NOUTI NORMATIVE N NOUA EDIIE A DICIONARULUI ORTOGRAFIC, ORTOEPIC sI
MORFOLOGIC
AL LIMBII ROMNE (DOOM2)
TEZ DE DIPLOM
Sesiunea Februarie 2008
NOUTI NORMATIVE N NOUA EDIIE A DICIONARULUI ORTOGRAFIC, ORTOEPIC sI MORFOLOGIC
AL LIMBII ROMNE (DOOM2)
CUPRINS
Introducere...............................3
Capitolul 1. Modificarea normei ortografice, ortoepice si morfologice n noua editie a DOOM- ului......................4
Capitolul 2. Tipuri de modificari introduse n DOOM2 ...........12
Concluzii.................................89
Bibliografie................................91
INTRODUCERE
Obiectul prezentei lucrari l constituie modificarile ortografice, ortoepice si morfologice introduse n noua editie a Dictionarului ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romne (DOOM2).
Unul dintre motivele alegerii acestui subiect l reprezinta necesitatea si importanta cunoasterii integrale a noutatilor care privesc scrierea, rostirea si morfologia cuvintelor existente n limba romna; observarea impactului pe care l are uzul asupra stabilirii normelor limbii romne si cunoasterea acestor norme care au fost puse n relatie cu vorbirea si scrierea din zilele noastre; de asemenea, cunoasterea formei corecte din punct de vedere gramatical a mprumuturilor recente.
Pentru realizarea lucrarii de fata, un prim pas l-a constituit extragerea tuturor cuvintelor nregistrate n DOOM2 cu anumite modificari fata de DOOM1. Date fiind dimensiunile reduse ale lucrarii de fata, am analizat integral cuvintele cu initiala A, B, C si D si, prin sondaj, cuvintele cu alte litere initiale. n functie de modificarile adoptate n DOOM2 referitor la cuvintele extrase, am realizat o tipologie a lor, comparnd cele doua editii ale dictionarului (DOOM1 si DOOM2).
Materia lucrarii este organizata n functie de tipurile de modificari constatate: despartirea cuvintelor la capat de rnd; accentuarea; ncadrarea cuvintelor n clase lexico-gramaticale; modificari ale genului; considerarea unor nume compuse de plante, de animale, de substante chimice ca fiind formal, articulate n DOOM2; acceptarea de variante diferite fata de cele nregistrate n DOOM1 n flexiunea cuvintelor; indicarea genitiv-dativului la anumite cuvinte; modificari ale nregistrarii verbelor n DOOM2; nregistrarea cu flexiune de numar completa a unor substantive care figurau n DOOM1 ca fiind defective de singular sau de plural; modificari ale ortografiei unor cuvinte.
CAPITOLUL 1
Modificarea normei ortografice, ortoepice si morfologice
n noua editie a DOOM-ului[1]
Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romne publicat n anul 2005, reprezinta cea de-a II-a editie, revizuita si adaugita, a dictionarului aparut n 1982.
Noile norme ortografice trebuiesc acceptate de toti romnii, nsa nu putini sunt cei care se declara nemultumiti de acestea.
Publicarea "Dictionarului" are drept obiectiv principal prezentarea si aplicarea corecta la cuvintele limbii romne a regulilor de ortografie (scriere corecta) si a normelor ortoepice (pronuntarea corecta) si morfologice (privind schimbarea formei cuvintelor pentru marcarea valorilor gramaticale) consacrate, mai ales, prin uzul literar (p. XI).
DOOM2 se deosebeste de editia precedenta prin caracterul sau mai complex, adaugndu-se si un aspect nou - aspectul stilistic, prin consemnarea restrictiilor de uz la cuvintele nvechite, regionale, familiare etc. Desi nregistrate n prima editie, aceste cuvinte nu apartin limbii literare actuale, fiind acceptate doar pentru functia lor expresiva.
Comparnd cele doua editii ale "Dictionarului", observam ca DOOM2 contine peste 62.000 de cuvinte, dintre care cca. 2.500 sunt cuvinte noi (p. XII). Pentru a fi gasite cu usurinta de catre orice persoana doritoare sa consulte dictionarul, cuvintele nou introduse sunt marcate prin asterisc. Sunt marcate distinct si cuvintele care au suferit modificari, prin prezenta semnului exclamarii n fata cuvntului respectiv. Numarul cuvintelor la care s-au realizat interventii este de cca. 3500 (p. XIII).
Cuvintele noi sunt reprezentate, n cea mai mare parte, de mprumuturi, mai ales din engleza americana. Acestea au cunoscut o raspndire considerabila n limba romna de dupa 1989, unele nefiind nca nregistrate n dictionar. Ele au fost incluse n DOOM2 pe baza principiului ca, daca utilizarea lor nu poate fi mpiedicata, cel putin sa fie folosite cu formele corecte din limba de origine. Numai viitorul va decide care dintre aceste cuvinte vor ramne n limba romna si care vor disparea. Asadar, includerea lor n DOOM2 nu trebuie nteleasa ca o recomandare a acestor cuvinte, ci ca o necesitate a ntrebuintarii lor corecte (p. XII).
Faptul ca, din cca. 62.000 de cuvinte, doar cca. 3.500 au cunoscut modificari, dovedeste ca, n cea mai mare parte, se pastreaza normele ortografice, ortoepice si morfologice din DOOM1. Noua editie a Dictionarului nu si-a propus sa revolutioneze normele de limba, ci sa adapteze scrierea si vorbirea limbii romne la realitatile timpurilor noastre (p. XIII).
Alaturi de modificarile impuse de Academia Romna, s-a ncercat reducerea decalajului dintre norma academica, mai conservatoare, si uzul limbii romne literare actuale, n mai multe cazuri fiind vorba de schimbarea ordinii de preferinta n aplicarea unor reguli.
Chiar daca, initial se propusese o simpla reeditare a primei editii, echipa care s-a ocupat de realizarea lucrarii a ncercat sa faca din noul dictionar expresia generatiei actuale, raspunznd mai multor ntrebari ale publicului.
Realizarea actualei editii s-a bazat pe principiile (aprobate de Sectia de filologie si literatura a Academiei Romne): analiza primei editii si confruntarea ei cu evolutia din ultimele doua decenii a uzului literar si a descierii limbii romne, observatiile realizate n recenziile dedicate editiei anterioare, experienta folosirii dictionarului, concretizata si n ntrebari si sugestii ale utilizatorilor (p. XIV)
Se observa grija punerii n acord a Dictionarului cu editia din anul 2005 a Gramaticii Academiei, n ceea ce priveste latura morfologica, chiar daca, n general, s-au pastrat clasele lexico-gramaticale traditionale (p. XIV).
Voi enumera n continuare principalele modificari care fac deosebirea ntre cele doua editii ale DOOM, asa cum sunt prezentate de catre autorii dictionarului.
1. Introducerea de cuvinte-titlu n plus unde, alaturi de mprumuturile din limbile moderne sau din latina, regasim si cuvinte romnesti care, din diverse motive, lipseau din DOOM1 (p. XV).
Nou introduse n DOOM2 sunt si urmatoarele: cuvinte provenite din abrevieri (ASLO/Aslo, BCA, CD, DDT), nume proprii de localitati, state, locuri (America, Baragan, Cambodgia, Damasc), nume de personaje literare (Arlecchino, Don Juan, Don Quijote), de persoane (Asclepiade, Bolivar, Diesel), zei (Argus), constelatii (Arcasul, Bouarul), nume de limbi (araucana, baskira, cecena, dravidiana, eschimosa, gaelica, hindustana, ivrit, kalmca, malteza, norvegiana, pali2, straromna) etc.
ntre cuvintele romnesti (re)intrate n uz remarcam: cuvinte familiare, populare (aschimodie, boacana, caft, chiraitura, diliu), cuvinte nvechite (aprozar, burghezo-mosierime, cara), dansuri, jocuri (chindia, dame), cuvinte livresti (aneantizare, damnat) etc.
2. Pentru cuvintele tratate n DOOM1 prin trimiteri la cuvntul de baza, DOOM2 ofera toate informatiile referitoare la cuvintele respective: acetamida s.f., g.-d.art. acetamidei; pl. acetamide (DOOM2); acetamida s.f. amida (DOOM1) (p. XV).
3. Omonimele partiale apartinnd unor parti de vorbire diferite au fost separate prin cifre "la umar": anesteziant1 adj.m.; anesteziant2 s.n. si prin glosarea celor care apartin aceleiasi parti de vorbire: avangarda1 (detasament militar) s.f.; avangarda2 (avangardism) s.f. (p. XV).
4. Se dezvolta componenta stilistica prin precizarea restrictiilor de uz la cuvintele populare, regionale, familiare, nvechite (p. XV).
5. Consemnarile referitoare la domeniu au fost nlocuite cu indicatii de sens: bandoala (femeie proasta) (reg.) DOOM2; (epitet injurios) DOOM1 (p. XVI).
6. Este indicat caracterul de mprumut al unor cuvinte: diesel (motor) (germ.) DOOM2 (p. XV).
7. Se precizeaza conditiile de utilizare a unor forme flexionare: anumit; g.-d.pl. (antepus, neprecedat de alt determinant cu forma cazuala marcata) m. si f. anumitor (opiniile anumitor tineri/unor anumiti tineri) (p. XVII).
8. Este prezentat modul de pronuntare a unor cuvinte, indicatie care lipsea n DOOM1: antidumping [pron. antidamping] (p. XVI).
9. Pentru numele si simbolurile unitatilor de masura au fost respectate prevederile sistemelor internationale obligatorii (watt-ora, pl. wati-ora, si nu wattora, pl. wattore), iar, acolo unde lipseau, au fost precizate (addenda abr. add; glissando abr. gliss.) (p. XVII).
10. S-au operat modifica 252e415c ri n ceea ce priveste scrierea formei-tip a unor cuvinte sau unele forme flexionare, admitnd unele variante libere si eliminnd altele: pl. capsuni/capsune; compleu (costum) diferit de complet; emisie, cu alt sens dect emisiune; dainui (a~): ind.prez.3 dainuie, conj.prez.3 sa dainuie; grafia filosof/filozof; coroziv, nu corosiv; accentuarile trafic/trafic etc (p. XV).
11. La cuvintele compuse scrise cu cratima este indicat att accentul compusului (chiar daca este plasat pe un component monosilabic), ct si accentul fiecarui component polisilabic: argint-viu (p. XV).
12. Este notat accentul secundar si la alte cuvinte dect cele din DOOM1, cuvinte la care se greseste mai frecvent n aceasta privinta: Aerodinamic (p. XV).
13. Referitor la cuvintele analizabile si semianalizabile (compuse sau derivate cu prefixe si cu unele sufixe) s-a inversat ordinea de preferinta a celor doua modalitati de despartire la capat de rnd, astfel este preferata despartirea bazata pe pronuntare, nefiind exclusa nici despartirea n functie de elementele constitutive ale cuvintelor n cauza: anorganic (a-nor / an-or-) etc. (p. XVI).
14. Atunci cnd despartirea n silabe conduce la secvente care nu sunt silabe (ca n cazul segmentarii artr- algie), cnd contravine pronuntarii (ca n situatia cnd un cuvnt pronuntat cu sau era despartit ca si cnd ar fi rostit cu k sau g: laring-ectomie) sau atunci cnd este vorba despre cuvinte care nu (mai) sunt analizabile n limba romna actuala: o-biect (potrivit regulii generale v-cv), nu si ob-iect (p. XVI).
15. La grupurile de consoane intervocalice care nu se despart, a fost precizata si secventa precedenta, pentru sporirea claritatii: abrutiza (a) (a-bru-) (p. XVI).
16. S-au adaugat caracteristicile a la infinitivul si sa la conjunctivul verbelor: absolvi (a~) vb., conj.prez.3 sa absolve (p. XVI).
17. S-a mentionat caracterul reflexiv la verbele care, conform DEX7, sunt totdeauna reflexive si s-a adaugat morfemul n formele verbale reproduse: aciola (a se ~) vb.refl., ind.prez.3 se acioleaza; a fost inclus si o "neutru" la verbele nsotite totdeauna de acesta: sfecli (a o ~) vb., ind.prez.1 sg. si 3 pl. o sfeclesc; imperf.3 sg. o sfeclea; conj.prez.3 sa o sfecleasca (p. XVI).
18. A fost admisa existenta unor locutiuni substantivale (bagare de seama loc.s.f. si nu s.f. + prep. + s.f.), chiar si n cazul unor sintagme mprumutate din alte limbi: alter ego loc.s.m. si nu s.m. (p. XVI).
19. A fost exclusa calificarea din DOOM1 drept neutre (care contravine chiar Gramaticii Academiei) a unor adjective care nsotesc doar substantive neutre, avnd la singular forma de masculin, iar la plural forma de feminin, fiind date si exemple de substantive cu care se combina: acatalectic (vers~): adj.m.; pl.f.acatalectice (DOOM2); adj.n. (DOOM1) (p. XVI).
20. Considerarea drept mbinari libere a unor nume de plante sau de animale, ale unor substante etc. a fost nlocuita cu aceea de substantive (compuse), modificndu-se si scrierea lor (cu cratima): doamna-codrului s.f.art. (p. XVII).
21. S-a admis existenta formei nearticulate si a flexiunii la unele nume compuse de plante, animale etc. (cnepa-codrului s.f.art., g.-d.art. cnepii-codrului) si la nume de dansuri polulare, jocuri etc. (abrudeanca s.f.art., neart. abrudeanca, g.-d.art. abrudencii) (p. XVII).
22. Epitetele referitoare la persoane au fost considerate ca fiind de ambele genuri, nu numai de genul masculin: buftea: s.m. si f. (p. XVII).
23. Unele nume de plante sau de animale compuse au fost considerate formal articulate si de genul masculin (nu neutru, cum este cuvntul de baza): ciocul-berzei s.m.art. (DOOM2); s.n. (DOOM1) (p. XVII).
24. Locutiunile formate din substantive provenite din verbe la supin au fost tratate separat, considerndu- se ca aceste substantive nu au n general plural: ales s.n.; alese (pe ~) loc.adv. (p. XVII).
25. Este indicat genitiv-dativul la toate substantivele feminine: adepta s.f., g.-d.art. adeptei (p. XVII).
26. Este precizat caracterul pronominal la adjectivele din aceasta categorie: mult adj.pr. (p. XVII).
Autorii dictionarului formuleaza cteva reguli fundamentale ortografice, ortoepice si morfologice ale limbii romne literare actuale, de care au tinut seama n alcatuirea lucrarii.
Este recomandata atasarea fara cratima a articolului sau a desinentei la mprumuturile din limbile moderne terminate n litere din alfabetul limbii romne pronuntate ca n limba romna: airbaguri, cateringul, fast-fooduri, modellingul, trendul, trenduri (p. XLII).
Pentru scrierea abrevierilor compuse din mai multe initiale majuscule, norma actuala prefera absenta punctelor despartitoare: SUA, UNESCO (p. XLIII).
Scrierea cu s este nlocuita cu cea cu z la unele mprumuturi pronuntate n limba actuala ca atare: concluziv, coroziv (p. XLIX).
Unele cuvinte nregistrate n DOOM1 cu forma articulata si-au creat (si) o noua forma nearticulata: !carioca, !leva/leva, !nutrie (p. L).
n functie de uzul literar, normele actuale recomanda: admiterea de variante accentuale literare libere la unele cuvinte, indicate n DOOM2 n ordinea preferintei (!antic/antic, !gingas/gingas); pastrarea unei singure variante accentuale: !aripa, !regizor. (p. L).
Numele straine de state trebuie folosite cu forma oficiala recomandata de acestea[2]: !Belarus, !Cambodgia (p. LII).
Pentru flexiunea numelor de zeitati se recomanda g.-d. de tipul lui Venus, Palas Atena, Ceres, formele de tipul Venerei, Paladei Atena, Cererei, dupa modelul limbii de origine, fiind iesite din uz (p. LIII).
Se scriu cu majuscula numele epocilor istorice si a evenimentelor de importanta majora (Antichitatea, Evul Mediu) si componentele locutiunilor pronominale de politete (Alteta Sa, Majestatea Sa, naltimea Voastra, Sfintia Ta).
