Istoria inventiilor

Afla cine a inventat ... si cum ...

Papusa Barbie
A fost inventata in 1959 de Ruth Handler. Ideea i-a venit cand a vazut ca fetitei ei ii face
mare palcere sa se joace cu papusi adult facute din hartie. S-a incercat prin papusa Barie!
ca "visul fiecarei fetite sa fie proiectat in viitor. " - Ruth Handler. #apusa a fost numita
Barie!$ dupa numele fetitei lui Ruth Handler$ Barara. Barie! a fost introdusa in lume la
American %o& 'air in (e) *or+. In primul an$ s-au vandut ,51.--- de papusi Barie! cu un
pret de ,. pe ucata.
#rima cariera a lui Barie! a fost de manechin de moda adolescent. /e-a lun0ula anilor$
Barie! are peste 1- de profesii2 dentist$ astronaut 3in 1945$ 1914$ 19956$ star roc+$
candidata la presedentie$ profesoara$ medic veterinar$ soldat$ cantareata. Barie! care
mer0e la cole0iu a fost introdusa in 1945. In 1975 a fost introdusa prima papusa Barie!
ca fiind atlet olimpic. In 1915 ea aprimit primul sau computer.
#apusa Barie! a fost introdusa in 8uropa in 1941. Acum$ papusa Barie! este faricata in
mai mult de 15- de tari din lumea intrea0a si a reprezentat peste 55 de natiuni diferite. In
191- au fost introduse primele papusi Barie! ne0resa si hispanica. In fiecare secunda$ 9
papusi Barie! se vand in lume.
#apusa Barie! are 5, de animale de casa2 91 de caini$ 19 cai$ , ponei$ 4 pisici$ un
papa0al$ un cimpanzeu$ un urs panda$ o 0irafa si o zera.
(umele intre0 al papusii Barie! este "Barie :illicent Roerts". 8ste din ;illo)s$
;isconsin si mer0e la scoala ;illo)s Hi0h School.
Are 5 surori2 S+ipper! introdusa in 1945$ %utti$ Stacie! introdusa in 1999$ <ell&!
introdusa in 1995 si <riss&! in 1999. Barie! are si un prieten <en! introdus la 9 ani dupa
aparittia ei. <en! a fost numit dupa cel de-al doilea copil al lui Ruth Handler.
/in 1959 au fost produse mai mult de 1 miliard de costume pentru Barie! si prietenii ei.
Hainele au fost create de mari desi0neri de moda2 desi0ners *ves Saint =aurent$ >hristian
/ior$ ?alentino$ #err& 8llis$ @scar de la Renta$ and Bo :ac+ie. Semnatura coloristica a lui
Barie! este "rozul Barie". In 1999 a celerat 5- de ani de la lansare ca fiind cea mai
populara papusa din lume. #ana sa se inventeze papusa Barie!$ toate papusile erau
eelusi.
Blue Jeans
8ste cel mai faimos articol de imracaminte si a fost inventat de catre =evi Strauss. =evi a
emi0rat din Aermania in Statele Bnite in 1175 si a petrecut cativa ani la (e) *or+ invatand
si facand comert cu postavuri. In acelasi timp$ in >alifornia a izucnit C0oana dupa aurC si a
aparut o nevoie foarte mare de produse care sa sustina aceasta activitate. 8l paraseste (e)
*or+-ul si se muta in >alifornia impreuna cu sora si cumnatul sau. Isi deschide un ma0azin
cu unelte pentru mineri$ in care a adus si un alot de panza foarte rezistenta$ intentionand
sa o vanda celor care vroiau sa-si confectioneze coviltire sau corturi.
