Capitolul II : Higroscopicitatea

Rolul imbracamintei se imparte in trei categorii care sunt:

-

rol functional

rol estetic

rol social

Rolul functional de a ne proteja impotriva factorilor externi de mediu

( ploaie, vant, ninsoare ).
Rolul estetic de a ne da un aspect cat mai frumos persoanei care poarta
imbracamintea. Acest rol se realizeaza prin linia de croire, care se va realiza
atat sa fie acoperite eventualele defecte ale corpului, si sa scoata in evidenta
partile frumoase. Natura materialului cat si culoarea vor fi alese in
concordanta cu aspectul si caracterul persoanei.
Rolul social determina purtatorul sa se simta incadrat in societate si in
mediul in care poarta imbracamintea
Higroscopicitatea - proprietatea fibrelor textile de a absorbi vapori de apa
din mediul ambiant se numeste higroscopicitate.Fibrele textile pot absorbi
din mediul ambiant o cantitate mare de apa ajungand pana la 40% din masa
lor.
Din experientele efectuate sa constatat ca pentru fiecare material textil
exista o anumita umiditate , la care fibrele isi pastreaza toate proprietatile.
Aceasta umiditate , numita si umiditate legala sau repriza este stabilita in
standarde fiind obligatorie pentru toti cei care prelucreaza materialele textile
Umiditatea reala a unui material textil Ur este cantitatea de apa pe care
acesta o contina la un moment dat , exprimata in procente fata de masa
materialului uscat.
Umiditatea normala (conditionata) a unui material textil U n este cantitatea de
apa , exprimata in acelasi mod ca Ur pe care o absoarbe dupa pastrare timp
de 24-72 h in conditiile atmosferice standard dupa ce a fost uscat in prealabil
la o temperatura de 50oC.
Produsele de imbracaminte din tesuturi sau tricoturi trebuie sa aiba o
anumita hrigroscopicitate , pentru a se asigura eliminare in atmosfera a
transpiratiei corpului omenesc. Pentru ca un produs sa fie igienic , este
necesar ca fibrele sa aiba umiditatea de 6% la o temperatura de 20 oC si la

umiditatea relativa atmosferica de 65%. Masa , dimensiunile si proprietatile

fizico-mecanice se modifica odata cu modificarea continutului de apa. Aceste
modificari se produc diferit , in functie de polimerul din care se compun
fibrele. Astfel , dimensiunile fibrelor de lana se modifica mai mult decat ale
celor de matase , desi ambele au la baza proteina.
La majoritatea fibrelor , rezistenta la tractiune scade , iar alungirea la rupere
creste cu cat umiditatea este mai mare. Cu modificarea umiditatii fibrelor se
schimba si alte proprietati ca: elasticitatea , rezistenta la frecare , rezistenta
la indoiri repoetate , capacitatea de incarcare cu electricitate statica , etc.
Umiditatea mai influenteazaq si asupra stabilitatii fibrelor fata de
microorganisme , agenti atmosferici , etc. Astfel , fibrele sintetice fiind putin
higroscopice au o stabilitate mai mare fata de microorganisme decat fribrele
naturale.
Orice analiza asupra fibrelor textile pentru determinarea unor proprietati , ca:
finete , rezistenta la rupere , alungire la rupere , se efectueaza dupa ce
fibrele textile au o umiditate normala.

2.2 Determinare umiditatii reale a materialelor textile

Umiditatea reala(Ur) a materialelor textile,reprezinta cantitatea de apa pe

care acestea o contin la un moment dat,exprimata in% fata de masa uscata
a materialului.
Umiditatea normala reprezinata cantitatea de apa,exprimata in acelasi mod
ca si umiditatea reala,pe care o absoarbe materialul textil,dupa pastrare timp
de 24-72 ore in conditii atmosferice standard.
Umiditatea legala reprezinta procentul de umiditate legal,admis convetional
pentru receptii si livrari de ma teriale textile.
Fibrele textile prezinta capacitatea de a absorbi sau a ceda vapori de apa din
atmosfera in functie de structura moleculara si morfologica a fiecarui tip de
fibra in parte ,precum si de conditiile atmosferice.
Cantitatea de apa continuta in fibre la un moment dat,poate fi determinate
prin mai multe metode ca de exemplu:
-absortia apei din fibre cu P2O5 sau sub vid
-eliminarea apei din etuva,la temperature de 105-110C pana la obtinerea
unei umiditati constante.

-masurarea conductibilitatii electrice.

In laboratoarele textile determinarea umiditatii reale a fibrelor se face prin
metoda gravimetrica,cu ajutorul aparatelor de conditionare.
Aparatul de conditionare: Se bazeaza pe urmatorul pricipiu :masurarea
cantitatii de apa indepartata din materialul textile,prin intemediul circulatiei
curentilor de aer cald.Aparatul se compune din:etuve cu pereti
dubli,termometrul,termoregulatorul,balanta care are la unul din capete un
cos de sarma in care se introduce materialul supus analizei,electromotorul
cuplat cu ventilatorul.Uscarea se face in modul urmator:aerul aspirat de
ventilatorul trece peste rezistentele electrice se incalzeste la 105-110C si
intra in etuva printr-o conducta.