Eseu cu privire la tema si viziunea despre lume intr-o poezie traditionalista studiata Context Poezia ,Aci sosi pe vremurt” este o poezie de facturd traditionalista, in- clus4 in volumul ,,Pe Arges in sus”, aparut in 1923. Traditionalismul este o miscare literaré, manifestata in perioada interbelica, a c&rei ideologie se cristalizeaz4 in jurul revistei ,Gandirea’, aparuta in anul 1921, la Cluj. Printre membrii fondatori ai revistei se numara Cezar Petres- cu, Adrian Maniu, Lucian Blaga si Gib Mihaescu. Din 1923, revista se muta la Bucuresti, fiind condus4 de Nichifor Crainic; isi inceteaza aparitia in 1944. Principalele tras4turi ale ideologiei acestei orientari literare sunt: valorificarea specificului national (istoria, natura si folclorul) si ortodoxismul. Traditiona- lisraul g&ndirist valorificé miturile autohtone, credintele stravechi si revalori- wear’ elementarul, teluricul, filonul existentei rurale. Poefii care au colaborat in paginile revistei sunt: Adrian Maniu, Ion Pillat, Vasile Voiculescu. 1. Evidentierea unor trasaturi care fac posibila incadrarea poeziei studiate intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o dente ae Poezia aparfine traditionalismului prin: tema timpului trec&tor, respec- urent tarea prozodici clasice, orientarea spre trecut (motivul amintirii, casa parin- fiterar, teasc4), descrierea cadrului natural, rural si a trecutului legendar. wigiuned Viziunea despre lume, de influen{A traditionalist, poate fi redus4, dupa despre miarturisirile poetului, ,la viziunea paméntului care raimane aceeasi, Ia presimti- rea timpului care fuge mereu”. 2. Prezentarea a doua imagini/idei poetice, relevante pentru tema si viziunea despre lume din textul studiat Poezia este o meditatie nostalgica pe tema trecerii ireversibile a timpului, asociaté cu aceea a repetabilitatii destinului uman. Tematica ruralé, preferata de traditionalisti, se armonizeaza cu tema iubi- specie rii $i tema timpului, intr-o constructie simetrica, de factura clasica. tema Cadrul rural este particularizat prin utilizarea unor motive literare speci- fice: casa cu pridvor”, Januri de secara”, ,berzele”, ,clopotul din turnul vechi". _ Povestea de dragoste se desfasoara sub semnul ocrotitor al noptii si al lunii, 4 motive romantice revalorizate in cheie traditionalista. Temei timpului fi este subordonat motivul romantic al plopilor care strajuiesc drumul, simboluri ale melancoliei si asteptarii.3. llustrarea a patru elemente de compozitie si de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru tema si viziunea despre lume (de exemplu: imaginar poetic, tithu, inci ii de opoz simetrie, motiv poetic, laitmott de prozodie etc.) Comunicarea poetic’ se realizeazi in doud registre: lirismwl obiectiv evocarea iubirii de odinioar’ a bunicilor, cu elemente de narativitate si medi foam tatie cu caracter general-uman, si lirismul subiectiv, in comunicares direct a trdirilor si sentimentelor eului liric, la persoana I singular si in meditatia asupra trecerii timpului (apar indici spatiali si temporali: aici — acolo, aiunci). Titlul fixeaza cadrul spatio-temporal al iubirii, prin indici de spatiu (ed- verbul ,,aci”, in forma populara) si de timp (locutiunea adverbiala _pe Pr muri”). Verbul la perfect simplu, ,,sosi”, marcheazA legStura dintre trecut si prezent. Compozitional, poezia cuprinde 19 distihuri si un vers final liber, evand rolul de laitmotiv si sugerand indepartarea de modelul clasic. Poezia este alcatuita pe principiul simetriei. Cele dowd planuri temporale trecutul si prezentul, sunt dispuse succesiv, ceea ce accentueaza ideea de repetabilitate a vietii si a iubirii. Intre ele se intercaleaz o secventS elegiac’, astfel incat textul are trei parti. Prima parte corespunde cu planul trecutului: evocarea iubirii de bunicilor. Este alcdtuita din doua secvente poetice: in primele trei distin este descris decorul povestii de dragoste, iar urmatoarele sapte distihuri