CURS TORACE- 3

APARATUL RESPIRATOR
Semiologie radiologica

PROF.DR. IOAN CODOREAN

Clinica de Radiologie, Imagistica Medicala si Medicina Nucleara
Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central

DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC SI IMAGISTIC AL AFECTIUNILOR

APARATULUI RESPIRATOR

Examenul radiologic ofera clinicianului informatii cu privire la

sediul,
intinderea,
natura probabila
evolutia proceselor patologice localizate la nivelul

peretelui toracic,
pleurei
sau parenchimului pulmonar.

Unele afectiuni respiratorii pot fi lipsite de modificari ale imaginii radiologice

- traheo-bronsite acute,
- procese pleurale si pulmonare in stadiu incipient

Modificarile patologice
elementare

Procesele patologice pleuro-pulmonare pot fi evidentiate

radiologic in masura in care modifica transparenta normala a
plamanilor sau aspectul imaginilor vasculare.

Modificarile radiologice elementare pot fi clasificate in

urmatoarele categorii fundamentale:

opacitati patologice,

transparente patologice( hipertransparene)

imagini mixte, formate din asocierea opacitatilor cu

transparentele patologice.

Modificarile patologice elementare

I.

OPACITAI PATOLOGICE-leziuni

care cresc absorbtia

razelor X si scad transparenta pulmonara

- inlocuirea aerului alveolar prin medii sau structuri mai dense

(lichide, proliferari celulare) sau ingrosari ale unor structuri
normale, care in mod obisnuit sunt inaparente in imagine
sunt albe pe Rgf .

II. HIPERTRANSPARENE - leziuni care scad absorbtia

razelor X si cresc transparenta pulmonara

-recunosc drept principale cauze tulburarile de ventilatie soldate cu
cresterea continutului aeric al plamanului, reducerea
dimensiunilro si formatiunilor vasculare sau procese patologice care
conduc la disparitia tesutului pulmonar si inlocuirea lui prin aer.

sunt negre pe Rgf.

III. LEZIUNI MIXTE

- asocierea de

opacitati si hipertransparente(imagini
hidroaerice)

IV.LEZIUNI COMPLEXE - modifica

toracopulmonara

arhitectura

Opacitatile patologice

Sediu
Numar
Forma opacitatilor
Dimensiuni
Contur
Intensitate
Structura
Relatia cu structurile adiacente

SEDIUL

APARATUL RESPIRATOR

Modificarile patologice elementare pot avea sediul

SPAIUL
SPAIU AERIAN BRONHO-ALVEOLAR

SECTOR VASCULAR
CAVITATEA PLEURALA
PERETII TORACELUI,
MEDIASTIN
DIAFRAGM.

Precizarea sediului necesita examinarea toracelui in

cel putin doua planuri de proiectie, perpendiculare
intre ele (incidentele de fata si

Opacitatile patologice-topografie rgf. de fata

1

Divizarea cmpurilor pulmonare

1 regiunea vrfului supra-clavicular, 2,3 regiunea subclavicular, 4,5

regiunea hilar i axilar, 6,7 regiunea bazei( medial, lateral)

Modificarile patologice elementare

Sediul opacitatilor patologice

Pentru stabilirea topografiei unei formatiuni opace pe imaginea de fata este descris asa-numitul semn al
siluetei (Felson).

2 opacitati situate in acelasi plan isi sterg conturul la interfata

O leziune, situata la distanta in plan antero-posterior nu va sterge conturul, structurilor mediastinale

chiar daca se suprapune peste el.
)

Apartine mediastinului
SEMNUL SILUETEI

(FELSON)

Apartine plaminului

Modificarile patologice elementare

SEMNUL SILUETEI (FELSON)

Modificarile patologice elementare

Sediul opacitatilor patologice

Semnul lui Bernou

Modificarile patologice elementare

Sediul opacitatilor patologice

Semnul cervico-toracic: - localizarea leziunii in raport cu

proiectia fata de clavicula; sup. - posterior; supraclavicularpost;subclavicular ant

