#Foaie de titlu

#Cuprins:
#Inroducere
* Caracteristici generale a poluarii
* Poluarea in prezent
* Efectele poluarii asupra calitatii vietii si cele mai poluate locuri din lume
* Conturarea problemei locale
#Poluarea vegetatiei
* Caracteristici generale a poluarii vegetatiei
* Cauzele degradarii
* Consectinetele degradarii
* Masuri de protectie
#Poluarea apelor
* Caracteristici generale a poluarii apelor
* Cauzele degradarii
* Consectinetele degradarii
* Masuri de protectie
#Poluarea solului
* Caracteristici generale a po solului
* Cauzele degradarii
* Consectinetele degradarii
* Masuri de protectie
#Incheiere
* Concluzionarea privitor la starea mediului in localitatea natala
* Opinia proprie
-Sasa Dontu
-Sasa Gubenco
-Daniel Bajereanu
#Bibliografie / surse de informare

Introducere
Definitie

Wikipedia - Poluarea reprezint contaminarea mediului nconjurtor cu materiale care

interfereaz cu sntatea uman, calitatea vieii sau funcia natural
a ecosistemelor (organismele vii i mediul n care triesc). Chiar dac uneori poluarea mediului
nconjurtor este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erup iile vulcanice, cea mai mare parte
a substanelor poluante provine din activitile umane.
Dictionar encyclopedic POLURE ( polua) s. f. Complex de fenomene care au schimbat sau
tind s schimbe mediul ambiant n detrimentul echilibrului ecologic natural; acestea afecteaz
atmosfera (cu particule, gaze etc.), apele de suprafa ori subterane, mrile i oceanele, solul,
vegetaia, lumea animal i colectivitile umane. Se disting urmtoarele categorii: p. fizic
(incluznd p. fonic i p. radioactiv), p. chimic (produs de diverse substane eliberate n
mediu sub form gazoas, lichid sau de particule solide), p. biologic (cu germeni patogeni,
substane organice putrescibile etc.).

Poluarea in present
4.1.1. Efectul de sera si ncalzirea globala a pamntului
a) Formarea efectului de sera
Temperatura Pamntului este determinata de echilibrul dintre radiatiile provenite
de la Soare si cele de pe Pamnt.
nvelisul gazos al Pamntului contine o serie de gaze, provenite n principal
din activitatile omului . Lungime mai mare de unda
Pamntul le radiaza sub forma de radiatii infrarosii sau termice, care ajungnd la
nvelisul gazos din atmosfera sunt n mica parte absorbite, iar cea mai mare parte ajunge din
nou pe Pamnt, ncalzindu-1.
Gazele care se gasesc n mod natural n atmosfera si au capacitatea de a capta o
parte din radiatiile infrarosii se numesc "gaze de sera". Aceste gaze sunt n principal dioxidul de
carbon (CO2); metanul (CH/i); oxizii de azot (N2O si NC^); ozonul (Os); freonii
(clorofluorocarbonii, C1FC); halonii (bromofluorocarbonii (CFBr).
Efectul de sera este fenomenul natural care consta n mpiedicarea pierderii
caldurii Pamntului.

Ploile acide
a) Formarea ploilor acide
Ploaia acida este definita ca o precipitatie cu pH sub 5,6. La originea ploilor acide
stau degajarile din centralele electrice, n care combustibilii cu un continut bogat n sulf (cum
este carbunele) joaca un rol preponderent, si degajarile produse de autovehicule.
n timpul emanatiilor lor n atmosfera dioxidul de sulf (802), oxizii de azot (NO X), precum
si hidrocarburile volatile se transforma n acid sulfuric (fr^SC^), acid azotic (HNOs) si alte
substante. Aceste substante cad pe sol prin intermediul precipitatiilor, uneori la sute sau mii de
kilometri de sursele de poluare.
Principalii poluanti care contribuie la formarea ploilor acide sunt:
. dioxidul de sulf, provenit din industria metalurgica, de la centralele
termoelectrice, emanatiile de la autovehicule etc.;
. oxizii de azot proveniti din arderea carburantilor, oxidarea lemnului, a
pacurii, din emanatiile ngrasamintelor pe baza de azot etc.
Formarea ploilor acide ncepe prin antrenarea celor doi poluanti n atmosfera, care
n contact cu lumina solara si vaporii de apa formeaza compusi acizi.

