SISTEMUL INSTITUTIONAL A

UE. Pt transpunerea in viata a

obiectivelor sale, UE dispune de un
ansamblu de institutii proprii.
Actualmente sistemul instit. Este
compus din 5nivele de baza:1)7
institutii care sunt pers juridice si
au responsabilitate
contractuala(Consiliul
European,Comisia Europeana,
Parlamentul European,Consiliul
Uniunii Europene, Curtea Europena
de Justitie,Curtea Europeana de
conturi,Avocatul Poporului). 2) 2
organe financiare fara
responsabilitate contractuala
BCE,BEJ. 3)Doua organe
consultative-Comitetul economic si
social,Comitetul
Regiunilor,deasemenea fara
responsabilitati contractuale.
4)Doua organe inter-institutionale:
a)oficiul pt publicatii oficiale
b)biroul pt sectia personalului
5)Organisme
descentalizate(agentii) 19 la nr. Din
punct de vedere juridic,abaterea
sistemului institutional comunitar
European este realizat pe 2 piloni:
1.Institutiile fundamentale ale UEadica celea la care se face referirea
in tratatele fundamentale, lor
fiindu-se rezevate functii
legislative,executive,judecatoresti.
2.Institutiile care au o
responsabilitate juridice mai
redusa.
CONSILIUL EUROPEANinstante suprema a UE domeniul
sau de competenta nu este limitat
intrucit poate aborda orice prblema
de interes comun pe state mambre
ale UE.Consiliul european
functioneaza sub forma de reuniuni
ale sefilor de stat ale statelor
membre.Institutionalizarea CE sa
efectuat in 1987 prin actul unic
europen,Consiliul european se
intruneste de 2 ori pe an si ori de
cite ori este necesar. Functia
principala a consiliului european
este de a oferi orientari politice
generale cit si impulsuri necesare pt
buna functionare a UE.Consiliul
european este un organ politic al
UE avind miiunea de a fixa marile
directii ae constructiei europene si
sa rezolve probleme in suspensie
.Din 1995 odata cu intrarea in
vigoare a conturilor europene de
asociere la partea finala a reuniunii
sint sint invitati sefii de stat si de
guvern din tarile candidate la
aderare.In intrunirile bianuale
participa sefii de tat, de guvern,
ministri implicati in probleme de
cercetarela intrunii cit si alte pers.
Cu ttlul profesionist pt a gasi
solutii si reorientari bine motivate
profesional. CE isi are presedintele
sau non sef de stat care ete ale pt o
perioada de 2 ani jumate cu
posibilitatea prelungirii mandatului
inca pt 2 ani jumate..Noul
presedinte al consiliului europan
este Downald Fock ale 1
decembrie 2014.
Parlamentul european a fost
constituit la 25 martie 1957,iar in
1962 si-a primit denumirea de
parlament European. Nr deputatilor
europeni a crescut de la 78 pina la
75011 deputati in present. Nr de
deputati nu reflecta toate voturile
primate. Statele mai mici sint
reprezentate de un nr
supraproportional de deputati.
Aceasta parte are 2 motive: 1.Prin
alegerea unei dimensiuni potrivite a
fractiunilor parlamentare se asigura
reprezentarea in parlament a
diversitatii politicii existente si in
statele mici. 2.Daca s-ar lua in
consideratie totalul voturilor
primate din fiecare tara,atunci nr
deputatilor ar fi mult prea mare,iar
parlament European ar fi
inefficient.

Comisia European este una

dintre principalele instituii ale
Uniunii Europene. Reprezint i
susine interesele Uniunii n
ansamblul su. Propune acte
legislative i gestioneaz punerea n
aplicare a politicilor europene i
modul n care sunt cheltuite
fondurile UE. Cei 28 de comisari,
cte unul din fiecare stat membru,
traseaz direciile politice ale
Comisiei pe durata mandatului lor
de 5 ani. Fiecrui comisar i este
atribuit de ctre preedinte
responsabilitatea pentru unul sau
mai multe domenii de
aciune.Preedintele actual al
Comisiei Europene este JeanClaude Juncker.Preedintele este
desemnat de Consiliul European,
care i numete i pe ceilali
comisari, cu acordul preedintelui
desemnat.Ea reprezint i susine
interesele Uniunii Europene n
ansamblul su. Monitorizeaz i
pune n aplicare politicile
UE:propunnd proiecte legislative
Parlamentului i
Consiliului,gestionnd bugetul UE
i alocnd fonduri,aplicnd dreptul
european (mpreun cu Curtea de
Justiie),reprezentnd Uniunea
European la nivel internaional, de
exemplu negociind acordurile dintre
UE i alte ri.