co- prind scenariul iubirii bunicilor. Partea a doua este o meditatie pe tema trecerii timpului; ea face legatura dintre planurile trecutului si prezenului A treia parte surprinde, simetric fata de cea dintai, in cele sapte distihuri_ scenariul jubirii din prezent. Versul independent din final, cu rol de laitmo- tiv, ,De nuntit sau de moarte, in turnul vechi din sat”, incheie planul prezentului prin reluarea unei imagini simbolice din prima parte, in care turnul sj dope- tul devin simboluri ale repetarii destinului. Primele doua distihuri reprezinta incipitul poeziei ¢i fixeaz3, prin interme imaginar diul metaforei ,,casa amintirit”, spatiul rememorarii nostalgice a trecatului, un poetic, spatiu mitic. Giqui — Versul ,Paienjeni 2abrelira si poarta si ziver” sugereaz’ trecerea timpului, semantice/ degradarea, starea de parisire a casei parintesti. Sepi — Trecutul capata o aura legendara, devine un timp mitic, al luptei haiduc lor pentru dreptate: ,.ar hornul nu mai trage alene din citebuclDe cand luptari-n codru si poteri si haiduc.” Al treilea distih deschide planul trecutului, al compogitieevocd imaginea din tinerete a bunicii cu nume mitologic: Calyopi — Kalliope, muza poeziei epice si a elocintei, in mitologia greaca. intalnirea bunicilor, indrdgostitii de odinioara, respect un ceremonial romantic: bunicul asteapta sosirea berlinei, din care coboara o tanird imbra- cati, dupa moda timpului, in largit crinolind” ‘Asocierile livresti, intalnite adesea in poeziile lui Ion Pillat, indica epoca, numind preferintele din moda literara a vremurilor respective. Astfel, buni- cul ii recit’ iubitei capodopere ale literaturii romantice — ,Le Lac’, de Lamar- tine, si ,Zburiitorul", de I.H. Radulescu. Atmosfera poeziei este de factura romantica, fiind prezent motivul luni. Sunetul clopotului, laitmotiv al poeziei, insoteste protector cuplul de in- drigostiti: , $i cum gedenu... departe, un clopot a sunat,[De nuntd sau ile moarte, in turnul vechi din sat.” i Chiar daca isi imagineaz ca iubirea lor e vegnica (,Dar ei in clipa asta Si fea ci-o st ramanz...”), indragostifii sunt si ei afectati de trecerea implacabila a timpului: ,,De mult e mort bunicul, bunica e batrini...” . Secventa elegiac’, mai restransa, alcatuits din doua distihuri, ilustrea7a tema trecerii timpului. Portretele sunt singurele care mai pastreaza imaginile de odinioara ale indragostitilor. Ina treia parte a pe ici este reluat&, simetric in raport cu prima parte, eX- perien{a trecutului. In distihul al treisprezecelea, prin intermediul unei com- paratii, se realizeaz& o paralela intre trecut si prezent: ,Ca feri sosi bunicn— gi vii acuma tu: [Pe urmele berlinei tritsura ta statu.” Aceleasi gesturi, migcari, ele- mente ale spatiului, aceeasi gratie a feminitatii se regasesc, peste ani, intro aceeagi poveste de iubire, trliti de alfi protagonisti. Diferenfele jin de moda vremii: iubita coboara din , frdsuri”, iar indragostitul ii recita poeme simbo- liste de Francis Jammes si de Horia Furtuna. Din portretul fizic al iubitei se retine doar detaliul spiritualizat, imaginea ochilor, in trecut ,,ochi de peruzea”, acum ,,ochi de ametist”. Sunetul clopotului insoteste din nou momentul intalnirii indragostitilor gi sugereazd repetabilitatea existentei umane. Versul final, laitmotiv al poeziei, accentueaza impresia trecerii ireversibile a timpului: ,De nuntd sau de moarte, fn turnul vechi din sat.” Ideile poetice sunt sustinute, din punct de vedere stilistic, de folosirea me- taforelor si epitetelor (,,casa amintirii”, ,ochi de peruzea”, ,ochi de ametist”) si a comparatiei, prin paralelism intre trecut si prezent. Expresivitatea se zeaza prin alternanta timpurilor verbale sugerand il ‘evocate in poezie. Sugestia poeticd se concretizeaza prin termenii din cémpul semantic al naturii (,,codru”, ,plopii”, cari”, ,lun®’, ,cémpia”), care configureaza cadrul rural. Poezia are prozodie traditionalista: distihuri cu rima it