GHID STILISTIC

de traducere n limba romna pentru uzul traducatorilor acquis-ului comunitar

editia a V-a revizuta si adaugita
INSTITUTUL EUROPEAN DIN ROMNIA
Directia Coordonare Traduceri
Bucureti, 2008
Autori: dr. Mariana Bara, Elena Bodea, Aurelia Bunescu, Mihai Constandache, Oana GhersoiuRou, Elena-Loredana Iordnoiu, Mona Rus, Violeta tefnescu, Laura Ana-Maria Vrabie

Student masterand: Ionela Sarbu

Universitatea Hyperion
Master an I : Comunicare intercultural i traducere profesional

Acest text isi propune prezentarea la nivel general a continutului sus-mentionatei lucrari, cu
accent pe partea a treia, si anume NORME ALE LIMBII ROMNE I CONVENII DE
TRADUCERE.
Ghidurile stilistice de traducere in limba romana au venit ca o necesitate in urma aderarii
Romaniei la Uniunea Europeana, intrucat aquis-ul comunitar trebuia tradus in conformitate cu
normele lingvistice actuale ale limbii romane. Astfel au aparut cele cinci ghiduri stilistice de
traducere in limba romana, prezenta editie fiind cea mai noua. Ea a fost elaborata ca urmare a
coordonarii procesului de traducere a aquis-ului comunitar (adoptat pn la 1 ianuarie 2007) de
catre Institutul European din Romnia.
Daca versiunile sale anterioare au mai fost numite si aide-mmoires1, editia din 2008 este
mai elaborata si vine cu multe completari si adaugiri, putand fi considerat deja un
manual pentru traductori, revizori, terminologi i juriti ce isi desfasoara activitatea in acest

domeniu.

1 Ditu, Doina;Ferlusca, Tamara; Georgescu, Ana-Maria; Mitocariu, Cristina;

Sveica,Simona;Varzaru, Gabriela; Vrabie,Laura Ghid stilistic de traducere n limba
romna pentru uzultraducatorilor acquis-ului comunitar Ed. a 2-a, rev. Bucuresti:
Institutul European din Romnia,
2004, p. 7

Lucrarea este structurata in trei parti, un capitol dedicate anexelor precum si o lista de adrese
internet necesare traducatorilor.
Partea intai prezinta cititorului notiuni de baza referitoare la Uniunea Europeana: legislatie si
jurisprudenta, institutiile si termenii cheie folositi.
Partea a doua priveste in detaliu actele comunitare structura lor, modul de identificare si
exemple de traducere sau redactare.
Partea a treia aduce in vizor norme morfologice, sintactice precum si de ortografie si punctuatie
ale limbii romane, dar si indrumari in traducerea termenilor, denumirilor si hotarararilor in cadrul
aquis-ului comunitar.
Deasemenea, subcapitolul 3.4.5. ofera exemple de traducere ale termenilor uzuali din
documentele oficiale din cele mai utilizate limbi in cadrul Uniunii Europene (engleza, franceza si
germana), lucru ce se dovedeste foarte util intr-o traducere profesionala ce respecta normele
terminologice ale Uniunii Europene.
Anexele, care ocupa paginile 97-156, pot fi considerate o baza de date de sine statatoare, o
colectie de informatii din acest domeniu. Traducatorul poate consulta cu usurinta informatia
necesara, o poate personalize in functie de tipul de text tradus sau consultat si de domeniul din
care acesta face parte.
Ultima parte a cuprinsului, ADRESE INTERNET RECOMANDATE TRADUCTORILOR,
chiar daca nu este un capitol de sine statator, vine in ajutorul utilizatorului. Consultand adresele
internet, el va fi pus la current cu ultimele noutati din acquis-ul comunitar, terminolgia
comunitara si tendintele de traducere a textelor comunitare. In plus, acesta poate comunica cu alti
terminologi, consulta diverse puncte de vedere, diverse traduceri ale aceluiasi concept si poate
decide care este cel mai potrivit pentru traducerea la care lucreaza sau documentul pe care il
consulta.
Privind putin mai in detaliu partea a treia a lucrarii, NORME ALE LIMBII ROMNE I
CONVENII DE TRADUCERE, se observa ca este a doua ca numar de pagini (patruzeci si
noua), dupa anexe. Este formata din cinci subcapitole, fiecare tratand un aspect important atat in
traducerile uzuale cat si in cele specializate in domeniul Uniunii Europene.
Subcapitolul 3.1, PUNCTUAIE, prezinta principalele semene de punctuatie utilizate in
documente sau articole de lege si anume:

Punctul (3.1.1.);
Virgula (3.1.2.) in propozitie si in fraza;
Semnele citarii (3.1.3.) - ghilimele: si ;
Parantezele (3.1.4.) care por fi clasificate la randul lor astfel:
nivelul 1: ()
nivelul 2: [...(...)...]

 nivelul 3: ([()])
Subcapitolul 3.2, ORTOGRAFIE, se ocupa de semnele de ortografie, dar si de regulile de scriere
corecta. El este divizat astfel:

Bara oblic (3.2.1.)

Cratima (3.2.2.)
Linia de pauz (3.2.3.)
Scrierea cu liter mare sau mica (3.2.4.) numeroase exemple din domeniul juridic si
politic, lucru ce dovedeste aplicabilitatea continului cartii in traducerile specializate
Abrevieri (3.2.5.) sunt prezentate variate metode de scriere a siglelor in diverse limbi
din Uniunea Europeana cu timiteri catre anexe unde se regaseste o lista cu mai multe
denumiri abreviate si metoda corecta de scriere.
Scrierea cu i (3.2.6.)

