SENSURILE MANAGEMENTULUI

Managementul ca proces - ansamblul activitatilor de

dirijare a unui sistem catre atingerea unui scop propus.

Organizatia este un sistem cibernetic.

X=
Y=

Functiile managementului
-

planificare

organizare

coordonare

comanda

control

Managementul ca disciplina

Ansamblul de concepte, principii, legi, norme etc.

Disciplina de interferenta, integratoare, globala.

- discipline generale (matematica, etc.)
-

discipline sociale (filozofie, drept etc.)

discipline economice (economie, finante)

discipline tehnice etc.

Managementul ca personal

Ansamblul de persoane implicate in dirijarea

sistemului catre scopul propus
Dilema managerului.

B.

Manage
mentul ca
mijloc de a
face
cariera

MANAGEMENTUL - STIINTA SAU ARTA

Generalizari, abstractizari

Sistem condus

Activitati participative

Teoria
managementului
(stiinta)

Rezultate,
Practica
managementului
(arta)

ABORDAREA MANAGEMENTULUI
D. EVOLUTIA MANAGEMENTULUI

Managementul empiric

Managementul clasic

Managementul modern

Managementul empiric
-

bazat pe experienta si intuitie

Managementul clasic

Criteriile de clasificare
-

natura conceptelor si metodelor utilizate

functiile conducerii

functiile organizatiei

Scoli manageriale
- scoala clasica - traditionalista
-

scoala relatiilor umane

scoala matematic-cantitativa

scoala sistemica

1.Scoala clasica
Rezulta din:
o

abordarea anglo-saxona - F.Taylor;

abordarea latina - H.Fayol.

Caracterizare:

utilizeaza concepte si instrumente economice;

functiile sunt tratate in ansamblu cu accentul pe

functia de organizare;

se accentueaza functia de productie.

Contributiile lui Taylor:

o

acorda importanta organizarii stiintifice a locului

de munca;

inlocuieste
stiintifice;

promoveaza
armonizare;

metodele
principii

traditionale
de

cu

colaborare

cele
si

accentueaza rolul productivitatii individuale a

muncii.

Contributiile lui Fayol:

abordarea intreprinderii in ansamblul sau;

a delimitat 5 functiuni ale intreprinderii
(productie, comerciala, financiara, contabila, de
securitate);
a formulat cele 5 atribute ale conducerii;
a pus bazele principiilor generale ale
managementului industrial, care sunt si in prezent
actuale;:
-

diviziunea muncii in conducere;

echilibrul autoritate-responsabilitate;

disciplina;

decizia unica (unitate de comanda si

de program);
succesiunea la conducere;
primatul interesului firmei asupra
celui particular;

motivarea si stimularea personalului;

centralizarea;

ierarhia;

ordinea (organizarea);

echitatea (tratarea
personalului);

stabilitatea;

initiativa;

unitatea personalului.

echilibrata

Limite:
-

acordarea unei importante reduse factorului

uman;

orientarea
rigida
spre
maximizarea
productivitatii conducatorului individual;

2.

urmarirea cu orice pret a eficientei economice;

abordarea intreprinderii ca un sistem inchis cu
accent pe structura sa formala.

Scoala relatiilor umane - intemeiata de Elton Mayol.

Caracterizare:
-

folosirea conceptelor si metodelor sociologice si

psihologice;

abordarea cu prioritate a functiilor

coordonare, organizare, antrenare, evaluare;

de

Contributia lui Mayol:

-

situarea resursei umane pe primul plan in

procesul de conducere;

stabilirea unor principii, reguli, metode de

valorificare superioara a potentialului uman;

Contributia lui Mc Gregor:

Teoria X:
-

fiinta umana este predispusa la delasare;

oamenii
trebuie
indeplinirea sarcinilor;

fortati

pentru

fiinta umana medie prefera sa fie

condusa.

Teoria Y:
-

oamenii considera munca tot atat de

necesara ca odihna, sportul;

pentru realizarea sarcinilor nu este

necesara forta ci un autocontrol sau
motivare;

omul mediu invata in conditii normale;

omul demonstreaza ca dispune de
creativitate, imaginatie in rezolvarea
problemelor.

Limite: exagerarea rolului miscarii sindicale.

3.