Stratul de ozon

Ozonul constituie un protector biologic, deoarece are rolul de ecran mpotriva radiatiilor
solare ultraviolete daunatoare.
Stratul de ozon din atmosfera nalta absoarbe eficient razele ultraviolete, oprind majoritatea
razelor daunatoare n drumul lor spre suprafata Pamntului.
Stratul de ozon din stratosfera ne protejeaza retinand razele ultraviolete ale Soarelui. Deoarece in zilele
noastre a crescut foarte mult folosirea hidrocarburilor clorinate, fluorinate in flacoane cu aerosoli, frigidere,
detergenti si polistiroli, aceste gaze au ajuns in aer in cantitati mai mari decat cele care ar putea fi suportate de
atmosfera. Pe masura ce se ridica, se descompun, formandu-se cloridioni, care ataca si distrug stratul de ozon.
Efectul respectiv a fost semnalat pentru prima oara in anul 1985 de catre oamenii de stiinta care lucrau in
Antarctica, in momentul in care au observat formarea unei gauri in stratul de ozon. Cercetatorii au fost ingrijorati
de faptul ca stratul de ozon s-ar putea rarefia si in alte parti ale Globului, crescand nivelul radiatiilor nocive. Din
nefericire in anul 1995 s-a observat ca si in zona Arcticii si a Europei de N s-au format gauri in stratul de ozon.

Impactul asupra calitatii vietii

Girul nord-pacific
Ce e acolo? Pai e faimoasa - tragica faima - groapa de gunoi a Pacificului. Datorita unor curenti oceanici
care converg in aceasta zona si cara cu ei gunoaiele ce plutesc in apele oceanice, aici s-a format o insula
plutitoare de mizerii, de dimensiuni enorme. Suprafata ei a fost estimata ca fiind aproximativ dubla fata de
cea a statutului american Texas (al doilea ca marime din SUA); asta inseamna cca. 1.400.000 km patrati,
o cifra inspaimantatoare. Pe acesta intindere imensa - si coborand pana la 10 metri sub suprafata apei pluteste o ingramadeala hidoasa de gunoaie, cele mai multe fiind deseuri din plastic, de genul PET-urilor
pe care, cu atata nonsalanta, le arunca unii in apa. Existenta acestei monstruozitati afecteaza grav viata
animalelor marine. Multe dintre acestea mor intoxicate de plasticul pe care il inghit nestiind, bietele, ca
aceea nu e hrana, ci otrava.

Lacul Dzerzhinsk

Pn la sfritul Rzboiului Rece, Dzerzhinsk a fost unul dintre principalele

locuri de fabricare a armelor chimice. Aproape 300.000 de tone de deeuri
chimice au fost eliminate n mod necorespunztor ntre anii 1930 i 1998, iar
Cartea Recordurilor Guiness a dat numele oraului de cel mai poluat
chimic.
Durata medie de via este undeva n jurul a 45 de ani, spune Sthepan
Robinson, directorul Crucii Verzi din Elveia, un grup care militeaz pentru
protejarea mediului nconjurtor i care a contribuit la realizarea acestui
raport. Aceast durat medie de via este cu 20 de ani mai mic dect
media populaiei ruseti i la jumtate din cea a populaiei rilor vestice.

Chernobil
Acest loc pstreaz amintirea celui mai mare dezastru nuclear din istorie. La
26 aprilie, 1986, la 01:23 noaptea, s-a produs o explozie a centralei, urmat

de contaminarea radioactiv a zonei nconjurtoare. Explozia a lansat de 100

de ori mai multe radiaii dect bombele atomice de la Hiroshima i Nagasaki.
Acum, c au trecut mai mult de dou decenii, zona din jurul centralei rmne
nelocuit i localnicii nc poart n suflet cicatricile dezastrului. Leziuni ale
pielii, boli respiratorii, cazuri de infertilitate au fost urmrile accidentului n
zonele contaminate din Belarus, Rusia i Ucraina. Din 1993 pn n 2002 au
fost nregistrate mai mult de 4000 cazuri de cancer tiroidian, diagnosticate n
rndul copiilor i adolescenilor din regiune.

Problema in localitatea natala

Desi in localitatea mea , nivelul de degradare este mult mai scazut decit in
cazurile precedente , totusi aici se gasesc probleme care necesit o rezolvare
imediata , la noi sufera foarte tare solul si vegetatia mcu care cu totii ne
mindrim , din cauza neglijentei oamenilor . La aceste 2 se mai alatura si
apele , care la fel nu sunt in cea mai buna stare.