Se scriu cu litera mica, n cadrul propozitiei, elementele initiale (cel de-) al, (cea de-) a din numarul de ordine al unor manifestari periodice, iar, ocazional, unele cuvinte, scrise n mod obisnuit cu litera mare, pentru realizarea unui anumit efect stilistic (ceausescu) sau grafic (univers enciclopedic) (p. LVI).
mbinarile de tipul adverb (invariabil) + adjectiv (eventual provenit din participiu) se scriu, conform noilor norme si cu cratima, prezentnd o diferenta de sens fata de cuvintele de baza: !bine-crescut "cuviincios" (!bine crescut "dezvoltat bine"), !bine-cunoscut "celebru" (!bine cunoscut "stiut bine"), !bine-venit "oportun, agreat" (!bine venit "sosit cu bine) (p. LXIV, LXV).
Se prefera rostirea si scrierea diseara, celei deseara, nemaiperceptndu-se, n general, provenienta din de+ seara (p. LXVI).
Se revine la scrierea ntr-un cuvnt a formelor pronumelui !niciunul si al adjectivului pronominal corespunzator !niciun, conform principiului caruia distingerea compuselor se realizeaza si grafic de mbinarile libere asemanatoare (nici un adverb + articol, adverb+ numeral, adverb + pronume nehotart) (p. LXIX).
Se generalizeaza scrierea cu cratima a grupurilor de cuvinte nesudate care denumesc specii distincte de plante (!vita-de-vie) sau de animale (!peste-cu-spada), ori a celor care denumesc substante chimice distincte (p. LXXIII).
Conform normelor actuale, adverbul odata din componenta locutiunilor odata ce "dupa ce, din moment ce" si odata cu "n acelasi timp cu" se scrie ntr-un cuvnt (p. LXXVI).
Numele proprii de persoane nu se despart la capat de rnd, ele trecndu-se integral pe rndul urmator (p. LXXIX).
Este tolerata plasarea pe rnduri diferite a abrevierilor pentru nume generice si a numelor proprii din denumirile unor institutii, indiferent de ordine (p. LXXIX).
Alaturi de despartirea dupa structura (cu unele restrictii fata de recomandarile din DOOM1), normle actuale prevad despartirea dupa pronuntare (p. LXXX).
Nu se mai admit despartirile dupa structura, cnd acestea duc la secvente care nu sunt silabe (nevr/algic) sau contravin pronuntarii (laring/ectomie) (p. LXXXVIII).
Se recomanda exclusiv despartirea dupa pronuntare pentru cuvintele ale caror elemente componente sunt nentelese sau neproductive n limba romna (!su-biect) sau evitarea despartirii, cnd aceasta contravine regulilor (!o-biect) (p. LXXXVIII).
Se admite, atunci cnd spatiul nu permite evitarea ei, despartirea la locul cratimei / liniei de pauza, n cazul cuvintelor scrise cu cratima sau cu linie de pauza. (p. LXXXIX).
Norma actuala admite la femininul unor adjective neologice forme cu si fara alternanta o (accentuat) -oa (!analoaga / analoga, !omoloaga / omologa), ca o expresie a uzului persoanelor cultivate (p. XC).
Adjectivele referitoare la substantive de genul neutru nu sunt "neutre", chiar daca au la singular forma de masculin, iar la plural, forma de feminin: !alcalino-pamntos (metal ~)
Locutiunea adverbiala !alta data nu are plural n DOOM2, deoarece locutiunile adverbiale sunt lipsite de categoria numarului (p. XCI).
Exista tendinta folosirii unor substantive provenite din abrevieri cu forma nearticulata, ca nume proprii: !O.N.U. / ONU (nu O.N.U.-ul) (p. XCI).
La mprumuturile care au finale grafice neobisnuite la cuvintele vechi din limba romna, articolul hotart enclitic se leaga cu cratima: !dandy-ul (nu dandiul), dandy-i.
Este admisa si forma ntia la femininul nearticulat al numeralului ordinal nti postpus substantivului: clasa !nti/ntia (p. XCII).
Norma actuala admite att pluralul, ct si singularul n constructia cu prepozitia de + pronume posesiv: !un coleg de-ai mei / de-al meu, o colega de-ale mele / de-a mea. Acest lucru a devenit posibil deoarece prepozitia de si-a pierdut sensul partitiv, dobndind sensul "de felul" (p. XCIII)
n cazul substantivelor la care exista ezitare n stabilirea apartenentei la un anume gen s-a stabilit:
- precizarea genului n functie de sensul substantivului sau domeniul n care este folosit (!zalog1 "arbust", !zalog2 "garantie");
- optarea pentru un singur gen: !foarfeca feminin;
La unele substantive, conform tendintei de specializare a masculinului pentru limbajul tehnic, se admite si genul masculin: !element1 (de calorifer) s.m., pl. elementi, !element2 "fenomen, componenta" s.n., pl. elemente (p. XCIV).
S-a admis folosirea ca feminin singular a mprumutului din engleza mass-media, cu genitiv-dativul articulat !mass-mediei, n acord cu forma cuvntului si n conformitate cu trecerea unor plurale neutre latinesti la origine la feminin singular (p. XCIV).
Normele actuale admit variante de flexiune la unele nume proprii: !Ilenei/Ileanei (p. XCV).
Referitor la pluralul substantivelor se admit variante literare libere, cu preferinta pentru una din ele la unele cuvinte: !cirese/ciresi, !galuste/galusti, !niveluri/nivele, sau se admite o singura forma la unele substantive feminine (!tiganci) si neutre (!seminare) (p. XCV).
Pentru pluralul mprumuturilor recente, n curs de adaptare, norma actuala a recurs la doua solutii:
- folosirea aceleiasi forme si pentru singular si pentru plural: !dandy, !hippy;
- formarea pluralului dupa modelul substantivelor romnesti: la masculine, cu desinenta -i (adidasi, dealeri); la neutre, cu desinenta -uri (legata direct la cuvintele terminate n litere din alfabetul limbii romne pronuntate ca n limba romna: trenduri sau prin cratima la cuvintele a caror finala prezinta deosebiri ntre scriere si pronuntare: !bleu-uri) (p. XCVI).
S-a modificat, conform Hotarrii Academiei Romne din anul 1993, scrierea formelor de indicativ prezent persoanele I singular si plural si a II-a plural ale verbului a fi, revenindu-se la scrierea lor cu u: sunt, suntem, sunteti[3].
Formele fara -ra- la indicativul plural, mai-mult-ca-perfect plural sunt nvechite/populare (p. XCVII).
Conform normei actuale, verbul a continua are la indicativ si conjunctiv prezent, persoana I singular, forma (eu) (sa) !continui (nu continuu) (p. XCVII).
Verbul !a decerna se conjuga cu -ez: (eu)(sa) !decernez (nu decern) (p. XCVII).
Verbul !a absolvi se conjuga pentru toate sensurile fara -esc: (eu) (sa) !absolv (nu (eu)(sa) absolvesc) (p. XCVIII).
Forma pentru indicativ prezent, persoana a III-a plural a verbului a mirosi este, conform noilor norme !(ei) miros (nu (ei) miroase) (p. XCVIII).
CAPITOLUL 2
Tipuri de modificari introduse n DOOM2
n capitolul de fata vom discuta modificarile, grupate pe tipuri: despartirea cuvintelor la capat de rnd; accentuarea; ncadrarea cuvintelor n clase lexico-gramaticale; modificari ale genului; considerarea unor nume compuse de plante, de animale, de substante chimice ca fiind formal, articulate n DOOM2; acceptarea de variante diferite fata de cele nregistrate n DOOM1 n flexiunea cuvintelor; indicarea genitiv-dativului la anumite cuvinte; modificari ale nregistrarii verbelor n DOOM2; nregistrarea cu flexiune de numar completa a unor substantive care figurau n DOOM1 ca fiind defective de singular sau de plural; modificari ale ortografiei unor cuvinte.
Exemplele incluse la fiecare tip de modificare sunt extrase att dintre cuvintele care ncep cu initiala A, B, C si D, ct si dintre cuvintele celorlalte litere ale alfabetului limbii romne, pentru a completa listele de exemple.
I. Despartirea cuvintelor la capat de rnd se face dupa reguli care coincid sau difera de regulile despartirii n silabe.
Exista doua criterii n functie de care se realizeaza despartirea cuvintelor la capat de rnd: criteriul fonetic, al pronuntarii si criteriul morfologic, al structurii morfematice. Despartirea dupa criteriul fonetic poate coincide cu despartirea morfologica.
Comparnd cele doua editii ale Dictionarului ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romne (DOOM1 si DOOM2), constatam ca despartirea la capat de rnd este un tip de modificare aplicat unui mare numar de cuvinte. Acest lucru se datoreaza faptului ca normele actuale acorda ntietate despartirii n silabe n functie de pronuntare. n DOOM2 se disting mai multe tipuri de modificari ale despartirii cuvintelor n silabe, tipuri ce vor fi discutate n continuare si exemplificate separat.
a) La cuvintele compuse ori derivate cu sufixe si cu prefixe, se observa preferinta pentru despartirea bazata pe pronuntare, nefiind exclus nici criteriul de despartire n functie de elementele constitutive, singurul criteriu acceptat n DOOM1:
codalb: co-dalb/cod-alb (DOOM2); sil. mf.cod- (DOOM1) cromosfera: -mos-fe-/-mo-sfe- (DOOM2); sil.mf.-sfe- (DOOM1) descriere: des-cri-/de-scri- (DOOM2); sil.mf.-scri- (DOOM1) despre: des-pre/de-spre (DOOM2); sil. mf.-spre (DOOM1) destruna (a ~): des-tru-/de-stru- (DOOM2); sil. mf.-stru- (DOOM1) dezamagire: de-za-/dez-a (DOOM2); sil. mf.dez- (DOOM1) dezemulsiona (a ~): de-ze-, -si-o-/dez-e- (DOOM2); sil. -si-o-; mf.dez- (DOOM1) diastrofism: di-as-tro-/a-stro- (DOOM2); sil. di-a-; mf.-stro- (DOOM1) dinadins: di-na-/din-a- (DOOM2); sil. mf.din-a- (DOOM1) dizenteric: di-zen-/diz-en- (DOOM2); sil. mf. diz- (DOOM1) doisprezece: dois-pre-/doi-spre- (DOOM2); sil. mf.-spre- (DOOM1) dreptunghic: drep-tun/drept-un- (DOOM2); sil. mf. drept- (DOOM1) duracid: du-ra-/dur-a- (DOOM2); sil. mf.dur- (DOOM1) folclor: fol-clor/folc-lor (DOOM2); sil. mf.folc- (DOOM1) gentilom: -ti-lom/-til-om (DOOM2); sil. mf.-om (DOOM1) hiperemotiv: -pe-re-/-per-e- (DOOM2); sil. mf.-per- (DOOM1) nacrire: -na-cri-/n-a- (DOOM2); sil.-cri-: mf.n- (DOOM1) manopera: ma-no-/man-o- (DOOM2); sil. mf.man- (DOOM1) navisfera: -vis-fe-/-vi-sfe- (DOOM2); sil. mf.-sfe- (DOOM1) ornitopter: -top-ter/-to-pter (DOOM2); sil. mf.-pter (DOOM1) prognoza: prog-no-/pro-gno- (DOOM2); sil. mf.-gno- (DOOM1) zoopsihologie: -op-si-/-o-psi- (DOOM2); sil. mf.-psi- (DOOM1). Cele doua variante de despartire n silabe din DOOM2 (dupa criteriul fonetic si dupa criteriul morfologic) sunt prezentate n ordinea preferintei, prima varianta fiind cea preferata, iar a doua fiind cea admisa. Despartirea dupa pronuntare are avantajul ca poate fi aplicata tuturor cuvintelor, fiind singura modalitate de despartire pentru cuvintele simple si pentru majoritatea derivatelor cu sufixe. Procedeul despartirii dupa criteriul morfologic poate fi aplicat numai la limita dintre elementele componente ale unor cuvinte "formate". Acest ultim procedeu de despartire n silabe are caracter cult, realizarea lui presupunnd cunoasterea elementelor componente ale cuvintelor[4]. Introducera criteriului fonologic duce la o simplificare a despartirii cuvintelor n silabe. b) Normele actuale ale limbii romne resping posibilitatea despartirii n silabe n functie de elementele constituive ale cuvintelor n urmatoarele situatii[5]: - secventele rezultate n urma despartirii nu pot fi considerate silabe centrafrican: cen-tra-fri- (DOOM2); sil. mf. centr- (DOOM1) cilindrurie: -lin-dru- (DOOM2); sil. mf. -lindr- (DOOM1) contralto: con-tral- (DOOM2); sil. mf. contr- (DOOM1) cuproxid: cu-pro- (DOOM2); sil. mf. cupr- (DOOM1) diplopie: sil. mf. dipl- (DOOM1) diplura: sil. mf. dipl- (DOOM1) eritropsina: -ri-tro- (DOOM2); sil. mf. -ritr-op- (DOOM1) hidracarian: hi-dra, -ri-an (DOOM2); sil. ri-an; mf. hidr- (DOOM1) hidracid, hidragog, hidramnios, hidrargilit, hidrargir, hidrargirism, hidrargiroza, hidraulic, hidraulica, hidremice: hi-dra-, respectiv hi-drar-, hi-dre- (DOOM2); sil. mf. hidr- (DOOM1) ntrajutora, ntrajutorare: n-tra- (DOOM2); sil. mf. ntr- (DOOM1) ntraripa: n-tra- (DOOM2); sil.mf. ntr- (DOOM1) ntrarma: n-trar- (DOOM2); sil.mf. ntr- (DOOM1) ntrauri: n-tra-u- (DOOM2); sil. -u-; mf. ntr- (DOOM1) ntruna: n-tru (DOOM2); sil.mf. ntr- (DOOM1) matronimic: ma-tro- (DOOM2); sil. mf. matr- (DOOM1) nefrectomie: ne-frec- (DOOM2); sil. mf. nefr- (DOOM1) nevralgic, nevralgie: ne-vral- (DOOM2); sil. mf. nevr- (DOOM1) nevrectomie: ne-vrec- (DOOM2); sil. mf. nevr- (DOOM1) tetrarh: te-trarh (DOOM2); sil. mf. tetr- (DOOM1) tetrarhie: te-trar- (DOOM2); sil. mf. tetr- (DOOM1); - secventele de silabe contravin pronuntarii laringectomie: -rin-gec- (DOOM2); sil. mf. -ring- (DOOM1); - elementele componente nu mai sunt analizabile n limba romna actuala fotoobiectiv: to-o-biec- (DOOM2); sil. -biec-; mf. -iec- (DOOM1) microobiect: mi-cro-o-biect (DOOM2); sil. -cro-, -biect-; mf.-ob- (DOOM1) obiect: -biect (DOOM2); sil. -biect; mf. ob- (DOOM1) obiecta (a~), obiectiv, obiectiva (a~), obiectivare, obiectivism, obiectivist, obiectiviza (a~), obiectivizare, obiectual, obiectie: -biec- (DOOM2); sil. -biec-; mf. ob- (DOOM1) subiect: -biect (DOOM2); sil. -biect; mf. sub- (DOOM1) subiectiv, subiectiva (a~), subiectivism, subiectivist, subiectivitate: -biec- (DOOM2); sil. -biec-; mf. sub- (DOOM1). Daca, pentru aceste ultime exemple, DOOM1 propunea doua variante de despartire n silabe (dupa pronuntare si dupa structura morfematica), noile norme accepta exclusiv varianta despartirii dupa pronuntare. c) Un criteriu aparte de despartire n silabe era stabilit n DOOM1 pentru adverbele: deocamdata, deodata, deoparte, deopotriva, vreodata, vreodinioara si anume n functie de tempoul cu care erau folosite: silaba deo-, vreo- n tempo obisnuit si, respectiv, de-o-, vre-o- n tempo lent. Acest criteriu a fost revizuit, astfel ca n DOOM2 este acceptata doar varianta de-o. d) mprumuturilor din limbile moderne li se aplica, atunci cnd este posibil, regulile de despartire n silabe din limba romna[6]: - dupa criteriul morfologic Badlands: Bad-lands (DOOM2) desktop: desk-top (DOOM2) reprint: re-print (DOOM2); - dupa criteriul fonetic si dupa cel morfologic: lndler: ln-dler/lnd-ler (DOOM2); sil. mf. lnd- (DOOM1) knockout: kno-ckout/knock-out (DOOM2) landlord: lan-dlord/land-lord (DOOM2); sil. mf. land- (DOOM1) weekend: wee-kend/week-end (DOOM2). Observam ca aceste neologisme se supun despartirii dupa structura din limba de origine, nsa unele dintre ele cunosc n noul DOOM si despartirea dupa pronuntare. mprumuturile neadaptate la limba romna sunt despartite n silabe n functie de pronuntarea pe care o au n limba respectiva: al segno: se-gno bazooka: ba-zoo-ka bodyguard: body-guard boogie: boo-gie briefing: brie-fing charleston: charles-ton charmeuse: char-meu-se clearing: clea-ring cocker spaniel: co-cker spa-niel compound: com-pound cornflakes: corn-flakes dealer: dea-ler diesel: die-sel Directoire: Di-rec-toi-re discount: dis-count drugstore: drug-store n detail: d-tail gafeur: ga-feur gaucho: gau-cho hacienda: ha-cien-da joule: jou-le kieselgur: kie-sel-gur looping: loo-ping maillechort: maille-chort paideia: pai-deia pozeur: po-zeur reggae: reg-gae sauvignon: sau-vi-gnon yeoman: yeo-man. e) Exista un numar restrns de cuvinte, printre care si mprumuturi din limbile moderne, a caror despartire n silabe s-a modificat n totalitate n DOOM2: adagietto: -giet- (DOOM2); sil. -gi-e-to (DOOM1) adagio: -gio- (DOOM2); sil. -gi-o (DOOM1) adiacent: -di-a- (DOOM2); sil. -dia-; mf. ad-(DOOM1) afeliu: -liu (DOOM2); sil. -li-u (DOOM1) affetuoso: -tuo- (DOOM2); sil. affetu-oso (DOOM1) agio: -gio (DOOM2); sil. -gi-o (DOOM1) agiota (a~), agiotaj: -gio- (DOOM2); sil. -gi-o- (DOOM1) boaiou: boa-iou (DOOM2); sil. bo-a-iou (DOOM1) cloroleucita: -le-u-(DOOM2); sil. -leu-(DOOM1) dudgeonare: du-dgeo- (DOOM2); sil. -geo- (DOOM1). Pentru aceste cuvinte noile norme ale limbii romne propun o despartire bazata exclusiv pe pronuntare. Analiznd cele doua modalitati de despartire n silabe, observam ca, n timp ce despartirea dupa structura se poate aplica numai n cazul cuvintelor compuse sau derivate cu prefixe si uneori cu sufixe, despartirea dupa pronuntare se poate aplica tuturor cuvintelor.
