Capitolul III : Produse textile din fibre naturale si chimice

Tesaturile textile se caracterizeaza prin elasticitate, mladire si

porozitate fina.
Se clasifica in 2 grupe mari fibre textile naturale: vegetale (bumbac, in,
canepa), animale (lana, matase), minerale si fibre
textile obtinute prin procedee chimice: din polimeri naturali si din polimeri
sintetici
Bumbacul este un material foarte versatil si, in acelasi timp, cel mai
rezistent din fibrele naturale, cu exceptia lanei. Bumbacul rezista foarte
bine daca este vopsit. In plus, aerul trece foarte usor prin tesatura. Are o
culoare alb-galbuie.
Bumbacul este o alegere buna pentru husele de perne sau cuverturi. In
camerele mai putin formale, ferestrele pot fi acoperite cu draperii de
bumbac. Bumbacul are fibre mai groase si o tesatura mai densa, astfel ca se
va comporta bine in timp.
Panza facuta din fibre vegetale, aceasta are un luciu fin. Este foarte
rezistent cand vine vorba de patare, dar se sifoneaza foarte usor.
Panza este excelenta ca fata de masa pentru ca este usoara.
Matase este creata de viermi. Partea negativa cand vine vorba
de matase, e ca nu se comporta bine daca este expusa la soare. Matasea
este de mai multe tipuri. Gradul de uzura al matasii este dat in cea mai mare
parte de calitatea tesaturii. Are un luciu specific, caracteristic; este cea mai
lucioasa dintre fibrele naturale.
Matasea este potrivita pentru decorarea ferestrelor.
Lana dintre toate fibrele naturale, lana este cea mai rezistenta. Ea
poate fi destul de aspra, dar tine de cald; totusi, exista unii oameni alergici la
lana. Lana prezinta o mare alungire la rupere ceea ce ii confera o elasticitate
deosebita si capacitate de sifonare mica
In Romania clasificarea lanii se face dupa grosimea fibrelor exprimata
in micrometrii si grosimea fibrelor in mm, in 4 grupe mari si anume: lana fina,
lana semifinal, lana semigroasa, lana groasa.
Astazi, n ntreaga lume, aproximativ 4-5 milioane kilograme de lna
sunt tratate anual pentru a fi ignifiate. Lna tratata poate fi spalata sau
curatata prin procedeul uscat, fara a-si pierde rezistenta.
Covoarele fabricate din lana sunt cu adevarat fabuloase. De asemenea,
pielea de oaie, cu tot cu blana, neprelucrata, este materia prima ideala
pentru covorasele care se aseaza langa pat sau in fata semineului. O
tapiterie din lana va dura pana la viitoarea era glaciara, atat de rezistenta
este.
Inul este de asemenea o fibra naturala obtinuta din tulpina plantei de
in. Se caracterizeaza prin doua tipuri de fibre tehnice si elementare. Fibrele
tehnice reprezinta un ansamblu de fibre elementare liate ntre ele cu o
substanta numita lignina.

Canepa este o planta anuala. Aceasta se cultiva pentru fibre textile,

pentru funii si sfori. Canepa este o fibra ce se aseamana foarte mult cu inul,
uneori cu greu se poate deosebi de acesta. Culoare de la argintiu pana la
cenusiu si verde inchis. Cu cat culoarea este mai inchisa, calitatea este mai
scazuta.
Fibrele sintetice au unele proprietati superioare celor naturale printre
care: rezistenta mecanica foarte buna, rezistenta chimica excelenta,
rezistenta la molii si la putrezire. Fibrelor sintetice li se pot conferi proprietati
pe care nu le au cele naturale: neinflamabilitate, rezistenta la temperaturi
mari. Exista nsa si proprietati nesatisfacatoare: absorbtie de umiditate
scazuta, efecte de scamosare.
Celofibea este fibra scurta, fabricata din celuloza prin procedeele
vascoza, cupro si acetat. Nu exista o fibra care sa nu se amestece cu
celofibra. Are o rezistenta buna
Vascoza se mai numeste si reion sau matase artificiala.
Principiul
de obtinere al vascozei consta in transformarea celulozei din lemn in derivati
ai celulozei, care apoi prin dizolvare in NaOH sa regenereze celuloza, care in
conditii speciale se poate fila in bai de coagulare.Viscoza fiind un hidrat de
celuloza, adica celuloza regenerata are aceeasi densitate ca bumbacul,
alungirea la rupere mare.
Fibrele poliesterice au ca reprezentant important Terilena care rezulta
prin poliestificarea (cu eliminare de apa) a acidului tereftalic cu etandiol.
Acest tip de fibre sunt rezistente la lumina, caldura si sifonare.
Fibrele de acril sau tehnologic acrilonitrilul sunt obtinute din produse
petroliere naturale. Acrilii ard usor datorita structurii lor specifice.
Fibrele textile sunt cele mai utilizate de om pentru imbracaminte.
Noiunea se fibr a fost atribuit corpurilor solide a cror
dimensiune transversal este foarte mic, de ordinul micronilor, mult
mai mic dect dimensiunea lor longitudinal.
Asemenea corpuri se gsesc n natur sau se fabric pe cale
chimic, dar nu toate sunt fibre textile. Noiunea de fibr este uneori
sinonim cu o prticic dintr-un corp ce este indivizibil (ex. fibr
muscular sau fibra lemnoas).
Fibrele textile sunt numai acele fibre care ntrunesc o serie de
proprieti ce fac posibil transformarea lor n produse textile i care
confer produsului finit caracteristici specifice domeniului de
utilizare. n funcie de cerinele domeniului de utilizare, se stabilesc
cele mai adecvate fibre din care se va fabrica produsul, iar n funcie
de caracteristicile fibrelor se stabilesc tehnologiile de prelucrare.
Astfel, pentru un articol de mbrcminte destinat anotimpului rece se
vor folosi fibre cu o bun capacitate de izolare termic, cum ar fi de
exenmplu lna, iar tehnologiile de prelucrare (filare, tesere, finisare
etc.) se stabilesc n funcie de proprietile acestor fibre.
Fibele textile sunt definite n principal de urmtoarele
caracteristici:
dimensiuni grosime i lungime;

