UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIO-UMANE

SPECIALIZAREA JURNALISM

GREȘELI DE ORTOGRAFIE ȘI SINTAXĂ ÎN PRESA

SCRISĂ ROMÂNEASCĂ

STUDENT PROFESOR

ELIZA-MARIE ENE IOANA-NARCISA

CREȚU
ANUL II
CUPRINS
1. Introducere.................................................................................................................................................3
2. Greșeli de ortografie și sintaxă în presă......................................................................................................3
3. Studiu de caz..............................................................................................................................................6
4. Concluzii.....................................................................................................................................................8
5. Bibliografie.................................................................................................................................................9
 1. Introducere
Ortografia limbii române este ansamblul de reguli care stabilesc scrierea corectă a limbii
române. De la primul text scris în limba română care s-a păstrat (Scrisoarea lui Neacșu din
Câmpulung, 1521) până la scrierile de astăzi, normele ortografice au trecut prin nenumărate etape.
În lucrarea aceasta vor fi abordate greșelile de ortografie și sintaxă din cadrul mass-mediei
românești, fiind oferite definiții, tipologii iar la final, un studiu de caz despre apariția erorilor de
acest fel în articolele de pe site-ul Știrileprotv. Prin abordarea acestei teme se dorește atragerea
atenției asupra exprimării greșite a jurnaliștilor.

Prima parte a lucrării se va axa pe aspectele teoretice: definiții, tipologii,reguli, urmând ca a

doua parte să fie constituită dintr-un studiu de caz care urmărește apariția greșelilor în articolele
cele mai citite de pe site-ul știrileprotv. Metoda utilizată este analiza de conținut, analizele
cantitative și calitative oferindu-ne o imagine de ansamblu referitoare la cât de des apar abaterile
de la limba română scrisă, realizând și o clasificare a greșelilor din presa online.

Acest studiu pornește de la premisa că mass-media nu mai acordă atenție modului în care oferă
informații cetățenilor, fiind din ce în ce mai des întâlnite greșelile de ortografie și de sintaxă în
presă.

2. Greșeli de ortografie și sintaxă în presă

Termenul ortografie provine din gr. orthos „drept, corect” şi un substantiv derivat din graphein
„a scrie” (Şuteu 1981: 86), deci, literal, ortografia este scrierea corectă. Mai exact, în sens restrâns,
ortografia priveşte scrierea corectă la nivelul cuvântului (sau al mai multor cuvinte care formează o
unitate); în sens larg, aceasta include şi scrierea corectă la nivelurile superioare cuvântului, adică
punctuaţia (DOOM2: XXV, DIN: 586). Într-un sens mai abstract, semiotic, ortografia este un sistem
de reguli precise, fixe şi unitare, care constau în explicarea valorii semnelor dintr-un anumit sistem
grafic de reproducere a unei limbi şi din formularea condiţiilor de folosire a acestor semne, sistem
menit să generalizeze şi să stabilizeze varianta cultivată a unei limbi date (Şuteu 1981: 86) 1.

Academia Română stabilește regulile ortografice, acestea fiind obligatorii. Normele actuale în
acest sens sunt enunțate în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-
a revăzută și adăugită (DOOM2). Nu face însă obiectul unor norme propriu-zise, conform
Dicţionarului normativ al limbii române ortografic, ortoepic, morfologic şi practic (DIN), scrierea
unor termeni, a unor abrevieri și simboluri din domeniul științific și tehnic (de exemplu, numele
unităților de măsură), reglementată prin standarde internaționale sau prin standarde interne de
specialitate, care sunt obligatorii.

1
Dragomirescu, Adina, Ortografia limbii române: definiţie, scurt istoric, instrumente. Principiul fonologic. Apărut în
Nr. 1-2, anul 2012, în revista „Limba Română Azi”, https://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1353
 În anul 2012, Consiliul Naţional al Audiovizualului, condus de Răzvan Popescu, a dat publicităţii
un raport de monitorizare a greşelilor de limba română în audiovizual întocmit de Institutul de
Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" al Academiei Române2.

Monitorizarea a cuprins 12 televiziuni şi două posturi de radio, alese în funcţie de audienţă, de

acoperirea naţională, de ponderea emisiunilor informative şi de dezbatere şi de asumarea unui rol
cultural şi educativ. Pentru prima dată, posturilor de radio li s-a alocat un număr de ore de
monitorizare egal cu cel al posturilor TV. În urma acestui studiu, s-a ajuns la concluzia că în textele
scrise pe ecran apăreau numeroase neglijenţe de tehnoredactare, printre care lipsa semnelor
diacritice având o pondere foarte mare (de exemplu, "Domna asistenta", "Pe dealtă parte", "azi
nopate").

