Cuprins

I. DESCRIEREA AFACERII......................................................................2
II. ANALIZA PIEEI.............................................................................4
1. Clieni...................................................................................................4
2. Competiia..............................................................................................4
3. Preul....................................................................................................5

III. TEHNOLOGIA DE PRODUCIE A LAVANDEI N CULTUR..........................6

IV. ANALIZA I PLANIFICAREA FINANCIAR............................................11
1. Dotri cu echipamente................................................................................11
2. Planificarea necesarului de resurse financiare pentru nceperea activitii.......................11
3. Alegerea unui nivel de profitabilitate................................................................12

I. DESCRIEREA AFACERII
Am ales s ntocmesc acest plan de afaceri deoarece cultivarea plantelor medicinale i
aromatice este o afacere profitabil, Romania beneficiaz de condiii favorabile n ceea ce prive te
solul i clima, varietatea condiiilor naturale imprimnd o diversitate a speciilor, care reprezint o
surs de material vegetal pentru medicin, cosmetic i alimentaie.
Ceea ce m-a facut s m gndesc la aceast afacere este faptul c, momentan, piaa din
Romnia este invadat de produse din import, care sunt de proast calitate i mult mai scumpe.
Producia intern poate asigura doar circa 20 % din necesarul Romniei. Cererea de plante
medicinale i aromatice este n plin ascensiune i pe piaa european, unde peste 80 % din acest tip
de plante sunt importate din China, fapt ce implic costuri foarte ridicate pentru cei ce se ocup cu
prelucrarea lor (companii farmaceutice, productori de produse cosmetice, de ceaiuri etc). n aceste
condiii, rile member UE vor prefera oricnd s importe de pe teritoriul unui stat membru,
crescnd astfel ansele de reuit ale acestei afaceri. Acum, ri ca Ungaria, Republica Moldova sau
Croaia export mai mult dect Romnia, ar cu tradiie dinainte de 1990.
n Romania sunt multe terenuri arabile necultivate, iar cultivarea plantelor medicinalea este o
posibilitate de exploatare a lor. Se pot atrage uor fonduri europene pentru dezvoltarea rural, se
poate obine finanare SAPARD i se poate acumula capital prin proiecte care sprijin afacerile de
tip IMM. n plus, ara noastr beneficiaz de condiii pedoclimatice favorabile, iar investiiile
necesare pentru aceast afacere nu sunt substaniale.
Sectorul de prelucrare a plantelor medicinale i aromatice este ntr-o cretere deosebit n
ultimii ani. Din ce n ce mai mult lume dorete att tratamente alternative tratamentelor clasice cu
medicamente de sintez, ct i posibiliti ct mai diverse de a prentmpina mbolnvirile prin
utilizarea produselor naturale.
n Romnia se produc 17.000 tone plante medicinale de cultur sau din flora spontan. Piaa
este n continu cretere din 1990. Trebuie s inem cont de piaa Uniunii Europene de profil care
poate absorbi cantiti mari deplante, n special din flora spontan.
n domeniul plantelor medicinale i aromatice crete numrul persoanelor care ncep s se
ocupe cu recoltarea din flora spontan a acestora. Numrul exploataiilor agricole specializate n
cultivarea plantelor medicinale i aromatice un este mare, acest tip de organizare a acestei activiti
fiind la nceput n judeul Timis.

Putem estima c n fiecare an se nfiineaz 5 15 afaceri n acest domeniu, 2/3 dintre acestea
se nchid dup 2-3ani de exploatare.

Costul de start-up
Pentru demararea activitii se vor cheltui 34.500RON pentru nfiinarea culturii i pentru
finanarea unui an pn la intrarea n producie. Cultura nfiinat se va exploata pe minimum 5 10
ani (cultur multianual).
Amplasarea afacerii se va face la domiciliul unuia dintre membri asociaiei (Baican Corina),
care este si persoana responsabil cu implementarea planului de afaceri.
Pragul de rentabilitate al afacerii
Pentru a deveni rentabil afacerea trebuie s produc i s valorifice cel puin 17kg de ulei de
lavand.
Oportuniti:
Cerere n cretere continu de plante medicinale i aromatice
Existena n flora spontan a peste 3500 de specii de plante din care 10%(350 specii)
sunt utilizate n farmacia popular
n nomenclatorul ntreprinderilor farmaceutice exist 160 de specii de plante
medicinale i aromatice, 110 provenind din flora spontan, 50 fiind introduce n
cultur
Firmele farmaceutice strine sunt tot mai interesate de achiziionarea de plante
medicinale i aromate din Romnia
Ameninri:
Canalele de achiziionare de la productori privai de plante medicinale i aromate
sunt abia n formare
Sprijinul pentru nfiinarea culturilor din partea Ministerului Agriculturii se obine cu
efort mare i poate produce decalaje n comparaie cu competitorii din uniunea
European
Perioada de pregtire destul de lung pn la prima recolt (2 ani)
Capitalul (investiie + Capital circulant circulant) imobilizat este relative mare
(34.500RON)

II. ANALIZA PIEEI

Sursele de distribuie i de aprovizionare

Produsele oferite sunt:
Colectarea din flora spontan a plantelor medicinale i aromatice
Producia plantelor medicinale i aromatice n cultur
Principali furnizori de materii prime:
ANIMA PLANT
BUCURESTI
STR. SPATARULUI, Nr. 17 bis
021/2105941, 0744/303463, 0745/098911
http://www.anima-plant.ro
Descriere: Producator si distribuitor de plante medicinale si aromatice, plante medicinale si
aromatice, plante condimentare
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Produse naturiste
PRODPLANT IMPEX S.R.L.
MURES, REGHIN
STR. ARGESULUI, Nr. 50 0265/512426, 0744/607502, 0265/512436
prodplant@rdslink.ro
http://www.netsoft.ro/prodplant
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Silvicultura in Maramures si Mures
Distribuirea produselor se va face la sediul firmei (ex-work) i prin expediere la beneficiari
pentru comenzile mari care permit un transport rentabil.