=a scurt timp$ un comerciant il viziteaza si se intereseaza de aceasta panza. Ii spune lui =evi
ca ar treui sa produca pantaloni din aceasta panza$ pentru ca erau foarte utili celor care
cautau aur in mine. Asa ca =evi Strauss a inceput sa produca pantaloni care au avut un
succes nemaipomenit printre mineri. Sin0ura oiectie a acestora era ca pantalonii respectivi
erau foarte aspri. Strauss a inlocuit panza cu o alta mai moale$ denumita Cpanza de docC pe
care a adus-o din 'ranta$ dintr-o localitate numita Cde (imeC.
(umele de CjeansC vine de la denumirea data de marinarii din Aenova$ pentru ca din
aceasta panza se confectionau uniformele lor. /enumirea de ClueC 3alastru6 a fost data
pentru ca panza din care se confectionau acesti pantaloni era vopsita in alastru 3culoare
care se otinea usor din niste plante foarte raspandite in BSA si >anada6.
@ alta prolema foarte mare insa la acesti pantaloni erau uzunarele pentru ca se rupeau
foarte repede. Bn client numit Daco /avis a avut ideea de a folosi capse care sa prinda
uzunarele de pantaloni mai ine. /avis a vorit despre aceasta idee lui =evi Strauss si
impreuna au patentat-o in 1179. Astfel ca$ Strauss a inceput sa produca acesti pantaloni
folosind capse din cupru.
In 1114$ =evi a cusut o eticheta din piele pe pantaloni care reprezenta ima0inea a doi cai
care tra0 in parti opuse de o pereche de Clue jeansC. Acesta arata cat de rezistenti sunt
pantalonii facuti de =evi Strauss. Blue Deans au ajuns celeri datorita filmelor despre co)o&
facute la Holl&)ood.
Becul
#rimul ec a fost inventat in 11-- de Humphr& /av&$ un om de stiinta en0lez. 8l a inventat
o aterie si a conectat la ea 9 fire si o ucata de caron. >aronul s-a aprins producand
lumina. Acesta tehnica de otinere a luminii s-a numit arc electric. Se considera insa ca
lumina electrica a fost inventata consecutiv de 9 oameni2 %homas 8dison in SBA si de Sir
Doseph ;ilson S)an in An0lia. >a sa se creeze lumina$ este nevoie de un filament intr-un
alon fara oEi0en pentru ca oEi0enul face ca filamentul sa arda cu flacara. #rimul care a
inventat ecul a fost S)an si a descoperit ca un filament facut din caron functioneaza. 8l a
avut proleme insa cu vidarea ulului de sticla - scoaterea completa a oEi0enului din ul.
8dison a eEperimentat alte sute de filamente confectionate din diverse materiale. In 1179 el
a construit un mic ec pentru a fi utilizat in locuinte. =a inceput$ filamentul insa nu a rezistat
decat cateva ore si s-a ars. =a sfarsitul anilor 111- a produs un ul care a luminat 1.5--
de ore.
Bicicleta
8ste posiil ca ideea icicletei sa eEiste din 159,. In caietul de notite al lui =eonardo /a
?inci a fost 0asit un desen al unei masinarii care seamana cu icicleta. @ficial se considera
ca in 149- un francez a inventat prima icicleta care avea 9 roti de metal puse in linie si
prinse cu un cadru de lemn$ fara are pentru tinerea mainilor. Se statea pe o perna pe
cadru si icicleta era pusa in miscare impin0and cu picioarele in pamant. In 1114$ un noil
0erman a inventat prima icicleta cu un sitem de condus care avea 0hidon prins de roata
din fata astfel incat sa permita virajul. Imunatatirile au fost aduse mai tarziu de alti
inventatori francezi$ 0ermani si en0lezi. In 11,9 s-au adau0at pedalele. In 1149 s-au
adau0at rotile foarte mari care ajutau la o parcur0ere unei distante mai mari cand se dadea
o data din pedale. S-au produs insa multe accidente pentru ca scaunul era la mare distanta
de sol. Aia in 111- en0lezul Dames Starle& a inceput sa farice iciclete in modele
apropiate de cele de azi.