II. Accentul este liber n limba romna[7]. Drept urmare, nu exista o regula stricta care sa stabileasca modalitatea de accentuare a cuvintelor. Acesta este si motivul pentru care, alaturi de varianta de accentuare preferata de limba literara, circula n limba vorbita si alte variante, variatie care, nsa, nu apare la toate cuvintele. Urmarind modificarile care se aplica accentuarii n DOOM2, observam ca acestea pot fi grupate n mai multe subtipuri. a) Se admite o varianta existenta n uz, dar se prefera varianta literara, unica admisa n DOOM1: acatist/acatist (DOOM2) - acatst (DOOM1) alo/alo (DOOM2) - al (DOOM1) anafora/anafora (DOOM2) - anafra (DOOM1) asfixie/asfixie (DOOM2) - asfixe (DOOM1) axila/axila (DOOM2) - axla (DOOM1) bolivar/bolivar (DOOM2) - bolivr (DOOM1) cambula/cambula (DOOM2) - cmbula (DOOM1) candid/candid (DOOM2) - candd (DOOM1) chivot/chivot (DOOM2) - chvot (DOOM1) glasbeton/glasbeton (DOOM2) - glsbeton (DOOM1) gingas/gingas (DOOM2) - gngas (DOOM1) haltera1/haltera1 (DOOM2) - haltra (DOOM1) jilav/jilav (DOOM2) - jlav (DOOM1) lectica/lectica (DOOM2) - lectca (DOOM1) malaga/malaga (DOOM2) - mlaga (DOOM1) metabola/metabola (DOOM2) - metabla (DOOM1) molibden-molibden (DOOM2) - molibden (DOOM1) ordie/ordie (DOOM2) - rdie (DOOM1) parapon/parapon (DOOM2) - parpon (DOOM1) pegas/pegas (DOOM2) - pegs (DOOM1) pojghita/pojghita (DOOM2) - pojghta (DOOM1) polip/polip (DOOM2) - polp (DOOM1) ponei/ponei (DOOM2) - pnei (DOOM1) puber/puber (DOOM2) - pber (DOOM1) robota/robota (DOOM2) - rbota (DOOM1) rolfilm/rolfilm (DOOM2) - rolflm (DOOM1) sinecdoca/sinecdoca (DOOM2) - sincdoca (DOOM1) spadice/spadice (DOOM2) - spadce (DOOM1). Aceasta noua varianta circula n limba vorbita, nsa nu a fost acceptata n DOOM1. Frecventa cu care vorbitorii limbii romne o folosesc, este motivul pentru care a fost acceptata de noile norme.
b) Exista si cuvinte cu dublete accentuale la care varianta din DOOM1 figureaza pe locul secund: agris/agris (DOOM2) - gris (DOOM1) agrisa/agrisa (DOOM2) - grisa (DOOM1) antic/antic (DOOM2) - antc (DOOM1) buldog/buldog (DOOM2) - buldg (DOOM1) colaps/colaps (DOOM2) - colps (DOOM1) firav/firav (DOOM2) - frav (DOOM1) lampas/lampas (DOOM2) - lamps (DOOM1) mijloc2/mijloc2 (DOOM2) - mijlc (DOOM1) penalty/penalti (DOOM2) - penlti (DOOM1) penurie/penurie (DOOM2) - penure (DOOM1) precaut/precaut (DOOM2) - precut (DOOM1) primula/primula (DOOM2) - prmula (DOOM1) prognostic/prognostic (DOOM2) - prognostc (DOOM1) propedeutica/propedeutica (DOOM2) - propedutica (DOOM1) reuma/reuma (DOOM2) - rema (DOOM1) trafic/trafic (DOOM2) - trafc (DOOM1) vector/vector (DOOM2) - vectr (DOOM1). Urmarind aceste exemple, am observat ca prima varianta accentuala din DOOM2, nu numai ca a fost acceptata alaturi de varianta existenta n DOOM1, ci a devenit chiar preferata. Asadar, limba literara actuala accepta noua varianta, aceasta fiind mai des utilizata. n cazul cuvntului penalti apare o noua varianta accentuala datorita admiterii, alaturi de forma adaptata la limba romna, si a formei existente n limba engleza. Acceptarea acestei noi forme de scriere a determinat probabil si o alta accentuare. c) Se elimina a doua varianta din DOOM1, tolerata n acel moment, dar care, ntre timp, si-a restrns utilizarea: adica (DOOM2) - adca/dica (DOOM1) anghemaht (DOOM2) - nghemaht/anghemht (DOOM1) ariniste (DOOM2) - arinste/arniste (DOOM1) aripa (DOOM2) - ripa/arpa (DOOM1) chibit (DOOM2) - chibt/chbit (DOOM1) condor (DOOM2) - condr/cndor (DOOM1) fecula (DOOM2) - fecla/fcula (DOOM1) infim (DOOM2) - infm/nfim (DOOM1) marcher (DOOM2) - marchr/mrcher (DOOM1) onix (DOOM2) - onx/nix (DOOM1) prier (DOOM2) - prir/prer (DOOM1) superfluu (DOOM2) - suprfluu/superflu (DOOM1) translator1 (DOOM2) - transltor/translatr (DOOM1) vermut (DOOM2) - vrmut/vermt (DOOM1). Aceste exemple duc la concluzia ca, n majoritatea cazurilor (exceptnd cuvintele anghemaht, aripa, superfluu, vermut), DOOM2 pastreaza forma n care accentul este mai apropiat de finala cuvntului, tendinta recomandata de normele ortoepice[8]. d) Se elimina prima varianta accentuala din DOOM1, acceptndu-se exclusiv cea de-a doua varianta: anatema (DOOM2) - antema/anatma (DOOM1)
despot (DOOM2) - despt/dspot (DOOM1) cuisorita (DOOM2) - cuisrita/cuisorta (DOOM1) himen (DOOM2) - himn/hmen (DOOM1) leurda (DOOM2) - lurda/lerda (DOOM1) neutru1 (DOOM2) - nutru/netru (DOOM1) simpozion (DOOM2) - simpzion/simpozin (DOOM1). Exemplele date contin cuvinte care, n mare parte, se termina n consoane, accentuarea spre finalul cuvntului fiind, astfel, mai dificila. Varianta aleasa n DOOM2 duce la o pronuntare mai fireasca. e) Se pastreaza n DOOM2 cele doua variante accentuale existente n DOOM1, cu specificarea ca se inverseaza ordinea de preferinta a acestora: facsimil/facsimil (DOOM2) - facsiml/facsmil (DOOM1) hatman/hatman (DOOM2) - htman/hatmn (DOOM1) magarita/magarta (DOOM2) - magarta/mgarita (DOOM1) osana/osana (DOOM2) - osna/osan (DOOM1) protector2/protector2 (DOOM2) - protectr/protctor (DOOM1) satira/satira (DOOM2) - stira/satra (DOOM1). Motivul schimbarii ordinii de preferinta a celor doua forme accentuale l reprezinta frecventa utilizarii acestora n limba actuala. f) Se introduce un accent suplimentar la cuvintele compuse[9]: Aeromobil (DOOM2) - aeromobl (DOOM1)
Alaturi de accentul principal, care este marcat si n DOOM1 , n noul DOOM este precizat si accentul secundar (prin dubla subliniere), ceea ce duce la o pronuntare mai corecta a cuvintelor. nsa, acest accent secundar nu este marcat la toate cuvintele din DOOM2. Din nefericire, si cuvintele la care a fost omisa marcarea accentului secundar sunt pronuntate gresit de catre unii vorbitori ai limbii romne, asadar ar fi fost necesara precizarea lui la toate cuvintele. Voi indica cteva exemple de astfel de cuvinte: enteroanastomoza, galvanostereotipie, lagoftalmie, laminectomie, luminoschema, oftalmografie, oftalmometru, oftalmoscopie, oligociteme, oligozaharda, otorinolaringologie, pleuropneumonie. Exista si cteva cuvinte al caror accent secundar si-a schimbat locul, comparativ cu DOOM1: bactEriemie (DOOM2) - bcterieme (DOOM1) bactEriologa (DOOM2) - bcteriolga (DOOM1) bactEriologic (DOOM2) - bcteriolgic (DOOM1) bactEriologie (DOOM2) - bcteriologe (DOOM1). Observam ca n DOOM1 accentul secundar nu era marcat diferit fata de accentul principal, lucru revizuit n DOOM2. g) Se modifica complet accentul n cteva cazuri: ab intestat (DOOM2) - ab intestto (DOOM1) achiu (DOOM2) - achu (DOOM1) altcareva (DOOM2) - ltcareva (DOOM1) altadata (DOOM2) - ltadata (DOOM1) altcum (DOOM2) - ltcum (DOOM1) alteori (DOOM2) - lteori (DOOM1) avarie (DOOM2) - avare (DOOM1) bacterioza (DOOM2) - bacteriza (DOOM1) bihum (DOOM2) - bhum (DOOM1) bitum (DOOM2) - bitm (DOOM1) bormasina (DOOM2) - brmasina (DOOM1) catharsis (DOOM2) - ctharsis (DOOM1) crusin (DOOM2) - crsn (DOOM1) daimo (DOOM2) - damio (DOOM1) emu (DOOM2) - em (DOOM1) feriga (DOOM2) - friga (DOOM1) galimatias (DOOM2) - galimtias (DOOM1) karate (DOOM2) - karat (DOOM1) minnesang (DOOM2) - mnnesang (DOOM1) ole2 (DOOM2) - le (DOOM1) patvagon (DOOM2) - ptvagon (DOOM1) piotorax (DOOM2) - piotrax (DOOM1) radar (DOOM2) - radr (DOOM1) regizor (DOOM2) - regizr (DOOM1) revizor (DOOM2) - revizr (DOOM1). Observam ca normele actuale accepta o varianta accentuala complet diferita fata de varianta din DOOM1, ceea ce nseamna ca vechea varianta a disparut din uz n totalitate. Singurul cuvnt care mai este nca folosit de unii vorbitori cu ambele variante accentuale este cuvntul feriga.
h) La cuvintele compuse scrise cu cratima este notat att accentul compusului, chiar daca este plasat pe un component monosilabic, ct si accentul fiecarui component polisilabic: argint-viu (DOOM2); argnt-viu (DOOM1)
fluiera-vnt (DOOM2); fliera-vnt (DOOM1)
flutura-vnt (DOOM2); fltura-vnt (DOOM1)
fluture-alb (DOOM2); flture-alb (DOOM1)
garoafa-de-cmp (DOOM2); garofa de cmp (DOOM1)
gndac-de-mai (DOOM2); gndc de mai (DOOM1)
gheaba-de-brad (DOOM2); ghbe de brad (DOOM1)
gura-de-lup1 (DOOM2); gra-de-lup (DOOM1)
noua-ochi (DOOM2); nua-ochi (DOOM1)
passing-shot (DOOM2); pssing-shot (DOOM1)
patrunjel-de-cmp (DOOM2); patrunjl-de-cmp (DOOM1)
soarece-de-cmp (DOOM2); sorece de cmp (DOOM1).
La alte cuvinte compuse s-a patrat n DOOM2 numai accentul compusului, n timp ce n DOOM1 era indicat accentul fiecarui component:
drac-de-mare (DOOM2) - drc-de-mre (DOOM1)
dupa ct (DOOM2) - dpa ct (DOOM1)
dupa ce (DOOM2) - dpa c (DOOM1)
dupa cum (DOOM2) - dpa cm (DOOM1)
dupa prnz (DOOM2) - dpa-prnz (DOOM1).
III. La fel ca orice limba moderna, si limba romna a cunoscut, odata cu trecerea timpului, numeroase modificari. Avnd n vedere ca, ntre anii 1982 si 2005, cnd s-au tiparit cele doua editii ale Dictionarului ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romne, au trecut mai bine de doua decenii, este un lucru ct se poate de firesc ca perioada de timp scursa ntre aceste doua editii sa-si lase amprenta asupra utilizarii cuvintelor n limba romna.
Un aspect al limbii romne supus si el schimbarii este ncadrarea cuvintelor n clase lexico- gramaticale[10]. Este un fapt cunoscut ca, n timp, cuvintele si pot schimba caracteristicile de clasa morfologica. Un rol hotartor n stabilirea clasei lexico-gramaticale a unui cuvnt l are contextul, iar n DOOM1 nu erau acceptate toate aceste variante generate de context. Autorii celei de-a doua editii a dictionarului au considerat firesc sa nregistreze toate variantele de utilizare lexicala a cuvintelor, nu numai varianta cea mai des folosita, iar n ceea ce priveste grupurile de cuvinte se observa tendinta de unificare a componentelor.