Modificarile patologice elementare

Sediul opacitatilor patologice
- opacitati
sistematizate (ocupa un
teritoriu functional al
plamanului)
opacitatea segmentara
opacitatea lobara

nesistematizate
opacitatea
masiva:opacitate
intinsa care ocupa
teritorii
largi
ale
campurilor
pulmonare

Opacitatile patologice
Sediu:
Numar:
unice: pneumopatii, tum. benigne, maligne
multiple): br-pn, metastaze, TBC miliara
(diseminare bronhogena sau hematogena

Forma opacitatilor
Dimensiuni
Contur
Intensitate
Structura
Relatia cu structurile adiacente

Modificarile patologice elementare

Numarul opacitatilor :
Unice - nodulul pulmonar solitar cu etiologie variata: diferite leziuni inflamatori, tumorale
Multiple:
monomorfe
polimorfe

Modificarile patologice elementare

0pacitati unice si multiple

bronhopneumoni

Opacitatile patologice

Sediu:
Numar
Forma opacitatilor
Dimensiuni
Contur
Intensitate
Structura
Relatia cu structurile adiacente

Modificarile patologice elementare

Forma opacitatilor:
rotunda: chist hidatic, tumori, tuberculom
nodulara: pneumoconioze, br-pn
segmentara: pneumopatii, atelectazii
liniara (interstitiu, pleura, scizuri)
reticulara (interstitiu difuz)
policiclica: adenopatii hilare
stelata: cicatrici

Modificarile patologice elementare

Forma opacitatilor

Opacitatile patologice

Sediu:
Numar
Forma opacitatilor
Dimensiuni
Contur
Intensitate
Structura
Relatia cu structurile adiacente

Dimensiunile Opacitatilor:

Opacitatile nodulare:
Sunt descrise si clasificate dupa criterii dimensionale foarte diferite
opacitatile punctiforme au diametrul sub 1,5 mm
opacitatile micronodulare au diametrul cuprins intre 1,5 si 10 mm.
(carcinomatoza miliara).
opacitatile macronodulare au diametrul cuprins intre 1 si 3 cm; se intalnesc in
bronhopneumopatia adultului, in bronhopneumonia tuberculoasa si in unele
forme de metastaze pulmonare
formatiunile opace cuprinse intre 1,5 si 3 mm sunt denumite noduli miliari. Acestia au de
regula dimensiuni egale si o distributie simetrica. Substratul lor este reprezentat de
procese productive, de natura inflamatorie (tuberculoza miliara) sau tumorala

opacitatile masive(masele pulm.) au dimensiuni > de 3 cm

Modificarile patologice elementare

OPACITATI MICRONODULARE (1,5-3mm)

MILIARA TBC

Modificarile patologice elementare

opacitatile macronodulare cu
diametrul cuprins intre 1 si 3 cm;

Noduli interstit calcificati - silicoza

Modificarile patologice elementare

Opacitatile liniare
Pot apartine:
interstitiului pulmonar
parenchimului pulmonar
pleurei

Opacitati liniare interstitiale

opacitatile liniare interstitiale pot fi produse prin prezenta
exsudatului sau infiltratiei in interstitiul peribronhovascular
se manifesta Rx prin ingrosarea si accentuarea imaginilor
vasculare, care pot fi urmarite pana la periferia campurilor
pulmonare si au contururi mai sterse si mai putin regulate.
ingrosarea interstitiului perilobular si intretaierea liniilor
intrestitiale conduce la aspectul de imagini reticulare.
forme particulare de opacitati interstitiale sunt produse de
staza limfatica in vase sau septuri interlobulare (asa-numitele
linii Kerley A, B si C).

Modificarile patologice elementare

opacitatile liniare interstitiale

Opacitati

liniare

grosiere

in

ambele

.
Limfangita carcinomatoasa

campuri

pulmonare,

cu

predominanta

bazala

Modificarile patologice elementare

Opacitatile liniare (n banda) parenchimatoase pot fi :
de natura fibroasa
- atelectatica
.