Telescopul
%elescopul este cel mai important oiect de studiere a astronomiei. 'unctionarea lui se
azeaza pe colectarea luminii radiate de oiecte. >a si alte cateva inventii$ se considera ca
mai multi oameni au inventat telescopul. Bnii oameni de stiinta cred ca l-a inventat in 14-1
Hans =ippershe&$ un producator de lentile din @landa. 8l a descoperit ca daca pui 9 lentile
intr-un tu$ oiectele de la distanta par sa fie mai apropiate. 8l insa nu a facut niciodata un
telescop. :arele om de stiinta italian Aalileo Aalilei a ramas in istorie ca inventator al
telescopului. Acest model cuprindea doar lentile din sticla. In secolul F?II Aalileo a
revolutionat astronomia prin folosirea telescopului in studierea spatiului. 8l a descoperit
planeta Dupiter si cei 5 mari sateliti ai ei$ petele solare de pe Soare$ craterele de pe =una.
#rimele telescoape aveau un sistem de lentile din 0eam sau o0linzi pentru a detecta lumina.
%elescopul "simte" de 45-.--- de ori mai multa lumina decat ochiul uman. In 17-5$ Isaac
(e)ton a creat un nou concept de telescop care nu a mai folosit lentile de sticla ci un sistem
de o0linzi. Acest nou concept marea oiectele de milioane de ori spre deoseire de
telescopul care folosea lentile din sticla. >el mai puternic telescop este Hule Space
%elescope si el se afla in spatiu$ se invarte in jurul #amantului ca un satelit. H.S.%. transmite
ima0ini ale oiectelor din spatiu mult mai detaliate decat cum se vad cu alte telescoape. A
fost lansat in spatiu in aprilie 199- si reparat in 199,. A fost numit dupa astronomul
american 8d)in Hule.
Bomboanele
Ideea 0ustului de dulce a fost descoperit pentru prima data de oamenii cavernelor care
mancau miere. /e-a lun0ul timpului$ e0iptenii$ araii si chinezii au preparat fructe si alune
invelite in miere. In 8uropa$ in 8vul :ediu$ costul ridicat al zaharului a facut ca omoanele
sa fie o delicatesa pe care si-o permiteau doar oamenii o0ati. Bomoanele din zahar topit
au devenit cunoscute in secolul F?II in An0lia si in coloniile americane. Bomoanele se otin
simplu$ prin dizolvarea zaharului in apa. /iferitele temperaturi de incalzire determina tipul
de omoane2 temperaturile ridicate fac omoanele tari$ temperaturile medii fac
omoanele moi si temperaturile joase fac omoanele care se mesteca 3jeleurile6.
'aricarea dulciurilor s-a dezvoltat rapid ca industrie la inceputul secolului FIF prin
descoperirea sucului dulce din sfecla. 'aricarea omoanelor tari din menta sau dropsuri
din lamaie a devenit foarte populara.
Vata de zahar ars
?ata de zahar ars este facuta din zahar topit si tors intr-un fir sutire ca un fir de umac. A
fost inventata in 1197 de ;illiam :orris si Dohn ;harton$ faricanti de dulciuri din
%ennessee$ SBA. 8i au inventat un dispozitiv care topeste zaharul intr-o cupa care se invarte
si care are niste 0auri sutiri. /upa cum cupa se invarte$ zaharul caramelizat este fortat sa
iasa prin acele 0auri rezultind un produs pufos care seamana cu umacul si care se topeste
in 0ura.
