www.referat.

ro

CALCULE TOPOGRAFICE

Ansamblul de lucrari efectuate in scopul obtinerii planului sau hartii topografice

poarta denumirea de ridicare topografica. In functie de continutul lor, se disting: ridicari
planimetrice, cand se face doar determinarea pozitiei in plan a punctelor suprafatei
topografice, ridicari nivelitice, cand se face doar determinarea pozitiei pe verticala a
punctelor si ridicari combinate, cand se face determinarea atat a pozitiei in plan, cat si a
pozitiei pe verticala.
Pentru a se elimina masurarile eronate, este necesar ca, prin calcule preliminare,
sa se verifice incadrarea acestora in tolerantele stabilite prin instructiuni tehnice.
Tema lucrarii
Pentru corecta reprezentare in plan a suprafetelor topografice, este necesara
cunoasterea unor calcule topografice pe baza, legate de determinarea pozitiilor punctelor
in functie de un sistem de referinta, legat de suprafata pamantului.
Datele problemei
1. Coordonatele rectangulare spatiale ale punctelor 45 si 51 din reteaua de
triangulare geodezica a tarii.
2. Elementele masurate pe teren pentru determinarea pozitiei in spatiul al
punctului 101: unghiul orizontal , unghiul zenital de panta Z si distanta inclinata d i,
masurata direct cu panglica de otel de 50 m.

51
X51,Y51, Z51

fig 1.1 Schita cunoscand elementele cunoscute initial

(coordonatele) si elementele masurate (unghiuri si distante)
Tabel 1.1
Pct.
statie
45

Pct.
vizat
51
101

Dist
di(m)
123,75

g
94 51c

0g00c00cc
131g 74c

Coordonate absolute
X(m)
Y(m)
Z(m)
2421,69
1833,12
231,96
1726,43
2351,12
164,55

Lucrarea va cuprinde:

Calculul orientarii si al distantei orientarii, din coordonatele punctelor

de triangulatie 45 si 51.

Calculul orientarii directiei 45 - 101, prin transmitere.

Calculul distantei reduse la orizont , d o , si a diferentei de nivel z, dintre
punctul 45 si punctul nou 101.
Calculul coordonatelor relative plane, x si y , ale punctului nou, 101, in
raport cu punctul cunoscut, 45.
Calculul coordonatelor rectangulare spatiale ale punctului nou, 101.

Nr.
Pct.
51
45

Rezolvarea temei:
Poziia punctelor de pe plan se definete fa de un sistem rectangular de axe. n
cazul rii noastre , conform proieciei stereografice pe plan secant unic 1970, sistemul
general de axe s-a obinut lundu-se ca ax a absciselor, proiecia n plan a meridianului
punctului central, situat la nord de Fgra (Ng 0), i a ordonatelor, perpendiculara pe axa
absciselor n punctul central (fig.1.2.). nseamn c, n sistemul general, axele de
coordonate sunt orientate pe direcia punctelor cardinale. Astfel, axa absciselor este
orientat pe direcia sud-nord, iar axa ordonatelor pe direcia vest-est.

Directia de referinta este directia nordului deoarece pe suprafata globului pamantesc,

in fiecare punct trece atat un median geografic, cat si un meridian magnetic, ca directie de
referinta se ia paralela la medianul geografic al punctului central, dusa in punctul
considerat. In acest fel,
orientarea unei directii, AB se defineste ca fiind unghiul facut de paralela la medianul
geografic a punctului central cu directia din teren, masurat in sens direct acelor unui
ceasornic.Orientarea poate lua valori pozitive de la 0g la 400g . In figurile 1.3 si 1.4 se
reprezinta sistemul de axe XOY si orientarea directiei AB, pe globul pamantesc
reprezentat de sfera de raza medie si respective, in planul de proiectie, in care se
redacteaza harta tarii.