Curtea de Justiie interpreteaz

legislaia european pentru a se
asigura c aceasta se aplic n
acelai fel n toate rile UE. De
asemenea, soluioneaz litigiile
juridice dintre guvernele statelor
membre i instituiile europene.
Persoanele fizice, ntreprinderile sau
organizaiile pot, la rndul lor, s
aduc un caz n faa Curii de
Justiie, atunci cnd consider c leau fost nclcate drepturile de ctre
o instituie european.Curtea de
Justiie a Uniunii Europene este
format din cte un judector pentru
fiecare stat membru.Curtea
beneficiaz de sprijinul a nou
avocai generali care au sarcina de
a-i prezenta punctele de vedere cu
privire la cazurile aduse n faa
Curii. Fiecare judector i avocat
general este numit pentru un mandat
de 6 ani, care poate fi rennoit.
Guvernele trebuie s cad de acord
asupra persoanelor
nominalizate.Comisia poate iniia o
aciune n justiie n cazul n care
consider c un stat membru nu i
ndeplinete obligaiile prevzute de
legislaia european. Procesul poate
fi intentat i de un alt stat membru.

Curtea European de Conturi

verific modul n care sunt
administrate fondurile europene.
Rolul su este acela de a mbunti
gestiunea financiar a UE i de a
prezenta rapoarte cu privire la
folosirea banilor publici. A fost
nfiinat n 1975 i are sediul la
Luxemburg.Pentru a le garanta
contribuabililor europeni faptul c
banii publici sunt cheltuii n mod
eficient, Curtea de Conturi este
abilitat s verifice orice persoan
sau organizaie care gestioneaz

Banca Central European

(BCE), cu sediul la Frankfurt, n
Germania, administreaz moneda
unic european, euro i asigur
stabilitatea preurilor n UE.De
asemenea, BCE rspunde de
definirea i punerea n aplicare a
politicii economice i monetare a
UE.Banca Central European
(BCE) este una dintre instituiile
UE. Scopul su este:s
menin stabilitatea preurilor,
mai ales n rile care utilizeaz
eurols menin stabilitatea
sistemului financiar, asigurndu-se
c pieele i instituiile sunt
supravegheate corespunztor.BCE
colaboreaz cu bncile centrale
din toate cele 28 de state membre.
mpreun, formeaz Sistemul
European al Bncilor Centrale.De
asemenea, BCE stabilete cadrul
cooperrii dintre bncile centrale ale
celor 19 state membre care au
adoptat moneda unic i alctuiesc
mpreun zona euro. BCE dispune
de urmtoarele organisme
decizionale:Comitetul executive;
Consiliul guvernatorilor;
Consiliul general .BCE este o
institutie independenta.

Banca European de Investiii

aparine celor 28 de state membre.
Sarcina sa este de a lua bani cu
mprumut de pe pieele de capital i
de a acorda credite cu dobnd
sczut pentru proiecte privind
mbuntirea infrastructurii,
furnizarea de electricitate sau
ameliorarea normelor de mediu att
n ri din UE ct i n ri vecine
sau n ri curs de dezvoltare.Banca
European de Investiii sprijin
proiecte n rile UE i investete n
viitoarele state membre i n rile
partenere.Structur i
organizare:Acionari- cele 28 de
state membre al UE. Guvernan
Consiliul guvernatorilor, Consiliul
directorilor, Comitetul de audit i
Comitetul de conducere. Control i
evaluare garantarea integritii i
viabilitii operaiunilor
Bncii.Organizare personal
repartizat pe departamente.

Comitetul Regiunilor este un

organism consultativ care reprezint
autoritile locale i regionale din
Uniunea European.Rolul
Comitetului Regiunilor este de a
face cunoscute punctele de vedere
locale i regionale cu privire la
legislaia UE. Comisia, Consiliul i
Parlamentul trebuie s consulte
Comitetul Regiunilor nainte de
luarea unor decizii n domenii care
privesc administraia local i
regional .Comitetul Regiunilor este
format n prezent din 353 de
membri (i tot atia membri
supleani), provenind din toate cele
28 de state membre.Membrii i
membrii supleani sunt numii de
ctre Consiliu, la propunerea rilor
din care provin, pentru un mandat
de 5 ani. Membrii Comitetului sunt
membri alei sau factori de decizie
n cadrul autoritilor locale sau
regionale din zona de provenien.
Comitetul Regiunilor se ntrunete
de 5 ori pe an n sesiune plenar
pentru a defini liniile politice
generale i pentru a adopta avize.