 higroscopicitate;
proprieti termice, optice, electrice;
proprieti mecanice mod de comportare i stabilitate la
diverse solicitri;
proprieti chimice.
12 Fibre textile
Grosimea fibrelor textile variaz n limite largi, de la valori
mai mici de un micron la cteva zeci de microni (60 70 m, i chiar
mai mult). Este o caracteristic care determin limita de filabilitate
(gradul maxim de subirime a firelor posibil de realizat), precum i
uniformitatea acestora.
Lungimea variaz n limite mult mai largi, de la civa
milimetrii (lungimea celulelor fibrelor liberiene) la mii de metrii (de
exemplu filamentele de mtase). Este o caracteristic care determin
sistemul de prelucrare a acestora (cardat sau pieptnat)
n funcie de lungime, fibrele se mpart n:
fibre de lungime finit, sau determinat;
fibre de lungime infinit, sau nederminat.
Fibrele considerate cu lungime infinit poart denumirea de
filamente (ex. mtasea natural, filamentele chimice). Lungimea
acestora este dependent doar de mrimea formatului pe care se face
depozitarea, respectiv mrimea gogoii n cazul mtsii naturale sau a
bobinelor n cazul filamentelor chimice.
I.2. CLASIFICAREA FIBRELOR TEXTILE
Exist mai multe criterii de clasificare a fibrelor textile, dar
cel mai uzual este cel care ine seama de natura polimerului sau a
materialului anorganic care intr structura fibrei. Conform acestui
criteriu fibrele se clasific n:
fibre naturale;
fibre chimice;
fibre prelucrate din materiale anorganice.
Fibre naturale, n funcie de regnul n care se formeaz, se
grupeaz n:
fibre naturale vegetale;
fibre naturale animale;
fibre naturale minerale.
Fibrele naturale vegetale, n funcie de partea anatomic a
plantei n care se dezvolt, se grupeaz n:
fibre de pe semine bumbac, capoc;
fibre din tulpini in, cnep, iut, ramie, etc;
fibre din frunze manil, sisal;
fibre de pe fruct cocos.

a. Rezistenta este proprietatea fibrelor textile de a se opune ruperii

cand asupra lor se exercita diferite forte. Se pot exprima prin: sarcina de
rupere , lungime de rupere si tenacitate.
Sarcina de rupere reprezinta efortul maxim in newtoni , la care rezista
fibrele supuse la intindere pana la rupere.
Lungimea de rupere. Pentru a se compara din punct de vedere calitativ ,
fibrele de mai multe densitati de lungime sau fibrele de aceleasi densitati de
lungime provenind din diferite categorii de materii prime , rezistenta de
rupere se mai exprima si prin lungimea de rupere. Prin lungimea de rupere
se intelege acea lungime a carei masa determina o forta capabila sa rupa
fibra(fibra se rupe sub propria sa greutate).
Tenacitatea se foloseste mai mult pentru aprecierea sarcinii de rupere a
fibrelor chimice si reprezinta raportul dintre sarcina de rupere , in newtoni , si
densitatea de lungime a fibrelor, in denier.
b. Comportarea fibrelor la frecare. In timpul folosirii , fibrele textile
sunt supuse frecarii.
Diferitele tipuri de fibre rezista la frecare in urmatoarea ordine
descrescanda: fibrele poliamidice(200.000 cicluri), bumbacul(18.000 cicluri),
lana(10.000 cicluri), celofibra(3.000 cicluri).
Frecarea intre fibre influenteaza procesele de filare si de impaslire ale
acestora , iar partial , tuseul produselor , rezistenta la intindere ,
elasticitatea , rezistenta la uzura , stabilitatea dimensionala , etc.
Lana si parurile animale au rezistente mai bune la actiunea de frecare ,
datorita pozitiei solzilor.
Impaslirea este proprietatea fibrelor de a se apropia , deplasa , prinde si
impleti in procesul de piuare a tesaturii. Se aplica la fabricarea postavurilor
sau in procesul de fabricare a incaltamintei din pasla , a palariilor , etc.
Aceasta proprietate apartine lanii si amestecului de lana cu alte tipuri de
fibre.
c. Alungirea la rupere este o proprietate importanta a fibrelor textile ,
atat pt buna desfasurare a proceselor tehnologice , cat si pentru
comportarea produselor finite in timpul folosirii lor.
Lungirea sub o anumita sarcina cuprinde anumite componente:
-lungirea elastica reversibila , adica fractiunea din lungirea totala care se
anuleaza imediat dupa eliberarea de solicitare;

-lungirea plastica ireversibila , sau fractiunea din lungimea totala care nu se

anuleaza dupa eliberarea de solicitare , nici dupa trecerea timpului normal de
relaxare;
-lungirea elastica intarziata sau fractiunea din lungirea totala care se
anuleaza in timp dupa eliberarea de solicitare.
Raportul intre lungirea elastica si lungirea totala , exprimat in procente ,
rerezinta gradul de elasticitate. Acest indice este important pentru
aprecierea capacitatii de deformare a unei fibre sau fir ; cu cat fibrele
componente a unei tesatur au un grad de elasticitate mai mare , cu atat
produsul finit are o stabilitate de deformare mai mare , deci are o valoare de
intrebuintare mai mare.