevole eeue reluate, dupa insigi marturisireg lui Gy. Moravesik : Problema ee v turilor grecesti din limba ungara trebuie de asemenea sa fie examinata in mod temeinic*4, De altfel influenta greceasc& asupra limbilor din preajma Bizan{ului a fost putin urmarita gi un studiu de ansamblu ne lipseste pina in prezent 2°, Academicianul Gy. Morayesik, un stral lucit reprezentant al ei, scrie urmatoarele: ,,Desi sint in curs tot felul de lucrari speciale gi s-a facut mult in aceasta directie si in treout, gtim{a nu poate oferi incd 0 expunere complet si cuprinzitoare a insemniiti{ii si inriuririi Bizantului asupra in- tregii Europe“ *°. Cel dintii care a incereat si dea lista cuvintelor vechi grecesti din Jimba romana a fost G. Ioanid (1864) ; el a ingirat in ordine alfabetiea, dar fara discernamint, elemente greces Vechi alaturi de bizantinisme venite prin slavi ca argat < épyatns, teflin < sb0nvos, logofat < AoyoBETHG, apoi elemente latine de pildi biseried < basilica, botes < baptize, piaira < petra sau etimologii cu totul false, cum ar fi alb < Gigdc, chip < tonoc, cunose

S-ar putea să vă placă și