Analiznd modificarile de ncadrare a cuvintelor n clase lexico-gramaticale, se poate stabili o tipologie a acestora n functie de tipul schimbarii produse.
a) Unele cuvinte sunt nregistrate n DOOM2 ca avnd o dubla utilizare lexicala, n timp ce n DOOM1 erau ncadrate ntr-o singura clasa lexico-gramaticala. n functie de clasele lexicale carora le apartineau, se disting urmatoarele tipuri de schimbari:
- locutiuni adverbiale nregistrate si ca locutiuni adjectivale
ad libitum: loc.adj., loc.adv. (DOOM2) / loc.adv. (DOOM1)
ad litteram: loc.adj., loc.adv. (DOOM2) / loc.adv. (DOOM1)
ad valorem: loc.adj., loc.adv. (DOOM2) / loc.adv. (DOOM1)
in vitro: loc.adj., loc.adv. (DOOM2) / loc.adv. (DOOM1)
in vivo: loc.adj., loc.adv. (DOOM2) / loc.adv. (DOOM1)
pro forma: loc.adj., loc.adv. (DOOM2) / loc.adv. (DOOM1),
sau prepozitionale
de-a curmezisul: loc.adv., loc.prep. (DOOM2) / loc.adv. (DOOM1)
de-a dreapta: loc.adv., loc.prep. (DOOM2) / loc.adv. (DOOM1)
de-a latul: loc.adv., loc.prep. (DOOM2) / loc.adv. (DOOM1)
de-a lungul: loc.adv., loc.prep. (DOOM2) / loc.adv. (DOOM1)
de-a stnga: loc.adv., loc.prep. (DOOM2) / loc.adv. (DOOM1).
Un caz aparte l reprezinta cuvntul cicero, care, pe lnga ncadrarea din DOOM1, apare nregistrat n DOOM2 la alte doua clase lexicale: adjectiv invariabil si adverb.
Dubla apartenenta lexicala a acestor cuvinte este recunoscuta de noile norme ca un fapt existent n limba romna. n unele cazuri, clasa lexico-gramaticala nou specificata, apare ca prima varianta de utilizare lexicala (cum este cazul substantivelor cu utilizare adjectivala sau adverbiala, a adverbelor cu valoare adjectivala sau a locutiunilor adverbiale utilizate si ca locutiuni adjectivale). Faptul este explicabil prin aceea ca noua varianta de utilizare este mai frecventa. n alte cazuri se pastreaza ca principala ncadrarea lexicala din DOOM1. ntre altele, este cazul locutiunilor adverbiale folosite si ca locutiuni prepozitionale, cnd sunt nsotite de un substantiv[11]. Cele mai multe transferuri se produc ntre clasa substantivului si a adjectivului, dar si ntre adverb si adjectiv.
b) Un tip de modificare opusa celei mentionate anterior sub (a) este renuntarea la una dintre cele doua specializari de clasa lexico-gramaticala pentru unele cuvinte din DOOM1. n cadrul acestui tip de modificare se disting:
- acceptarea doar ca substantive a unor cuvinte care aveau si utilizare adjectivala
acvafortist: s. (DOOM2) / adj., s. (DOOM1)
adept: s. (DOOM2) / adj., s. (DOOM1)
biologist: s. (DOOM2) / adj., s. (DOOM1)
buldozerist: s. (DOOM2) / adj., s. (DOOM1)
demimondena: s.f. (DOOM2) / adj.f., s.f. (DOOM1)
eneasilab: s.m. (DOOM2) / adj., s.m. (DOOM1)
frnc: s. (DOOM2) / adj., s. (DOOM1)
golan: s. (DOOM2) / s., adj. (DOOM1)
molar2: s.m. (DOOM2) / s.m., adj.m. (DOOM1);
- renuntarea la utilizarea ca adverbe a unor prepozitii
bez: prep. (DOOM2) / prep., adv. (DOOM1);
- folosirea doar cu valoare de substantive neutre a unor cuvinte care aveau si valoare adverbiala
bechiu: s.n. (DOOM2) / s.n., adv. (DOOM1).
Motivul pentru care s-a renuntat la una dintre cele doua variante de utilizare lexico-gramaticala este faptul ca aceasta varianta si-a limitat utilizarea la alte registre, nonstandard.
c) O categorie speciala de modificari o reprezinta cuvintele ncadrate n DOOM2 la clase lexico- gramaticale diferite de cele specificate n DOOM1:
- cuvinte care au trecut de la utilizarea substantivala la cea adjectivala
antidumping: adj.invar. (DOOM2) / s.n. (DOOM1)
bengali: adj.invar. (DOOM2) / s.m. si f. (DOOM1)
diluvial: adj.m. (DOOM2) / s.m. (DOOM1)
capot1: adj.invar. (DOOM2) / s.n. (DOOM1);
- substantive ncadrate n DOOM2 ca interjectii
ala-bala: interj. (DOOM2) / s.f.invar. (DOOM1)
bleau1: interj. (DOOM2) / s.n. (DOOM1);
- substantive care n DOOM2 au utilizare adverbiala
bocna: adv. (DOOM2) / s.f. (DOOM1)
buzau: adv. (DOOM2) / s.f. (DOOM1)
- adjective ncadrate n DOOM2 ca substantive
ascospor: s.m. (DOOM2) / adj.m. (DOOM1);
- cuvinte care au trecut de la ncadrarea n clasa adverbului la cea a substantivului
amonte: s.n. (DOOM2) / adv. (DOOM1)
mortiu: s.n. (DOOM2) / adv. (DOOM1);
a interjectiei
sanchi: interj. (DOOM2) / adv. (DOOM1);
sau a adjectivului si a substantivului
niznai: adj.invar., s.m. (DOOM2) / adv. (DOOM1)
- numerale ncadrate n DOOM2 ca substantive[12]
cincime: s.f. (DOOM2) / num. (DOOM1);
- pronume invariabile care au utilizare substantivala n DOOM2
cutarica: s.m. (DOOM2) / pr.invar. (DOOM1)
cutarita: s.m. (DOOM2)/ pr.invar. (DOOM1).
n cazul unor mbinari de cuvinte este modificata ncadrarea constituentilor lor:
d) Unele grupuri de cuvinte care n DOOM1 nu erau tratate ca un tot unitar, n DOOM2 sunt ncadrate la clasa substantivului sau a adjectivului. Sunt nregistrate ca substantive urmatoarele tipuri de mbinari de cuvinte:
n cazul acestor grupuri de cuvinte, ncadrate ca adjective, DOOM2 a pastrat si varianta din DOOM1 (scrisa fara cratima), dar este specificata separat, diferentierea facndu-se n functie de sens.
Se observa, la grupurile de cuvinte exemplificate, tendinta de a fi tratate ca un tot unitar[13]. Faptul se reflecta att n ncadrarea lexico-gramaticala, ct si n scrierea cu cratima. Fiind create n limba romna, aceste grupuri au fost tratate la nceput ca o mbinare de cuvinte, ale caror componente si-au pastrat apartenenta lexicala, cu modificarea ca scrise mpreuna denumesc o notiune noua. Datorita circulatiei lor frecvente n limba, elementele componente si-au pierdut cu timpul autonomia lexicalo-gramaticala, comportndu-se ca un singur cuvnt. Majoritatea grupurilor de cuvinte prezentate denumesc plante sau animale.
e) Anumite cuvinte, care nsotite de prepozitii, formeaza cu acestea locutiuni, sunt prezentate n DOOM2, cu specificarea acestei particularitati de distributie:
sest (pe ~): loc. adv. (DOOM2) / s.n. (n loc. pe ~) (DOOM1).
Cu exceptia ultimului exemplu, care este nregistrat ca substantiv, dar cu specificarea ca, precedat de prepozitie, formeaza cu aceasta o locutiune, toate celelalte cuvinte sunt lipsite de o astfel de precizare n DOOM1, chiar daca ele erau folosite astfel si nainte.
f) Un alt tip de modificare este reprezentat de nregistrarea n DOOM2 ca locutiuni a unor grupuri de cuvinte:
- mbinari de tipul subst.f.art. + adj. sau pron. sunt nregistrate ca locutiuni pronominale[14]
Alteta Sa (Voastra): loc.pr. (DOOM2) / s.f. + adj. (DOOM1)
dare de seama: loc.adv. (DOOM2) / adj. + s.f. (DOOM1),
sau prep. + adv.
de mult: loc.adv. (DOOM2) / prep. + adv. (DOOM1)
de multisor: loc.adv. (DOOM2) / prep. + adv. (DOOM1);
- sunt tratate ca locutiuni conjunctionale[16] mbinari de tipul vb. + conjct.
fiind ca (dat~):loc.conjct. (DOOM2) / vb. + conjct. (DOOM1).
si unele substantive din DOOM1 sunt nregistrate n DOOM2 ca locutiuni:
aducere-aminte: loc.s.f. (DOOM2) / s.f. (DOOM1)
alter ego: loc.s.f. (DOOM2) / s.m. (DOOM1)
honoris causa: loc.adj. (DOOM2) / s.f. (DOOM1)
fata morgana: loc.s.f. (DOOM2) / s.f. (DOOM1)
hepax legomenon: loc.s.n. (DOOM2) / s.n. (DOOM1)
nu stiu ce[17]: loc.adj.pr., loc.pr., loc.s. (DOOM2) / s.n. (DOOM1).
n DOOM2 sunt ncadrate ca locutiuni si sintagmele mprumutate din alte limbi. Folosirea frecventa a acestor grupuri de cuvinte n comunicare a condus la sudarea componentelor. Cu timpul componentele si- au pierdut autonomia, grupul devenind stabil.
g) Exista si un numar restrns de grupuri de cuvinte care n DOOM1 erau nregistrate ca locutiuni sau apartinnd unei clase lexicale, iar n DOOM2 sunt tratate ca mbinari de cuvinte:
aproape de: adv. + prep. (DOOM2) / loc.prep. (DOOM1)
Locutiunile latinesti persona grata (non grata), petitio principii, sunt nregistrate n DOOM2 ca locutiuni substantivale feminine. Aceasta modificare de ncadrare lexico-gramaticala constituie o dovada a frecventei si a adaptarii lor la limba romna.
h) Tot o modificare este si schimbarea ordinii ncadrarii lexico-gramaticale la cuvintele care au statut si de substantive si de adjective:
eponim: adj., s. (DOOM2) / s., adj. (DOOM1)
european: adj., s. (DOOM2) / s., adj. (DOOM1)
megies: adj., s. (DOOM2) / s., adj. (DOOM1)
mofluz: adj., s. (DOOM2) / s., adj. (DOOM1)
muresean: adj., s. (DOOM2) / s., adj. (DOOM1)
rezident: adj., s. (DOOM2) / s., adj. (DOOM1).
IV. Alte noutati normative introduse n DOOM2 se refera la genul anumitor cuvinte.
a) S-a renuntat n totalitate la ncadrarea drept neutre a unor adjective. Adjectivele nu au marci speciale pentru neutru, distincte de marcile altor genuri. Desinenta de plural - uri apare doar la substantive. Un substantiv neutru selecteaza la singular forma de masculin a adjectivului, iar la plural forma lui de feminin[18]. n unele gramatici se admite totusi ca, prin acord cu un substantiv neutru, adjectivul care l determina este de genul neutru.
n DOOM1 se disting mai multe tipuri de transfer al adjectivelor calificate drept neutre catre celelalte genuri. Astfel, n unele situatii s-a renuntat la calificarea drept neutre a unor adjective care nsotesc numai substantive neutre si care au, la singular, forma de masculin, iar la plural, forma de feminin, dndu-se si exemple de substantive cu care se combina:
Aceste adjective nu se folosesc dect n combinatiile respective, iar substantivul care le selecteaza este de genul neutru.
Substantivele de genul neutru admit contextul adjectival specific substantivelor masculine, la singular, iar la plural pe cel specific substantivelor feminine, neavnd un context specific precum masculinele si femininele. Prin urmare, adjectivele cu care se combina sunt de genul masculin la singular si feminin la plural.
O alta categorie de adjective considerate drept neutre n DOOM1, sunt ncadrate n DOOM2 drept adjective masculine si feminine:
Dintre acestea, adjuvant, aeromobil, anastaltic, bitronconic sunt si adjective, dar si substantive neutre, acesta fiind si motivul pentru care erau considerate adjective neutre n DOOM1.
Conform normelor actuale, astfel de adjective sunt calificate ca fiind si masculine si feminine deoarece se pot combina att cu substantive neutre, ct si cu substantive feminine.
Un alt tip de modificare a adjectivelor calificate drept neutre n DOOM1 este ncadrarea lor la genul masculin, n majoritatea cazurilor precizndu-se si substantivele care selecteaza aceste adjective:
octal (sistem de numeratie~): adj.m. (DOOM2); adj.n. (DOOM1).
Adjectivele se combina numai cu acele substantive si se utilizeaza doar cu forma de singular.
Pentru ca admit contextele adjectivale proprii substantivelor masculine, adjectivele enumerate sunt nregistrate ca apartinnd genului masculin, chiar daca se combina cu substantive neutre.
Pentru adjectivele cu valoare neutra si feminina n DOOM1, neutrul este nlocuit cu masculinul:
altern: adj.m., f.alterna (DOOM2); adj.n., f. (DOOM1)
bisector: adj.m., f.bisectoare (DOOM2); adj.n., f. (DOOM1)
cauzativ1: adj.m., f.cauzativa (DOOM2); adj.n., f. (DOOM1)
coronar: adj.m., f.coronara (DOOM2); adj.n., f. (DOOM1)
coxal: adj.m., f.coxala (DOOM2); adj.n., f. (DOOM1)
cuneiform: adj.m., f.cuneiforma (DOOM2); adj.n., f. (DOOM1)
diploid: adj.m., f.diploida (DOOM2); adj.n., f. (DOOM2)
galopant: adj.m., f.galopanta (DOOM2); adj.n., f. (DOOM1)
gravific: adj.m., f.gravifica (DOOM2); adj.n., f. (DOOM1)
gregorian: adj.m., f.gregoriana (DOOM2); adj.n., f. (DOOM1)
hamito-semitic: adj.m., f.hemito-samitica (DOOM2); adj.n., f. (DOOM1)
hauterivian: adj.m., f.hauteriviana (DOOM2); adj.n., f. (DOOM1)
nsarcinat1: adj.m., f.nsarcinata (DOOM2); adj.n., f. (DOOM1)
literar-artistic: adj.m., f.literar-artistica (DOOM2); adj.n., f. (DOOM1)
manuelin: adj.m., f.manuelina (DOOM2); adj.n., f. (DOOM1)
megascopic: adj.m., f.megascopica (DOOM2); adj.n., f. (DOOM1)
meridian1: adj.m., f.meridiana (DOOM2); adj.n., f. (DOOM1)
miscelaneu: adj.m., f.miscelanee (DOOM2); adj.n., f. (DOOM1)
monitorial: adj.m., f.monitoriala (DOOM2); adj.n., f. (DOOM1)
monocord: adj.m., f.monocorda (DOOM2); adj.n., f. (DOOM1)
perfectiv1: adj.m., f.perfectiva (DOOM2); adj.n., f. (DOOM1)
perifrastic: adj.m., f.perifrastica (DOOM2); adj.n., f. (DOOM1)
petrolier1: adj.m., f.petroliera (DOOM2); adj.n., f. (DOOM1).
Sunt considerate masculine si feminine deoarece sunt folosite n limba romna alaturi de substantive neutre si feminine.
b) Se completeaza, n unele cazuri, valorile morfologice din DOOM1.
Astfel, alaturi de genul feminin, singurul precizat n DOOM1, este mentionat si genul masculin:
Este adevarat ca utilizarea lor n calitate de adjective masculine este mai rara, nsa acesta nu constituie un motiv pentru a nu fi specificata. Lund spre exemplificare cuvntul gravid, alaturi de utilizarea cea mai frecventa ca adjectiv feminin, se ntlneste si cu valoare de masculin: uterul gravid.
Alte adjective prezentate doar ca masculine n DOOM1, sunt nregistrate n DOOM2 si ca feminine:
imparicopitat: adj.m., f. imparicopitata (DOOM2); adj.m. (DOOM1)
Exista si unele cazuri, de exemplu adjectivul maselat, care era nregistrat n DOOM1 si cu forma de feminin maselata, n DOOM2 pastrndu-se doar masculinul deoarece femininul a iesit din uz.
Aceste adjective sunt folosite n general cu valoare de masculine, iar uneori ca feminine. Frecventa redusa a utilizarii lor cu valoare de feminine a determinat neprecizarea acestei valori n DOOM1.
c) Anumite substantive neutre n DOOM1 sunt considerate fie masculine, fie feminine.
Referitor la prima categorie, exemplele date pot fi repartizate n trei clase de cuvinte: cuvinte care desemneaza plante sau animale compuse (cu exceptia cuvntului ghimpele), neologisme si nume etnice.