Scoala cantitativ-matematica
Caracterizare:
-

folosirea conceptelor si metodelor provenite din

matematica si statistica;

abordarea, in special, a functiilor de previziune

si organizare

se au in vedere functiunile de cercetaredezvoltare, productie, comerciala;

Contributii:
-

scientizarea conducerii microeconomice pe

planul tratarii teoretice si pe cel al laturii
metodologico-aplicative;

rigurozitatea si precizia analizarii si conceperii

solutiilor de conducere de o maniera mult
superioara celorlalte scoli.

impiedica luarea in considerare a elementelor

calitative;

impsibilitatea abordarii adecvate a tuturor

functiilor conducerii.

Limite:

4.

Scoala sistemica
Reprezinta:
-

sinteza a aspectelor pozitive specifice scolilor

precedente;

curentul
contemporan.

dominant

in

managementul

Caracterizare:
-

utilizarea unui ansamblu de concepte si metode

provenite din alte stiinte;

abordarea sistemica a relatiilor de conducere;

acordarea unei atentii relativ egale celor 5

functii de conducere;

analizarea unitatii ca sistem si a functiunilor ca

subsisteme.

Contributii:
-

abordarea unitatilor economice intr-o optica

multidisciplinara, integratoare, pornind de la
obiectivele acesteia;

favorizarea conceperii si implementarii de

solutii de conducere complexe si foarte eficiente.

Concluzii
o

scoala
materiale;

scoala
umane;

o
o

traditionalista managementul
relatiilor

umane managementul

resurselor
resurselor

scoala cantitativa managementul resurselor financiare;

scoala
sistemica managementul
informationale.

resurselor

Managementul modern

Managementul modern aplicat astazi in statele

industrializate dezvoltate nu mai pastreaza pure caracteristicile
ce au delimitat una sau alta din scolile managementului ci
imprumuta elemente pozitive din acestea si le sintetizeaza in
forme proprii, specifice. {n timp ce in unele tari managementul
este influentat de traditia istorica (mai ales in Japonia managementul de "tip J", dar si in Germania) in altele
managementul a fost conditionat in mod hotarator de sistemul

economic centralizat de comanda (tarile est europene, inclusiv

URSS).
Statele Unite ale Americii practica managementul specific
de "tip A" in "traditia anglo-saxona", in timp ce in Franta si alte
tari continua "traditia latina".
In cautarea performantelor, nici aceste sisteme nu raman
pure. {n prezent asistam la "transplantul" metodelor paternaliste
Japoneze in firmele americane de prestigiu (IBM, General
Electric, General Motors, Hewlett-Packard s.a.) rezultatul fiind
numit "management tip Z".
Managementul de "tip J" necesita cateva explicatii. Avand
originea in traditiile ierarhiei feudale (tabelul 1.2.)
managementul J are drept caracteristica dominanta
paternalismul japonez: prin angajarea pe viata a salariatilor se
atinge un dublu scop:
-

se retin in intreprindere salariati priceputi;

se franeaza miscarea sindicala si revendicativa.

Ca urmare disciplina muncii este remarcabila, absenteismul

aproape inexistent. Productivitatea muncii este crescuta chiar pe
seama intensitatii muncii. somajul se mentine la cote foarte
scazute, deoarece concedierea se aplica numai dupa ce s-au
epuizat toate celelalte mijloace (recalificare, transferare,
pensionare).
Particularitati ale managementului "tip J":
-

luarea deciziei prin consens

metode de conducere mai putin autoritare

comunicare supla in cadrul firmei

imbinarea
structurilor
centralizate cu cele descentralizate

identificarea intereselor salariatilor cu interesele

firmei

aplicarea strategiilor ofensive (chiar agresive)

PATERNALISM IND.
FEUDALISM

organizatorice

Originea feudala a paternalismului industrial japonez

Chiar statul Japonez se implica puternic intr-o politica
economica ofensiva, vizand in principal:
Masuri financiare
Credite pe termen lung si cu dobanda redusa; investitii
directe ale statului in anumite intreprinderi
Masuri fiscale
Reduceri sau suspendari de impozite pentru stimularea
exporturilor, introducerea de tehnologii noi, introducerea
echipamentelor antipoluante; subventii de stat pentru anumite
intreprinderi si ramuri
Masuri administrative
Orientari ale statului, ministerelor etc. - cunoscute sub
numele de "Gyosei Shido" cu scopul de a sprijini ramurile
industriale de varf.