Sunteți pe pagina 1din 10

Modele de dizabilitate

Exista doua mari modele principale ale dizabilitatii:


a) Modelul Medical
n acest tip de sistem medical, persoanele cu dizabiliti sunt definite de boala lor sau
condiia lor medical. Modelul medical exprima dizabilitatea ca o problem individual.
Acest model medical al dizabilitatii promoveaz modul de privire a persoanelor cu
dizabiliti ca dependeni i avnd nevoie de tratament sau s fie ngrijii i justific astfel
calea prin care persoanele cu dizabiliti au fost excluse sistematic din societate.
Persoana cu dizabiliti este problema, nu societatea. Modelul Medical este cel mai
bine descris prin referire la Clasificarea Internaional a Deteriorrilor, Dizabilitilor i
Handicapurilor realizat de ctre Organizaia Internaional a Sntii n 1980.
Clasificrile se fac innd cont de urmtoarele distincii:
Deteriorrile sntii sunt orice pierdere sau anormalitate psihologic, fiziologic
sau structura anatomic sau funcionare
Dizabilitile sunt orice restricie sau lips (rezultat dintr-o deteriorare) a abilitii de a
realiza o activitate ntr-o manier sau innd cont de ceea ce este considerat normal pentru un
individ.
Modelul medical tine cont de ceea ce o persoana poate face.
Majoritatea persoanele cu dizabiliti resping acest model. Se presupune ca acest
model a dus la scderea respectului propriu, nedezvoltarea abilitilor vieii, educaie slab i
un grad mare de neangajri.
b) Modelul Social
ntre 1960 i 1970 grupuri noi formate din persoane cu dizabiliti au nceput s aduc
schimbri n modul n care erau tratai sau privii de societate. Definiiile alternative date
dizabilitii sau deteriorrilor de sntate au fost dezvoltate i formeaz baza a ceea ce este
cunoscut ca Modelul Social.
Deteriorrile de sntate este limitarea funcional a individului cauzat de o
deteriorare fizic, mental sau senzorial.
Dizabilitatea este o pierdere sau limitare a oportunitilor de a lua parte la viaa
normal n comunitate la un nivel egal cu alii i datorat unor bariere fizice sau sociale
(Barnes 1994:2)

Dizabilitatea este vazuta acum ca un fapt social cauzat de politic, practic, atitudini
i/sau mediul nconjurtor. De exemplu, un utilizator de scaun cu rotile poate avea o
dizabilitate fizic dar apare absena rampei care nu i permite accesul n cldiri. Cu alte
cuvinte, factorul dizabilitii este un mediu inaccesibil.
Micarea persoanelor cu dizabiliti consider c, cura problemei referitoare la
dizabilitate se afla n restructurarea societii.
Ca i cura medical, care se centreaz pe indivizi i deteriorrile lor, aceasta este un
scop realizabil i de care poate beneficia toat lumea. Acest lucru sugereaz c dezavantajul
individual sau colectiv al persoanelor cu dizabiliti este datorat unei forme complexe a
discriminrilor instituionale ca fundament al societii noastre, alturi de sexism, rasism sau
homofobie.
Comparatie intre Modelul Medical si Modelul Social
Modelul Medical