Situația a rămas la fel și în anul 2021, în cadrul materialelor jurnalistice scrise regăsindu-se o la
fel de mare consistență a greșelilor.

Printre cele mai des întâlnite greșeli din presa scrisă se enumeră:

Utilizarea majusculelor/minusculelor

Scrierea cu literă mare- Se scriu cu inițială majusculă toate cuvintele (cu excepția cuvintelor
ajutătoare) care formează denumirile unor instituții și organizații naționale sau internaționale.

DOOM precizează însă că se scriu cu litere mici denumirile neoficiale ale instituțiilor (guvernul
român), funcțiile și numele domeniilor (mai ales dacă apar în forma lor incompletă) la care se referă
o funcție (ministru de externe, președintele/președinta statului/țării) (DOOM LV).

Se scriu cu inițială majusculă toate cuvintele (cu excepția cuvintelor ajutătoare) care
desemnează entități geografice și teritorial-administrative.

Se scriu cu inițială majusculă toate cuvintele (cu excepția cuvintelor ajutătoare aflate în
interiorul denumirii) care formează denumirile evenimentelor și ale marilor epoci istorice, ale
sărbătorilor laice sau religioase, naționale sau internaționale.

Se scrie cu inițială majusculă numai primul cuvânt dintre cele care formează titlurile
documentelor de orice fel, ale publicațiilor periodice și ale operelor literare, științifice etc. Se scriu,
de asemenea, cu inițială majusculă numele proprii din componența titlurilor.

Scrierea cu literă mică- Se scriu cu litere mici denumirile funcțiilor de stat, politice și militare.

2
Iancu, Mariana, Greşeli gramaticale la TV. De la „eşece“ vestimentare la „tardiv de târziu“,31.01.2015,
https://adevarul.ro/entertainment/tv/greseli-gramaticale-tv-esece-vestimentare-tardiv-tarziu-
1_54cca849448e03c0fd23b587/index.html
 Se scriu cu minuscule numele de popoare, numele punctelor cardinale, precum și numele
lunilor și ale zilelor săptămânii.

În ceea ce privește scrierea cu majusculă/minusculă, în DOOM (p. LXI) și DIN (p. 34-35) sunt
prezentate mai multe situații: − integral cu litere mari: - elementele unor structuri compuse (GMT,
OUG, SNCFR, IMM) și unele formule de politețe [ASR/ALR (Alteța Sa Regală/Altețele Lor Regale),
ASI/ALI (Alteța Sa Imperială/Altețele Lor Imperiale), ES (Eminența/Excelența SA), M.S. (Maiestatea
Sa), P.S.S.(Preasfinția Sa), ÎPSS (Înalt Preasfinția Sa)]; - unele noțiuni de specialitate (VHS - viteza de
sedimentare a hematiilor), anumite produse [ BCA (beton celular autoclavizat), PAL (plăci
aglomerate de lemn), PFL (plăci fibrolemnoase)] și punctele cardinale; - altele: CP (cal putere), CV
(curriculum vitae), D.S. (dal segno), NB (nota bene), OK (all correct), P.S. (post scriptum), P.P.S. (post
post scriptum); – literă mare pentru primul loc, al doilea sau al treilea: Sf. (Sfântul, Sfânta), Rh
(factorul Rhesus), MHz (megahertz), MeV (megaelectronvolt); – literă mare pentru al doilea loc:
dB(decibel), eV (electronvolt), pH (puterea hidrogenului), kW (kilowatt), kWh (kilowatt-oră).

Acordul gramatical

Dezacordul în număr la persoana a III-a dintre subiectul și predicatul unei propoziții: ce vrea ei?.
(în graiul muntean este generalizată omonimia dintre forma de singular și cea de plural ale
persoanei a III-a a verbelor la indicativ prezent — el merge, ei merge — și că astfel în cadrul acestui
grai nu avem de a face cu un dezacord, ci cu un regionalism morfologic)3.

Dezacordul în gen și număr dintre articolul posesiv (al, a, ai, ale) și substantivul sau pronumele
determinat: un batic a mamei, cei doi frați a prietenei mele.