Modificarile patologice elementare

Opacitatile liniare pleurale
pot apare la periferia campurilor pulmonare sau pe
traiectul unei scizuri;
se datoreaza ingrosarii foitelor pleurale prin
procese inflamatorii sau fibroase.

Opacitatile patologice

Contur:
net si liniar: foita pleurala sau nivel hidroaeric
net: chist hidatic
difuz: congestie pulmonara
invadant: cancer exobronsic
Structura: omogena \ neomogena
Intensitate: medie \ mare \ mica

Raporturile cu structurile adiacente:

tractiune: aderente
aspiratie: atelectazie
impingere: bula de emfizem, tumora
modificarea volumelor toracic si pulmonar

 Conturul opacitatilor
Poate fi:
net, traducand delimitarea procesului patologic printr-un
perete propriu sau o scizura, chistul hidatic, pneumonie
lobara
difuz,-pneumonia segmentara si in procesele de alveolita in
general, ca si in revarsatele lichidiene pleurale
infiltrativ, cu prelungiri in parenchimul pulmonar vecin -unele
tumori maligne

Conturul opacitatilor

spiculiform

net
Net si difuz

policiclic

Opacitatile patologice

Contur:

net si liniar: foita pleurala sau nivel hidroaeric

net: chist hidatic
difuz: congestie pulmonara
invadant: cancer exobronsic
Structura: omogena \ inomogena

Intensitate: medie \ mare \ mica

Raporturi:

tractiune: aderente
aspiratie: atelectazie
impingere: bula de emfizem, tumora
modificarea volumelor toracic si pulmonar

Functionalitate:
pulsatii, Valsalva, Muller

Modificarile patologice elementare

Structura opacitatii
omogena in cazul in care
formatiunea patologica
absoarbe uniform radiatiile
pe toata intinderea ei

neomogena, daca aceasta

formatiune este
constituita din structuri
diferit absorbante

Opacitatile patologice

Contur:
net si liniar: foita pleurala sau nivel hidroaeric
net: chist hidatic
difuz: congestie pulmonara
invadant: cancer exobronsic
Structura: omogena \ inomogena
Intensitate: medie \ mare \ mica (subcostala,costala,
supracostala)

Raporturi:

tractiune: aderente
aspiratie: atelectazie
impingere: bula de emfizem, tumora
modificarea volumelor toracic si pulmonar

Modificarile patologice elementare

Intensitatea opacitatii

subcostala+costala

supracostala

Opacitatile patologice

Contur:

net si liniar: foita pleurala sau nivel hidroaeric

net: chist hidatic
difuz: congestie pulmonara
invadant: cancer exobronsic
Structura: omogena \ inomogena

Intensitate: medie \ mare \ mica

Raporturi:

tractiune: aderente
aspiratie: atelectazie
impingere: bula de emfizem, tumora
modificarea volumelor toracic si pulmonar

Functionalitate:
pulsatii, Valsalva, Muller

Modificarile patologice elementare

Raporturi
- de vecinatate
- la distanta

deplasari prin impingere sau tractiuni ale diafragmului si arcurilor

costale.

Opacitatea (de regula de intindere mare) poate fi insotita de retractia

formatiunilor anatomice adiacente (organe mediastinale, diafragm,
coaste) este denumita opacitate retractila si traduce prezenta unui
proces atelectatic sau fibros.

Opacitatile care imping (deplaseaza) formatiunile adiacente sunt

proprii unor procese proliferative si revarsatelor lichidiene pleurale in
cantitate mare

Modificarile patologice elementare

Raporturi de vecinatate

Pneumonie-impingere

Atelectazie-retractie

Bula de emfizem-impingere

Fibroza-retractie

Modificarile patologice elementare

Raporturi de vecinatate

Pleurezie masiva
deplasari prin impingere

Atelectazie
deplasare prin
retractie

Fibrotorax-retractie

Modificarile patologice elementare

Leziuni elementare pleuro-pulmonare: 1 opaciti miliare, 2 opaciti micronodulare, 3 opacitate segmentar, 4 opaciti nodulare, 5 opaciti liniare, 6
opaciti reticulare, 7 atelectazie lamelar, 8 cavern drenat, 9 opacitate
macronodular, 10 pleurezie exudativ