Modelul Social

Dizabilitatea este o tragedie


personal

Dizabilitatea este experiena opresiunii sociale

Dizabilitatea este o problema


personal

Dizabilitatea este o problema social

Cura este dat de medicaie

Grupuri de ntrajutorare i sisteme de care beneficiaz


enorm persoanele cu dizabiliti

Dominana profesional

Responsabilitate individual i colectiv

Expertiza e fcut de personal


calificat

Expertiza este experiena persoanelor cu dizabiliti

Persoana cu dizabiliti trebuie


s se adapteze

Persoanele cu dizabiliti ar trebui s primeasc afirmaii

Dizabilitatea are o identitate


individual

Persoanele cu dizabiliti au o identitate colectiv

Persoanele cu dizabiliti au
nevoie de ajutor

Persoanele cu dizabiliti au nevoie de drepturi

Profesionitii au controlul

Persoanele cu dizabiliti trebuie s-i ia propriile decizii

Dizabilitatea este o scpare


politic

Dizabilitatea este o scpare politic

Adaptri individuale

Schimbri sociale

Harta a nevoilor pentru un copil cu CES


Pentru a socializa o persoan cu dizabiliti est important:
S beneficieze de intervenie individual;
S participe la activitile de grup.
Educaia trebuie fcut posibil pentru orice copil, pentru orice persoan cu dizabiliti,
att n familie ct i n grdini, n coal, n grupuri sociale, n comunitatea local.
Teoretic, fiecare copil tebuie s aib anse egale la educaie. Practic, rmne n afara
colilor, a grdinielor un numr semnificativ de copii. Acetia, cu timpul, vor fi marginalizai
de ctre societate, nemaiputnd fi nicicnd socializai.
Referindu-m la copiii cu dizabiliti, este foarte important colaborarea specialitilor
din domeniul educaiei speciale, a O.N.G.-urilor cu specific, cu colegii din nvmntul
obinuit.
Persoanele cu dizabiliti din Romnia constitutie o categorie dezavantajat a
Romniei, n special cei ce locuiesc n mediul rural sau sunt institutionalizai. Prezena
handicapului, starea material precar ( n cele mai multe cazuri) , izolarea psihologic
determinate de statutul de persoan exclus, lipsa unor servicii alternative adresate acestora,
dificultatea accesului la informaiile n domeniu, accesul defectuos la serviciile medicale de
calitate prezint dificulti suplimentare pentru aceasta categorie de persoane.
Atitudinea pozitiv zilnic a adultului fa de copilul cu dizabiliti l poate ajuta efectiv
n dezvoltarea capacitilor de comunicare Copilul va comunica mai uor dac dorete s o
fac , dac dorete s exprime lucrurile pe care le triete. Folosind eficient capacitile
noastre de comunicare, vom putea stimula modul de comunicare al copilului. Este foarte
important ca un copil cu dizabiliti s fie ajutat s devin ct mai independent posibil n toate
aciunile pe care le ntreprinde.
Copiii au nevoie de foarte mult protecie. Se spune ca modul n care te pori cu copiii
arat adevarat fa a omului.
n mare msur, copilul cu dizabiliti, ntmpin mari dificulti n ceea ce privete
autonomia personal, fapt care duce la dependena total fa de aduli. Ca s obin
independen n activitile uzuale zilnice, copiii au nevoie de autonomie personal n sensul
satisfacerii unor cerine elementare cum ar fi: mbrcatul, dezbrcatul, aezarea hainelor n
cuier, igiena minilor, a nasului, a corpului n general, servirea mesei, pstrarea igienei n

locul n care-i desfoar activitatea, pstrarea igienei hainelor, a nclmintei, pstrarea


cureniei i a ordinii, la colul cu jucrii, la colul rechizite.
Necesitatea formrii deprinderilor de autonomie personal la copii este evident nc
din primii ani de via pentru a se putea adapta mediului extern social i pentru a putea fi
integrai ntr-un grup.
Putem preciza cteva dintre caracteristicile copiilor cu dizabiliti:
- dificulti ale mobilitii fizice generale;
- incapacitatea de autongrijire i dificulti de autoservire;
- dificulti majore n formarea contiinei de sine i n relaionarea cu cei din jur;
nainte de a vorbi, educatorul trebuie s se asigure c este linite, atrgnd atenia
copiilor cnd va anuna ceva important, deci i copilului cu dizabiliti s se asigure c
recepioneaz (ar putea fi nevoie ca anumite informaii s fie decodificate special pentru el );
Folosirea unui limbaj simplu i direct, nsoit de mimic expresiv i gesturi adecvate;
Solicitarea copilului cu dizabiliti s rezolve sarcini diferite, astfel nct s aib timp s
le ncheie; de reuita n aceste activiti va depinde motivaia lui pentru nvare i progresele
nregistrate;
Chiar dac la nceput timpul necesar este mai lung pentru a finaliza o activitate,
rezolvnd singur sarcina, elevul este capabil de anumite perfomane i astfel i mbuntete
imaginea de sine;
Educatorul trebuie s pstreze fa de copii aceeai atitudine; cu toii trebuie s
stabileasc reguli de comportare n grup , cu toii trebuie s le respecte;
Pstrarea legturii cu prinii, informndu-i despre progresele copilului i despre
modul n care i pot ajuta copilul acas.