fig. 1.3 Orientarea pe glob

Deoarce pozitia punctelor se stabileste pe cale trigronometica, a fost necesara

inlocuirea cercului trigronometric (fig 1.5) cu cercul topografic (fig. 1.6) . La cercul
topografic, ca origine de masurare a orientarilor se ia directia nordului geografic si
centrul de proiectie, iar sensul de masurare si de notare a cadranelor este sensul direct
acelor unui ceasornic.
La calculul orientarii unei directii pe teren un rol important il are unghiul de
calcul, de fapt unghiul redus la primul cadran. Acesta este totdeauna un unghiu ascutit,
format de directia data cu capatul cel mai apropiat al medianului geografic al centrului de
proiectie.


cos

0
III

IV

300g

IV

tg
sin

100g

0
III

cos

cos

tg

II
180

0g

ctg

sin

90

II

200g

270
Fig.1.5. Cercul trigonometric

Fig.1.6. Cercul topografic

Legatura orientare si unghiul de calcul

Legat de determinarea pozitiei in plan a punctelor suprafetei topografice, un
principiu de baza al topografiei il reprezinta reducerea distantelor inclinate, masurate pe
teren direct sau indirect, in planul orizontal. Reducerea distantelor la orizont se face cu
ajutorul unghiului vertical de panta zenital sau de inclinare, masurat pe teren cu un
goniometru. In cazul cand distanta inclinata d i, s-a masurat pe cale directa cu ajutorul
unei rulete sau panglici, reducerea la orizont se face cu una din relatiile (fig.1.8), dupa
cum pe teren s-a masurat unghiul zenital Z sau unghiul de inclinare .
d0 = di sin Z sau d0 = di cos
Zenit

B
di,z

Cu
ajutorul
coordonatelor palare orientarea
directiei, AB, si distanta redusa
la orizont, do, se calculaza
coordoantele relative, xAB si
yAB cu formulele: (figura .8)

d0
A

xAB = do cos AB
yAB = do sin AB

A0

B0

Fig.1.8. Reducerea distanelor nclinate la orizont

Ng
B

Ng

IV

I
A-B
=I

A
IV
A-B

-Y

A
0

Ng

Ng
A

III

III
A-B

II
A-B

A
II

-X
Fig. 1.7 Orientari si unghiuri de calcul
Semnele
coordonatelor
relative ale punctului B, in raport cu
punctul cunoscut A , sunt date de
Ngo
semnele functiilor trigonometrice
cosinus si respectiv sinus, iar semnele
acestora, sunt functii de cadranul in
care se afla orientarea
(AB [0g ,
XB
YAB
B
g
400 ]).
Coordonatele rectangulare
plane ale punctului B vor fi exprimate
XAB AB
in relatiile:
XB = XA + xAB
do
Y
B = YA + yAB
XA
A
Pozitia pe verticala a unui punct
se determina fata de o suprafata de
referinta reprezentata de suprafata de
O
YA
YB
+Y
nivel mediu al marii , numita
supratata de nivel zero. Punctul unde
Fig.1.9. Poziia punctelor pe plan
s-a stabilit nivelul mediul al marii se
numeste reper zero fundamental si de la acest punct se stabilesc pozitiile pe verticala ale
+X

tuturor punctelor. Pentru tara noastra reperul zero fundamental se afla in portul
Constanta, sistemul de cote, numindu-se sistemul Marea Neagra.
Cota absoluta sau altitudinea unui punct este distanta pe verticala, exprimata in
metri, cuprinsa intre suprafata de nivel 0 si suprafata de nivel ce trece prin punctul
considerat.
Diferenta de nivel, dintre doua puncte, este distanta pe verticala, exprimata in
metri dintre suprafetele de nivel ale celor doua puncte, diferenta de nivel este elementul
ce se masoara pe teren prin diferite metode, pe baza ei determinandu-se cota unui punct
in raport cu cota altui punct cunoscut.
In figura 1.10 a se reprezinta determinarea pozitiei pe verticala a punctelor, in
cazul suprafetelor mari de teren, cand suprafetele de nivel sunt aproximativ niste sfere
concentrice, iar in figura 1.10 b, cazul suprafetelor mici de teren , cand suprafetele de
nivel se aproximeaza cu niste suprafete plane si paralele intre ele.
B
Supr. niv. a pct. B