Ciocolata
Istoria ciocolatei incepe o data cu descoperirea Americii. >and >ristofor >olum s-a intors
din a 5-a lui calatorie in =umea (oua$ a adus re0elui 'erdinand si re0inei Izaela oae de
cacao. In timpul invaziei in :eEic a lui HernC >ortCin 1519$ indienii azteci au fost 0asiti
folosind oae de cacao in prepararea unei auturi re0esti $ numita ChocolatlC adica lichid
fierinte. %ratau aceasta autura ca fiind Cancarea zeilorC ChocolatlCera foarte amara$ drept
pentru care$ >ortCsi insotitorii lui au emis ideea indulcirii ei cu trestie de zahar. %ot ei au
luat acesta autura in Spania si au imunatatit-o$ punandu-i scortisoara si vanilie. Au decis
ca autura are 0ust mai un daca este servita fierinte. (oua autura a prins foarte ine$
mai ales la aristocratii spanioli. Spaniolii au inceput sa planteze cacao in coloniile lor dind
nastere unei afaceri prospere. 8i au tinut secret aceasta industrie multe sute de ani dar
niste calu0ari spanioli au lasat pana la urma ca secretul sa scape. Aceasta autura s-a
raspandit repede in 8uropa si in 1457 a aparut una dintre cele mai faimoase case en0lezesti
de ciocolata. In 1191 au aparut tehnici mecanizate de macinare a oaelor de cacao 3presa
pentru oaele de cacao6 care a dus la scaderea pretului ciocolatei. /atorita acestei prese a
fost imunatatita si autura din cacao pentru ca prin presare era stoarsa 0rasimea pe care o
contineau oaele de cacao. In secolul FIF au fost 9 mari revolutii in istoria ciocolatei2 o
companie en0leza a produs prima ciocolata solida de mancat - ciocolata fondanta fina si
matasoasa$ iar in 1174$ elvetianul /aniel #eter a introdus laptele in ciocolata si a creat un
produs care si astazi aduce ucurie2 ciocolata cu lapte. In America a avut un mare succes si
s-a dezvoltat foarte repede. In 1745 a aparut prima farica de ciocolata. In prezent$
0uvernul american ii recunoaste rolul. >iocolata face parte din ratia soldatilor americani inca
din timpul celui de-al /oilea Razoi :ondial si este nelipsita din dieta astronautilor.
Cosmeticele
Arheolo0ii au 0asit evidente ale eEistentei produselor cosmetice in 80ipt datand mult mai
inainte de anul 5--- I.>. Au 0asit oiecte vechi cu farduri de ochi si dovezi ale folosirii
un0uentelor frumos mirositoare. In 80ipt se aplica pe fata o pasta verde stralucitoare din
minerale de cupru care dadea culoare si definea trasaturile fetei. Se foloseau uleiuri
parfumate si se pictau sprancenele cu fard de ochi 3o crema facuta din 0rasime de oaie si
praf de plum6. >osmeticele 0recilor erau pastrate in cutii complicate. Rujul inrosea orajii
si erau folosite pudre ale pentru indreptarea ridurilor. 'emeile foloseau ca ruj culoarea
ocru$ un clei cominat cu fier. >a sa arate mai tinere$ isi pictau palmele cu henna$ o culoare
rosu-maronie. In >hina si Daponia foloseau crema din praf de orez cu care isi pictau in al
fata si parul$ isi smul0eau sprancenele iar dintii erau colorati in ne0ru sau auriu. Romanii
foloseau eEcremente de crocodil pentru noroiul din ai$ faina de orz si unt pentru cosuri$
0rasime de oaie si san0e pentru lustruirea un0hiilor. Baratii si femeile isi vopseau adesea
parul in lond. ?opselele erau foarte caustice si multi au chelit treuind sa poarte peruci. In
8vul :ediu de 8st au aparut parfumurile cu alcool vandute in 8uropa de cruciati. Re0inele
din Italia foloseau ruj de uze roz. #e timpul re0inei 8lisaeta a An0liei colorarea parului in
rosu era o adevarata moda. 'emeile dormeau de asemenea cu ucati de carne cruda pe fata
pentru prevenirea ridurilor. In 8uropa cosmeticele erau folosite de aristocratie$ de
persoanele de la curtile re0ale. 'ranta si Italia devin centrul producerii lor. 'olosirea
plumului in producerea cosmeticelor a provocat multe proleme fizice si chiar moartea.