Orarul Vizual
Una dintre cele mai serioase probleme pentru indivizii cu autism este marea lor
dificultate in achizitionarea si utilizarea limbajului. Aproape 80% dintre elevii prescolari care
intra intr-un program de scoala publica nu au o vorbire functionala (Bondy & Frost, 1994a).
Atat parintii, cat si profesionistii isi doresc ca elevii lor sa achizitioneze limbajul cat de rapid
posibil.
Puteti folosi un orar vizual cu activitatile pe care copilul si dumneavoastra le veti face
in ziua respectiva sau atunci cand va alocati timp special de joaca. Un orar vizual este un
instrument extrem de eficient in lucrul cu copiii care sufera de autism, este practic o ancora
vizuala care ii sprijina in a intelege ce au de facut, ce urmeaza sa faca sau cu ce se vor juca,
se poate confectiona decupand din reviste sau cautand in mediul online diverse imagini cu ce
activitati va propuneti in jocul cu copilul dvs.
Bineinteles, interventia precoce si stimularea continua il vor ajuta pe copilul
dumneavoastra sa insuseasca aptitudini necesare in achizitia limbajului: interactiunea sociala,
imitatia, stimularea vizuala, mimico-faciala sunt cateva instrumente utile care pot deveni,
prin exercitiu, temelia comunicarii verbale a acestuia.
Interactiune prin imitare.
Imitatia il ajuta pe copil deoarece ii stimuleaza vocalizarea.
Exercitiu: Asezati-va comod pe covor si faceti precum face el, scoateti sunete similare,
ascultati melodii si cantati, ajutandu-l sa gangureasca. De asemenea, puteti face diverse
exercitii de stimulare a musculaturii fetei, exercitii de miogimnastica in fata unei oglinzi,
unde va puteti uita si imita reciproc.

Regulile Clasei

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Respectam programul scolar


Respectam profesorii
Respectam colegii de clasa
Suntem prietenosi si ascultatori#
Lucram in liniste
Ne ajutam colegii la nevoie
Vorbim doar cand suntem intrebati
Vorbim politicos
Pastram curatenia in clasa

Studiu de caz
Aldea Z. este elev n clasa a III-a
Diagnosticul:- Deficien mintal uoara
-

Tulburri de atenie, memorie i vorbire

Imaturitate psihoafectiv.

Dificulti de analiz.

Recomandarea:
-cadru didactic de sprijin
-meninerea copilului la coal cu program normal
-terapie educaional
Domeniul de intervenie: Limba i literatura romn

Obiective pe termen lung :


1. S scrie corect litere, silabe;

2. S scrie corect, lizibil, ngrijit respectnd spaiul dintre cuvinte;


3. S citeasc, n ritm propriu, litere, silabe, cuvinte;
4. S desprind informaii eseniale dintr-un text audiat;
5. S mbine enunuri ntr-un mesaj propriu;
6. S disting cuvintele dintr-o propoziie dat, silabele dintr-un cuvnt i sunetele
dintr-o silab;
7. S pronune clar i corect enunuri;
Obiective pe termen scurt :
1. S citeasc corect, n ritm propriu, litere, silabe, cuvinte ;
2. S numere cuvintele n cadrul enunului;
3. S identifice poziia literelor n cadrul silabelor/cuvintelor;
4. S disting sunetul iniial, final sau din interiorul unui cuvnt;
5. S efectueze exerciii de scriere a literelor, silabelor, cuvintelor i propoziiilor;
6. S realizeze exerciii de copiere, transcriere;
7. S rspund la ntrebri legate de textul audiat;
8. S aprecieze corect spaiul dintre cuvinte;
Strategii didactice folosite : explicaia verbal, conversaia euristic, exerciiul
lingvistic;
Material didactic folosit: Abecedar, fise de lucru;
Perioada de interventie: 15 septembrie 21 ianuarie
Evaluare: sptmna 24 ianuarie 28 ianuarie

Evaluare oral: - exercitii de citire a literelor, silabelor, cuvintelor;

- s rspund la ntrebri legate de textul audiat;