Subcapitolul 3.3, MORFO-SINTAX, aduce in discutie dificultati ale limbii romane care-i pot
descuraja pe traducatori in procesul de traducere.

Acordul n cadrul grupului nominal (3.3.1.) in care aflam patru reguli de baza atunci cand
vine vorba de acest subiect:
- Articolul genitival se acord n gen, numr i caz cu substantivul determinat.
- Articolul adjectival se acord n gen, numr i caz cu substantivul determinat.
- Atributul adjectival se acord n gen, numr i caz cu substantivul pe care l
determin.
- Cnd adjectivul este izolat de substantiv, ceea ce face ca legtura dintre ele s
fie mai slab, lipsa acordului este tolerat.

Numeralul (3.3.2.) se refera in principal la modul de scriere al numeralelor in diverse

situatii (tabele, exprimarea datei, a temperaturii)
Modurile i timpurile verbale (3.3.3.) concordanta timpurilor, utilizarea verbelor
specifice defective, utilizarea verbelor impersonale.
Prepoziiile (3.3.4.) - cele mai folosite prepozitii si greseli frecvente facute de utilizatorii
limbii romane.

Subcapitolul 3.4, CONVENII SPECIFICE TRADUCERII N LIMBA ROMN, expune

reguli de traducere ale anumitor structuri frazeologice i termeni comunitari specifici, care nu au
ntotdeauna corespondent n limbajul juridic romnesc. 2
Traducerea denumirilor oficiale (3.4.1.) :
2 Mariana Bara et alii, Ghid stilistic de traducere n limba romn pentru uzul
traductorilor acquis-ului comunitar, IER, ediia a V-a, Bucureti, 2008

Denumirea unui stat - respectarea formei din limba surs;

Denumirile oraelor, provinciilor, regiunilor sau landurilor - se menioneaz n
limba de origine;
- Denumirea statului membru de origine - se menioneaz ntre paranteze;
- Denumirea instanelor, instituiilor i funciilor guvernamentale - se utilizeaz
denumirea n limba de origine, fr traducere;
- Denumirile organelor jurisdicionale de drept intern - nu se traduc cu unele
exceptii;
Traducerea structurilor specifice (3.4.2.):
- Expresiile n limba latin - nu se traduc n limba romn i se scriu cu italice;
- Titlurile actelor comunitare i pasajele citate - se copiaz din Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene, Ediia special n limba romn;
- Titlurile hotrrilor - se utilizeaz frecvent n forma scurt;
- Denumirile oficiale ale actelor cu putere de lege i ale actelor administrative
naionale - pot fi nsoite de o traducere, ntre paranteze;
- Formulele de politee - se traduc
Scrierea sumelor i a datei (3.4.3.) diferentele intre scrierea in romana si scrierea in limbile
oficiale ale UE, abrevierile folosite si preferinta pentru litere/cifre in exprimarea datei
Aspecte formale privind traducerea hotrrilor (3.4.4.) scrierea adreselor si a cuvintelor-cheie in
momentul redactarii unei hotarari
Construcii lingvistice recurente (3.4.5.) cel mai practic subcapitol din partea a treia a prezentei
lucrari, este alcatuit sub forma unui glosar ce contine termeni uzuali din din diverse domenii ale
legislatiei in vigoare in patru limbi: engleza (EN), franceza (FR), germana (DE) si romana (RO).
- n legislaia comunitar primar i secundar (3.4.5.1.)
- n jurisprudena instanelor comunitare (3.4.5.2.)
- Preambulul (3.4.5.3.) :
A. Formulri introductive
B. Instituii i organisme
C. Referiri : la legislaia primar, la legislaia secundar, la actele
preliminare
D. Considerente
E. Finalul formulei introductive
- Valabilitatea actelor (3.4.5.4.)
- Modificarea actelor (3.4.5.5.):
A. Reformulri
B. Eliminri
C. nlocuiri
D. Inserri
E. Alte informaii privind modificarea actelor
- Adoptarea i aplicarea actelor (3.4.5.6.):
A. Termenul de adoptare a actelor
B. Termenul de aplicare a actelor
C. Sfera de aplicare
D. Comunicri, declaraii i alte documente anexate
E. Intrarea n vigoare i aplicarea actelor
F. Informaii privind publicarea

G. Informaii privind destinatarii

H. Locul adoptrii i datarea actelor
I. Semnatarul
a) Instituia semnatar
b) Funcia semnatarului
Subcapitolul 3.5 contine reguli de tehnoredactare in traducerile computerizate ale textelor
acquis-ului comunitar. Regulile stricte ale asezarii in pagina, numerotare, utilizarea tabelelor, a
elementelor grafice importate, referintele la JO (Jurnalul Oficial) sunt necesare pentru unificarea
documentelor traduse si introducerea lor intr-o baza de date comuna, utilizata de toti membrii
Uniunii Europene.
Cu toate ca, asa cum este mentionat si in nota de subsol de la pagina 96, aceste reguli au fost
stabilite folosindu-se versiunea Microsoft Office 2000, care nu mai este atat de des folosita,
regulile raman de actualitate cel putin pana cand va aparea editia a VI a a Ghidului stilistic de
traducere in limba romana pentru uzul traducatorilor acquis-ului comunitar.
Putem concluziona ca aceasta carte este utila si in prezent, cu toate ca Romania este membra a
Uniunii Europene din 2007. Relatiile tarii noastre cu alte state membre sunt din ce in ce mai
numeroase si astfel legislatia in vigoare trebuie folosita, pastrandu-se in acelasi timp si
autenticitatea limbii romane in procesele de traducere ale textelor din aquis-ul comunitar.