Sunteți pe pagina 1din 9

U poznu jesen

poezie [ ]

------------------------de Vojislav Ilic [Vojislav_Ilic_ ]


2009-11-14 |

| nscris n bibliotec de Petru Dinc

uj, kako jaue vetar kroz puste poljane nae,


I guste slojeve magle u vlani valja do...
Sa krikom uzlee gavran i krui nad mojom glavom;
Mutno je nebo svo.
Frke okiso konjic i urno u selo grabi,
I ve pred sobom vidim ubog i stari dom:
Na pragu starica stoji i mokru ivinu vabi,
I s repom kosmatim svojim ogroman zeljov s njom;
A vetar sumorno zvidi kroz crna i pusta polja,
I guste slojeve magle u vlani valja do...
Sa krikom uzlee gavran i krui nad mojom glavom;
Mutno je nebo svo.
http://silvy1102.wordpress.com/2012/03/25/%D0%B2%D0%B5%D1%82%D0%B0%D1
%80-%D0%B8%D0%B2%D0%B0%D0%BD-%D0%B2-%D0%BB%D0%B0%D0%BB
%D0%B8%D1%9B/
http://miroslavantic.blogspot.com/2008/08/druga-strana-vetra-neverovatna-morska.html
http://cikajovazmaj.iz.rs/vetar.aspx
http://sr.wikisource.org/sr/%D0%9F%D0%B5%D1%81%D0%BC%D0%B5_
%D1%81%D1%83%D0%BD
%D1%86%D0%B0_1_(%D0%94%D1%83%D1%87%D0%B8%D1%9B
%D0%B5%D0%B2%D0%B5_%D0%BF%D0%B5%D1%81%D0%BC%D0%B5)
http://aleksandrija.wikispaces.com/%D0%A1%D1%80%D0%BF%D1%81%D0%BA
%D0%B0+%D0%BC%D0%BE%D0%B4%D0%B5%D1%80%D0%BD%D0%B0
http://neclintit.com/2011/08/07/simbolurile-duhului-sfant-vantul/
http://www.mihaieminescu.ro/opera/poezia/melancolie.htm

http://basm.scoala-online.eu/legende/cosmogonice/legenda-vantului/

Vntul
de Vasile Alecsandri

Vntul e copil zburdalnic, fr mil, nici mustrare,


Care mpinge-n rea furtun toate vasele pe mare,
i, ca lupul dup turme, se alung dup nori,
i doboar stejari falnici i desfoaie blnde flori.
Vntul fur o scnteie i-n girezi el o arunc,
Privind cum se pierde rodul unui an ntreg de munc,
Apoi merge la copile ce culeg laur de in
i rznd le despletete, dezmierznd albul lor sn.
n tuspatru pri a lumii turbat vntul se tot duce,
Ca pgnul pe mormnturi rsunnd cretina cruce,
i de-a morilor blesteme alungat, fuge nebun
Printre tufe neptoare i nuiele de alun.
Iar cnd el se-ntoarce n codri, mama lui ce-l tot bocete
Zile-ntregi l scald-n lapte i de rni l lecuiete...
- "Nu mai plnge, miculi! zice el, aa cum snt,
Cnd srut ochii lor veseli, se dau fetele n vnt!"

Tu eti aerul, eu harpa


Care tremur n vnt,
Tu te miti, eu m cutremur
Cu tot sufletul n cnt.
catren de Mihai Eminescu (1869)

Privete! Trandafirul se leagn n vnt.


Ce ptima i cnt de sus privighetoarea!
Bea! Ca s uii c vntul va scutura azi floarea
i va lua cu dnsul fermectorul cnt...

catren de Omar Khayyam

Toamn devreme
Lumina zilei ctre apus
ca o frunz tremur-n vnt.
Am prea multe de spus
i nici un cuvnt.
poezie de Nicolae Dabija

Vntul sfrtecat de boal


poezie [ ]

din vol. Argotice


------------------------de Nichita Stnescu [Nichita_Stanescu ]
2005-02-27 |

| nscris n bibliotec de x

Vantul, sfartecat de boala


imi atarna greu in maini
Plang si plang de oboseala
colindand din caini in caini
Si-mi smucesc din colb calcaiul...
Pasule, de ce ramai?
Poate-i drumul tau, dintaiul,
ce-ti atarna de calcai
Falcile cu scrasnitura
mi le strang si-n van asud
doar scrasnitul surd, de ura,
al maselelor l-aud
Nu-i cantarea cea mladie
cu vedenii vechi, de mit
...Cantule de drumetie
te urasc ca ai murit!