Modificarile patologice elementare

I. OPACITAI PATOLOGICE

II. HIPERTRANSPARENE

III. LEZIUNI MIXTE

IV.LEZIUNI COMPLEXE

Modificarile patologice elementare

Hipertransparentele

Sunt modificari elementare exprimate prin accentuarea transparentei

unei regiuni a plamanului

Traduc in toate cazurile faptul ca in calea fasciculului de radiatii se afla

o cantitate mai mare de aer sau una mai redusa de tesuturi.

Hipertransparentele au cauze diferite, deseori asociate, care realizeaza

fie:
cresterea continutului aeric al plamanului pe un teritoriu de
intindere variabila
reducerea numarului sau calibrului vaselor din mica circulatie

Modificarile patologice elementare

Hipertransparente
Circumscrise: dimensiuni mici, precis delimitate
Etiologie:
congenitale: bule de emfizem, chiste aerice, plaman polichistic
ulcerativ \ necrotice: caverna TBC, abces pulmonar total evacuat
ventil de tip expirator: bule de emfizem, pneumatocel posttraumatic

Difuze: dimensiuni relativ mari, contur imprecis

fara desen pulmonar: pneumotorace, chiste aeriene gigante
cu desen pulmonar: astm bronsic in criza, emfizem pulmonar,
hipovascularizatie pulmonara

Hipertransparenta circumscrisa

Circumscrise

Hipertransparenta circumscrisa

Hipertransparenta circumscrisa

Hipertransparenta circumscrisa

Bula de emfizem cu efect compresiv

Modificarile patologice elementare

Hipertransparentele difuze bilaterale:

- hipertransparentele produse de criza de astm si bronsiolita copilului consecinta a
spasmului bronhiolar si a edemului mucoaselor ;.
Vascularizatia pulmonara
nemodificata.
hipertransparenta produsa de emfizemul pulmonar este reprezentat atat de
distensia alveolara cat si de disparitia unor septuri alveolare, cu formarea de
cavitati aerice de intindere diferita- bulele de emfizem.
Hipertransparentele produse de reducerea patului vascular,apar in anomaliile
congenitale -hipoplazia arterei pulmonare sau cele care reduc considerabil fluxul
circulator pulmonar (stenoza de artera pulmonara, stenoza de tricuspida).

HIPERTRANSPARENTA PULMONARA BILATERALA

1. EMFIZEMUL OBSTRUCTIV
CRONIC

semne de hiperinflatie difuza bilaterala

- diafragm coborat, aplatizat sau concav
- largirea spatiilor intercostale
- cresterea diam. anteroposterior al toracelui
- circ. pulm. redusa sau aspect de
hipertensiune

pulm

- cord verticalizat redus de volum

- poate asocia bule

2. ACCESUL ASTMATIC
ACUT

hiperinflatie severa
- ingrosarea peretilor bronsiilor (aspect de

sine de cale ferata)

- nu asociaza modificari circulatorii
- remisiune dupa disparitia atacului propriu-zis

HIPERTRANSPARENTA PULMONARA BILATERALA

3. BRONSIOLITA ACUTA hiperinflatie bilaterala

- reactie interstitiala de tip reticular

- localizare predominet bazala

4. BOALA BULOASA spatii aerate, avasculare

PULMONARA
- delimitare neta cu pereti subtiri
- leziuni multiple
- fara modif. circulatorii pe pulmonul restant
- efect de masa asupra structurilor vecine
5. FIBROZA CHISTICA hiperinflatie difuza
(MUCOVISCIDOZA)
- sindrom interstitial major
- episoade de atelectazie sau pneumonie
localizata.