Numele de plante sau de animale compuse erau considerate neutre deoarece cuvntul de baza este neutru. n DOOM2 aceasta calificare a fost revizuita, stabilirea valorii morfologice fiind determinata de semnificatia ntregului, nu a elementelor componente. Lund spre exemplu cuvntul compus acul- doamnei, acesta denumeste o planta, deci este incorect sa l tratam ca pe cuvntul ac, cele doua cuvinte avnd semnificatii diferite.
Conform tendintei de specializare semantica si/sau stilistico-functionala, la unii termeni masculini n limbajul tehnic si neutri n limba comuna DOOM2 nregistreaza doua intrari; de exemplu element1 (de calorifer) s.m., fata de element2 "fenomen, componenta" s.n. n DOOM1 nu erau tratate separat, ca omonime aceste cuvinte: element s.n., pl. elemente. Se stie ca neologismele sunt ncadrate n general la genul neutru n limba noastra. Cu timpul, folosirea lor frecventa a dus la acceptarea lor ca feminine sau masculine, n acord cu forma acestora.
n cazul cuvintelor acciza (acciz) si foarfeca (foarfece) este vorba despre o modificare a variantei acceptate de norma literara. Circulau si nca mai circula n limba vorbita ambele variante dar, n timp ce n DOOM1 era acceptata forma de neutru, n DOOM2 se admite cea de feminin.
d) Anumite substantive care erau nregistrate ca masculine n DOOM1 au suferit diverse modificari.
Au statut de substantive feminine n DOOM2 cuvintele:
amhara: s.f. (DOOM2); s.m. (DOOM1)
capudan-pasa: s.f (DOOM2); s.m. (DOOM1)
caimacam-aga: s.f. (DOOM2); s.m. (DOOM1)
Sunt calificate drept substantive neutre n DOOM2 cuvinte ca:
alunelul: s.n.art. (DOOM2); s.m.art. (DOOM1)
behaviorism: s.n. (DOOM2); s.m. (DOOM1)
butan: s.n. (DOOM2); s.m. (DOOM1)
caracter: s.n. (DOOM2); s.m. (DOOM1)
cocktail: s.n. (DOOM2); s.m. (DOOM1)
cromoblast: s.n. (DOOM2); s.m. (DOOM1)
dezemulsionant: s.n. (DOOM2); s.m. (DOOM1)
ionic2: s.n. (DOOM2); s.m. (DOOM1)
fandango: s.n. (DOOM2); s.m. (DOOM1)
kilt: s.n. (DOOM2); s.m. (DOOM1)
lebar/lebarvurst: s.n. (DOOM2); s.m. (DOOM1)
ocolit: s.n. (DOOM2); s.m. (DOOM1).
Cuvintele capudan-pasa si caimacam-aga erau ncadrate ca substantive masculine n DOOM1 deoarece elementele lor componente capudan si, respectiv, caimacam sunt substantive de genul masculin. Conform noilor norme nsa, stabilirea genului se face n functie de forma lor. Substantivul amhara este admis n DOOM2 cu valoare de feminin, nsasi forma cuvntului determinnd aceasta ncadrare.
e) Unele substantive feminine n DOOM1 sunt nregistrate, conform noilor norme ca:
- substantive masculine
amper-ora: s.m. (DOOM2); s.f. (DOOM1)
budala: s.m. (DOOM2); s.f.sg. (DOOM1)
haola: s.m. (DOOM2); s.f. (DOOM1)
hevea: s.m. (DOOM2); s.f. (DOOM1)
naiba: s.m.art. (DOOM2); s.f. art. (DOOM1)
piei-rosii: s.m.pl. (DOOM2); s.f.pl. (DOOM1);
- substantive neutre
addenda: s.n.pl. (DOOM2); s.f. (DOOM1)
ansoa2: s.n. (DOOM2); s.f. (DOOM1)
arierat2: s.n. (DOOM2); s.f.pl.arierate (DOOM1)
buzoi: s.n. (DOOM2); s.f.pl.buzoaie (DOOM1)
emendata: s.n.pl. (DOOM2); s.f. (DOOM1)
gogleaz: s.n. (DOOM2); s.f.pl.gogleze (DOOM1)
marginalia: s.n.pl. (DOOM2); s.f. (DOOM1)
leucocit: s.n. (DOOM2); leucocita s.f. (DOOM1).
n ciuda formei lor, asemanatoare cu cea a substantivelor feminine, aceste cuvinte sunt ncadrate n DOOM2 ca apartinnd genului masculin sau neutru, exceptnd cuvntul leucocit care si-a schimbat si forma.
f) O alta categorie de modificari ale genului apare la substantive cu aceeasi forma si pentru masculin si pentru feminin. Desi sunt folosite la ambele genuri, aceste substantive erau nregistrate n DOOM1 ca fiind numai masculine sau masculine invariabile:
- substantive care apartin genului comun[19]
blbila: s.m. si f. (DOOM2); s.m.sg. (DOOM1)
brnza-n-sticla: s.m. si f. (DOOM2); s.m. (DOOM1)
buftea: s.m. si f. (DOOM2); s.m. (DOOM1)
burta-verde: s.m. si f. (DOOM2); s.m.invar. (DOOM1)
coate-goale: s.m. si f. (DOOM2); s.m.invar. (DOOM1)
flamnzila: s.m. si f. (DOOM2); s.m. (DOOM1)
flutura-vnt: s.m. si f. (DOOM2); s.m.invar. (DOOM1)
frige-linte: s.m. si f. (DOOM2); s.m.invar. (DOOM1)
la-ma-mama: s.m. si f. (DOOM2); s.m.invar. (DOOM1)
linge-blide: s.m. si f. (DOOM2); s.m.invar. (DOOM1)
mate-fripte: s.m. si f. (DOOM2); s.m.invar. (DOOM1)
mate-goale: s.m. si f. (DOOM2); s.m.invar. (DOOM1)
mate-pestrite: s.m. si f. (DOOM2); s.m.invar. (DOOM1)
mucea: s.m. si f. (DOOM2); s.m. (DOOM1)
mutulica: s.m. si f. (DOOM2); s.m. (DOOM1)
papa-lapte: s.m. si f. (DOOM2); s.m. (DOOM1)
papa-tot: s.m. si f. (DOOM2); s.m. (DOOM1)
paste-vnt: s.m. si f. (DOOM2); s.m. (DOOM1);
- neologisme nca neadaptate morfologic, care nu au forma speciala de feminin
maori: s.m. si f. (DOOM2); s.m.pl. (DOOM1)
maya: s.m. si f. (DOOM2); s.m. (DOOM1)
bantu: s.m. si f. (DOOM2); s.m.invar. (DOOM1).
n cazul acestor substantive nume de persoane, genul nu se manifesta diferentiat, fiind determinat numai contextual, ca masculin sau ca feminin.
g) S-au produs modificari si la substantivele care prezinta doua variante de gen, acestea fiind: masculine sau neutre, feminine sau neutre si feminine sau masculine (cu implicatii si asupra formei lor de plural). n general, numai o varianta reprezinta norma literara, dar exista si situatii n care sunt admise ambele ca variante literare libere, att pentru neologisme, ct si pentru cuvintele vechi.
Exista doua tipuri de modificari la substantivele cu variante de gen, comparnd cele doua editii ale DOOM-ului.
Conform normelor actuale s-a renuntat la una dintre cele doua variante, n situatii ca:
Tot cu dubla apartenenta la gen sunt nregistrate n DOOM2 si literele alfabetului, de exemplu: a1 s.m./s.n. (DOOM2); A, a s.m.invar. (DOOM1).
V. Unele nume compuse de plante, animale, substante chimice etc. nregistrate n DOOM1 cu valoare substantivala sunt considerate n DOOM2 formal, articulate. Asa cum numele de dansuri populare sau de jocuri erau formal articulate n DOOM1, la fel trebuie sa se ntmple si cu aceste nume compuse, avnd n componenta lor substantive articulate.
Lund n considerare faptul ca aceste cuvinte au n componenta lor substantive articulate, este firesc ca ele sa fie ncadrate ca atare.
VI. Noile norme admit n flexiunea unor cuvinte variante diferite de cele prezentate n DOOM1. n functie de clasa lexico-gramaticala supusa schimbarii, distingem trei tipuri de modificari.
a) Modificari ale flexiunii substantivului
- Se admit doua variante de plural, n timp ce n DOOM1 era precizata una singura:
amalgam s.n., pl. amalgame/amalgamuri (DOOM2); pl. amalgame (DOOM1)
ansamblu s.n., pl. ansambluri/(tehn.)ansamble (DOOM2); pl. ansambluri (DOOM1)
baiera s.f., pl. baieri/baieri (DOOM2); pl. baieri (DOOM1)
capsuna s.f., pl. capsuni/capsune (DOOM2); pl. capsune (DOOM1)
cicatrice s.f., pl. cicatrice/cicatrici (DOOM2); pl. cicatrice (DOOM1)
cireasa s.f., pl. ciresi/cirese (DOOM2); pl. cirese (DOOM1)
coperta s.f., pl. coperti/coperte (DOOM2); pl. coperte (DOOM1)
galusca s.f., pl. galuste/galusti (DOOM2); pl. galuste (DOOM1)
gealau s.n., pl. gealaie/gealauri (DOOM2); pl. gealaie (DOOM1)
gru2 s.n., pl. grne/grie (DOOM2); pl. grie (DOOM1)
jacard s.n., pl. (dispozitive) jacarde/(tesaturi) jacarduri (DOOM2); pl. jacarde (DOOM1)
lighean s.n., pl. ligheane/lighene (DOOM2); pl. lighene (DOOM1)
macat s.n., pl. macaturi/macate (DOOM2); pl. macaturi (DOOM1)
marmura s.f., (sorturi, lucrari) pl. marmure/marmuri (DOOM2); pl. marmuri (DOOM1)
miez1 s.m., pl. miezi/mieji (DOOM2); pl.m. miezi (DOOM1)
nivel s.n., pl. niveluri/nivele (DOOM2); pl. niveluri (DOOM1)
poncif s.n., pl. poncifuri/poncife (DOOM2); pl. poncifuri (DOOM1)
pubis s.n., pl. pubisuri/(oase) pubise (DOOM2); pl. pubise (DOOM1)
regal3 s.n., pl. regaluri/regale (DOOM2); pl. regale (DOOM1)
rond1 s.n., pl. ronduri/(miscari ale piciorului) ronde (DOOM2); pl. ronduri (DOOM1)
rumeneala s.f., (farduri, plante) pl. rumeneli/rumenele (DOOM2); pl. rumenele (DOOM1)
sacalus s.n., pl. sacaluse/sacalusuri (DOOM2); pl. sacaluse (DOOM1)
slogan s.n., pl. sloganuri/slogane (DOOM2); pl. sloganuri (DOOM1)
vagin s.n., pl. vagine/vaginuri (DOOM2); pl. vagine (DOOM1)
vatuie s.f., pl. vatuie/vatui (DOOM2); pl. vatuie (DOOM1)
zimbil s.n., pl. zimbiluri/zimbile (DOOM2); pl. zimbiluri (DOOM1).
Remarcam ca majoritatea substantivelor cu variante literare libere de plural sunt de genul neutru, urmate de feminine. n exemplele de mai sus apare un singur substantiv de genul masculin care a fost supus modificarii. Urmarind ordinea de preferinta a variantelor, observam ca, n cele mai multe cazuri, forma de plural indicata n DOOM1 este preferata si n DOOM2.
Pentru substantivele jacard, pubis, rond1 si rumeneala, cele doua forme de plural corespund sensurilor diferite cu care sunt folosite. n DOOM1 pluralul lor nu era diferentiat n functie de sens, fiind admisa o singura varianta.
- Se elimina una din cele doua variante de plural admise n DOOM1:
arenda s.f., pl. arende (DOOM2); pl. arenzi/arende (DOOM1)
avatar s.n., pl. avataruri (DOOM2); pl. avatare/avataruri (DOOM1)
baragan s.n., pl. baraganuri (DOOM2); pl. baraganuri/baragane (DOOM1)
brizbiz s.n., pl. brizbizuri (DOOM2); pl. brizbize/brizbizuri (DOOM1)
canal s.n., pl. canale (DOOM2); pl. canaluri/canale (DOOM1)
codicil s.n., pl. codicile (DOOM2); pl. codicile/codiciluri (DOOM1)
decovil s.n., pl. decovile (DOOM2); pl. decovile/decoviluri (DOOM1)
ghionoaie s.f, pl. ghionoaie (DOOM2); pl. ghionoi/ghionoaie (DOOM1)
giol s.n., pl. gioale (DOOM2); pl. gioale/gioluri (DOOM1)
grgr s.n., pl. grgre (DOOM2); pl. grgre/grgruri (DOOM1)
gogoasa s.f., pl. gogosi (DOOM2); pl. (obiecte) gogoase/gogosi, (minciuni) gogosi (DOOM1)
lazaret s.n., pl. lazarete (DOOM2); pl. lazarete/lazareturi (DOOM1)
minavet s.n., pl. minavete (DOOM2); pl. minaveturi/minavete (DOOM1)
monolog s.n., pl. monologuri (DOOM2); pl. monoloage/monologuri (DOOM1)
nada2 s.f., pl. nazi (DOOM2); pl. nade/nazi (DOOM1)
napasta s.f., pl. napaste (DOOM2); pl. napaste/napasti (DOOM1)
putinica s.f., pl. putinele (DOOM2); pl. putinele/putinici (DOOM1)
rastel s.n., pl. rastele (DOOM2); pl. rastele/rasteluri (DOOM1)
releveu s.n., pl. relevee (DOOM2); pl. relevee/releveuri (DOOM1)
sampon s.n., pl. sampoane (DOOM2); pl. sampoane/samponuri (DOOM1)
tinda s.f., pl. tinde (DOOM2); pl. tinde/tinzi (DOOM1)
treaba s.f., pl. treburi (DOOM2); pl. treburi/trebi (DOOM1)
trident s.n., pl. tridente (DOOM2); pl. tridente/tridenturi (DOOM1)
trifoi s.m., (sorturi) pl. trifoiuri (DOOM2); (sorturi) pl. trifoiuri; (lanuri) pl. trifoaie (DOOM1)
turnir s.n., pl. turniruri (DOOM2); pl. turnire/turniruri (DOOM1)
taranca s.f., pl. taranci (DOOM2); pl. tarance/taranci (DOOM1)
tarcalam s.n., pl. tarcalamuri (DOOM2); tarcalan, pl.tarcalanuri/tarcalane (DOOM1)
tiganca s.f., pl. tiganci (DOOM2); pl. tigance/tiganci (DOOM1)
metoc s.n., pl. metocuri (DOOM2); pl. metocuri/metoace (DOOM1)
seminar s.n., pl. seminare (DOOM2); pl. seminarii/seminare (DOOM1).
Ca si la tipul de modificare precedent, cele mai numeroase substantive al caror plural cunoaste modificari sunt cele neutre si feminine. La unele cuvinte se pastreaza prima varianta de plural precizata n DOOM1, iar la altele cea de-a doua forma.
Substantivul gogoasa prezenta, n functie de semnificatia pe care o avea, doua tipuri de plural, primul avnd doua variante. n DOOM2 se renunta la aceasta diferentiere, pastrndu-se o singura varianta de plural pentru ambele semnificatii. De asemenea, cuvntul trifoi avea si pluralul trifoaie, deoarece era folosit si cu semnificatia de lanuri, n DOOM2 unificndu-se pluralul acestuia. Motivul pentru care s-a renuntat la una din variantele de plural admise n DOOM1 este disparitia sau limitarea variantei respective n uz. Chiar daca pentru unele cuvinte, precum substantivul seminar, se mai folosesc ambele variante, forma seminarii are o circulatie restrnsa.