George Cosbuc - Vntul


De fete mari e lunca plin,
Iar vntul, rsfat copil,
S-apropie tiptil-tiptil
De pe sub fagi, de pe colin.
i fetele cu drag suspin:
O, Doamne, Doamne, ad-ni-l!
Pe umeri blondele lui plete
Tresar i sar ncetinel.
El e frumos i tinerel,
Dar e sfios cnd e cu fete.
Iar ele rd i rd irete
i pe furi privesc la el.
El umbl ca la el acas
i-ascult fetele ce zic;
Mai rupe-n palme cte-un spic
i rsfat apoi i las
Pe spate capul i nu-i pas
De fete i de cmp nimic.
i printre spice el optete,
Vorbind aiurea i-alintat!
i, cum se plimb-n lung i-n lat,
Cu fetele s-mprietenete
i din copil sfiios el crete
Flcu ntreg de srutat.
Apoi ca-n glum el le prinde
De mnec, i-aprins de dor,
i face joc prin prul lor,
n urm braul i-l ntinde,
Pe cea mai drag o cuprinde
i-o strnge ctre el uor.
Tot mai aprins, tot mai aproape:
S te srut, drguo, vrei?
Ce ochi frumoi ai, viorei,
Ca un ntins adnc de ape.
De el nu-i nici un chip s scape
i-atta lucru-n urm ce-i?
Ea st la pieptul lui pierdut,
Dinti cu ochii la pmnt.
El zice-aa cte-un cuvnt,
Ea zice trei i-l tot ajut,
i uite-l, uite-l c-o srut
Ei, vezi tu, fetele cum snt!
El a crezut c nu se poate,

i iac poi! Dar s te ii!


E greu s dai de cpti
Dar dac dai, merg strun toate;
i fata mult nu se socoate,
Cnd pierde mintea cea dinti.
El o srut-acum pe salb,
i fetele-mprejur se strng!
Dar e prea mult! Am s m plng
La toi vldicii, s dau jalb!
Auzi, s duci tu lume alb
P-un cmp cu oameni, ca-ntr-un crng!
Ba ele-i mai desfac i snul,
i-n sn el li se joac-acum
l prind odat i-l sugrum,
C prea s-obrznici romnul,
Auzi, dar cine-i el, pgnul,
Ca s-mi srute fete-n drum?
Nu tie nimeni de-unde vine,
i capu-i st la srutat!
De-ar fi mcar de-aici din sat
Voi, ci suntei flci ca mine,
S-mi spunei voi acum, e bine
S faci ca vntul, nu-i pcat?
Adic sti! Ce fat moare
Dac-o srui puin? Da zeu!
Cum a voi s fiu mereu
Un vnt i eu, n zi cu soare,
De-ar fi numai secertoare
O fat pe care-o tiu eu!

Vntul
poezie [ ]

versuri
------------------------de Mihai Serban [Frigonul ]
2004-03-13 |

Vntul s-a ntors cu veti triste.


mi spune c nu mi-a vzut iubita,
I-a scpat aa cum i-am scpat i eu
Sau s-a ferit aa cum toi se feresc de el.

Trist ca i mine,
Mi-a mai spus ca vrea sa rmna.
L-am dus ca de obicei n gradin
i l-am lsat copacilor
Ce nu se pot feri in nici un fel,
S le scuture frunzele bolnave,
S se joace cu statuia lipsit de amintiri.
Vntul, btrnul vnt
Are i el o iubit, o iubit de ap
Pe care o duce cteodata cu el
i o d oricui.
Dar i de ea ceilali se feresc,
Aa c mi-a adus-o mie.
I-am lsat pe amndoi n grdin
El s alerge, ea s plng.
M-am ntors nuntru s-mi atept iubita,
Apoi s-i privim mpreun de la fereastr
i s-i ascultm de cte ori nchidem ochii,
Sau, daca vrea, s mergem cu ei n grdin,
Eu s alerg, ea s plng.