Modificarile patologice elementare

Hipertransparentele difuze unilaterale :

aplazia sau hipoplazia unei ramuri principale a

arterei pulmonare (sindromul McLeod).

Pneumotoraxul cu cantitate mare de aer si presiune

intrapleurala ridicata, care colabeaza in totalitate
plamanul, absenta totala a opacitatilor vasculare.

Hipertransparenta difuza unilaterala poate fi simulata

de absenta congenitala a unui muschi pectoral, de
absenta postoperatorie a unii san (dupa
mastectomie), ca si de asimetria toracelui produsa de
o scolioza accentuata.

Emfizem functional (vicariant)

HIPERTRANSPARENTA UNILATERALA DE CAUZA NON PULMONARA

(CIRCULATIE PULMONARA NORMALA)

1. MASTECTOMIA absenta umbrei sanului

2. ABSENTA MUSCHIULUI asociaza absenta opacitatii supraclaviculare si
PECTORAL
- a pliului axilar
3. DEFECT DE TEHNICA
RADIOGRAFICA rotatia pacientului (in special femeile
cu sani mari)
- centrarea gresita a fascisolului

Pneumotorax dr.total compresiv

Pneumotorax stg supero-lateral

Pneumotorax dr.total compresiv

Difuze

Pneumotorax stg.partial asociat cu revarsat lichidian

Pneumotor post tra

Pneumotorax stg.total compresiv

asociat cu revarsat lichidian

Hipertransparente difuze bilaterale

BPOC scleroemfizematos

Hipertransparente difuze bilaterale

Emfizem bulos

Modificarile patologice elementare

Bronhograma aerica

O categorie particulara de hipertransparente

localizate, de forma liniara sau in banda produsa de
bronhiile aerate al caror lumen devine vizibil datorita
contrastului cu peretii ingrosati sau cu parenchimul
vecin opacifiat patologic.
Imaginile de benzi hipertransparente sunt create si
de bronsiile dilatate(bronsiectazii)
bronhiile de drenaj ale cavernelor
bronhiile permeabilizate in cursul resorbtiei proceselor
pneumonice (semnul bronhogramei aerice).

Bronhograma aerica

Modificarile patologice elementare

Hipertransparene : 1 chist hidatic fisurat, 2 cavern cu bronhie de drenaj, 3

bronhogram aerian pe fond de pneumonie, 4 plmn polichistic supra-infectat, 5
chist aerian congenital, 6 hidro-pneumo-torace lateral stng, 7 abces pulmonar dup
vomic

Modificarile patologice elementare

I. OPACITAI PATOLOGICE

II. HIPERTRANSPARENE

III. LEZIUNI MIXTE

IV.LEZIUNI COMPLEXE

Modificarile patologice elementare

Imaginile mixte (hidroaerice)

Traduc prezenta simultana de zone transparente si opace in

cadrul aceleiasi imagini patologice

Prezenta de aer si lichid (rezultata din lichefierea tesutului

necrotic) intr-o cavitate formata in parenchimul pulmonar sau
in cavitatea pleurala

In mod caracteristic imaginea hidroaerica, are un contur liniar

orizontal sau in forma de menisc, care separa zona opaca
(inferior) de o zona hipertransparenta( superior).

Modificarile patologice elementare

Imaginile mixte (hidroaerice)
- CLASIFICARE: ( criteriul - apartenentei la organ )
PULMON.chist hidatic, abces, caverna, cancer excavat;
PLEURA. hidro-/pio-/hemo-/ pneumotorax;
MEDIASTINmediastinite, perforatii esofag;
PERICARDhidro-/pio-/hemo-/ pneumopericard;
DE VECINATATE(organ abdominal).. eventratii, hernii
diafragmatice.

- DESCRIERE: SEDIU; MARIME; FORMA;

Elemente specifice etiologic: -aspectul nivelului lichidian;
-aspectul peretilor cavitatii;
-starea parenchimului juxta-lezional.

