VORBEȘTE ȘI SCRIE CORECT (CDS)

LICEUL TEHNOLOGIC TĂŞNAD

JUDEŢUL SATU MARE
STR. NICOLAE BĂLCESCU, Nr. 44/A
Tel. / Fax: 0361-804682
E-mail: liceutasnad@yahoo.com
ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARE
DISCIPLINA: GRAMATICA LIMBII ROMÂNE
ANUL ŞCOLAR: 2021-2022
CLASA: A X-A A, SPECIALIZAREA FILOLOGIE
PROF: DR. POMIAN IONUŢ-ADONIS
LICEUL TEHNOLOGIC TĂŞNAD
JUDEŢUL SATU MARE
STR. NICOLAE BĂLCESCU, Nr. 44/A
Tel. / Fax: 0361-804682
E-mail: liceutasnad@yahoo.com
Săptămâni: 34 (=SEM I: 17săpt; SEM II: 19săpt)
Numărul de ore săptămânal: 1
Numărul de ore anual: 34
Numărul de ore pentru învăţare: 28, din care 14 - sem. I;
14 - sem. II
Numărul de ore pentru evaluare: 6, din care 3 – sem I; 3 – sem. II
Manualul utilizat: Gramatica limbii române (GALR-2008, VOL. I-II); Gramatica de
bază a limbii române (GBLR-2016), Gramatica limbii române pentru gimnaziu (2019),
DEX (1998), DȘL (2001), GLR (1966), DOOM (2005), lucrări de specialitate, fișe de
lucru, auxiliare didactice.

PROGRAMA PENTRU CURS OPȚIONAL LA

DECIZIA ȘCOLII (CDS)
GRAMATICA LIMBII ROMÂNE

1
 ARGUMENT
În ultimii 15 ani, numeroși lingviști români, din diverse centre universitare și cadre
didactice din mediul preuniversitar au redactat tipuri de gramatici ale limbii române, cu grade
diferite de dificultate și cu destinații diferite: de la gramatici academice (GALR 2005, 2008)
la gramatici cu destinație didactică, în primul rând universitară (Morfosintaxa limbii române
2010, GBLR 2010, 2016), GRAMATICI PENTRU CERCETĂTORI DIN STRĂINĂTATE
(GR 2013).
Pentru a facilita accesul la concepţia generală a noii şi mult-aşteptatei ediţii a
GRAMATICII LIMBII ROMÂNE (Vol. I: CUVÂNTUL; Vol. II: ENUNŢUL. Academia
Română. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, Bucureşti: Editura Academiei
Române, 2005/2008(tiraj nou, revizuit)), lucrare anticipată de DICȚIONARUL DE ȘTIINȚE
ALE LIMBII (DȘL 2001), DICȚIONARUL ORTOGRAFIC, ORTOEPIC ȘI
MORFOLOGIC AL LIMBII ROMÂNE (DOOM2 2005) și urmată de GRAMATICA DE
BAZĂ A LIMBII ROMÂNE (2010, 2016), considerăm ca benefică şi necesară existența unui
curs sau discipline opționale care să prezinte într-o formă concentrată, sintetică, simplificată şi
cât mai accesibilă elevilor conţinuturile tratatelor în discuţie. Altfel spus, propunem un
opțional de extindere, ca disciplină nouă, intitulat GRAMATICA LIMBII ROMÂNE
(GLR), care să descrie în maniera „pentru toţi” (împrumutând exprimarea regretatei lingviste
Mioara Avram) în primul rând aspectele inovatoare (nu puţine) din noua gramatică
academică, precum şi aspectele consacrate („tradiţionale”) menţinute.
Punctual, obiectivele acestei discipline opționale se concretizează în:
1. obiective didactice, structurate pe două direcţii:
a. evidenţierea noutăţilor din gramaticile ac ademice ale limbii române, precum:
 terminologia extrem de actuală care necesită explicaţii în mod imperios, explicaţii
regăsibile, în literatura română de specialitate, doar în Dicţionarul de ştiinţe ale limbii (1997,
reeditat şi augmentat în 2001, 2003) redactat, în mare parte, de autoarele gramaticii
academice;
 impunerea ca unităţi de bază ale limbii a dihotomiei cuvântul vs enunţul, concepte care
dau şi numele celor două volume, înlocuind dihotomia tradiţională: morfologie vs sintaxă;
 excluderea articolului din rândul părţilor de vorbire / claselor lexico-gramaticale;
 abordarea inovatoare în plan sintactic, volumul al II-lea (Enunţul) cuprinzând trei secţiuni:
Structuri sintactice, Funcţii sintactice şi Organizarea discursivă;