ZAB
A

Supr. niv. a pct. A

Supr. niv.. zero

ZB

A
B
Ao

B1
Bo

B1

ZA
Ao

Bo
b

a
Fig.1.10. Determinarea poziiei pe vertical a punctelor:
a cazul suprafeelor mari;
b cazul suprafeelor mici;
In ambele cazuri cotele absolute ale celor doua puncte sunt: ZA= AA 0 . ZB=
iar diferenta de nivel dintre elemente:
xAB= BB 1
Cu ajutorul diferentei de nivel dintre cele doua puncte, determinata pe baza
elementelor masurate pe teren, cu una din relatiile:
xAB = d1 cosZ d0 ctgZ sau xAB =d1 sin= d0 tg
se stabileste marimea cotei absolute a punctului B in raport cu cota cunoscuta a punctului
A cu formula:
ZB = ZA +zAB ,
unde diferenta de nivel poate avea semnul + sau - , in functie de marimea unghiului
vertical ( Z, [0g , 200g ]).
Pe baza celor aratate mai sus , rezulta ca pozitia punctului B, este determinata in
raport cu punctul cunoscut A, prin coordonatele rectangulare spatiale ( figura 1.11).
BB 0 ,

XB = XA + xAB , YB = YA + yAB , ZB = ZA + zA
unde xAB = d0 cos AB ; yAB = d0 sinAB ; zAB = d0 ctgZ
+Z
+X
B
ZB
Nord
g0

zAB

Zenit

di
B1
Z

ZA

do

A
XB

yAB

Bo

xAB
AB

do

XA
Ao
0

YA
YB
+Y
Fig.1.11. Coordonatele rectangulare spatiale ale punctelor suprafetei
topografice.

1. Calculul orientarii si distantei orizontale din coordonatele punctelor de

triangulatie 45 si 51
In calculele topografice, apare necesitatea calcularii orientarii si distantei
orizontale din coordonatele rectangulare plane ale punctelor, numita si problema inversa,
spre deosebire de calculul coordonatelor relative functia de orientare si distanta orizontala
, ce poarta denumirea de problema directa.
Dandu-se punctele 45 si 51 prin coordonatele rectangulare plane (tabel 1.1 , si
coloanele 6 si 7 ), se calculeaza mai intai coordonatele relative.
x45-51 = X51 X45 = 2421,69 1726,43= 695,26 m
y45-51 = Y51 Y45 = 1833,12 2351,12 = - 518,00 m

X
B

0g(400g)
Ng

AB

IV

I
A

100g
Y

300
-Y
A
III

AB

AB

II
2

X
B

-X

-Y

Fig.1.12. Coordonatele relative, orientarile si unghiurile de calcul in cele patru

cadrane
X
51

-y
IV +
x
45-51

45

+Y

Fig.1.13.Orientarea directiei 45-51

Stabilirea cadranului si orientarii

Tabelul 1.2
Coordonatele
rectangulare
+x
+y
-x
+y
-x
-y
+x
-y

Cadran

Obtinerea unghiului de calcul

Orientare

I
II
III
IV

-cand | x|>| y| se ia
I = arctg (| y|/| x|)
-cand | x|<| y| se ia
I = arctg (| x|/| y|)

=I
=200g-II
=200g+III
=400g-IV

Deoarece x45-51 este pozitiv , iar y45-51 este negativ conform figurilor 1.12 si
1.13 ca si a tabelului 1.2, rezulta ca orientarea directiei 45-51 se afla in cadranul IV, si
deci si expresia orientarii va fi 45-51=400g -IV. Avandu-se in vedere ca |+ x| > |- y|,
respectiv |684,26|>|-518,00|, unghiul de calcul, IV , se afla cu relatia tangentei , pentru a
avea un raport subunitar.
IV = arctg(|y|/| x|) = arctg (|-518,00|/|684,26|) = arctg 0,745045
Cu ajutorul tabelelor trigonometrice sau a minicalculatorului cu functii se obtine
pentru unghiul de calcul valoarea
IV =40g 76c 41cc
dupa care, marimea orientarii directiei va fi
45-51=400g -IV= 400g-41g 25c 16cc = 359g 23c 59cc
distanta orizontala dintre cele doua puncte se calculeaza cu relatia :
si