Modificarile patologice elementare

Imaginile mixte (hidroaerice)

Sistematizate: tipic imagine cu nivel hidro-aeric

abces pulmonar partial evacuat
chist aerian suprainfectat
chist hidatic fisurat

Nesistematizate:
nu se pot incadra in formele sistematizate: metastaze
pulmonare, leziuni tuberculoase extinse, fibrotorax mutilant

IMAGINI MIXTE

abces

Cancer
abcedat

Bloc pneumonic abcedat

Hidropneumotorax

Hidropneumotorax

HIDROPNEUMOTORAX DR.

Abces pulm partial evacuat

Chiste aeriene suprainfectate

Chiste aeriene suprainfectate

Chist hidatic fisurat partial evacuat

S mb ondulante( morqio)

Imaginile mixte

Chist hidatic
complicat:
fisurarea

SEMNUL SEMILUNEI AERICE

Modificarile patologice elementare

Imaginile mixte nesistematizate

Metastaze excavate

Modificarile patologice elementare

I. OPACITAI PATOLOGICE

II. HIPERTRANSPARENE

III. LEZIUNI MIXTE

IV.LEZIUNI COMPLEXE

IV.LEZIUNI COMPLEXE TORACO-PULMONARE

Hemitorace opac: pneumonie

atelectazie, fibrotorace, pleurzie

Notiuni de topografie radiologica a plamanilor

. Proiectia lobilor pulmonari .

Pe radiografia de fata, lobul superior drept ocupa spatiul situat
deasupra scizurii orizontale.
Lobul mijlociu cuprinde spatiul dintre scizura orizontala si diafragm, cu
ecceptia sinusului costodiafragmatic.
Lobul inferior se proiecteaza singur numai in sinusul costodiafragmatic si in regiunea situata in imediata vecinatate a acestuia;
restul lobului inferior se gaseste inapoia celorlalti lobi.
Lobul superior stang ocupa cu aproximatie spatiul corespunzator
lobilor superiori si mijlociu drept.
Lobul inferior se proiecteaza identic cu omologul sau contralateral.
Pozitia si intinderea reala a lobilor pot fi foarte bine precizate pe
radiografia de profil, pe care ei apar delimitati prin scizuri.
Prezenta unor scizuri supranumerare sau false determina separarea,
de regula incompleta, a unor lobi "accesori".
Astfel, falsa scizura azygos (in realitate mezoul cu traiect
intrapulmonar al venei respective) separa o portiune din regiunea
apicala a plamanului drept, descrisa ca "pseudolobul azygos"; acesta
este situat in regiunea cea mia interna a varfului.

Radiografia

Este tehnica de prima intentie in investigare a organelor intratoracice.

Radiografia toracelui trebuie efectuata in cel putin 2 proiectii: de fata in

incidenta P-A (radiografia "standard") si de profil.
In unele situatii devin necesare si radiografii in pozitii intermediare (oblice).
Utilizarea unor pozitii particulare ale pacientului este indicata pentru
evidentierea, unor structuri sau formatiuni anatomice (pleura scizurala) sau
pentru degajarea anumitor regiuni ale campurilor pulmonare de suprapuneri
ale organelor din vecinatate (clavicule, coaste).
Radiografia cu raze "dure" (cu kilovoltaj ridicat) permite stergerea imaginii
unor structuri, evidentiind prin reducerea efectului de sumatie, anumite
formatiuni normale (bronhii) sau patologice (tumori, adenopatii, noduli
miliari).

Radioscopia
Ofera o imagine mai putin bogata in detalii in raport cu
radiografia (structurile cu dimensiuni sub 3-4 mm nu sunt
de regula perceptibile); este in schimb un examen
dinamic.
Radioscopia standard (fluoroscopia conventionala)
supune atat pe pacient cat si pe examinator unei
iradieri deloc neglijabile, indicatiile ei fiind restranse in
special in cazul copiilor sau femeilor gravide.