Degradarea Apelor
Caracteristici generale
Poluarea apei reprezint orice modificare a compoziiei sau a calitii apei, ca rezultat al activit ilor
umane sau n urma unor procese naturale, astfel nct aceasta s devin mai pu in adecvat utilizrilor
sale.
Poluarea apei poate fi categorisit dup natura substan elor poluante ca fizic (datorat apelor termice),
chimic (ca rezultat al deversrii reziduurilor petroliere, fenolilor, detergen ilor, pesticidelor, substan elor
cancerigene sau a altor substane chimice specifice diverselor industrii), biologic (rezultat de
contaminarea cu bacterii patogene, drojdii patogene, protozoare patogene, viermii parazi i,
enterovirusurile, organisme coliforme, bacterii saprofite, fungii, algele, crustaceii etc) i radioactiv.
Dup perioada de timp ct acioneaz agentul poluant, poluarea poate fi permanent, sistematic,
periodic sau accidental

Cauzele degradarii
artificiala
Deeuri solide
Daca n ap exist o cantitate mare de substane solide, acestea o fac opac la lumina soarelui i
astfel mpiedic procesul de fotosintez n bazinele acvatice. Acest fapt, la rndul su, provoac o
perturbare n lanul alimentar din aceste rezervore de ap. n plus, deeuri solide, nnmolesc ruri

Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care

se deplaseaza prin sol fiindtransportate de apa de ploaie sau de la
irigatii pana la panza freatica
Deseurile si reziduurile menajere;
O surs important de impurificare a apelor o constituie depozitele de deeuri sau de
diferite reziduuri solide, aezate pe sol, sub cerul liber, n halde neraional amplasate i
organizate. Impurificarea provenit de la aceste depozite poate fi produs prin antrenarea direct
a reziduurilor n apele

curgtoare de ctre precipitaii sau de ctre apele care se scurg, prin infiltraie, n sol. Deosebit de
grave pot fi cazurile de impurificare provocat de haldele de deeuri amplasate n albiile majore
ale cursurilor de ap i antrenate de viiturile acestora.

Majoritatea populatiei din regiunile rurale nu este familiarizata cu pericolul pe care l prezinta pentru mediu colectarea generala a tuturor
deseurilor menajere mpreuna cu baligarul si alte deseuri de la cresterea animalelor si a celor care contin substante chimice toxice (cutii de la
vopsele, coloranti, produse chimice pentru prelucrarea plantelor etc.) si aruncarea lor pe malurile rpelor, priaselor si n apropierea
fntnilor. Populatia rurala nu este constienta de dauna adusa mediului n caz de gestionare inadecvata a deseurilor. O astfel de gestionare a
deseurilor a condus la poluarea esentiala a apelor freatice care sunt principala sursa de apa potabila n localitatile rurale. Deseurile de la
cresterea animalelor duc nu numai la poluarea mediului cu nitriti si nitrati dar si cu diverse bacterii patogene.

Poluarea cu nitriti a condus la cresterea mbolnavirilor sistemului nervos, mbolnavirilor de hipertensiune nalta, boli ale ficatului, boli aspiratorii acute.

sanatatii copiilor. n teritoriile puternic poluate cu nitrati copii sufera de 10 ori mai frecvent de boli ale organelor hematopoetice, de 9 ori de anemie,

respiratorii, de 11 ori de boli de piele, de 5,5 ori de anomalii congenitale si de 18 ori de boli peritonice. Toate aceste date trebuie sa serveasca argume
privind dauna adusa sanatatii n rezultatul poluarii mediului cu nitrati.

Sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care este purtata prin sol de apa
de ploaie si zapadatopita

Natural
trecerea apelor prin zone cu roci solubile (zcminte de sare, de sulfai)
constituie principala cauz de p trundere a unor sruri, n cantiti mari, n
apele de suprafasau n straturile acvifere.
trecerea apelor de suprafata prin zone cu fenomene de eroziune a solului provoaca
impurificari prin particulele solide antrenate, n special daca solurile sunt compuse din
particule fine, cum sunt cele din marne si argila, care se mentin mult timp n suspensie
vegetatia de pe maluri produce si ea o impurificare, att prin caderea frunzelor, ct si prin
caderea plantelor ntregi. Elementele organice sunt supuse unui proces de putrezire si
descompunere, care conduce la o impurificare a apelor, n special n perioade de ape mici sau
sub pod de gheata..
Eutrofizarea ( inflorirea ) apelor

Consecintele
1.Decedarea vietuitoarelor acvatice din cauza substantelor nocive ce nimeresc in apa

2.Distrugerea echilibrului natural in ecosistemul acvatic ce poate duce la inmultirea

excesiva a unor bacterii sau plante
3. modificarea calitatilor chimice prin schimbarea pH-ului, duritatii, reducerea cantitatii de oxigen datorata
substantelor organice aduse de apele uzate, cresterea continutului de substante toxice;
4.Inmultirea unor bacteria patogene , ce pot provoca diverse boli , in rind cu toxinele ce pot provoca
intoxicatii

Masuri de protective
La nivel national, elaborarea strategiei si politicii privind coordonarea si controlul
aplicarii reglementarilor n domeniul gospodaririi apelor se realizeaza de Ministerul
Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului caruia i revin, potrivit legii, urmatoarele atributii
privind:
amenajarea complexa a bazinelor hidrografice;
valorificarea de noi surse de apa;
corelarea tuturor lucrarilor realizate pe ape sau n legatura cu apele;
coordonarea ntocmirii tuturor planurilor si schemelor cadru de amenajare a bazinelor
hidrografice;
avizarea lucrarilor ce se executa pe ape;
organizarea ntocmirii registrului de cadastru general al apelor tarii si a evidentei
drepturilor de folosire cantitativa si calitativa a apelor;
coordonarea activitatii de prognoza , avertizare si informare n domeniul gospodaririi
apelor si hidrometeorologiei;
gestionarea fondului apelor constituit conform prevederilor legale;
promovarea informatiilor ce privesc respectarea legilor si reglementarilor de folosire a
apei, precum si a actiunilor de constientizare a populatiei asupra drepturilor si
obligatiilor privind folosirea resurselor de apa.
Ministerul Mediului are n curs de definitivare strategia gestionarii resurselor de
apa cu urmatoarele directii prioritare:

asigurarea exploatarii tuturor lucrarilor de gospodarire a apelor existente, n special a

acumularilor, la parametrii maximi posibili, prin lucrari de extindere, modernizare si
dezvoltare corespunzatoare;

finalizarea lucrarilor aflate n diverse faze de executie n zonele deficitare de apa si

promovarea unor lucrari noi dupa gradul lor de urgenta al zonelor cu probleme, pe
specific de folosinta;

modernizarea sistemelor de alimentare n vederea reducerii pierderilor de apa prin

reteaua de aductiune si distributie la beneficiari;

depoluarea sectoarelor de ruri afectate de ape reziduale industriale;

asigurarea cadrului institutional si legislativ adecvat economiei de piata, promovarea

si respectarea unei noi legi a apelor, reanalizarea standardelor existente si elaborarea
altora noi.

Pentru schimbarea situatiei precare a apelor din Romnia s-au adoptat o serie
de masuri la nivel national, local si agent economic pentru prevenirea si controlul
poluarii apelor prin:
-

realizarea de statii de epurare la agentii economici nedotati;

nasprirea penalizarilor financiare aplicate celor care polueaza mediul ambiant;

actualizarea si extinderea indicatorilor din standardele privind calitatea efluentilor

pentru mbunatatirea calitatii receptorilor;

reactualizarea si punerea n functiune a instalatiilor de epurare n conformitate cu

obiectivele de productie;

intensificarea controlului eficient al noilor unitati industriale, a proiectelor de

dezvoltare a infrastructurii si a depozitelor de deseuri de orice fel;

limitarea prin folosirea rationala si riguros planificata a ngrasamintelor si

pesticidelor;

controlul evacuarilor de ape reziduale industriale, inclusiv a exploatarii instalatiilor si

tehnologiilor de epurare si intensificarea recircularii lor;

stabilirea si introducerea de reglementari privind diminuarea poluarii termice a

resurselor de apa;

tratarea apelor uzate pentru a putea fi ntrebuintate n industrie, agricultura,

acvacultura, agrement;

refacerea retelelor de colectare a apelor uzate din orase si de pe platforme industriale;

studierea si eliminarea cauzelor care determina poluarea cu substante petroliere a

solului, subsolului si a apelor;

supravegherea stricta a productiei, transportului si folosirii ngrasamintelor si

pesticidelor;

aplicarea programelor de organizare si echipare a teritoriului, n scopul prevenirii

degradarii, eroziunii sau colmatarii terenurilor sau a altor efecte distructive a apelor.