PAC in vizunea tratatului de la

roma.Reglementrile de politic
agricol cuprinse in Tratatului de
la Roma stabilete c: piaa
comun se va extinde i asupra
sectorului agricol i comerului
cu produse agricole i c
operarea i dezvoltarea pieei
commune pentru produsele
agricole vor fi nsoite de crearea
unei politici agricole
comune,Tratatul stipuleaz ca :
Comunitatea are ca misiune,
prin instituirea unei piee
commune i prin apropierea
treptat a politicilor economice
ale statelor membre, s
promoveze n ntreaga
Comunitate o dezvoltare
armonioas a activitilor
economice, o cretere durabil i
echilibrat, o stabilitate
crescnd, o cretere accelerat a
nivelului de trai i relaii mai
strnse ntre statele pe care le
reunete.Obiectivele PAC,
stabilite prin Trat.de la Roma
din 1957 creterea
productivitii n agricultur
prinpromovarea progresului
tehnic, prin asigurarea dezvoltrii
produciei agricole i prin
utilizarea optim a factorilor de
producie, n special a forei de
munc; asigurarea unui nivel
de trai echitabil pentru populaia
ocupat n agricultur, n special
prin creterea veniturilor
individuale ale persoanelor din
sectorul agricol; stabilizarea
pieelor; asigurarea unei
aprovizionri constante cu
produse alimentare;asigurarea
aprovizionrii consumatorilor la
preuri rezonabile.

PAC Modern:PAC este printre

primele politici commune
adoptate de Uniunea
European.Geneza ei a fost o
reacie la problemele alimentare
care au urmat celui de-al doilea
rzboi mondial.Importana PAC
deriv i din legturile strnse cu
piaa unic i cu uniunea
economic i monetar, dou
domenii cheie ale integrrii
europene.PAC este alctuit
dintr-o serie de reguli i
mecanisme ce reglementeaz
producia, procesarea i comerul
cu produse agricole n UE,
accentual punndu-se, din ce n
ce mai mult, pe dezvoltarea
rural.. Rolul UE este de a ajuta
la: Asig.unei aprovizionri
stabile a pop. Cu alimente sigure
i la preuri convenabile;
Asig.unui nivel de via
rezonabil p/u fermierii UE,
permind totodat agriculturii s
se modernizeze i s se dezvolte;
Asig continurii practicrii
agriculturii n toate regiunile UE.
Obiectivele principale sunt:
consolidarea productivitii
agriculturii, p/u a le garanta
consumatorilor o ofert de
alimente stabil i accesibil;
asigurarea unui nivel de trai
echitabil p/u agricultorii
europeni. PAC este o politic
adoptat de toate statele membre
ale Uniunii Europene. Scopul
acesteia este de a crea condiiile
necesare pentru ca agricultorii si poat ndeplini rolurile care le
revin n societate.Modernizarea i
va ajuta pe agricultori s devin
competitivi din punct de vedere
economic i s aplice tehnici
durabile din punct de vedere al
mediului.