- Forma de plural precizata n DOOM1 este nlocuita cu o alta :
aragaz s.n., (sobe) pl. aragaze (DOOM2); pl. aragazuri (DOOM1)
boia s.f., pl. boiele (DOOM2); pl. boieli (DOOM1)
conclav s.n., pl. conclavuri (DOOM2); conclave (DOOM1)
costotom s.n., pl. costotomuri (DOOM2); costotome (DOOM1)
epiteliom s.n., pl. epitelioame (DOOM2); pl. epiteliomuri (DOOM1)
escudo s.m., pl. escudo (DOOM2); pl. escudos (DOOM1)
fasa s.f., pl. fese (DOOM2); pl. fesi (DOOM1)
final2 s.n., pl. finaluri (DOOM2); pl. finale (DOOM1)
fratricid2 s.n., pl. fratricide (DOOM2); pl. fratriciduri (DOOM1)
gainat s.n., pl. gainati (DOOM2); pl. gainaturi (DOOM1)
habitaclu s.n., pl. habitacluri (DOOM2); pl. habitaclu (DOOM1)
jidanca s.f., pl. jidanci (DOOM2); pl. jidance (DOOM1)
joben s.n., pl. jobene (DOOM2); pl. jobenuri (DOOM1)
luntre s.f., pl. luntri (DOOM2); pl. luntre (DOOM1)
nichelaj s.n., pl. nichelaje (DOOM2); pl. nichelajuri (DOOM1)
oral2 s.n., pl. orale (DOOM2);; pl. oraluri (DOOM1)
recamier s.n., pl. recamiere (DOOM2); pl. recamier-uri (DOOM1)
recensamnt s.n., pl. recensaminte (DOOM2); pl. recemsamnturi (DOOM1)
regicid2 s.n., pl. regicide (DOOM2); pl. regiciduri (DOOM1)
remarca s.f., pl. remarci (DOOM2); pl. remarce (DOOM1).
La substantivele neutre desinenta de plural -uri este nlocuita cu -e, dar sunt si cteva cuvinte la care modificarea se produce n sens invers.
La substantivele feminine, exceptnd cuvntul boia, -e final formei de plural se transforma n -i, de exemplu: gagica s.f., pl. gagici (DOOM2); pl. gagice (DOOM1).
Modificarea pluralului implica si modificarea formei de genitiv-dativ articulat.
- Se pastreaza numai una dintre variantele admise n DOOM1:
La cuvintele bunica, corabie, mbracaminte, desi pluralul este la fel n ambele dictionare, formele de genitiv-dativ articulat difera. La substantivul neica s-a adaugat genitiv-dativul articulat specific substantivelor masculine. Pentru restul exemplelor, modificarea formei de genitiv-dativ articulat este o consecinta a modificarii pluralului.
- Se modifica ordinea de preferinta a utilizarii formelor de plural:
legaturica s.f., pl. legaturici/legaturele (DOOM2); pl. legaturele/legaturiei (DOOM1)
medicina2 s.f., pl. medicini/medicine (DOOM2); medicine/medicini (DOOM1)
mofluz adj., s., pl. mofluzi/mofluji (DOOM2); pl. mofluji/mofluzi (DOOM1)
zoaie s.f., pl. zoaie/zoi (DOOM2); pl. zoi/zoaie (DOOM1)
zgndari (a ~) vb., ind.prez.1 sg. si 3 pl. zgndaresc/zgndar; conj.prez.3 sa zgndareasca/sa zgndare (DOOM2); ind.prez.1 sg si 3 pl. zgndaresc, conj.prez.3 zgndareasca (DOOM1).
O consecinta a tendintei actuale a uzului este aparitia acestor forme flexionare scurte, care n unele cazuri sunt folosite mai des dect cele indicate n DOOM1.
- Locul unor forme flexionare este luat de altele noi:
deserta (a~) vb., conj.prez.3 sa deserte (DOOM2); sa desarte (DOOM1)
nvrti (a~) vb., ind.prez.1 sg. si 3 pl. nvrt/nvrtesc; conj.prez.3 sa nvrta/sa nvrteasca (DOOM2); ind.prez.1 sg. si 3 pl. nvrtesc/nvrt; conj.prez.3 nvrteasca/nvrta (DOOM1)
Observam si aici preferinta vorbitorilor pentru formele scurte, chiar daca se mai folosesc si variantele verbale lungi.
d) Noile norme morfologice ale limbii romne prevad acceptarea alaturi de forma de feminin singular din DOOM1 a numeralului nti unei a doua forme: nti/ntia[21]. Frecventa utilizarii femininului ntia (clasa ntia) a determinat acceptarea lui de catre norma literara.
VII. O noutate adusa de noua editie a dictionarului este indicarea genitiv-dativului la anumite cuvinte. Acestea pot fi grupate n mai multe clase.
a) Substantive feminine:
acacie s.f., g.-d.art. acaciei, art. acacia
accidenta s.f., g.-d.art. accidentei
acciza s.f., g.-d.art. accizei
acotiledona s.f., g.-d.art. acotiledonei
acvafortista s.f., g.-d.art. acvafortistei
adepta s.f., g.-d.art. adeptei
agaricacee s.f., g.-d.art. agaricaceei
agatatoare s.f., g.-d.art. agatatoarei
agroterasa s.f., g.-d.art. agroterasei
ambliostoma s.f., g.-d.art. ambliostomei
amniota s.f., g.-d.art. amniotei
anestezista s.f., g.-d.art. anestezistei
belvedere s.f., g.-d.art. belvederii
boare s.f., g.-d.art. boarei
cantora s.f., g.-d.art. cantorei
catecolamina s.f., g.-d.art. catecolaminei
circa s.f., g.-d.art. circii
cloroleucita s.f., g.-d.art. cloroleucitei
condroida s.f., g.-d.art. condroidei
contrascota s.f., g.-d.art. contrascotei
cotangenta s.f., g.-d.art. cotangentei
cotiledonata s.f., g.-d.art. cotiledonatei
cuesta s.f., g.-d.art. cuestei
decatlonista s.f., g.-d.art. decatlonistei
dedina s.f., g.-d.art. dedinei
desaga s.f., g.-d.art. desagii
diplura s.f., g.-d.art. diplurei
dusca s.f., g.-d.art. dustii
filarie s.f., g.-d.art. filariei
halalaie s.f., g.-d.art. halalaii
nvierea s.propriu f., g.-d.art nvierii
jejunita s.f., g.-d.art. jejunitei
majarca s.f., g.-d.art. majarcii
maiculeana s.f., g.-d.art. maiculenei
maicusoara s.f., g.-d.art. maicusoarei
mija s.f., g.-d.art. mijii
nopticica s.f., g.-d.art. nopticelei
notatoare s.f., g.-d.art. notatoarei
papica s.f., g.-d.art. papicii
seguidilla s.f., g.-d.art. seguidillei
toaleta s.f., g.-d.art. toaletei.
O parte dintre aceste substantive feminine erau nregistrate n DOOM1 ca fiind defective de singular, acesta fiind probabil motivul pentru care erau lipsite de flexiune. Alte cuvinte a caror forma de genitiv- dativ nu era specificata n DOOM1 reprezinta fie termenii populari, regionali sau familiari, fie mprumuturi recente, fie cuvinte folosite mai rar de catre vorbitorii limbii romne.
b) Cuvinte compuse care denumesc plante sau animale:
Avnd n vedere ca la alte nume de dansuri populare este specificata forma de genitiv-dativ articulat si n DOOM1, se pare ca este vorba despre o simpla omisiune.
d) Substantive apartinnd genului comun[22], care n DOOM1 erau nregistrate ca masculine, iar n DOOM2 sunt masculine si feminine:
blbila s.m. si f., g.-d. lui blbila
brnza-n-sticla s.m. si f., g.-d. lui brnza-n-sticla
buftea s.m. si f., g.-d. lui buftea
burta-verde s.m. si f., g.-d. lui burta-verde
coate-goale s.m. si f., g.-d. lui coate-goale
flamnzila s.m. si f., g.-d. lui flamnzila
fluiera-vnt s.m. si f., g.-d. lui fluiera-vnt
flutura-vnt s.m. si f., g.-d. lui flutura-vnt
frige-linte s.m. si f., g.-d. lui frige-linte
gura-bogata s.m. si f., g.-d. lui gura-bogata
gura-casca s.m. si f., g.-d. lui gura-casca
gura-sparta s.m. si f., g.-d. lui gura-sparta
la-ma-mama s.m. si f., g.-d. lui la-ma-mama
linge-blide s.m. si f., g.-d. lui linge-blide
mate-fripte s.m. si f., g.-d. lui mate-fripte
mate-goale s.m. si f., g.-d. lui mate-goale
mate-pestrite s.m. si f., g.-d. lui mate-pestrite
mucea s.m. si f., g.-d. lui mucea
mutulica s.m. si f., g.-d. lui mutulica
papa-lapte s.m. si f., g.-d. lui papa-lapte
papa-tot s.m. si f., g.-d. lui papa-tot
paste-vnt s.m. si f., g.-d. lui paste-vnt
saracila s.m. si f., g.-d. lui saracila
sucila s.m. si f., g.-d. lui sucila
suge-bute s.m. si f., g.-d. lui suge-bute
taie-fuga s.m. si f., g.-d. lui taie-fuga
tndala s.m. si f., g.-d. lui tndala
vntura-lume s.m. si f., g.-d. lui vntura-lume
zgrie-brnza s.m. si f., g.-d. lui zgrie-brnza.
n acest caz, indicarea genitiv-dativului este o consecinta a modificarii genului substantivelor respective. Majoritatea erau ncadrate n DOOM1 drept masculine invariabile ceea ce implica absenta flexiunii.
e) Unele substantive de genul masculin:
carindar s.m., g.-d.art. lui carindar
nasaila s.m., g.-d.art. lui nasaila
nasoi s.m., g.-d.art. lui nasoi
prier s.m., g.-d.art. lui prier.
Aceste cuvinte au circulatie restrnsa, indicarea genitiv-dativului articulat nefiind considerata necesara n DOOM1.
f) Un numar restrns de pronume, locutiuni pronominale sau adjective pronominale:
altcareva pr., g.-d. altcaruiva
altcineva pr., g.-d. altcuiva
atare1 adj.pr.antepus m. si f., g.-d.f.sg. atari
Cucernicia Sa (Ta, Voastra) loc.pr., g.-d. Cucerniciei (Sale, Tale, Voastre)
destui pr.m.pl., f. destule, g.-d.pl.m. si f. destulora/ac.m. a (la) destui, f.a (la) destule
Magnificenta Sa (Voastra) loc.pr., g.-d. Magneficentei Sale (Voastre).
Pentru alte locutiuni pronominale asemanatoare celor exemplificate este indicata si n DOOM1 forma de g.-d.art. (Alteta sa; g.-d.art. Altetei sale), putnd deduce din acest lucru ca este doar o omisiune din partea autorilor.
VIII. nregistrarea verbelor a cunoscut si ea modificari n DOOM2.
a) Pentru verbele care sunt totdeauna reflexive, se mentioneaza aceasta caracteristica, morfemele reflexive fiind incluse n toate formele flexionare indicate:
aciola (a se ~) vb.refl., ind.prez.3 se acioleaza (DOOM2)/aciola vb., ind.prez.3 acioleaza (DOOM1)
aciua (a se ~) vb.refl., ind.prez.3 se aciueaza, 1 pl. ne aciuam; conj.prez.3 sa se aciueze; ger. aciundu-se (DOOM2)/aciua vb., ind.prez.3 aciueaza, 1 pl. aciuam; conj.prez.3 aciueze; ger. aciund (DOOM1)
agrega (a se ~) vb.refl., ind.prez.3 se agrega; conj.prez.3 sa se agrege
amoreza (a se ~) vb.refl., ind.prez.3 se amorezeaza (DOOM2)/amoreza vb., ind.prez.3 amorezeaza (DOOM1)
atrofia (a se ~) vb.refl., ind.prez.3 se atrofiaza, 1 pl. ne atrofiem; conj.prez.3 sa se atrofieze; ger. atrofiindu-se (DOOM2)/atrofia vb., ind.prez.3 atrofiaza, 1 pl. atrofiem; conj.prez.3 atrofieze; ger. atrofiind (DOOM1)
aventura (a se ~) vb.refl., ind.prez.3 se aventureaza (DOOM2)/aventura vb., ind.prez.3 aventureaza (DOOM1)
bacceli (a se ~) vb.refl., ind.prez.3 sg. se bacceleste, imperf.3 sg. se baccelea; conj.prez.3 sa se bacceleasca (DOOM2)/bacceli vb., ind.prez.3 sg. bacceleste, imperf.3 sg. baccelea; conj.prez.3 bacceleasca (DOOM1)
bifurca (a se ~) vb.refl., ind.prez.3 se bifurca (DOOM2)/bifurca vb., ind.prez.3 bifurca (DOOM1)
burghezi (a se ~) vb.refl., ind.prez.3 sg. se burghezeste, imperf.3 sg. se burghezea, conj.prez.3 sa se burghezeasca (DOOM2)/burghezi vb., ind.prez.1 sg. si 3 pl. burghezesc, imperf.3 sg. burghezea; conj.prez.3 burghezeasca (DOOM1)
cafeli (a se ~) vb.refl., ind.prez.3 sg. se cafeleste, imperf.3 sg. se cafelea; conj.prez.3 sa se cafeleasca (DOOM2)/cafeli vb., ind.prez.1 sg. si 3 pl. cafelesc, imperf.3 sg. cafelea; conj.prez.3 cafeleasca (DOOM1)
cai (a se ~) vb.refl., ind.prez.3 sg. se caieste, imperf.3 sg. se caia; conj.prez.3 sa se caiasca (DOOM2)/cai vb., ind.prez.1 sg. si 3 pl. caiesc, imperf.3 sg. caia; conj.prez.3 caiasca (DOOM1)
duelgi (a se ~) vb.refl., ind.prez.3 sg. se duelgeste, imperf.3 sg. se duelgea; conj.prez.3 sa se duelgeasca (DOOM2)/duelgi vb., ind.prez.1 sg. si 3 pl. duelgesc, imperf.3 sg. duelgea; conj.prez.3 duelgeasca (DOOM1).
b) La verbele care sunt nsotite de o "neutru", n noul DOOM apare specificata aceasta caracteristica de tip combinatoriu:
codalbi (a o ~) vb., ind.prez.1 sg. si 3 pl. o codalbesc, imperf.3 sg. o codalbea; conj.prez.3 sa o codalbeasca; ger. codalbind-o (DOOM2)/codalbi vb., ind.prez.1 sg. si 3 pl. codalbesc, imperf.3 sg. codalbea; conj.prez.3 codalbeasca
mlci (a o ~) vb., ind.prez.1 sg. si 3 pl. mlcesc, imperf.3 sg. o mlcea, perf.c. a mlcit-o; conj.prez.3 sa o mlceasca; ger. mlcind-o (DOOM2)/mlci vb., ind.prez.1 sg. si 3 pl. mlcesc, imperf.3 sg. mlcea; conj.prez.3 mlceasca
mierli (a o ~) vb., ind.prez.1 sg. si 3 pl. o mierlesc, imperf.3 sg. o mierlea, perf.c. a mierlit-o; conj.prez.3 sa o mierleasca; ger. mierlind-o (DOOM2)/mierli vb., ind.prez. 1 sg. si 3 pl. mierlesc, imperf. 3 sg. mierlea; conj.prez.3 mierleasca
sfecli (a o ~) vb., ind.prez.1 sg. si 3 pl. o sfeclesc; imperf.3 sg. o sfeclea; conj.prez.3 sa o sfecleasca (DOOM2)/sfecli vb., ind.prez.1 sg. si 3 pl. sfeclesc; imperf.3 sg. sfeclea; conj.prez.3 sfecleasca.
c) La infinitivul si la conjunctivul verbelor au fost adaugate morfemele a si, respectiv, sa:
atrofia (a se ~) vb., conj.prez.3 sa se atrofieze (DOOM2)/atrofia vb., conj.prez.3 atrofieze (DOOM1)
azvrli (a ~) vb., conj.prez.3 sa azvrle (DOOM2)/azvrli vb., conj.prez.3 azvrle (DOOM1)
bhli (a se ~) vb., conj.prez.3 sa se bhhleasca (DOOM2)/bhli vb., conj.prez.3 bhleasca (DOOM1)
buluci (a se ~) vb., conj.prez.3 sa se buluceasca (DOOM2)/buluci vb., conj.prez.3 buluceasca
catara (a se ~) vb., conj.prez.3 sa se catare (DOOM2)/catara conj.prez.3 catare (DOOM1)
clatari (a ~) vb., conj.prez.3 sa clataresca (DOOM2)/clatari vb., conj.prez.3 clatareasca (DOOM1)
continua (a ~) vb., conj.prez.1 si 2 sg. sa continui (DOOM2)/continua vb., conj.prez.3 continue (DOOM1)
depana (a ~) vb., conj.prez.1 sg. sa depan, 2 sg. sa depeni, 3 sa depene
(DOOM2)/depana vb., conj.prez.3 depene (DOOM1)
deserta (a ~) vb., conj.prez.3 sa deserte (DOOM2)/deserta vb., conj.prez.3 desarte (DOOM1)
dezamagi (a ~) vb. conj.prez.3 sa dezamageasca (DOOM2)/dezamagi vb., conj.prez.3 dezamageasca (DOOM1)
dezuni (a ~) vb., conj.prez.3 sa dezuneasca (DOOM2)/dezuni vb., conj.prez.3 dezuneasca (DOOM1).