asile Alecsandri
Soarele, vntul i gerul
Trei cltori fantastici cutreier pmntul:
Soarele splendid, gerul ngrozitor i vntul.
Unul d via, altul d moarte, aparnd,
Al treilea mngie cu aripa-i, zburnd.
Ei ntlnesc o fat, voioas cprioar,
Ca soarele de vie, ca vntul de uoar.
i-i zic: "Copil drag, alege din noi trei,
De vrei s fii mireas, pe care tu l vrei!"
Romnca le rspunde cu o vesel zmbire:
"Sunt sprinten ca vntul, pe dnsu-l vreau de mire!"
"Cum? eu, lumina lumei! pe mine m-ai respins?
Am s m rzbun la var cu focul meu nestins."
"Cum? zice gerul aspru, m-ai deprtat pe mine?
Am s nghe la iarn i inima din tine."
"Nu-mi pas, mndre soare, de focu-i arztor
Ct mi-a sufl n fa un vnt rcoritor.
Nici de-al tu frig nu-mi pas, o gerule de ghea,
Ct vntu-n mezul iernii nu mi-a sufl n fa."
Vantul

Vantul
Adaugata in 07 Jan - poezie compusa de Tudor Arghezi

Nu stiu cine, pe furis,


Mi-a smuls toamna-n miez de noapte,
Din gradini, ca un afis.
Cineva, vorbind in soapte,
De pe-o scara de cosar,
A-ntocmit-o-n sase, sapte,
Si-a varat-o-n buzunar.
Hot de frunze, cine-l stie
Sa ia seama: vine iar

http://www.poeziile.com/autori/George-Cosbuc/vantul40.php

VAnt strain
Trimis la data:2003-04-20Materia:RomanaNivel:GimnaziuPagini:3
Poezia "Vant strain", care face parte din volumul "Hore" al lui Tudor Arghezi nfaiseaza un tablou
de natura n care Poezia "Vant strain", care face parte din volumul "Hore" al lui Tudor Arghezi
nfaiseaza un tablou de natura n care este protagonist vantul "personificat". Plin de miscare,
acest element al naturii este privit dintr-o dubla perspectiva: de prieten si de dusman al omului.
Accentul cade pe ipostaza de adversitate, de dusmanie a vantului, a carui for surprinzatoare
poetul o hiperbolizeaza.

Ce te legeni...'' de Mihai Eminescu


- Ce te legeni, codrule,
Fara ploaie, fara vant,
Cu crengile la pamant?
- De ce nu m-as legana,
Daca trece vremea mea!
Ziua scade, noaptea creste
Si frunzisul mi-l rareste.
Bate vantul frunza-n dunga Cantaretii mi-i alunga;
Bate vantul intr-o parte Iarna-i ici, vara-i departe.
Si de ce sa nu ma plec,
Daca pasarile trec!
Peste varf de ramurele
Trec in stoluri randunele,
Ducand gandurile mele
Si norocul meu cu ele.
Si se duc pe rand, pe rand,
Zarea lumii-ntunecand,
Si se duc ca clipele,
Scuturand aripele,
Si ma lasa pustiit,
Vestejit si amortit
Si cu doru-mi singurel,
De ma-ngan numai cu el!
http://tineriortodocsi.webs.com/Poezii/poezii.html

http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/penes.php

Macedonski
Poezia Vant de stepe
Spre locuri unde nu se afla societati organizate,
Pustii, intinse, fara urme de plug, de-orase sau de sate,
Nemarginiri ce-n timpul verii sunt oceane de verdeti,
Cu flori albastre, cu flori rosii, in raza clarei dimineti,
Cu aerul umplut de-arome salbatice si muscatoare,
Ce razvratind musculatura o reincarca cu vigoare,
Uitand ce sunt si unde m-aflu, imi duc al cugetului cort,
Si renascand la viata noua, naufragiat ajuns la port,
Sunt principe stapan pe stepa cat pot cuprinde cu vederea...
Imi creste paru-n stufuri negre si-n ochi imi fulgera placerea,
Sunt june, sunt puternic, liber, - incalec repede-armasar,
Apun ici-colo ca naluca si dincolo din nou rasar...
Jiletca mea e de matase cu fir de aur ceaprezata,
Camasa am cu maneci rosii, si cizma mea e-mpintenata
De-un fel de bold ce poarta-n varfu-i o boaba chiar de
diamant...
Am pantaloni ce cad in cute si am mustata de amant,
O Varinka cu ochi albastri ca stelele sub fruntea serii
Pe granita pustietatii m-asteapta-n vantul primaverii
Si impletindu-si a ei coada cu fir de-argint si cu panglici,
Imi zice: ,,Suflete, alearga, de-un veac de cand te-astept aici!

La rascruce de vanturi
Emily Bronte

Kenneth Grahame: Vntul prin slcii

daniela Zeca Demonii vntului