Dezacordul în gen și număr în construcțiile de tipul [...] al cărui [...], unde acordul se face în
cruce. Exemple de greșeli: vecinii a căror fete, țara a cărui popor.

Dezacordul dintre numeralul compus cu valoare adjectivală și substantivul determinat:

doisprezece mii de euro în loc de douăsprezece mii de euro sau treizeci și unu de prefecturi în loc
de treizeci și una de prefecturi.

Dezacordul în caz dintre substantiv și adjectiv, în particular cînd substantivul de genul feminin
singular este în cazul genitiv. Exemplu de greșeală: titlul unei lucrări scrisă recent (corect este titlul
unei lucrări scrise recent).

Lipsa diacriticelor

Un semn diacritic este un semn tipografic adăugat la o literă pentru a indica o diferenţă în
pronunţie sau pentru a deosebi sensurile a două cuvinte scrise identic. În limba română, semnele
diacritice se plasează de obicei deasupra sau dedesubtul unei litere. Limba română foloseşte cinci
litere cu semne diacritice: ă, â, î, ș, ț.

3
https://ro.wikipedia.org/wiki/Elemente_problematice_ale_limbii_rom%C3%A2ne#Acordul_gramatical
 Fără utilizarea semnului diacritic specific nu se înțelege mesajul pe care vrei să-l transmiți având
în vedere acțiunea exprimată prin verb, care reprezintă o parte esențială în comunicare.

Utilizarea diacriticelor este obligatorie deoarece literele care formează cuvintele cu semnele
respective au o anumită valoare fonetică. Înlocuirea literei care prezintă un anumit semn diacritic
cu litera fără semn diacritic sau cu o literă formată cu un alt diacritic se asociază cu schimbarea
sensului cuvântului: râmă/ramă, șoc/soc4.

În cadrul studiului de caz de mai jos, sunt oferite exemple ale acestor erori de scriere din
cadrul textelor jurnalistice din presa scrisă românească.

3. Studiu de caz

Cele mai vizualizate știri de pe site-ul știrileprotv

Pentru a demonstra prezența greșelilor de ortografie și sintaxă în articolele presei scrise

românești, am studiat articolele cele mai vizionate de pe site-ul Știrilor Pro Tv, utilizând analiza de
conținut drept metodă de cercetare, lucrând cu un eșantion de 33 de articole.. În urma analizei
cantitative și calitative am stabilit cât de des apar abaterile de la limba română scrisă, realizând și o
clasificare a greșelilor din presa online.

Despre Pro Tv

Pro Tv este un canal privat de televiziune, lansat la data de 1 decembrie 1995 și deținut de
compania PRO TV SRL, care face parte din grupul Central European Media Enterprises.

Deși în luna aprilie a anului 2020 emisiunile de știri au fost mai puțin vizionate de către
români, cel mai urmărit jurnal din aprilie a fost cel de la Pro TV, de la ora 19:00, înregistrându-se o
medie de 1,6 milioane de telespectatori pe minut. Astfel, la nivel național, buletinul de știri de la
Pro Tv are cele mai mari audiențe, înregistrând însă o scădere față de luna martie a aceluiași an, cu
o medie de peste 2,1 milioane de telespectatori.

Emisiunea este destul de controversată, fiind aduse foarte multe critici Știrilor PRO TV
pentru subiectele de violență, ofensatoare sau de exces de zel, anumite reportaje fiind criticate
drept false sau „inventate”, fiind de asemenea atrasă atenția asupra dramatizării excesive a
subiectelor, doar pentru a fi „subiecte senzaționale”.5

În cadrul website-ului se regăsesc edițiile video ale buletinelor de știri, dar și articole pe
diverse subiecte, clasificate în următoarele rubrici: Evaluarea Națională 2021, Bacalaureat 2021,
Știri externe, Horoscop, Știri Economice, Știri Mondene, Viitor cu clasă, Vremea, Știri Justiție, Știri
Politice, Știri Sănătate, Știri Educație, Știri Actuale, Știri Șocante, Loto 6/49, Interviurile lui Vitalie,
Știri Știință, Știri Diverse, Vacanță la Mare, Țara Făgărașului, După 30 de ani, Pierduți în teleșcoală,
4
https://www.dictie.ro/de-ce-este-important-sa-scriem-cu-diacritice/
5
https://ro.wikipedia.org/wiki/PRO_TV#%C8%98tirile_PRO_TV
iLikeIT, Ce se întâmplă doctore, Știri Auto, Esca si Escu, Un fluviu de prostie, 100 de ani de România,
Inspectorul Pro, Boala mileniului, Alegeri Prezidențiale.