CT

Este in prezent tehnica de baza utilizata in explorarea patologiei

pleuro-pulmonare si al afectiunilor mediastinale

Avantajul CT este acela ca permite obtinerea unor imagini

sectionale de inalta calitate in plan transvers.
CT ul are un contrast si o rezolutie mult mai buna decat technicile
conventionale, permitand ca structurile mediastinului sa fie clar
delimitate.
Masurarea valorilor de atenuare permite caracterizarea tesuturilor
(gras, lichid etc).Frecvent este necesara deasemenea vizualizarea
structurilor vasculare a medistinului. In acest caz achizitia imaginilor
CT sectionale se face imediat dupa administrarea in bolus la nivelul
unei vene a antebratului, a substantei de contrast

IRM

Permite evidentierea cu inalta rezolutie de contrast a

stucturilor meidiastinulu si a peretelui toracic. prin
achizitia si afisarea multiplanara a acestora.

Bronhografia

Tehnica de investigare cu substanta de

contrast radioopaca a lumenului bronhiilor,
care, cu exceptia regiunilor hilare, nu este
vizibil pe radiografia standard.

Pune in evidenta dispozitia si ramificarea

arborelui bronhic, modificarile de calibru
sau intreruperile continuitatii lumenului prin
obstacole organice (de exemplu in
bronsi.ectazii,respectiv
respectivinintumorile
tumorilebronhobronhobronsiectazii,
pulmonare)
pulmonare).

Notiuni de topografie radiologica a plamanilor

. Proiectia lobilor pulmonari .

Pe radiografia de fata, lobul superior drept ocupa spatiul situat
deasupra scizurii orizontale.
Lobul mijlociu cuprinde spatiul dintre scizura orizontala si diafragm, cu
ecceptia sinusului costodiafragmatic.
Lobul inferior se proiecteaza singur numai in sinusul costodiafragmatic si in regiunea situata in imediata vecinatate a acestuia;
restul lobului inferior se gaseste inapoia celorlalti lobi.
Lobul superior stang ocupa cu aproximatie spatiul corespunzator
lobilor superiori si mijlociu drept.
Lobul inferior se proiecteaza identic cu omologul sau contralateral.
Pozitia si intinderea reala a lobilor pot fi foarte bine precizate pe
radiografia de profil, pe care ei apar delimitati prin scizuri.
Prezenta unor scizuri supranumerare sau false determina separarea,
de regula incompleta, a unor lobi "accesori".
Astfel, falsa scizura azygos (in realitate mezoul cu traiect
intrapulmonar al venei respective) separa o portiune din regiunea
apicala a plamanului drept, descrisa ca "pseudolobul azygos"; acesta
este situat in regiunea cea mia interna a varfului.

Notiuni de topografie radiologica a

plamanilor
in stanga:

lobul superior:
segmentul aplical
segmentul posterior
segmentul anterior

aceste 3 segmente care ocupa teritoriul

corespunzator lobului superuior drept, sunt descrise
uneori ca o formatiune unica, etichetata cu termenul de
culmen. O alta varianta frecvent intalnita este existenta
unui segment apico-posterior, care inglobeaza teritoriul
ocupat in mod obisnuit de segmentele 1 si 2:
segmentul lingular superior
segmentul lingular inferior

segmentele lingulare corespund lobului

mediu drept; ele pot fi separate de restul lobului
printr-o scizura.
Lobul inferior:
segmentul anterobazal
segmentul laterobazal

segmentul posterobazal

Ce informatii tehnice trebuie intotdeauna verificate

inainte de a interpreta o radiografie pulmonara de fata?

Inainte de toate, se verifica informatiile de identificare,

pentru a fi siguri ca data si numele pacientului sunt
scrise corect. Apoi se verifica urmatoarele:
Inspirul;
Pozitia;
Penetrarea (expunerea);
Rotatia.

Cum se verifica daca radiografia a fost efectuata in

inspir?

Radiografia toracica de fata este de

obicei facuta la sfarsitul unui inspir
profund. Daca pacientul a efectuat corect
inspirul, se pot vizualiza deasupra
hemidiafragmului drept 9-10 coaste
posterioare sau 5-6 coaste anterioare.