>ea mai lar0a utilizare o are rujul rosu de uze. #rodusele cosmetice s-au dezvoltat odata
cu industria filmului si a modei.
Deodorantul
#rima formula de deodorant a fost inventata in 1111 de un inventator necunoscut in
#hiladelphia si a fost recunoscut ca fiind primul produs care previne mirosul. In 195- Helen
Barnett /iserens s-a alaturat echipei de productie a primului deodorant si la su0estia unei
cole0e$ au dezvoltat impreuna pe furis un alt deodorant numit Call pointCnspGpen -
deodorantul cu ila. Acest nou tip de aplicator de deodorant a fost testat si produs in
America in 1959. #rodusul a fost un succes. In 194-$ faricile de deodorante se preocupau
de cum sa otina deodorantele aerosol intr-un tu inchis. #rimul deodorant aerosol a fost
lansat in 1945.
Parfumul
#arfumul este vechi de sute de ani. >uvantul CarfumCnspGvine din cuvintele latine Cer
fumeCnspG- prin fum. Bna din cele mai vechi intreuintari ale parfumului este arderea
esentelor si ierurilor aromate folosite in serviciile reli0ioase. 80iptenii au fost cei care au
introdus parfumul in cultura lor$ apoi chinezii$ hindusii$ israelitii$ araii si 0recii. In 80ipt$
folosirea sticlutelor pentru pastrarea parfumului dateaza din anul 1--- I.>. 80iptenii au
inventat sticla iar sticlutele pentru parfum au fost unele dintre cele mai utilizate oiecte din
sticla. 80iptenii isi un0eau corpurile cu uleiuri aromate si le foloseau atat ca produse
cosmetice cat si cu uz medicinal. Btilizarea parfumului s-a raspandit apoi in Arecia$ in Italia
si in lumea islamica. #arfumul s-a ucurat insa de succes in secolul F?II mai ales in 'ranta.
=a curtea re0ala$ parfumul nu era folosit numai pe piele ci si pe moila si haine. In secolul
F?III s-a inventat apa de colonie care se amesteca in apa pentru aie si in vin ca apa de
0ura. Sticlutele devin populare pentru amalarea parfumului si desi0nul lor incepe sa ia
amploare. >hiar se fac aliante intre producatorii de parfumuri si producatorii de sticlute
pentru eEclusivitate. Apar marile case producatoare de parfum2 >ot&$ >hanel.
Creionul
In Roma antica$ scriii 3cei care stiau sa scrie6 scriau pe papirus 3o forma timpurie a hartiei6
cu un varf sutire de metal numit Ct&lusCfacut la inceput din plum. In 1545$ neamtul-
elvetian >onrad Aesner a faricat primul instrument de scris. Bn 0rafit a fost introdus intr-o
ucata de lemn. (umele de CrafitCvine din 0reaca de la cuvantul CrapheinCcare inseamna "a
scrie". Arafitul 3caron ne0ru6 a inceput sa fie folosit foarte mult dupa ce a fost descoperit
un mare depozit de 0rafit in An0lia in 1545. Arafitul lasa un scris mai intunecat decat
plumul dar este atat de moale si de fra0il$ incat treuie introdus intr-un suport de lemn.
Asa s-a nascut creionul din lemn. In 1795 (icholas DacHues >onte 3un ofiter francez in
armata lui (apoleon6 a inventat o metoda noua de ardere a 0rafitului pisat amestecat cu un
liant. %aria creionului depinde de cat lut pastreaza 0rafitul 3lutul este folosit ca liant6.
:ijlocul unui creion inca se mai numeste "plum"$ desi el este facut din 0rafit netoEic. Azi$
faricarea creioanelor inca are la aza principiul inventat de (. D. >onte.