IX. Unele substantive, nregistrate n DOOM1 ca fiind defective de singular, prezinta flexiune de numar completa n DOOM2. n functie de genul acestora exista urmatoarele tipuri de substantive supuse acestei modificari:
n general, aceste cuvinte sunt termeni stiintifici care denumesc plante, animale, substante chimice, etc. Tot n aceste liste de exemple remarcam si unii termeni familiari sau cuvinte care denumesc anumite categorii de oameni. Acestea sunt nregistrate n DOOM1 cu forma de plural, deoarece este forma cu care sunt folosite cel mai des.
e) Unele substantive nregistrate n DOOM1 ca fiind defective de singular sunt ncadrate n DOOM2 si ca adjective:
albigens adj., s. (DOOM2); albigenzi s.m.pl. (DOOM1)
alobrog adj., s. (DOOM2); alobrogi s.m.pl. (DOOM1)
bastarn adj., s. (DOOM2); bastarni s.m.pl. (DOOM1)
cantabru adj., s. (DOOM2); cantabri s.m.pl. (DOOM1)
caraib adj., s. (DOOM2); caraibi s.m.pl. (DOOM1)
cimerian adj., s. (DOOM2); cimerieni s.m.pl. (DOOM1)
dayac adj., s. (DOOM2); daiaci s.m.pl. (DOOM1)
kabil adj., s. (DOOM2); kabili s.m.pl. (DOOM1)
ligur adj., s. (DOOM2); liguri s.m.pl. (DOOM1)
maor adj., s. (DOOM2); maori s.m.pl. (DOOM1)
iazig adj., s. (DOOM2); iazigi s.m.pl. (DOOM1)
morisc adj., s. (DOOM2); morisci s.m.pl. (DOOM1)
sarmat adj., s. (DOOM2); sarmati s.m.pl. (DOOM1)
tuareg adj., s. (DOOM2); tuaregi s.m.pl. (DOOM1)
zulus adj., s. (DOOM2); zulusi s.m.pl. (DOOM1).
Aceste exemple contin nume etnice si din aceasta cauza erau nregistrate n DOOM1 ca si clasele de plante, de animale etc. cu forma de plural.
Exceptie fac un numar redus de substantive care n DOOM1 erau nregistrate cu flexiune de numar completa iar, n DOOM2 sunt defective de singular:
Uzul a facut ca ele sa fie folosite numai cu forma de plural, fapt consemnat n dictionar.
X. Mai multe cuvinte, nregistrate ca fiind defective de plural n DOOM1, sunt nregistrate n noul DOOM cu flexiune de numar completa, iar altele, care au flexiune de numar completa n DOOM1, apar nregistrate n DOOM2 ca fiind defective de plural.
Cuvintele defective de plural n DOOM1 pot fi ncadrate n mai multe categorii.
a) ntre cuvintele defective de plural n DOOM1 remarcam: termeni vechi (baditel, cinstet, ciormoiag, drdora, rapan, tamier), termeni neologici, utilizati n limbajele stiintifice si tehnice (anluminura, alchina, diastil, lignit, neocortex, psihoterapie).
n functie de clasa morfologica de care apartin, aceste cuvinte pot fi grupate n mai multe tipuri.
Substantive
- masculine:
alcalde s.m., pl. alcalzi (DOOM2)
alchil s.m., pl. alchili (DOOM2)
alior s.m., pl. aliori (DOOM2)
badian s.m., pl. badiani (DOOM2)
baditel s.m., pl. baditei (DOOM2)
chenaf s.m., pl. chenafi (DOOM2)
cinstet s.m., pl. cinsteti (DOOM2)
ciormoiag s.m., pl. ciormoiagi (DOOM2)
condil s.m., pl. condili (DOOM2)
demiurg s.m., pl. demiurgi (DOOM2)
hidrolacolit s.m., pl. hidrolacoliti (DOOM2)
jales s.m., pl. jalesi (DOOM2)
mordent s.m., pl. mordenti (DOOM2)
psoas s.m., pl. psoasi (DOOM2)
tamier s.m., pl. tamieri (DOOM2)
- feminine:
adunata s.f.art., pl. adunate (DOOM2)
anluminura s.f., pl. anluminuri (DOOM2)
acteonela s.f., pl. acteonele (DOOM2)
alchina s.f., pl. alchine (DOOM2)
bandoala s.f., pl. bandoale (DOOM2)
calvitie s.f., pl. calvitii (DOOM2)
caprotina s.f., pl. caprotine (DOOM2)
cnepa s.f, pl. cnepi (DOOM2)
cineraria s.f., pl. cinerarii (DOOM2)
ciocofleandura s.f., pl. ciocoflenduri (DOOM2)
circa s.f., pl. circi (DOOM2)
clipa s.f., pl. clipe (DOOM2)
coaptatie s.f., pl. coaptatii (DOOM2)
codosie s.f., pl. codosii (DOOM2)
conicitate s.f., pl. conicitati (DOOM2)
contrarietate s.f., pl. contrarietati (DOOM2)
convertizare s.f., pl. convertizari (DOOM2)
criniera s.f., pl. criniere (DOOM2)
cuesta s.f., pl. cueste (DOOM2)
drdora s.f., pl. drdori (DOOM2)
dedina s.f., pl. dedine (DOOM2)
fecula s.f., pl. fecule (DOOM2)
godiere s.f., pl. godieri (DOOM2)
humoresca s.f., pl. humoresti (DOOM2)
ingenuitate s.f., pl. ingenuitati (DOOM2)
mbracaminte s.f., pl. mbracaminti (DOOM2)
jena s.f., pl. jene (DOOM2)
lnarita s.f., pl. lnarite (DOOM2)
margarina s.f., pl. margarine (DOOM2)
nefroza s.f., pl. nefroze (DOOM2)
psihoterapie s.f., pl. psihoterapii (DOOM2)
ranversare s.f., pl. ranversari (DOOM2)
sacrificare s.f., pl. sacrificari (DOOM2)
spaga s.f., pl. spagi (DOOM2)
teogonie s.f., pl. teogonii (DOOM2)
ursire s.f., pl. ursiri (DOOM2)
vacsuire s.f., pl. vacsuiri (DOOM2)
zaharificare s.f., pl. zaharificari (DOOM2);
- neutre:
alo2 s.n., pl. alouri (DOOM2)
adstrat s.n., pl. adstraturi (DOOM2)
alfatron s.n., pl. alfatroane (DOOM2)
baibafir s.n., pl. baibafire (DOOM2)
bie s.n., pl. bieuri (DOOM2)
bihun s.n., pl. bihune (DOOM2)
boston1 s.n., pl. bostonuri (DOOM2)
cablaj s.n., pl. cablaje (DOOM2)
calus s.n., pl. calusuri (DOOM2)
catgut s.n., pl. catguturi (DOOM2)
chiostro s.n., pl. chiostrouri (DOOM2)
codaj s.n., pl. codaje (DOOM2)
colofon s.n., pl. colofoane (DOOM2)
condominiu s.n., pl. condominii (DOOM2)
constitut s.n., pl. constitute (DOOM2)
corion s.n., pl. corioane (DOOM2)
cost1 s.n., pl. costuri (DOOM2)
diastil s.n., pl. diastiluri (DOOM2)
dixtuor s.n., pl. dixtuoruri (DOOM2)
galiard s.n., pl. galiarde (DOOM2)
hispanism s.n., pl. hispanisme (DOOM2)
ilativ s.n., pl. ilative (DOOM2)
jaret s.n., pl. jarete (DOOM2)
kilt s.n., pl. kilturi (DOOM2)
lignit s.n., pl. ligniti (DOOM2)
mezofil s.n., pl. mezofile (DOOM2)
neocortex s.n., pl. neocortexuri (DOOM2)
organdi s.n., pl. organdiuri (DOOM2)
prunis s.n., pl. prunisuri (DOOM2)
rafinaj s.n., pl. rafinaje (DOOM2)
rapan s.n., pl. rapane (DOOM2)
sabat s.n., pl. sabaturi (DOOM2)
sarm s.n., pl. sarmuri (DOOM2)
zapuc s.n., pl. zapucuri (DOOM2)
velestrai s.n., pl. velestraiuri (DOOM2)
teleschi s.n., pl. teleschiuri (DOOM2).
Aceste cuvinte erau nregistrate n DOOM1 doar cu forma de singular, fiind forma cu care erau utilizate mai frecvent. Chiar daca pluralul lor este folosit mai rar, aceasta nu constituie o motivatie pentru a fi exclus din dictionar.
Defective de plural figurau n DOOM1 si literele alfabetului limbii romne. n noul DOOM, ele sunt nregistrate cu o desinenta de plural -uri specifica neutrelor:
a1 s.m. / s.n., pl. a / a-uri (DOOM2); s.m.invar. (DOOM1) etc.
Conform normelor actuale la cuvintele greu flexionabile, precum numele literelor, desinenta de plural se leaga prin cratima[23].
Un alt tip de substantive, care n DOOM2 sunt nregistrate cu flexiune de numar completa sunt cele invariabile, care au pluralul omonim cu singularul:
almee s.f., pl. almee (DOOM2)
anghinare s.f., pl. anghinare (DOOM2)
blenoree s.f., pl. blenoree (DOOM2)
boldo s.m., pl. boldo (DOOM2)
cefalee s.f., pl. cefalee (DOOM2)
cilindree s.f., pl. cilindree (DOOM2)
dinghi s.m., pl. dinghi (DOOM2)
gnu s.m., pl. gnu (DOOM2)
lori s.m., pl. lori (DOOM2)
neutrino s.m., pl. neutrino (DOOM2)
odagaci s.m., pl. odagaci (DOOM2)
ucu s.m., pl. ucu (DOOM2).
Unele mprumuturi recente din limbile moderne[24] sunt nregistrate n DOOM2 si cu forma de plural:
badlands s.n., pl. badlandsuri (DOOM2)
bitter s.n., pl. bitteruri (DOOM2)
bleu2 s.n., pl. bleu-uri (DOOM2)
bobsleigh s.n., pl. bobsleigh-uri (DOOM2)
boom s.n., pl. boomuri (DOOM2)
breakfast s.n., pl. breakfasturi (DOOM2)
bridge s.n., pl. bridge-uri (DOOM2)
camembert s.n., pl. camembert-uri (DOOM2)
cassone s.n., pl. cassone (DOOM2)
caudillo s.m., pl. caudillo (DOOM2)
charleston s.n., pl. charlestonuri (DOOM2)
chartreuse s.f., pl. chartreuse (DOOM2)
chulo s.m., pl. chulo (DOOM2)
concerto grosso s.n., pl. concerti grossi (DOOM2)
cowboy s.m., pl. cowboy (DOOM2)
creek s.n., pl. creekuri (DOOM2)
feedback s.n., pl. feedbackuri (DOOM2)
flash s.n., pl. flash-uri (DOOM2)
garden-party s.n., pl. garden-party-uri (DOOM2)
hippy2 s.m., pl. hippy (DOOM2)
intermezzo s.n., pl. intermezzouri (DOOM2)
merlot s.n., pl. merlot-uri (DOOM2)
scherzo s.n., pl. scherzouri (DOOM2)
tomahawk s.n., pl. tomahawkuri (DOOM2).
Indicarea pluralului acestor cuvinte n DOOM2 reprezinta o dovada a adaptarii si a frecventei utilizarii lor n ultima vreme. Observam ca pentru aceste mprumuturi s-a recurs la mai multe solutii de alcatuire a pluralului: folosirea aceleiasi forme si pentru singular si pentru plural (chulo s.m., pl. chulo) sau formarea pluralului dupa modelul substantivelor romnesti, fie prin adaugarea directa a desinentei de plural la cuvintele care se termina n litere din alfabetul limbii romne pronuntate ca n limba romna (bitter s.n., pl. bitteruri), fie prin cratima, urmata de desinenta -uri la cuvintele a caror finala prezinta deosebiri ntre scriere si pronuntare (merlot s.n., pl. merlot-uri). Chiar daca nu este necesara utilizarea tuturor acestor mprumuturi n limba romna, specificarea formei de plural este un lucru pozitiv. Astfel, vorbitorii care le folosesc au posibilitatea sa cunoasca forma corecta de plural.
b) Cuvinte compuse:
anemona-de-mare s.f., pl. anemone-de-mare (DOOM2)
bataie-de-joc loc.s.f., pl. batai de joc (DOOM2)
buhai-de-balta s.m., pl. buhai-de-balta (DOOM2)
buna-dimineata s.f., pl. bune-dimineti (DOOM2)
catel-de-mare s.m., pl. catei-de-mare (DOOM2)
coca-cola s.f., pl. coca-cola (DOOM2)
crin-de-toamna s.m., pl. crini-de-toamna (DOOM2)
crin-galben s.m., pl. crini-galbeni (DOOM2)
cucuta-de-apa s.f., pl. cucute-de-apa (DOOM2)
degetel-rosu s.m., pl. degetei-rosii (DOOM2)
doi-dinti s.m., pl. doi-dinti (DOOM2)
drac-de-mare s.m., pl. draci-de-mare (DOOM2)
fluture-de-matase s.m., pl. fluturi-de-matase (DOOM2)
garoafa-de-munte s.f., pl. garoafe-de-munte (DOOM2)
lup-de-mare s.m., pl. lupi-de-mare (DOOM2)
micsandra-de-munte s.f., pl. micsandre-de-munte (DOOM2)
nalba-de-gradina s.f., pl. nalbe-de-gradina (DOOM2)
rndunica-de-mare s.f., pl. rndunici-de-mare (DOOM2)
rug-de-munte s.m., pl. rugi-de-munte (DOOM2)
salata-creata s.f., pl. salate-crete (DOOM2)
scai-marunt s.m., pl. scai-marunti (DOOM2)
soarece-de-mare s.m., pl. soareci-de-mare (DOOM2)
trandafir-de-mare s.m., pl. trandafiri-de-mare (DOOM2)
urs-de-mare s.m., pl. ursi-de-mare (DOOM2).
Aceste cuvinte compuse denumesc, n mare parte, plante si animale, fiind fireasca utilizarea lor si cu forma de plural. Interesant este faptul ca, pentru alte cuvinte compuse, era precizat n DOOM1 si pluralul.
c) Substantivele de gen comun[25], care n DOOM1 erau nregistrate numai ca masculine invariabile, defective de plural, n DOOM2 apar, fara distinctie formala ntre genuri, avnd forma de plural omonima cu cea de singular:
blbila s.m. si f., pl. blbila (DOOM2)
brnza-n-sticla s.m. si f., pl. brnza-n-sticla (DOOM2)
buftea s.m. si f., pl. buftea (DOOM2)
burta-verde s.m. si f., pl. burta-verde (DOOM2)
coate-goale s.m. si f., pl. coate-goale (DOOM2)
flutura-vnt s.m. si f., pl. flutura-vnt (DOOM2)
linge-blide s.m. si f., pl. linge-blide (DOOM2)
mate-fripte s.m. si f., pl. mate-fripte (DOOM2)
soarbe-zeama s.m. si f., pl. soarbe-zeama (DOOM2)
tafandache s.m. si f., pl. tafandache (DOOM2)
vntura-tara s.m. si f., pl. vntura-tara (DOOM2).
Exista si unele cuvinte care aveau flexiune de numar completa n DOOM1, iar n DOOM2 sunt defective de plural:
accept s.n. (DOOM2); s.n., pl. accepte (DOOM1)
agrement s.n. (DOOM2); s.n., pl. agremente (DOOM1)
acetona s.f. (DOOM2); s.f., pl. acetone (DOOM1)
albiata s.f. (DOOM2); s.f., pl. albieti (DOOM1)
ambra s.f. (DOOM2); s.f., pl. ambre (DOOM1)
bectimis s.n. (DOOM2); s.n., pl. bectimisuri (DOOM1)
brudersaft s.n. (DOOM2); s.n., pl. brudersafturi (DOOM1)
camionaj s.n. (DOOM2); s.n., pl. camionaje (DOOM1)
comert s.n. (DOOM2); s.n., pl. comerturi (DOOM1)
haz s.n. (DOOM2); s.n., pl. hazuri (DOOM1).
Limitarea utilizarii formei de plural a acestor cuvinte a generat prezentarea lor n DOOM2 ca avnd flexiune de numar incompleta.
XI. Foarte multe modificari se observa n DOOM2 la ortografia cuvintelor, modificari pe care le-am grupat n mai multe subtipuri.
a) Adjectivele posesive ta, sa, voastra si pronumele personale lui, ei, lor din componenta formulelor de reverenta, scrise cu litera mica n DOOM1, sunt ortografiate n DOOM2 cu majuscula:
Sfintiile Voastre (DOOM2) - Sfintiile lor (DOOM1).
Modificarea ortografiei acestor cuvinte este n conformitate cu noua lor ncadrare lexico-gramaticala. Daca n DOOM1 erau nregistrate ca substantive combinate cu adjective posesive sau cu pronume personale, n DOOM2 ele au statut de locutiuni pronominale de politete, fiind normata pe buna dreptate scrierea cu majuscula pentru ambele componente.
Tot cu majuscula se scriu si urmatoarele cuvinte:
Empire (DOOM2); empire (DOOM1)
Erinii (DOOM2); erinii (DOOM1)
Eteria (DOOM2); eterie (DOOM1)
Falern (DOOM2); falern (DOOM1)
Gestapo (DOOM2); gestapo (DOOM1)
Leviatan (DOOM2); leviatan (DOOM1)
Risorgimento (DOOM2); risorgimento (DOOM1)
Sire (DOOM2); sire (DOOM1)
Speaker (DOOM2); spicher (DOOM1)
Tata (Dumnezeu) (DOOM2); tata (DOOM1).
Fiind nregistrate n DOOM2 ca substantive proprii, cuvintele de mai sus au fost ortografiate cu majuscula.
n ceea ce priveste cuvintele compuse si unitatile frazeologice s-a modificat ortografierea initialei primului component:
Exista si cuvinte care au fost nregistrate n DOOM1 numai ca nume proprii, iar n DOOM2 ca nume comune si, implicit, a fost modificata ortografia prin scrierea cu litera initiala mica:
xeres (DOOM2); Xeres (DOOM2)
sauvignon (DOOM2); Sauvignon (DOOM1).
b) Se modifica ortografia unor cuvinte compuse, scrise fara cratima n DOOM1:
ruscuta-de-primavara (DOOM2); ruscuta de primavara (DOOM1)
rutisor-galben (DOOM2); rutisor galben (DOOM1)
soarece-de-cmp (DOOM2); soarece de cmp (DOOM1).
Scrierea cu cratima adoptata de DOOM2 marcheaza sudarea componentelor grupului.
Unele grupuri de cuvinte, scrise cu cratima n DOOM1, se scriu n DOOM2 fara cratima:
brnza de iepure (DOOM2); brnza-de-iepure (DOOM1)
dupa prnz (DOOM2); dupa-prnz (DOOM1)
de-a fir a par (DOOM2); de-a-fir-a-par (DOOM1).
n cazul cuvintelor brnza de iepure si dupa prnz, acestea si pierd statutul de grup sudat, fiind tratate n DOOM2 ca o mbinare libera de cuvinte, lucru reflectat si n scrierea lor (fara cratima).
c) S-a modificat de asemenea ortografia unor cuvinte compuse, astfel ca:
- s-a trecut de la scrierea cu cratima la scrierea legata
- alte cuvinte compuse scrise ntr-un cuvnt n DOOM1 au trecut la scrierea cu cratima
kilogram-metru (DOOM2); kilogrammetru (DOOM1)
kilovolt-amper (DOOM2); kilovoltamper (DOOM1)
var-ora (DOOM2); varora (DOOM1).
d) Se modifica scrierea pronumelor si a adjectivelor pronominale negative[26], trecndu-se de la scrierea n doua cuvinte la scrierea legata:
niciun (DOOM2) - nici un (DOOM1)
niciunul (DOOM2) - nici unul (DOOM1)
nicio (DOOM2) - nici o (DOOM1)
niciuna (DOOM2) - nici una (DOOM1).
Similar si n scrierea unor locutiuni, adverbul odata se scrie ntr-un cuvnt:
odata ce loc.conj. (DOOM2) - o data ce (DOOM1)
odata cu loc.prep. (DOOM2) - o data cu (DOOM1)
dintr-odata loc.adv. (DOOM2) - dintr-o data (DOOM1).
Scrierea formelor pronumelui niciunul si ale adjectivului pronominal niciun s-a modificat conform principiului distingerii grafice a compuselor fata de mbinarile libere asemanatoare[27].
Putem include aici si scrierea cuvntului carevasazica ncadrat ca adverb si conjunctie n DOOM2, iar n DOOM1 avnd statut de locutiune conjunctionala si scriindu-se separat (care va sa zica)
e) Unele cuvinte care se termina n sufixul -ean, conform normelor ortografice si ortoepice actuale au la finala secventa -eean:
acheuleean1 (DOOM2) -acheulean (DOOM1)
corneeana (DOOM2) - corneana (DOOM1)
galileean (DOOM2) - galilean (DOOM1)
herculeean (DOOM2) - herculean (DOOM1)
marmoreean (DOOM2) - marmorean (DOOM1)
mediteraneean (DOOM2) - mediteranean (DOOM1)
solutreean1 (DOOM2) - solutrean (DOOM1)
solutreean2 (DOOM2) - solutrean (DOOM1)
teleosteean (DOOM2) - teleostean (DOOM1).
f) Pentru unele cuvinte neologice, scrierea cu s este nlocuita cu cea cu z:
chermeza (DOOM2)/chermesa (DOOM1)
concluziv (DOOM2)/conclusiv (DOOM1)
coroziv (DOOM2)/corosiv (DOOM1)
expulzie (DOOM2)/expulsie (DOOM1)
ocluziv (DOOM2)/oclusiv (DOOM1).
n cazul cuvntului filosof si a derivatelor sale, n DOOM2 se adauga si scrierea cu z (filosof/filozof).
g) O situatie diferita o reprezinta ortografierea mprumuturilor recente[28].
Daca n DOOM1 se practica masiv romnizarea neologismelor, n DOOM2 se observa ntoarcerea la scrierea din limba de origine:
ngstrm (DOOM2); angstrom (DOOM1)
bluff (DOOM2); bluf (DOOM1)
bruxellez (DOOM2); bruxelez (DOOM1)
bungalow (DOOM2); bungalow (DOOM1)
capriccioso (DOOM2); capricioso (DOOM1)
cassone (DOOM2); casone (DOOM1)
confetti (DOOM2); confeti (DOOM1)
cont (DOOM2); conte (DOOM1)
dandy (DOOM2); dandi (DOOM1)
dayaci (DOOM2); daiaci (DOOM1)
groom (DOOM2); grom (DOOM1)
hippy2 (DOOM2); hipi (DOOM1)
jack (DOOM2); jac (DOOM1)
jazz (DOOM2); jaz (DOOM1)
jazzband (DOOM2); jazband (DOOM1)
singhalez (DOOM2); singalez (DOOM1).
n cazul altor neologisme s-a trecut de la scrierea fonetica adoptata n DOOM1 la scrierea originara:
alguacil (DOOM2); alguazil (DOOM1)
bobsleigh (DOOM2); bobslei (DOOM1)
cocker (DOOM2); cocher (DOOM1)
donquijotism (DOOM2); donchihotism (DOOM1)
grisaille (DOOM2); grisai (DOOM1)
maseur (DOOM2); masor (DOOM1)
riesling (DOOM2); risling (DOOM1)
parking (DOOM2); parching (DOOM1)
skating (DOOM2); scheting (DOOM1)
Speaker (DOOM2); spicher (DOOM1).
Unele neologisme terminate n -man au trecut de la scrierea etimologica la cea fonetica:
clubmen (DOOM2); clubman (DOOM1)
sportsmen (DOOM2); sportsman (DOOM1)
tenisman (DOOM2); tenisman (DOOM1)
trustmen (DOOM2); trustman (DOOM1).
La unele mprumuturi recente, nregistrate n DOOM1 cu forma romnizata, aceasta se pastreaza si n DOOM2, dar i se alatura scrierea din limba de origine:
clearing (angl.)/cliring (DOOM2); cliring (DOOM1)
derby (angl.)/derbi (DOOM2); derbi (DOOM1)
et cetera/et caetera (lat.) (DOOM2); etcetera (DOOM1)
Analiznd atent modificarile produse n normarea limbii romne literare, asa cum au fost prezentate n capitolul al 2-lea, pot fi extrase cteva observatii cu caracter general.
- Despartirea cuvintelor n silabe dupa criteriul fonetic este preferata de autorii noului DOOM despartirii n functie de criteriul morfologic. n unele cazuri, atunci cnd n urma aplicarii criteriului morfologic rezulta secvente care nu pot fi considerate silabe, care contravin pronuntarii sau nu mai sunt analizabile n limba romna actuala, criteriul fonologic este unicul acceptat (v. I).
- mprumuturile din limbile moderne se despart n silabe fie dupa criteriile aplicate cuvintelor romnesti, fie n functie de pronuntarea pe care o au n limba respectiva (v. I).
- n ceea ce priveste accentuarea cuvintelor, am observat ca, la unele cuvinte, se admite o noua varianta accentuala. La altele se pastreaza doar una dintre cele doua variante existente n DOOM1 sau se pastreaza ambele variante, modificndu-se ordinea de preferinta a utilizarii lor (v. II).
- Autorii DOOM-ului au marit numarul cuvintelor compuse la care noteaza si accentul secundar, iar la cuvintele compuse scrise cu cratima marcheaza att accentul compusului, ct si accentul fiecarui component polisilabic (v. II).
- n unele cazuri, autorii au modificat complet accentuarea cuvntului (v. II).
- Multe grupuri de cuvinte, tratate ca mbinari libere n DOOM1, sunt nregistrate n DOOM2 ca locutiuni, substantive sau adjective (v. III).
- Unele cuvinte sunt nregistrate n DOOM2 ca avnd dubla utilizare lexicala, n timp ce la altele s-a renuntat la una dintre cele doua ncadrari lexico-gramaticale prezentate n DOOM1 (v. III).
- Exista n DOOM2 si cuvinte ncadrate la o clasa lexico-gramaticala diferita de cea din DOOM1 (v. III).
- Una dintre noutatile morfologice introduse n noua editie a DOOM-ului este interpretarea adjectivelor n situatia n care se combina cu substantive neutre. Astfel, adjectivele care nsotesc numai substantive neutre sunt nregistrate n DOOM2 ca apartinnd genului masculin la singular si genului feminin la plural, iar cele care se combina cu substantive neutre si feminine sunt calificate de autorii noului DOOM ca fiind adjective de genul masculin si feminin (v. IV).
- n noul DOOM s-a modificat ncadrarea morfologica a unor substantive, n unele cazuri variantei de gen admise n DOOM1 adaugndu-i-se o a doua varianta. n unele cazuri de dubla apartenenta la gen s-a pastrat o singura varianta (v. IV).
- n DOOM2 numele compuse de plante, de animale, de substante chimice sunt considerate ca fiind formal, articulate (v. V).
- Pentru unele cuvinte, se admit n DOOM2 variante flexionare diferite de cele nregistrate n DOOM1 (v. VI).
- Unele cuvinte precum: numele de plante, de animale, de dansuri populare si de jocuri, ncadrate n DOOM1 ca invariabile, de gen comun, sunt nregistrate n DOOM2 cu flexiune. Similar sunt ncadrate unele mprumuturi recente din limbile moderne (v. VII).
- Unele substantive defective de singular sau de plural n DOOM1 sunt nregistrate n DOOM2 cu flexiune de numar completa, dar sunt si cazuri de substantive cu flexiune de numar incompleta n DOOM2 (v. IX, X).
- S-a modificat ortografierea unor cuvinte ca urmare a schimbarii ncadrarii lor lexico-gramaticale (v. XI).
- n cazul neologismelor observam tendinta ntoarcerii la scrierea si la pronuntarea din limba de origine, iar la unele dintre ele se pastreaza si forma romnizata (v. XI).
BIBLIOGRAFIE DE BAZ
DOOM1 - Academia Romna, Institutul de Lingvistica al Universitatii din Bucuresti, 1982, Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romne, Editura Academiei, Bucuresti.
DOOM2 - Academia Romna, Institutul de Lingvistica "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", 2005, Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romne, editia a II-a revazuta si adaugata, Univers Enciclopedic, Bucuresti.
GALR - Academia Romna, Institutul de Lingvistica "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", 2005, Gramatica limbii romne, I-II, Editura Academiei Romne, Bucuresti.
OOP5 - Academia Romna, Institutul de Lingvistica "Iorgu Iordan", 1995, ndreptar ortografic, ortoepic si de punctuatie, Editia a V-a, Univers Enciclopedic, Bucuresti.
Avram, Mioara, 1987, Probleme ale exprimarii corecte, Editura Academiei Romne, Bucuresti.
Avram, Mioara, 1990, Ortografia pentru toti, Editura Academiei Romne, Bucuresti.
Avram, Mioara, 1997a, Anglicismele n limba romna actuala, Editura Academiei Romne, Bucuresti.
Avram, Mioara, 1997b, Gramatica pentru toti, editia a II-a, Humanitas, Bucuresti.
Stoichitoiu - Ichim, Adriana, 2001, Vocabularul limbii romne actuale. Dinamica, influente, creativitate, ALL, Bucuresti.
Stoichitoiu - Ichim, Adriana, 2006, Aspecte ale influentei engleze n romna actuala, Editura Universitatii din Bucuresti.
Stoichitoiu - Ichim, Adriana, 2006, Creativitate lexicala n romna actuala, Editura Universitatii din Bucuresti.
[1] Voi indica n continuare, pentru simplificare, paginile din DOOM2 direct n text, ntre paranteze.
[2] OOP5, p. 39
[3] OOP5, p. 7
[4] DOOM2, p. LXXX
[5] DOOM2, p. LXXXVIII
[6] DOOM2, p. LXXXI
[7] OOP5, p. 23
[8] OOP5, p. 23
[9] Din motive tehnice, accentul principal e notat prin subliniere, iar cel secundar, cu majuscula.
[10] Mioara Avram, Gramatica pentru toti; GALR, I.
[11] GALR, I, p. 627
[12] GALR, I, p. 314
[13] GALR, I, p. 9
[14] GALR, I, p. 213
[15] GALR, I, p. 138
[16] GALR, I, p. 655
[17] GALR, I, p. 138
[18] GALR, I, p. 64
[19] Mioara Avram (1997), Gramatica pentru toti, paragraful 24; GALR, I, Substantivul, pagina 65.
[20] GALR, I, p. 563
[21] GALR, I, p. 307
[22] Mioara Avram (1997), Gramatica pentru toti, paragraful 24; GALR, I, Substantivul, p. 65
[23] DOOM2, p. XCVI
[24] Mioara Avram, Anglicismele n limba romna actuala
[25] Mioara Avram, Gramatica pentru toti
[26] GALR, I, p. 269
[27] DOOM2, p. LXIX
[28] Adriana Stoichitoiu Ichim, Aspecte ale influentei engleze n romna actuala