INFLUENTA INOTULUI ASUPRA ORGANISMULUI

INOTUL= activitate sociala importanta prin tendinta de a invata copii sa inoate de la cele mai fragede varste pt a l practica apoi pe intreg parcursul vietii.
RESPIRATIA ACVATICA- act cu control constient care se invata. Varietatea mijloacelor, intensitatea, volumul si complexitatea efortului sunt aspect legate de
specificul fiecarui program de micare in apa practicat in scop profilactic, therapeutic sau recreativ.
Mediul acvatic influenteaza procesul de termoreglare intr o mas mult mai mare decit aerul, asig o conductibilitate termica de 30 de ori mai mare.
Astfel mediul acvatic exercit asupr organismului numeroase influente favorabile si det un effort specific.
APARATUL LOCOMOTOR IN MEDIUL ACVATIC
Poz orizontala a corpului pune pb mecanice si fiziologice deosebite astfel apare un consum energetic de pana la 9 ori mai mare decat pe uscat dar totodata se asig
relaxarea musc scheletice si degreveaza col vertebrala de povara greut corporale.
Un efort intens il depune musc resp prin misc accelerate in cond unei pres sporite pe cutia toracica si la niv abdominal.
Active ap motric este dinamica deoarece apa nu ofera sprijin solid ceea ce det o complexit a misc si o coordonare mult mai dificila dat mobilitatii sprijinului.
Adoptarea poz orizontale exercita influente poz asupra sist osteo-articular prin favoriz process de crestere si dezvolt celulara , astfel se remarca o stimulare a
secretiei somatotropului ( sth) care este raspunzator de cresterea oaselor si de sinteza proteica.
INFLUENTA ASUPRA SISTEMULUI CARDIO-VASCULAR
Pres apei asupra toracelui ingreuneaza resp det intensificarea active muschilor inspiratory care astfel se dezvolta, dat efortului specific se trece progresiv de la o
angajare cantitativa a inimii ( tahicardie) la o adapter calitativa ( bradicardie) cu mai putine revolutii cardiac pe minut ( aprox 60 batai pe min).
Cercetari recente au relevant faptul ca o sg sedinta de misc in apa poate det cresterea randamentului fizic a posibilit max de prelucrare a oxigenului si a capacitatii
vitale si scaderea frecventei cardiac de repaus.
APARATUL RESPIRATOR
Intre influentele ef specific mentionam: dezvolt toracelui si muschi inspiratori, creste amplit resp, creste debit resp, expir si inspire devin profunde.
SISTEMUL NERVOS
Sfidand legile gravitatiei copilul plasat in mediul acvatic , are satisfactia miscarilor usoare lucru care nu se intampla in mediul terestru iar solicitarile acvatice
specific au o influenta pozitiva si asupra somnului ( calitatea somnului)
INFLUENTELE ASUPRA COMPORTAMENTULUI PSIHO-MOTRIC
Mediul acvatic solicita o adaptare senzorio-motrica atipica si neobisnuita finite umane. Micarea acvatica amelioreaza aptitudinile psiho-motrice, prelucrand si
integrand prioritar parametrii spatiali ai miscarii ( directive, distanta, forma, amplitudine) si apoi pe cei temporali( ritm, durata) .
Miscarea acvatica det constituirea rapida a schemei corporale si spatiale prin fundamentarea sensibiliti posturale si definirea constitutiei.
Legat de varsta, procesele de captaresi de prelucrare a informatiilor se deterioreaza odata cu trecerea anilor proportional cu regresia proceelor fiziologice ale
organismului.
Astfel o functie care nu este ct solicitata dispare progresiv, de aceea inotul este recomandat tuturor categ de varsta.
Excitarea receptorilor vestibulari det reflexe tonice in musc extremitatilor si a gatului. Reflexul vestibular regleaza tonicitatea muschilor care urmeaza sa execute
miscarile.
Activitatile acvatice antreneaza capacity de echilibrare:astfel functiile labirintice sunt intensificate prin concentrarea excitatiei coresp ale SNC.
INFLUENTELE INOTULUI ASUPRA METABOLISMULUI ENERGETIC
In stransa legat cu aspectele ment anterior adaptarea la temp apei si aerul umed din bazin asig imbunatatirea sensibility termice.
Stimuli puternici produsi de temp apei(27 Grade C) induc initial vasoconstrictia capilara, aceasta det o rata crescuta a metab energetic si generarea unei cant
sporite de energie caloric ce intensifica circulatia.
Ulteroror se prod vasodilatatia reflexa iar ca urmare a practicarii sistematice a inotului sistemul metabolic lucreaza tot mai economic pt satisfy cerintelor ef
specific.
SARCINA DE COORDONARE IN AMBIANTA FLUIDA
Coord neuro-musc este relatia optima dintre musc sinergica si cea antagonista.
Coordonarea rep ordonarea misc artiale su a fazelor miscarii. Miscarile partiale sunt consid unitati functionale care se pot delimita de misc generala, exemplu: la
inot actiunile partiale sunt misc segmentelor super si inf iar cadrul procesului tb adaugate si fortele antagonice: forta gravitationala, resist apei, resist aerului.
Aceste forte devion active in timpul act motrice schimbandu-se permanent ca intensitate, directive, punct de aplicare.
Inotul ca modalit de deplasare se real intr un mediu mult mai dens decat aerul ,astfel unii cercetatori consid ca densit apei este de aprox 675 de ori mai mare decat
a aerului. Apa nu poate fii comprimata, apa sarata are o densit mai mare decat apa dulce care desii favoriz plutirea face dificila inaintarea prin crest resist.
Aceste particularitati ale mediului acvatic genereaza alte caracteristici ale receptiei proprioceptive det schimbarea cond de lucru a musc antigravitationale.
In ambianta fluida dat diferentei dintre indici de refractive ai aerului (1) si ai apei (1,33) se prod marirea cu 1/3 a tuturor obiectelor.
In aceeasi masura este diminuata apparent si indepartarea lor fata de inotator, astfel perceptia si orientarea vizuala sunt reduse.
Si auditia este dificila dat cresterii vitezei segmentelor si a diminuarii absorbtiei fonice ce permite o mai mare disipare a segmentelor.
Inotatorul percepe mai rapid sunetele si presupune ca sursa Sonora este mai aproape de el. Astfel orientarea spatiala este problematica deoarece posibilit de
rezolutie temporala ale centrilor corticali ai auditiei sunt depasite.
Coord este mult ingreunata si dat posibilit reduse de a mentine corpul intr oanumita poz fata de centrul de G, echilibrrea fiind mai anevoioasa. Temp apei cuprinsa
intre 10-41 grade Celsius alterneaza controlul neuro-muscular in timp ce aceasi parametrii de valoare in mediul terestru nu modifica precizia. Cel mai mult sufera
parametrii spatiali si temporali astfel posibilit de reprod a duratei si a dimensiunilor spatiale de efectuare a misc scad in apa cu 85% fata de uscat.
PARAMETRII DINAMICO-ENERGETICI
Prezinta o oarecare constanta diminuandu-se in apa fata de aer cu 18%.
CONCLUZII
Perceptia senzoriala se deterioreaza iar coordonarea este dificila in mediul acvatic.