Sub1.PAC-a presupus 3
categorii de obiective stipulate
in tratatul de la
Roma.1.Obiectivul economicce presupune promovarea
progresului tehnic,alocarea
optima a resurselor,cresterea
productivitatii si a venitului din
agricultura.2.Obiectivul socialcare presupune nivelul de viata
pt agricultori si nivelul de viata
pt consumatori.3.obiectivul
politic-garantarea securitatii
alimentare a societatii.
Anul lansarii PAC este 1962.Au
fost implimentate toate
elementele Uniunii vamale in
cadrul PAC.Toate statele
member au antrenat si au
intervenit public .Agricultura a
fost considerate de catre statele
member ale CEE un sector.
Art.38al Tratatului de la Roma a
stipulat ca prin produsele
agricole se inteleg produsele
solului,cresterea animalelor
,pescuitul,cit si produsele de
prima transformare,aflate in
raport direct cu acestea. Prin
PAC statele membre si-au
atins urmatoarele
obiective:1.cresterea
productivitatii in
agricultura;promovarea
progresului tehnic,asigurind
dezvoltarea nationala a
productiei agricole si utilizarea
optima a factorilor de productie
in special munca.2.Asigurarea
unui nivel de viata echitabil pt
producatorii agricoli,in special
prin ridicarea venitului
individual a celor ce lucreaza in
agricultura.3.stabilizarea
preturilor 4.garantarea securitatii
in aprovizionare5asigurarea
preturilor rezonabile pt
consumatori.PAC al UE a fost
formulata in articolul 38 al
Tratatului de la Roma.La baza
PAC au fost asezate
urmatoarele principii
determinate:1.crearea unei
singure piete de produse agricole
intr-o piata
comuna.2.introducerea notiunii
de preferinta comunitara si
respectarea obligatorie de catre
toate statele membre si cetatenii
ei.3.solidaritatea finaciara a
statelor membre in sensul ca ele
participa impreuna la
constituirea resureselor si la
ansamblul cheltuielilor PAC,ca
argument de realizare a fost
constituit fondul European de
orientare si garantare Agricola.
(FEOGA).
Sub2.Mecanismul de integrare
ales de PAC a fost organizarea
comuna a preturilor numit
OCP.Sistemul OCP a cuprins
treptat 91% din productia
Agricola ,mecanismele de
interventie fiind diferite de la o
piata la alta.Analiza OCP
releva 3 elemente
definitorii.1.unicitatea pietei
prin determinarea preturilor
commune 2.garantarea preturilor
prin interventii pe piata interna .
3.un sistem de protective la
frontier pt asiguarrea preferintei
comunitare

Functiile parlamentului:
1.Functia legislativa-prin care
parlamentul European propune si
adopta reglamentari la nivelul UEorice lege comunitara este nula fara
consultarea parlam europ.
2.Functia bugetara-presupune ca
parlam europ propune sau modif
chelt pt diverse sectiuni ale
bugetului. Procedura de examinare
si apoi de adoptare a bugetului
dureaza din iunie pina in
decembrie. 3.functia de control
democratic asupra executivului-si
asupra intregii activitati de institutii
uvernamentale. Organelle de
conducere ale parlam: 1.
Presedintele parlam este ales pe o
perioada de 2.5 ani,prezideaza
sedintele prelunare. 2.biroul care
este format din
presedinte,14vicepresedinti si 5
ghestori. Biroul coordoneaza fuctia
interna a parlam,estimeaza bugetul
parlam europ,organizarea
administrative si
finance,coordoneaza secretariatul si
serv protocolare. 3.conferinta
presedintilor delegatiilor formate
din presedintele parlam si
presedintii grupurilor politicepregateste calendarul si ordinea de
zi a sesiunilor si fixeaza
competentele comisiei
parlamentare. Activitatea curenta a
parlam europ se desfasoara pe
comisii parlamentare care ocupa
toate domeniile de activitate UE.
Dintre acestea 17 comisii sunt
dedicate comisiilor interne
comunitare,3 comisii sunt pt
comisia externa.
Consiliul Uniunii Europene este
un organism parte a
legislativului (UE) reprezentnd
guvernele statelor membre, cellalt
organism este Parlamentul
European. Consiliul este compus n
diferite componene din 28 de
minitri naionali (unul din fiecare
stat). Preedinia Consiliului este
rotativ ntre fiecare stat membru i
mandatul fiecrei preedinii
dureaz 6 luni, mandat care este
deinut de ministerul relevant
pentru fiecare ntlnire n
parte.Consiliul este administrat de
un Secretariat General al
Consiliului. Deciziile sunt luate cu
majoritate calificat n cele mai
multe domenii, cu unanimitate n
altele. De obicei, atunci cnd
opereaz unanimitatea este
necesar i consultarea
Parlamentului European. Cu toate
acestea, n majoritatea domeniilor
se aplic procedura legislativ
ordinar, aceast procedur
reprezint c Parlamentul European
i Consiliul mpart n mod egal
puterile legislative i bugetare,
nsemnnd c ambele trebuie s i
dea acordul pentru ca o propunere
legislativ s fie adoptat. n
anumite domenii limitate, Consiliul
poate iniia legislaie european de
unul singur.Consiliul Uniunii
Europene i are ca prim loc de
ntlnire sediul de la Bruxelles, iar
ca al doilea loc, Strasbourg.

fonduri europene. Una dintre cele

mai importante sarcini ale Curii de
Conturi este s nainteze
Parlamentului European i
Consiliului un raport anual privind
exerciiul financiar anterior
.Parlamentul examineaz minuios
raportul Curii nainte de a decide
dac aprob sau nu modul n care
Comisia a gestionat bugetul. Curtea
de Conturi numr aproximativ 800
de angajai, nu numai auditori, ci i
traductori i administratori.
Auditorii sunt mprii n grupuri
de audit. Acetia pregtesc proiecte
de rapoarte pe baza crora Curtea ia
decizii.

