Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Mihaescu 4

    Încărcat de

    calin calin
    4 vizualizări3 pagini
    Influenta greceasca 4

    Titlu original

    mihaescu 4

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Influenta greceasca 4

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    4 vizualizări3 pagini

    Mihaescu 4

    Încărcat de

    calin calin
    Influenta greceasca 4

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 3
    1 PINA IN SEC. XV 12 INFLUENTA GRECEASCA ASUPRA LIMBIT ROMAN uld)®. Alte elenisme au patruns in hymnus > himnusz ,imn, grecese un imprumut din romani (cdci catolic®, martyr > mart oa! iu primul rind prin mijlocirea limbit latine, de pilda: sehola > iskola scoala, catholicus > hatolikus S mussika ,muzicd, »martir, monasterium > monostur ,~minastire', musica — 2 ‘od, sobor ete. syllabizare > silabizdlni_,,a_ silabisi’, synodus > zsunat a * poati preciza © parte a venit prin mijlocirea altor limbi europene, Ere reales totdeauna filiera exacti: xactavéa > geszienye ,castana nN e ein mij: ,eremit, onpixdv > selyem ,matasi“. In sfirgit, multe au intre a ia focire slav, gi anume: Bidxovoc, didKos, didk ,scrib, Usenet CoAED cada“; Kéyatog > kamat ,camata*; Edaiov > olaj yulei® 5, Behe pe er »piper* ; canmy, carobvioy, szappan ,Sapun® ; Oupiave, tomjen + oe ‘! fie Dar lucrurile nu sint inc& bine lamurite si cercetarile mai au nevoie Sa reluate, dup& insagi marturisirea lui Gy. Moravesik : Problema impramas turilor grecesti din limba ungara trebuie de asemenea Sa fie examinata, in mod temeinic“?!. De altfel influenja greceasca asupra limbilor din preajma Bizanfului a fost putin urmarita si un studin de ansamblu ne lipseste pina in prezent *, Academicianul Gy. Moravesik, un stralucit reprezentant al ei, scrie urmiitoarele: ,,Desi sint in curs tot felul de lucrari speciale si s-a faeut roult in aceasta directie si in trecut, stiinja nu poate oferi inci 0 expunere completa si cuprinzatoare a insemnatafii si inriuriri Bizanjului asupra in- tregii Europe“ ?*. Cel dintii care a incercat si dea lista cuvintelor yechi grecesti dur limba romana a fost G. Ioanid (1864); el a insirat in ordine alfabetiea, da fara discernimint, elemente grecesti vechi alaturi de bizantinisme venit: prin slavi ca argat < épyatns, ieftin < sv0nvic, logofat < hoyo@EtyG, apo elemente latine de pilda bisericé < basilica, botez < baptizo, piatra < per sau etimologii cu totul false, cum ar fi alb < dAgdc, chip < toro< cunose < tyvaoKw, muncd < poyos, sla < odd »furt, rapire“ ete. 27. : In 1865 a apdrut la Viena un studiu putin intins al lui Robert Roesle despre ,,Elementele grecosti gi turcesti din limba romana“ *8, Autorul face constatarea interesanta ca lexicul limbii noastre ,attt de greu de extirp: si atit de variat vorbegte mai elocvent decit sirdecacioasele stiri istorice ee pot fi distruse eu ugurinja* Urma o lista alfabetica, in care erau cu ins cuyinte vechi si noi, fara indicatia izvorului gi fara separarea im) raat rilor directe de cele indirecte. Multe din ele sint evident gregite, ca es BN Bassey eee < re yan elt Cee < BoA, balaur < Lent cduta < yourdtew, ceafad < Kepa’ 4 ete. Autorul i ee * o coneluzie de naturi istorie’, qu despringe tn sche % AnpnioTis, p. 99. 24 Monavesix, Byz. Kult., p. 29. 25 SANDFELD, p. 24, : Monster pees Kult., p. 4. ‘ . loanip, Dictionar elino-romdnesc, Bu i , Dacunascu, p. 394 : “Se enresti, 1864, vol. H, p. 1099—14 OR, Rozstnn, SAW, L 1865, p, 559612, : : 2 R. Rorsten, SAW, L, 4865, p. 560. é ‘ 1 aA IN SEC. X¥ 12 INFLUENTA GRECEASCA ASUPRA LINBIT ROMANE PINA PD au patruns in himnusz ,ima“, =a e isme grecese un imprumut din romani (citciula)*. Alte elenis! martyr > martir a Se + ilda: us > primul rind prin mijlociren limbii latine, de pilda: ae schola > iskola ,gcoali’, eatholicus > hatolikus raat se »martir“, monasterium > ministire’, musica — ~ s " ; 5 > zs .sinod, - syllabizare > silabizdini nodus > sstnat Cae poatd preciza O parte a venit prin mi, i europene, fara sd se Pi : en 5 eng > remete totdeauna filiera exao oe ,castana eee peremit, onpixdy > selyen ymita it, multe au intral pee locire slava, si anume: d1dKovos, 5 q80Tib ee aprike: cada; Kdpatog > kamat camata ; pulei* 5. Ree spiper*; canwv, carotviov, szappan “> Ouplava, tomer » Pee tie Dar lucrurile nu sint inci bine lamurite si cerce! arile mai au nevole eeue reluate, dupa insigi marturisireg lui Gy. Moravesik : Problema ee v turilor grecesti din limba ungara trebuie de asemenea sa fie examinata in mod temeinic*4, De altfel influenta greceasc& asupra limbilor din preajma Bizan{ului a fost putin urmarita gi un studiu de ansamblu ne lipseste pina in prezent 2°, Academicianul Gy. Morayesik, un stral lucit reprezentant al ei, scrie urmatoarele: ,,Desi sint in curs tot felul de lucrari speciale gi s-a facut mult in aceasta directie si in treout, gtim{a nu poate oferi incd 0 expunere complet si cuprinzitoare a insemniiti{ii si inriuririi Bizantului asupra in- tregii Europe“ *°. Cel dintii care a incereat si dea lista cuvintelor vechi grecesti din Jimba romana a fost G. Ioanid (1864) ; el a ingirat in ordine alfabetiea, dar fara discernamint, elemente greces Vechi alaturi de bizantinisme venite prin slavi ca argat < épyatns, teflin < sb0nvos, logofat < AoyoBETHG, apoi elemente latine de pildi biseried < basilica, botes < baptize, piaira < petra sau etimologii cu totul false, cum ar fi alb < Gigdc, chip < tonoc, cunose

    S-ar putea să vă placă și