a. Analiza cantitativă a prezenței greșelilor ortografice și de sintaxă în

articolele de presă

Prezența greșelilor gramaticale în articolele de presă analizate

24%

Existența greșelilor în
articol
Lipsa greșelilor în articol

76%

b. Analiza calitativă a prezenței greșelilor ortografice și de sintaxă în

articolele de presă
Dintr-un total de 33 de articole, 8 dintre acestea, reprezentând 24% din materialele
analizate, nu au avut greșeli de exprimare. În 25 dintre ele, respectiv 76% din articole, am identificat
cel puțin câte o greșeală. Acestea pot apărea din neatenția sau neștiința jurnaliștilor, a grabei sau a
unor erori tehnice.

c. Analiza cantitativă a tipurilor de greșeli de ortografie și sintaxă

identificate în articolele de presă
 Tipologia greșelilor de ortografie și sintaxă
Lipsa diacriticelor
2% 4%
4% Dezacordul dintre subiect și predicat
23% Lipsa subiectului în propoziție
Absența unor litere
21%
Inexistența majusculelor
4%
Utilizarea prepozițiilor greșite
4%
Exprimări eronate
8% Lipsa minusculelor
Dezacord în gen
2% 30%
Articole nehotărâte folosite inadecvat

d. Analiza calitativă a tipurilor de greșeli de ortografie și sintaxă

identificate în articolele de presă
În cadrul celor 25 de articole în care au apărut anumite erori am identificat un număr de 53 de
greșeli gramaticale. Dintre acestea, greșeala predominantă a fost absența unor litere din interiorul
cuvintelor, în proporție de 30,18%, urmată de lipsa diacriticelor (22,64%) și prezența exprimărilor
eronate (20,75%). Printre alte greșeli se numără și utilizarea prepozițiilor greșite (7,54%),
dezacordul dintre subiect și predicat, inexistența subiectului în propoziții, lipsa literelor mici de tipar
și utilizarea eronată a articolelor nehotărâte, toate acestea regăsindu-se individual într-un procent
de 3,77%. Pe ultimul loc se află dezacordul în gen și inexistența majusculelor, aceste greșeli
reprezentând fiecare câte 1,88% din totalul greșelilor gramaticale identificate în articolele de presă.
Existența acestor erori pot pune în dificultate cititorul, riscându-se pierderea mesajului din cauza
greșelilor. De asemenea, imperfecțiunile identificate pot induce în eroare persoanele care nu știu să
scrie la rândul lor corect, presa educându-i în mod incorect.

4. Concluzii
În urma realizării studiului de caz prezentat mai sus, am ajuns la concluzia următoare: de-a
lungul anilor în presa românească au apărut din ce în ce mai multe greșeli de ortografie și sinntaxă,
acestea inducând în eroare cititorii presei scrise. Recomand urmărirea cu atenție a greșelilor de
acest fel cu scopul de a sancționa existența diverselor tipuri de erori de scriere. Presa are rolul de a
educa, însă existența greșelilor denotă lipsă de profesionalism, de educație corectă și lipsa
interesului acordat de către jurnaliști scrierii corecte- este necesară atribuirea unei perioade mai
îndelungate în momentul redactării unui text, tocmai spre a evita astfel de greșeli.
 În cazul în care aceste greșeli au fost realizate datorită lipsei de timp în momentul existenței
unui eveniment de mare importanță, întotdeauna trebuie revenit asupra textelor scrise contra
cronometru, spre a promova și încuraja utilizarea limbii române în mod corect, fie ea folosită verbal
sau în scris.

5. Bibliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ortografia_limbii_rom%C3%A2ne#Ortografia_actual%C4%83_%C3%AEn_Rom
%C3%A2nia

https://www.paginademedia.ro/2020/05/audiente-stiri-aprilie-2020/

https://adevarul.ro/entertainment/tv/greseli-gramaticale-tv-esece-vestimentare-tardiv-tarziu-
1_54cca849448e03c0fd23b587/index.html

https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/styleguide_romanian_dgt_ro.pdf

https://ro.wikipedia.org/wiki/Elemente_problematice_ale_limbii_rom%C3%A2ne#Acordul_gramatical

https://ro.wikipedia.org/wiki/PRO_TV#%C8%98tirile_PRO_TV
https://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1353