2
 comprehensiunea unor noţiuni relativ recente în lingvistica românească, precum:
argumente, morfem, mărci actanţiale, deixis, anaforă, modalizare, conectori frastici şi
transfrastici, imbricare, temă, remă, topic, focus etc.;
 corijarea unor inadvertenţe, de tipul „predicat verbal exprimat prin adverb predicativ” sau
„predicat verbal exprimat prin interjecţie predicativă”, prin introducerea conceptelor de
predicat adverbial, respectiv predicat interjecţional;
 admiterea, în unele contexte, a capacităţii formelor verbale nonfinite de a ocupa poziţia de
predicat;
 distincţia oportună complement vs circumstanţial;
 limitarea complementului indirect la realizările dativale şi la construcţiile echivalente,
respectiv trecerea realizărilor propoziţionale la un nou tip de complement (complementul
prepoziţional), dihotomie aplicată la nivel intra- şi inter-propoziţional;
 interpretarea celui de-al doilea complement direct al verbelor bitranzitive ca un
complement diferit, numit complement secundar;
 separarea elementului predicativ suplimentar în alte două realizări: predicativul
suplimentar şi complementul predicativ al obiectului;
 gradarea tranzitivităţii şi introducerea unui al treilea mebru în opoziţia tranzitiv vs
intranzitiv, anume ergativul;
 „desfiinţarea” categoriei gramaticale a diatezei prin eliminarea diatezei reflexive și
menținerea trihotomiei activ-pasiv-impersonal;
 o tipologie mai complexă a predicatului: predicat semantic vs predicat sintactic vs
predicat enunţiativ; predicat simplu vs predicat complex;
 operarea cu metastructuri terminologice precum: grup verbal, grup adverbial, construcţii
cauzativ-factitive, construcţii comparative;
b. familiarizarea cu invoaţiile şi dificultăţile de diverse tipuri cu care elevii, studenţii şi
profesorii se confruntă în practica didactică, cu atât mai mult cu cât conținuturile noilor
tratate academice se vor regăsi și vor deveni obligatorii în viitoarele programe școlare.
2. obiectivul descriptiv, prezentarea conţinuturilor făcându-se într-o formulă sintetică şi
accesibilă, cu nunaţări după caz, unde şi când acestea se impun
3. obiectivul metodologic, concretizat în adoptarea unei perspective dinamice, funcţionale şi
integratoare, perspectivă propusă şi în GALR (2005/2008) şi GBLR (2010). Descriind faptele
de limbă în funcţionalitatea lor, se au în vedere aspecte cum ar fi:

3
 limitele imprecise dintre unele clase şi subclase lexico-gramaticale, trecerile continue
de la o clasă la alta;
 dificultăţile de a stabili neechivoc graniţele dintre clase şi subclase, dificultăţi derivate
din a.;
 gradualitatea diverselor forme gramaticale (cf. gradele de tranzitivitate, de topicalitate,
de gramaticalizare);
 perspectiva integratoare din gramaticile actuale, perspectivă care armonizează aspecte
diverse (morfologice, sintactice, lexicale, semantice, pragmatice, stilistice) într-un ansamblu
cât mai unitar;
 valorificarea limbii române vorbite şi a exemplelor construite ad-hoc, metodă care se
susţine atâta timp cât exemplele sunt corecte gramatical, iar scopul unei cercetări de
profunzime este de a descrie sistemul limbii în integralitatea sa, prin reconstituirea şi analiza
cât mai multor forme gramaticale (paradigme) reperabile sau posibile; de altfel, când
exemplele se situează la limita acceptabilităţii din perspectiva performanţei lingvistice (în
sens chomskyan), şi anume când exemplele sunt foarte rar întâlnite în uzul limbii, livreşti şi
nerecomandabile, am optat, ca şi în GALR, pentru plasarea în faţa lor a semnului de întrebare
(?).
4. obiectivele comparative şi tipologice, redate extrem de succint, constau în trimiteri la diverse surse
bibliografice din literatura de specialitate română, dar şi din cea străină.
Ca structură, cursul este consecvent și suficient de fidel descrierilor din GALR și GBLR,
respectiv DOOM2 (2005) unele dintre conținuturile acestor lucrări fiind deja obligatorii în
cadrul examenelor școlare și universitare (mai ales DOOM2) la care aduc adnotări şi trimiteri
bibliografice minimale. Subliniem că apariţia unei asemenea lucrări este necesară şi benefică
cu atât mai mult cu cât până în prezent nu a apărut niciun volum care să descrie într-o manieră
simplificată, pe înţelesul tuturor, a conţinuturilor tratatelor academice mai sus menționate. Un
alt argument privind utilitatea cursului nostru este de natură didactică, având în vedere că, așa
cum am mai subliniat, în anii școlari următori, aceste conţinuturi vor avea caracter
obligatoriu, similar celor din DOOM2 la nivel preuniversitar (atât în studiul la clasă, cât şi la
teze, respectiv la examene în instituţiile de învăţământ liceal şi universitar);
Încă de la apariţia DOOM2 (Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române,
ediţia a II-a 2005), din „Notă asupra ediţiei”, aflăm că o nouă „Gramatică a Academiei” se
află în pregătire. Iată că, în același an, 2005, respectiv 2008 (în tiraj nou și revizuit) apariţia
noii gramatici academice a devenit fapt împlinit şi este interesant de constatat în ce măsură
cele două lucrări (DOOM2 şi GALR), urmate, în 2010, de Gramatica de bază a limbii

4
române (GBLR), tratate de o importanţă capitală pentru normarea, cunoaşterea şi folosirea
corectă a limbii române sunt puse de acord. Acest deziderat, dificil de realizat din cauza
volumului mare de lucru, rămâne să fie îndeplinit de specialişti într-un viitor apropiat şi în
urma unui demers analitic atent, în aşa fel încât observaţiile lor să contribuie la eliminarea
eventualelor neconcordanţe.
Din Prefața la Gramatica Academică a limbii române (GALR, 2005/2008(tiraj nou,
revizuit)), Valeria Guțu Romalo, coordonatoarea lucrării, o înscrie „în tradiția gramaticilor
academice, prin orientarea preferențială către varianta literară (s.a.)
(îngrijită/cultivată/normată) și, implicit, prin asumarea atitudinii normative. În spiritul
aceleiași tradiții […], lucrarea propune […] o descriere a structurii gramaticale a limbii
române actualizată din perspectivă teoretică și sub aspectul materialului faptic.”
Cele peste patru decenii care despart GALR şi GBLR de GLR (1963/1966) sunt marcate
de evoluția în primul rând a limbii literare față de mijlocul secolului trecut, alături de evoluția
conceptuală și metodologic-aplicativă înregistrată de științele lingvistice generale, evoluție
care a determinat numeroase schimbări și în privința normelor limbii literare (cum ar fi
variații libere și abateri tolerate), avute în vedere și în redactarea noului Dicționar ortografic,
ortoepic și morfologic (DOOM2 2005). În aceeaşi direcţie, în Prefaţa la GBLR (2010),
volum însoţit de un Caiet de exerciţii, ,,instrument suplimentar, mai redus ca dimensiuni şi
mai suplu ca organizare”, dar care ,,nu este un manual şcolar şi nici un manual universitar,
ci o lucrare care, păstrându-se la un nivel teoretic ridicat, corespunzător nivelului teoretic al
momentului ştiinţific actual, are drept scop să faciliteze accesul la datele descrierii pentru
categorii cât mai largi de cititori.”
Noua ediţie a gramaticii academice a limbii române (GALR 2005/2008) a stârnit un viu
interes, mai ales prin noutăţile constatate în raport cu gramaticile tradiționale, în special cu
GLR (1963/1966), încă de la o primă răsfoire a ei: renunţarea la cele două părţi ale gramaticii
– morfologia şi sintaxa, diversificarea felului complementelor, înmulţirea numărului
conjugărilor verbale etc. Baza bibliografică a lucrării noastre o reprezintă, așadar, GALR (vol
I: Cuvântul, vol. II: Enunțul, însumând aproximativ 1700 de pagini), „cercetare de tip
academic, reflectând nivelul și cerințele științifice ale momentului actual”1 în domeniu, şi
GBLR (2010), DOOM2 (2005), tratate ale căror teorii, noutăți și conținuturi au fost
confruntate cu cele ale altor lucrări de gramatică mai vechi (vezi infra Bibliografie, între care
GLR I-II 1963/1966 constituie principalul tratat de referință.).

1
GALR 2008 II: 7.

5
 Deşi materialul faptic pe care se întemeiază aceste tratate academice aparţine variantei
standard a limbii actuale, noua gramatică recurge frecvent la exemple preluate din variate
limbaje funcţionale (solemn, oficial, ştiinţific, livresc, poetic) şi din registre stilistice
(colocvial, familiar, popular, argotic, învechit), care atestă bogăţia şi expresivitatea românei
contemporane. Tot în GALR, se relevă faptul că ,,o deosebire importantă faţă de descrierea
din 1963 reprezintă exemplificările din comunicarea orală – emisiuni radiofonice şi
televizate sau conversaţii spontane, înregistrate şi publicate în cursul ultimului deceniu.”. De
asemenea, lucrările academice actuale asociază aspectul descriptiv al faptelor de limbă cu
perspectiva funcţională asupra acesteia, înţelese ca proces de comunicare (orală ori scrisă)
între un emiţător şi un receptor; faptul gramatical este prezentat atât în funcţie de poziţia sa
în sistem, cât şi de utilizarea lui în transmiterea informaţiei prin codul limbii. Analizate sub
aspect funcţional, fenomenele lingvistice denotă dependenţa actului de comunicare nu numai
de sistemul ordonat, coerent şi normat al limbii, ci şi de contextul situaţional complex:
cadrul spaţio-temporal, intenţiile emiţătorului (vorbitor/scriptor), care operează selecţii
gramaticalizate în faptul comunicat în raport cu intenţiile sale comunicative, cu abilitatea şi
competenţa lingvistică, dar şi cu obiectivele urmărite prin persuadarea receptorului. Din
această dublă perspectivă descriptiv-funcţională au rezultat, ca unităţi de bază ale limbii,
cuvântul (care aparţine deopotrivă sistemului gramatical şi comunicării înţelese ca act
discursiv) şi enunţul (care, deşi nu este o componentă a sistemului, reprezintă totuşi unitatea
de bază a comunicării). În consecinţă, gramaticile actuale au ca obiectiv fundamental de
studiu ipostaza vorbită a limbii, neglijată în lucrările de gramatică anterioare, ale căror
cercetări s-au concentrat asupra textelor scrise, noua perspectivă, factuală, introducând
capitole dedicate intonaţiei, dialogului, raporturilor dintre realizarea scrisă şi cea vorbită a
limbii române etc, respectiv a unor concepte şi subcapitole de certă noutate, ca: anafora,
afirmaţia, negaţia, modalizarea, imbricarea, organizarea tematică şi focală a
discursului, conectori frastici şi transfrastici etc.

6
 BIBLIOGRAFIE

1.DESL = Oswald Ducrot, Jean-Marie Schaeffer, Noul dicționar enciclopedic al științelor

limbajului, Traducere de Anca Măgureanu, Viorel Vișan, Marina Păunescu, București: Babel,
1996.
2. DAOLR = Dicționar analitic de opere literare românești, vol. I-IV, coord. Ion Pop, Cluj-
Napoca: Casa Cărții de Știință.
3.DEX = Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Encclopedic, București, 1998.
4. DLR = Dicţionarul literaturii române de la origini pînă la 1900, 1979, Bucureşti: Editura
Academiei R.S.R.
5. DOOM = Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Editura Univers
Enciclopedic, București, 2005.
6. DS = CHEVALIER, Jean, GHEERBRANT, Alain, 1994, Dicţionar de simboluri, vol. I-III,
Bucureşti: Artemis.(presc. DS)
7.DSL = Dicționar de științe ale limbii, 2001, Coordonator: Gabriela Pană Dindelegan, București.
Nemira.
8. DTL = Dicționar de termeni literari, Coordonator: Al. Săndulescu, Editura Academiei
Republicii Socialiste România, București, 1976.
9. EMINESCU, Mihai, 1978, Poezii. Proză literară, vol. I-II, Ediţie de Petru Creţia, Bucureşti:
Cartea Românească.
10. GALR = Gramatica limbii române. Vol I. Cuvântul., Vol. II Enunțul., Tiraj nou, revizuit,
Coordonator: Valeria Guțu Romalo, Editura Academiei Române, 2005/2008(tiraj nou, revizuit).
11. GBLR = Gramatica de bază a limbii române, Coordonator: Gabriela Pană Dindelegan,
Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2010.

7
 AVIZUL ȘEFULUI DE CATEDRĂ.....................
AVIZUL DIRECTORULUI...................................

COMPETENŢE GENERALE:

1. UTILIZAREA CORECTĂ ŞI ADECVATĂ A LIMBII ROMÂNE ÎN

DIFERITE SITUAŢII DE COMUNICARE;

2. COMPREHENSIUNEA ŞI INTERPRETAREA TEXTELOR;

3. ARGUMENTAREA ORALĂ SAU ÎN SCRIS A UNOR OPINII ÎN DIVERSE

SITUAŢII DE COMUNICARE;

4. CUNOAȘTEEA CLASELOR LEXICO-GRAMATICALE ȘI A FUNCȚIILOR

SINTACTICE;

5. ANALIZA MORFOSINTACTICĂ ȘI PRAGMATICO-SEMANTICĂ A

FORMELOR GRAMATICALE.

6. MATERIALE UTILIZATE: GLR (1963/1966, VOL. I-II); GALR (2005/2008,

VOL. I-II); GBLR (2010), DEX (1998), DOOM (2005), LUCRĂRI, ARTICOLE
ȘI DICȚIONARE DE SPECIALITATE, FIȘE DE LUCRU.

AVIZUL DIRECŢIUNII_____________

PLANIFICAREA PE SEMESTRUL I, CLASA A IX-A A, FILOLOGIE

Unitatea Competențe Conţinuturile învăţării / Nr. Săptămâna Observaţii

de specifice evaluării de
învăţare ore
1
Comunicarea tematicii,
a bibliografiei
obligatorii și 14– 18.09. S1
suplimentare 2020

Testare predictivă 1 S2
și nivelurile limbii 21-25.09.
2020

1 S3
Nivelul fonetic:
Triunghiul vocalic, 28.09-02.10.
hiatul, diftongii, 2020
triftongii

8
 1 S4
Exerciții de fixare 05.09- 09.10
2020

Nivelul lexico- 1 S5
semantic.vocabularul: 12-16.10
sinonimia, antonimia, 2020
omonimia, omofonia,
paronimia
Substantivul: definiție, 1 S6
clasificări, cazurile, 19-23.10
exerciții 2020

Substantivul: 1 S7
Gramatică normativă. 26.10.-
Exerciții 30.10.
2020
Substantivul și Grupul 1 S8
nominal (GBLR, 02.10-06.11.
DOOM2) 2020

Adjectivul și Grupul 1 S9
adjectival 09-13.11.
2020

Scrierea cu „Â/Δ Șși 1 S10

„SUNT”. Reforme 16-20.11.
lingvistice. 2020
Cuantificatorii
Atributul și apoziția. 1 S11
23-27.11.
2020

Pronumele în limba 1 S12

română 30.11-04.12
Clasificări, funcții 2020
sintactice
Pronumele în limba 1 S13
română. Exerciții 07-11.12.
2020

Inovații în DOOM2 ȘI 1 S14

GALR. 14-18.12.
2020

Verbul. Modurile 1 S15

personale 11-15.01
2021

9
 Modurile nepersonale și 1 S16
conjugarea verbelor în 18-22.01.
limba română 2021

Recapitulare 1 S17
semestrială 25-29.01.
2021

AVIZUL DIRECŢIUNII______________

PLANIFICAREA PE SEMESTRUL AL II-LEA, CLASELE IX, XI, XII-FILOLOGIE

10
Unitatea Competenţe Conţinuturile învăţării / Nr. Săptămâna Observaţii
de specifice evaluării de
învăţare ore
1 S18
Inventarul de funcții 08-12.02.
sintactice în gramaticile 2021
românești
1 S19
Exerciții 15-19.02
2021
Verbul 1 S20
(definiție și clasificări) 22.-26.02.
2021
Subiectul. Un 1 S21
complement „privilegiat” 01.05.03.
2021

Evaluare 1 S22
08-12.03.
2021
1 S23
PRONUMELE 15-19.03.
(Definiție, clasificări) 2021

1 S24
Complementul direct, 22-26.03.
secundar și intern 2021

Predicatul verbal 1 S25

29.03-01.04.
2021
Predicatul nominal. 1 S26
Verbele copulative în 12-16.04.
noile gramatici 2021

Predicativul suplimentar 1 S27

și complementul 19-23.04.
predicativ al obiectului. 2021

Testul-grilă 1 S28
Abordare, avantaje și 26-29.04.
dezavantaje 2021

11
 Părțile de vorbire 1 10-14.05. S29
neflexibile 2021
(prezentare generală)

Funcțiile sintactice ale 1 S30

părților de vorbire 17-21.05.
neflexibile 2021

1 S31
Exerciţii de fixare și de 24-28.05.
sistematizare 2021

1 S32
Reforme lingvistice 31.05-04.06.
privind scrierea cu Î/Â, 2021
cu SUNT/SÎNT

1 S33
Norme ortografice, 08--11.06.
ortoepice și de punctuație 2021

Argumentarea 14-18.06 S34

2021

12