Evaluare scris:
-

dictarea literelor, silabelor, cuvintelor;

copierea unui text;

s costruiasc propoziii ordonnd logic dou, trei cuvinte date;

s transcrie corect, caligrafic un text;

Sistemul de recompensa
Recompensa este o forma de motivare extrinseca. Nu e utila pe termen lung, ba poate fi
chiar daunatoare. In mod uzual se foloseste la pachet cu sanctiunea. Insa ca sa functioneze,
macar pe termen scurt, e nevoie sa fie relevanta.
Atunci cand promitem copiilor recompense nu facem altceva decat sa stabilim niste
standarde care trebuie atinse. Daca standardele sunt atinse, atunci copilul primeste ceva in
schimb. De obicei, acel ceva este un lucru pe care el si-l doreste. Pedepsele functioneaza, in
principiu, dupa aceeasi logica, numai ca ele se dau atunci cand standardul respectiv nu este
atins. Si pentru ca ele sa aiba efect rapid, de obicei, i se ia copilului ceva la care el tine. La
prima vedere totul pare foarte simplu si rezultatele imediate nu ar trebui sa intarzie sa apara.
Pedepsiti sau recompensati, copiii devin imediat mai ascultatori si par sa faca progrese
rapide.
Ce se intampla insa atunci cand sistemul nu mai functioneaza, respectiv parintele nu
mai ofera recompense si nu mai impune pedepse? De obicei, intregul edificiu educational
creat in urma folosirii sistemului, se prabuseste copilul redevine neascultator, refuza sa mai
atinga standardele pe care parintele ar vrea sa le impuna. Altfel spus, recompensa este o
forma de motivatie pe termen scurt, care rezolva doar pentru moment anumite situatii.

Plan de lectie
Domeniul motricitatii generale

Manifestari Obiective de referinta


comporta mentale

Activ
itate

Metode si
didactice

Pozitii
si
tonus
muscular

Exercit
ii
de
motrici
tate

Exemplu;

sa se ridice in picioare
singur;

Explicatia;
Conversatia;

sa stea in picioare;

sa se ridice in pozitie sezanda din


culcat;

Planse;

Mers
si alergari

Sarituri

sa isi mentina pozitia sezanda 510 min.

sa stea in pozitie sezanda cu


picioarele incrucisate 5 min;

sa se aseze in ghemuit si apoi sa


se ridice;

sa se aplece cu flexia genunchilor


dupa un obiect si sa se ridice.

sa mearga inainte;

sa mearga in diferite ritmuri


(normal, lent sau repede) dupa
model;

Papusa.

Exercit
ii
de
motrici
tate

Demonstratia;
Explicatia;
Conversatia;

sa alerge;

Planse;

sa mearga pe varfuri;

Papusa.

sa mearga pe calcaie

sa mearga inapoi;

sa mearga pe un traseu simplu,


dat

sa se miste dezordonat, aruncand


ambele picioare (topaie);

sa sara pe loc pe ambele picioare;

sa sara pe loc intr-un picior.

Exercit
ii
de
motrici
tate

Exemplu;
Explicatia;
Conversatia;

mijl.

Planse;
Papusa.

Apucare,
aruncare,
prindere

sa prinda cu ambele maini un


obiect (minge);

sa apuce un obiect cu doua degete


(police si aratator);

Urcari

sa prinda cu ambele maini un


obiect (se subliniaza care dintre
ele: minge mare, mica, moale,
tare).

sa urce scarile cu pas adaugat,


tinandu-se de balustrada;

sa coboare scarile cu pas adaugat,


tinandu-se de balustrada;

Echilibru

sa isi pastreze echilibrul cu ochii


inchisi, stand pe ambele picioare;

sa loveasca cu piciorul o minge


mare, mica, grea;

sa stea intr-un picior

(3-5 sec.).

Explicatia;

Planse;
Minge.

Exercit
ii
de
motrici
tate

Exemplu;
Explicatia;
Conversatia;

sa urce si sa coboare scarile


alternand picioarele, tinandu-se de
balustrada.

Demonstratia;

Conversatia;

sa arunce obiecte de anumite


marimi cu o mana (stanga/dreapta);

Exercit
ii
de
motrici
tate

Planse;
Scarile.

Exercit
ii
de
motrici
tate

Exemplu;
Conversatia;
Mingea.