Avocatul poporului a fost nfiinat

n Suedia, n anul
1809.Rolul fundamental al
avocatului poporului este de a apra
drepturile i libertile ceteneti, n
genere, n raport cu autoritile
publice i n special cu
cele executive. Avocatul poporului
ar putea deveni un antidot puternic
contra birocraiei. Odat cu
modificarea Constituiei n 2003,
Avocatul Poporului a dobndit
dreptul de a contesta legile i
ordonanele de guvern la Curtea
Constituional. Avocatul poporului
este numit n edina comun a celor
dou Camere ale Parlamentului pe o
durat de 5 ani, cu posibilitatea
rennoirii mandatului o singur
dat.Pe durata mandatului su,
avocatul poporului nu poate
ndeplini nici o alt funcie public
sau privat, cu excepia celei de
cadru didactic n nvmntul
superior. Avocatul poporului
rspunde numai n
faa Parlamentului, avnd obligaia
de a-i prezenta acestuia rapoarte. n
aceste rapoarte avocatul poporului
poate face i recomandri privind
legislaia sau luarea unor msuri
pentru ocrotirea libertilor publice.

Comitetul economic si social-este

o adunare consultativ care emite
avize ctre instituii mai mari - n
special Consiliul, Comisia i
Parlamentul European.Comitetul
Economic i Social European a fost
nfiinat n 1957.CESE le ofer
grupurilor de interese din Europa sindicate, angajatori, fermieri posibilitatea de a se exprima oficial
n legtur cu propunerile legislative
ale UE.n medie, CESE elaboreaz
anual 170 de avize i documente
consultative. Toate avizele sunt
transmise ctre organismele
decizionale ale Uniunii i apoi
publicate n Jurnalul Oficial.CESE
este format din 353 de membri,
reprezentani ai grupurilor de
interese economice i sociale din
toat Europa. Acetia sunt propui
de guvernele naionale i numii de
Consiliul Uniunii Europene pentru
un mandat de 5 ani, care poate fi
rennoit. Membrii CESE nu sunt
remunerai, dar primesc alocaii
pentru a-i acoperi cheltuielile de
transport i cazare ocazionate de
participarea la reuniuni.

Reforma Masharry.Premisele
1992:1.acumularea de excedente
impozabile la principalele produse
agricole(stocuri);2.ridicarea
substantiala a randamenului in
productia prin aplicarea progresului
tehnico stiintific in
agricultura;3.schimbarile intervenite
in gusturile si preferintele
consumatorilor ce au antrenat o
diminuare a cererii.4.politica
Agricola cedeaza partial unele
atributii politicii rurale, regionale,
sociale. 5.crearea piatei unice a
preluat la rindul sau un intreg
avantaj de activitate PAC.Reforma
PAC din 1992 se bazeaza in
principal pe sprijinirea unitatii
agricole,prin plati compensatorii
directe.Obiectivele reformei
Marsharry:1.mentinerea UE in
rindul producatorilor si
exportatorilor de produse agricole
atit pe piata interna cit si pe cea
externa.2.reducerea productiei la
dimensiunile cererii effective de pe
piata.3.concentrarea ajutorului pt
fermieri ce au cea mai mare
necessitate de sprijin.4.incurajarea
fermierilor spre dimensiunea
rurala.5.protejarea mediului ambiant
si ecologic UE.Reforma Marsharry
prevede niveluri diferite de
compensare a diferitor regiuni UE
avind ca argument si calcul
statisticile.Cea mai mare parte a
bugetului PAC serveste anume la
plata ajutoarelor directe pt
agricultori si doar o mica parte va
continua sa suporte excedentele si
sa subventioneze exporturile.
Rezultatele reformei
Marsharry:1.stabilizarea productiei
la un nivel mai apropiat de
consumul comunitar.2.reducerea
cheltuielilor pt PAC permite
asigurarea consumatorului cu peturi
mai joase.3.calitatea productiei
agricole inregistreaza standarte
noi.4.bonificarea produselor de
calitate fata de produsele in
masa.5.reglementarile stipulate de
reforma marsharry urmaresc
inregistrarea produselor.6.au fost
interzise produsele rezistente la
antibiotic si a fost creat in registrul
public prin care se ofera