Cum se poate verifica pozitia corecta a

pacientului?

In mod normal pacientul sta in picioare sau

sezut, perfect vertical. Desi pozitie pacientului
este de cele mai multe ori mentionata pe
radiografie, este bine, totusi sa se determine
daca pacientul a stat in piciore sau pe scaun.
Aceasta informatie poate altera semnificativ
interpretarea unei radiografii, din cauza
distribuirii aerului sau fluidului liber in spatiul
pleural, a marimii si distributiei vaselor
pulmonare si a marimii cordului

Aspect

Rx
Normal
la
sfarsitul
inspirului.
A Nivelul diafragmului este inferior de capatul anterior al coastei VI. Acest film este
bine
centrat
si
curbura
diafragmului
este
normala.
B acelasi pacient ca la A. Film PA la sfarsitul expirului. In comparatie cu A, cordul este
largit, densitatea pulmonara este crescuta, hilurile sunt proeminente, iar vena azigos
este largita.

Cum se poate deduce daca un film a fost facut in

pozitie verticala?

Daca un nivel hidroaeric pe o radiografie

toracica de fata, atunci, in mod sigur, pacientul
o stat in piciore in momentul expunerii.
Vizualizarea bulei de gaz a stomacului nu
indica, neaparat, pozitia pacientului. De
asemenea, faptul ca nu se vizualizeaza un
nivel hidroaeric nu inseamna ca pozitia
pacientului nu a fost in picioare; este posibil sa
nu fi fost suficient gaz sau lichid pentru a
produce o interfata hidro-aerica vizibila
radiologic.

Cum se verifica corectitudinea expunerii?

O radiografie optim expusa ar trebui sa furnizeze

informatii despre plamani, structurile
mediastinale, oasele toracelui si abdomenul
superior. Pentru aceasta, filmul trebuie facut cu
un fascicul de fotoni cu o enegie relative mare.
Pe o radiografie cu o expunere buna ar trebui sa
se vada ramificarea si subtierea structurilor
bronho-vasculare.

Cum se poate stabili o eventuala rotatie a pacientului?

Pacientul ar trebui sa stea perfect

perpendicular pe fasciculul de raze X pentru
radiografia de fata. Daca pacientul este asezat
bine si daca fasciculul a fost bine centrat , linia
verticala care uneste procesele spinoase ale
primelor vertebre toracice ar trebui sa
intersecteze mijlocul liniei orizontale care
uneste extremitatile sternale ale claviculelor.

Pot fi tehnicile radiologice modificate intentionat pentru a

evidentia unele elemente patologice?

Da.
De exemplu, un pneumotorax este mai bine pus in evidenta pe o
radiografie toracica de fata efectuata la sfarsitul expirului decat pe
una realizata la sfarsitul expirului din doua motive:

din cauza faptului ca volumul plamanului se micsoreaza la

sfarsitul expirului si volumul pneumotoraxului ramane relativ
neschimbat, pneumotoraxul apare mai mare pe radiografie la
sfarsitul expirului;

densitatea plamanului apare mai mare la sfarsitul expirului, in

timp ce densitatea pneumotoraxului ramane aceeasi; aceasta
crestere a diferentei de densitate intre plaman si pneumotoraxul
adiacent creste vizibilitatea acestuia din urma.

De ce anumite leziuni se observa mai bine sau

exclusiv pe radiografia de profil?

Exista cateva puncte oarbe pe radiografia de fata

unde tesuturile moi sau structurile osoase pot ascunde
leziuni osoase.
Este cazul, mai ales, a lobului inferior stang din cauza
faptului ca cea mai mare parte a segmantului basilar
poate fi acoperit de catre un ventricul stang crescut in
volum.
De asemenea, este cea mai buna incidenta pentru
examinarea sternului (dar CT ramane examinarea
imagistica de electie pentru acesta).

Modificarile patologice elementare

0pacitati multiple

Pneumonia cu pneumococ

Pneumonie Pneumococica bilobara LSS si LIS

Cu pleurezie parapneumonica