Hartia
Inca din anul ,--- I.>. papirusul este folosit in 80ipt ca primul suport de scris$ inainte de
folosirea hartiei. 8ra confectionat din fasii de papirus presate. Hartia$ asemanatoare cu cea
de azi$ a fost facuta pentru prima data in anul 1-5 /.>. de un eunuc de la curtea
imparatului Ho %i in >hina. Se crede ca la inceput s-a faricat din teEtile nefolositoare si apoi
coaja de dud si alte plante din care se produceau tesaturile. Hartia s-a produs numai in
>hina timp de 5-- de ani. In anul 41- a fost introdusa in Daponia$ iar in 75- in Asia
>entrala. In 8uropa a fost adusa de :ood si s-a produs prima data in anul 115- in Spania$
dupa care producerea ei s-a dezvoltat si in restul 8uropei. In 8uropa$ hartia se otinea din
teEtile nefolositoare. >and a aparut tiparul$ a crescut cererea de hartie si s-a inre0istrat o
criza de teEtile$ ceea ce a dus la 0asirea altor materii prime pentru faricarea hartiei. In sec.
FIF au inceput sa fie folosite firele tulpinilor plantelor. In 1791 (icholas-=ouis Roert a
facut prima masina de faricare a hartiei care producea doar o sin0ura foaie de hartie o
data. In timp$ lemnul a devenit prima sursa de fira in faricarea hartiei$ iar firele teEtile
inca se folosesc in faricarea hartiei tari. >hiar daca hartia este facuta acum de masini$
procesul de aza este acelasi. 'irele din plante sunt separate si udate$ apoi sunt filtrate
intr-un cuptor si presate ca sa dea afara cat mai multa apa. Apa ramasa se va evapora si ea
in timp ce firele sunt presate tot mai mult pentru ca hartia sa fie plata.
Ochelarii
>hinezii au folosit pentru prima data sticla colorata ca un accesoriu care se presupunea ca-i
da puteri ma0ice celui care o poarta. %ot ei se presupune ca foloseau si lupa. Imparatu (ero
al Imperiului Roman folosea un smarald prin care se uita cand urmarea luptele de 0ladiatori
ca sa-si fereasca ochii de soare. Se crede insa ca Ro0er Bacon$ un inventator medieval$ a
descoperit in 1949 ma0nifica proprietate a lentilelor de a ajuta vederea. /upa 9- de ani$ in
'lorenta$ Italia$ inventatorul Alessandro di Spina a facut prima pereche functionaila de
ochelari. /esi ochelarii functionau$ oamenii de stiinta nu intele0eau eEact cum ajuta
vederea$ pana cand$ in 14-5$ Dohannes <epler a eEplicat cum functioneaza dupa ce a
descris de fapt cum functioneaza ochiul. In 1715 Benjamin 'ran+lin a creat ochelarii cu 9
lentile care se aseaza pe nas. In 1197 Aeor0e Air& a facut ochelarii cu lentile rotunde care
corectau asti0matismul 3o defectiune a ochiului care il face sa vada ca printr-o ceata6. Azi
medicul oftalmolo0 eEamineaza ochii si staileste defectele de vedere. 8l prescrie ochelarii
corecti pentru indreptarea defectelor de vedere si toate atriutiile lentilelor.
Piscina
Arheolo0ii au 0asit dovezi ale eEistentei piscinei inca din anul 9.5-- I> in 80ipt. 8le erau de
asemenea populare in antichitate si in Arecia$ Roma si Asiria. In Roma$ inotul facea parte
din educatia aietilor. /e aceea romanii au construit primele piscine. Se crede insa ca primul
care a construit o piscina incalzita a fost Aaius :aecenas$ in Roma in primul secol I.>.
@amenii insa au continuat sa inoate in lacuri sau rauri pana la mijlocul secolului FIF. In
11,7$ in =ondra$ An0lia$ eEistau deja 4 piscine cu tramulina pentru sarituri. >and au
inceput jocurile olimpice in 1194 a crescut polularitatea inotului.
Sursa2 >uriozitati - 8ducatie copii http2IIforum.7p.roI>uriozitati.aspEC
0JpostsKtJ551LiEzz97B%j,l1)