FEOGA a reprezentat de la
crearea sa principala partida a
bugetului comunitar si a fost
astfel
centrul
constant
al
dezbaterilor cand Consiliul si
Parlamentul European au luat
decizii in ceea ce priveste
bugetul Uniunii. In 1995 FEOGA
a absorbit in jur de 48% din
bugetul total.Resursele FEOGA
sunt aportate de statele membre,
independent de cine va beneficia
mai mult de cheltuielile din
agricultura. FEOGA este parte
integranta a bugetului comunitar
general, a carui finantare este
determinata in mod esential de
catre situatia economica a
fiecarui stat membru. Dupa cum
indica si numele sau, FEOGA se
compune
din
doua
parti.
Sectiunea de Garantii finanteaza
cheltuielile
Comunitatii
in
politica de preturi si piete,
inclusiv platile compensatorii ale
reformei PAC si masurile ce o
insotesc. Cea mai mare parte a
creditelor FEOGA si, din aceste
credite, in jur de jumatate este
cheltuita in platile directe catre
agricultori.

Agenda 2000.Aceasta reforma

presupune sustinerea economiei
rurale,garanteaza remunirarea
agricultorilor dupa ceea ce
produc si dupa contributia lor
generala.Agenda 2000 prevede
realizarea de noi actiuni in
sprijinul dezvoltarii rurale.Acest
model trebuie sa fie uniform
,verde cu consumatori
satisfacuti,cu agricultori
competitivi si cu cheltuieli
stabile.Obiectivele agendei
2000.1.intarirea sectoarelor
agricole si
forestiere.2.ameliorarea
competitivitatii zonei
rurale.3.protejarea mediului
ambiant si al patrimoniului rural
al europei.4.un element cheie al
strategiei UE in cadrul PAC este
implicarea populatiei locale in
identificarea problemelor rurale.

.In f-tie de modelul in care se

regasesc si interactioneaza cele
3 elemente pe diferite piete
OCP cunoaste urmat.forme
delimitate dupa principalul
instrument de
interventie:1.organizatii
commune prin prt
garantat.2.organizatii commune
prin subventii directe.
3.orgaiza.comune prin protective
externa.
Principala forma de
organizare a pietelor la nivel
comunitar acoperind 70% din
produsele agricole o reprezinta
OCP prin prt garantat.Protectia
externa are o acoperire doar de
25%,iar subventiile directe
5%.Toate chelt.antrenate de
acest sistem sunt suportate prin
FEOGA.Produsele de piata
Agricola pot fluctua liber intre
pretul minim numit prt prag si
un maxim numit prt
plafon.Preturile se misca liber in
f-tie cerere si oferta in acest
diapason. OCP se aplica doar
atunci cind sunt depasite aceste
standarte.
Grupuri de preturi:I.pret ghidse calculeaza si se fixeaza anula
la incheierea companiei agricole
de catre consiliul UE,fiind
sufficient de remuneratoriu pt
agricultor fara a realize
interesele
consumatorului.1.pretul
indicative-cel mai reprezantativ
dintre preturile
nonmenclatorului,se stabileste pt
cereal,lapte,zahar,ulei,unt si alte
produse nespecificate in
celelalte preturi;2.pretul de
orientare se fixeaza pt carnea de
bovine si vin.3.pretul obiectivfixat pt tuttun.4.pret de bazapresupune produsele sectorului
pomicul si forticol.II.preturi
garantate-consiliul UE annual
stabileste preturile la care
organismele de achizitii au
obligatiunea de a procura
produse diferite de producl ce
ator.1.preturi de interventie- cel
mai reprezantativ dintre preturile
nonmenclatorului,se stabileste pt
cereal,lapte,zahar,ulei,unt si alte
produse nespecificate in
celelalte preturi.2.pretul de
cumparare-achizitionare de
animale si presupune productia
pomicola si forticola 3.pret
minim-pt sfera de zahar .4pret
de retragere- nu este un prt
garantat dar produce oferte
asimilatoare.III.Preturi de
intrare-directivul principal este
de a impiedica produsele
importate sa patrunda pe piata
comunitara la un nivel care sa
elimine competitia cu productia
interna,1.preturile prag-poate fi
definit ca pretul ce mai scazut a
unui comerciant dintro tara care
export ape piata
comunitara.2.pret de referinta-se
aplica
vinului,fructelor,produselor
horticole.

consumatorilor informatii despre

natura produsului.