Solul
* Caracteristici generale ale solului:
Stratul subtire si afanat de la suprafata Pamantului,in care plantele isi infig
radacinile si de unde isi iau apa si sarurile minerale se numeste
SOL.Pedosfera,invelisul de sol al Pamantului,este invelisul cel mai subtire si
cel mai lipsit de continuitate.In locul in care scoarta terestra este acoperita
de mari si oceane,in deserturi,in regiunile ocupate de ghetari si pe versantii
abrupti ai muntilor,solurile lipsesc.
Solul s-a format ca rezultat al interactiunii celorlalte geosfere. Procesul de
formare a solurilor se numeste pedogeneza. Solurile sunt diferite de la un
continent la altul, de la o regiune la alta, dar si in cadrul aceleiasi regiuni.
Factorii care influenteaza formarea si dezvoltarea solului sunt:roca, clima,
vegetatia, timpul si formele de relief.
* Cauzele degradarii:
1). Tasarea de catre mashini
2). Actiunea uneltelor cu care se prelucreaza solul
3) Poluarea chimica.
4) Poluarea biologica
5) Crustificarea
6) Alunecarile de teren.
7) Factorul uman
*Consecintele degradarii:
1) Din an in an terenurile agricole sunt prelucrate de diferita tehnica acest
lucru este aplicat practic in fiecare anotimp al anului, fat ce duce la
deteriorarea solului si cauzeaza infertilitatea sa peste un timp oarecare.
2)In localitatea natala solul este tasat de catre masini,carute,oameni prin
faptul ca lipsesc drumuri specializate oamenii sunt nevoiti sasi faca drumuri
prin tasarea solului.
3) acest fenomen este intilnit mai des cind verele sunt secetoase cind
prelucrarea solului este imposibila fara umeditate.
4) acest fenomen este provocat de unele substante chimice ajunse in sol
dupa lucrarile de teren in care sunt aplicate ingrasamintele minerale in
cantitati mari care poate duce la infertilitatea acestor terenuri agricole.
5) Folosirea pesticidelor sau alte substante toxice duce la reducerea
populatiei de microorganisme sau duce la deiverse consecinte grave solului
cum sunt ciupercile sau alte microorganisme ce duc la descompunerea
humusului.
6) Alunecarile de teren duce la pierderea din valoare a acestor terenuri, pe
aceste terenuri nu poate fi contruit nimic, nu pot fi folosite in agricultura.in
ultimii ani aces fenomen este tot mai des intilnit in localitatea natala.
7) Acest factor este cel mai grav pentru sol in localitatea natala,cea mai
mare parte a solului este afectata de desheuri omul constient sau inconstient
in fiecare zi poluiaza solul prin aruncarea gunoiului unde ii cade fara a tine
cond ca o simpla sticla de plastic se descompune in citeva sute de ani nemai

vorbind de alte deseuri mai greave.Oomul nu tine cont de faptul ca sunt

anumite locuri speciale pentru deseuri.
*Masuri de protectie:Protectia solului, ca si mediul inconjurator in general,
porneste de la noi inshine, omului ii este mai ushor shi mai convinabil sa
scape de desheuri cit mai repede shi cu cheltueli mici de asta ajunge sa
arunce gunoiul unde i se nimereshte.constructia unor zone de depozitare a
gunoaielor
-diminuarea eroziunii solului prin plantarea arborilor;
-folosirea judicioasa a ingrasamintelor,pesticidelor,precum si a metodelor
agrotehnice care sporesc fertilitatea solurilor etc.
-construirea de spatii de epurare a apei;
-modernizarea gropilor de gunoi;
-ridicarea nivelului de securitate nucleara;
-controlul poluarii industriale si a substantelor chimice utilizate in procesele
industriale;
-mentinerea suprafetelor impadurite si utilizarea lemnului padurilor numai in
limita aprobata prin lege;
-combaterea eroziunii solului;
-colectarea rezidurilor menajere in recipiente speciale,pe
sortimente(sticla,metal,hartie,material plastic etc.) si reciclarea acestora