Egalitatea celor doua marimi reprezinta si un control de calcul al orientarii. In

cazul in care se cere doar marimea distantei orizontale fara orientare, pentru calcul se
foloseste relatia:

2. Calculul orientarii directiei 45-51, prin transmitere

Orientarea unei directii, 45-101 , se poate afla cunoscundu-se orientarea unei
directii de referinta, 45-51 , si unghiul orizontal, , masura de teren, cu teodolitul, intre cele
doua directii, tabelul 1.1 coloana 5, folosindu-se formula.
45-101=45-51 + = 358g 74c 84cc + 131g 74c = 490g 97c 59cc

Fig.1.14.
Ng

51
(X51 Y51 Z51)

45-101

diZ

101

45
(X45 Y45 Z45)

45-51

Calculul orientarii prin transmitere

Fig.1.15. Calculul distantei reduse laorizont si a diferentei de nivel

Daca suma obtinuta depaseste 400g , asa cum s-a intamplat in exemplul dat, se
scade un cerc , acesta deoarece orientarea poate lua valori doar intre 0g si 400g. In acest
fel orientarea va fi
45-101=490g 48c 84cc 400g = 90g 97c 59cc

3.

Calculul distantei reduse la orizont d0 , a diferentei de

nivel, Z, dintre punctul cunoscut, 45, si punctul nou , 101

Asa cum s-a aratat, pe baza elementelor masurate pe teren distanta inclinata , di , si
unghiul zenital de panta , Z se calculeaza distanta redusa la orizont d0 si diferenta de nivel
Z cu relatia:
d0 = di sinZ = 123,75 sin 94g 51c = 123,29 m
d0 = di cos=123,75 cos 5g 49c = 123,29 m
In pratica , in mod curent, pentru calculul diferentei de nivel se foloseste relatia :
z45-101=d0 ctgZ = 123,29 ctg 94g 51c = 10,65 m
z45-101=d0 tg = 123,29 tg 5g 49c = 10,65 m
4. Calculul coordonatelor relative plane ,x si y ale punctului nou 101
, in raport cu punctul cunoscut, 45
Coordonatele relative plane se calculeaza pe baza , coordonatelor polare,
orientarea si distanta redusa la orizont cu relatiile (figura 1.15).
x45-101 = d0 cos 45-101 = 123.29 cos 90g 97c 59cc= 17.41 m
y45-101 = d0 sin 45-101 = 134,24 sin 90g 97c 59cc= 122,02m
Intrucat directia 45-101 este orientata in cadranul I inseamna ca ambele functii
tigronometrice sunt pozitive deci si coordonatele relative vor fi pozitive asa cum ar
rezulta din calcul.
X
Ng
XB

YAB

XAB

A-B

XA
A
O
YA
YB
Y
Fig.1.16. Calculul coordonatelor relative si absolute plane.
5. Calculul coordonatelor rectangulare spatiale ale punctului nou, 101
Coordonatele rectangulare spatiale ale unui punct nou, de exemplu 101, se obtine
prin insumarea algebrica a coordonatelor rectangulare spatiale ale punctului cunoscut de
exemplu 45, cu coordonatele relative rezultate din calcul ( figura 1.10 . partial figura 1.15
) astfel:
X101 = X45 + x45-101 = 1726,43+17,41 = 1743.84 m
Y101 = Y45 + y45-101 = 2351,12+122,02= 2473,14 m
Z 101 = Z45 + z45-101 = 164,55+10,65= 175,20 m

In acest fel, se determina din aproape in aproape coordonatele punctelor

caracteristice ale detaliilor de pe suprafata topografica, cu ajutorul carora se redacteaza
planurile si hartile topografice.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate