Universitatea Dunarea de jos Galati

Facultatea S.I.A.
Specializarea IPA
Grupa 2A21

PROIECT P.M.C
Indrumator :
Asist.Dr.Ing. Octavian Baston
Student:
Grigoras Daniel

An universitar
2014-2015

Tema proiect :
Sa se prezinte si sa se detalieze operatiile de
conservare aplicate la fabricarea Berii Brune .

Cuprinsul proiectului

1. Introducere ;
2. Schema tehnologica de fabricare a berii brune ;
3. Bazele teoretice ale opearatiilor de conservare aplicate
la fabricarea berii brune
3.1. Aspecte fizico-chimice ale metodelor de
conservare utilizate
3.2. Aspecte biochimice ale metodelor de conservare
applicate
3.3. Aspecte microbiologice ale metodelor de
conservare utilizate
3.4. Alte aplicatii practice ale metodelor de
conservare utilizate
4. Instalatii sau echipamente utilizate in cadrul proceselor
de conservare a berii brune
5. Defecte si accidente ce pot avea loc in cadrul proceselor
de conservare
6. Bibliografie

Introducere
Berea este o butur alcoolic obtinut din 4 produse naturale: drojdia de bere, mal,
hamei si ap. Aceasta are aproximativ 5% alcool,berea fr alcool are ntre 0 i 0,5%
alcool.Temperatura de but perfect a berii se afl ntre 6 i 8 C. n Rusia, berea se
ncadreaz oficial la categoria buturilor non-alcoolice.
Berea este o butur alcoolic nedistilat, obinut prin fermentarea cu drojdie a unui
must realizat din mal, ap i fiert cu hamei. Este considerat o butur aliment.La fel de veche ca
i pinea, ea nsi denumit pine lichid, berea ne-a nsoit de-a lungul transformrii noastre
n persoane civilizate.Meseria de berar este una din cele mai vechi ocupaii. Conform datelor
arheologice existente, fierberea berii are un istoric de cca. 4000 de ani.
Berea conine aproximativ 80-90% ap, un element necesar vieii. Consumand bere putem
completa uor, dar i plcut necesarul de ap al organismului. In bere exist un echilibru foarte
sntos de minerale. Berea are un coninut bogat in potasiu (38 mg/100 ml) i srac in sodiu (5
mg/100 ml) fiind ins raportul ideal pentru meninerea unei tensiuni arteriale sntoase (medii).
Berea conine puin calciu i mult magneziu intr-un procent perfect care previne in timp
formarea pietrelor la bila i rinichi. Consumatorii de bere au un risc de pan la 40% mai mic de
apariie a pietrelor la rinichi. Hameiul, element de baz in obinerea berii, conine legturi active,
care impiedic depunerile nedorite de calciu in oase. Berea asigur i necesarul de substane de
balast de care are nevoie organismul nostru pentru o digestie mai bun. Acestea provin din cojile
malului de orzoaic. Berea ofer intre 280570 kcal/l in funcie i de coninutul su in alcool.
Berea este i o butur igienic. Datorit pH - ului sczut, coninutului
in alcool i
substanelor amare din hamei, in bere nu se pot dezvolta i prin ea nu se pot
transmite microbi
patogeni.
Pe plan mondial se produc in prezent peste 3000 de tipuri de bere,
numai in Germania i

Belgia producandu-se in jur de 1000 de tipuri. Dup revoluie au venit i in

Romania diveri investitori specializai in fabricarea berii, cel mai important
fiind Heineken care domin piaa de
bere din ar avand fabrici moderne cum sunt fabricile din Craiova,
Constana, Targu
Mure, Bucureti,Miercurea Ciuc.

Schema tehnologica de obtinere a berii brune

Hamei Drojdie Apa

Malt brun
(tip Munchen)
Conditionare
130C
Macinare

Multiplicare in laborator
Plamadire(Zaharificare
)

Filtrare plamezii
Borhot malt
Fierbierea cu hamei
50-60100C
Borhot hamei
Separare

Limpezire la
cald
Racire
6-7C
Limpezire la
rece

Trub la cald
Trub la rece

Insamantare cu drojdie

Stabilizator

CO2

Fermentare secundara
siLinistire
maturare
Fermentare
Pasteorizare
Filtrare
primarea
Imbuteliere
Depozitare
Stabilizare
Carbonare
14
zile3-4C
760-62C14
zile7-10C
-1C
24h

Drojdie reziduala
CO2
de bere