1. Clieni
Acest tip de activitate presupune colaborarea numai cu clieni personae juridice. Vnzrile se
vor face ctre fiemele care prelucreaz plante medicinale i aromatice.
Pentru clieni cel mai important lucru este calitatea produselor din cultur sau din flora
spontan livrate, precum i ritmicitatea/sezonalitatea livrrilor n cantiti prelucrabile industrial.
Produsele au valorificare sezonier. Unele cu o singur perioad de valorificare, altele cu
dou sau mai multe perioade de valorificare.
2. Competiia
Firmele concurente:
4

 Un competitor important este Regia Naional ROMSILVA care este un important

productor de plante medicinale i aromatice. De asemenea, ROMSILVA este i un
important achizitor al plantelor medicinale i aromatice din flora spontan.
FLORASAN EXIM S.R.L. (Cluj, Cluj-Napoca)
MEDPLANT S.R.L.(Bihor, Oradea)

3. Preul
Preul este similar cu al concurenei. Pretul pe kg poate varia de la 0,35 euro pana la 4-5 euro,
in functie de: specie, partea folosita (flori, frunze, radacini, rizomi, muguri, seminte, fructe etc.), de
starea produsului. Pentru planul de afaceri vom face un calcul estimativ pentru cultura de lavand,
pentru 1 hectar. Valorificarea se va face ctre un procesator care ne va procesa materia prim i ne
va livra ulei de lavand. Acest produs final, ulei de lavand, se va comercializa de ctre asociaie la
un pre de 350RON/kg.

III. TEHNOLOGIA DE PRODUCIE A LAVANDEI N CULTUR

Lavandula angustifolia - Planta erbacee cu flori albastre, placut mirositoare, levantica este
folosita in medicina si in industria parfumurilor. Levantica este foart usor de recunoscut: flori
micute, lila, frunzele acoperite de un puf argintiu, parfum ntens, racoritor.
Particularitati si cerinte biologice
Lavanda este o specie montana, putin pretentioasa. Semintele lavandei sunt tari, acoperite cu
o membrana slab permeabila, fapt pentru care germineaza si rasar intr-o perioada indelungata. Dupa
rasarire, plantele de lavanda formeaza tufe, ca urmare a aparitiei de noi ramificatii, sporind totodata
productia de inflorescente.
Cresterea numarului de ramificatii ajunge la un nivel maxim, dupa care acestea incep sa se
usuce, ceea ce impune ca, periodic, o data la 7-10 ani, sa fie executate lucrari de intretinere. Taierile
de intinerire si mentinerea culturii in bune conditii contribuie la prelungirea vietii plantatiilor de
lavanda pana la 20-30 de ani. Lavanda este o planta permanent verde. Schimbarea frunzelor se
realizeaza treptat. In timpul perioadei de repaus, o parte dintre frunzele batrane se usuca si cad.
In populatiile de lavanda, predomina cele care infloresc o singura data pe an. Se gasesc insa si
forme care infloresc esalonat sau de 2 ori in timpul vegetatiei.
In decursul perioadei de vegetatie, lavanda parcurge urmatoarele faze:

infrunzire;
butonizare;
inflorit;
maturarea semintelor.

Raspandire
In tara noastra cultura lavandei in scopuri industriale, desi a inceput din anul 1950, ia
amploare dupa 1970, ajungand in prezent la aproximativ 420 ha, la nivelul anului 1990 suprafata sa
extins la peste 3000 ha.
Temperatura
Factorul principal care limiteaza raspandirea diferitelor specii de lavanda este temperatura.
Plantele de lavanda pornesc in vegetatie la temperaturi medii zilnice ale aerului in jurul a 10 C.
Samanta semanata in pragul iernii direct in camp sau in straturi reci rasare in masa primavara, la 1215 C, daca are umiditatea necesara. Plantele care au iernat in conditii neprielnice ies din iarna
slabite si pornesc in vegetatie mai tarziu, cand tamperatura aerului ajunge in jur de 14 C.
Lavanda rezista foarte bine la temperaturi de -15 C, fara a fi acoperita cu un strat de zapada si
la temperaturi de -31 C, atunci cand stratul de zapada are grosime de 40-50 cm.
6

Cultivatorii au ajuns la concluzia ca plantatiile realizate in zone cu temperaturi medii zilnice

ridicate (peste 20 C) imbatranesc mai timpuriu, din care cauza continutul in ulei volatil scade.
Temperaturile medii mai scazute in zone situate la altitudini ridicate explica imbatranirea mai
lenta a plantatiilor, precum si calitatea superioara a uleuilui volatile obtinut in aceste zone.
In ceea ce priveste lavandinul, observatiile din campurile experimentale si de productie de la
SCPMA-Fundulea intaresc concluziile din diferite tari, ca acesta este mult mai sensibil la actiunea
temperaturii scazute.
Apa
Lavanda este o planta specifica zonelor uscate si a climei calde, avand si caractere
morfogenetice adecvate, care ii dau posibilitatea sa suporte bine seceta. Cultivata pe locuri cu exces
de umiditate, lavanda sufera prin putrezirea radacinilor, ceea ce determina imbatranirea si uscarea
rapida a tufelor. Semintele de lavanda rasar numai cand stratul superficial de sol in care sunt
incorporate are umiditatea suficienta. De asemenea, in cazul producerii de butasi inradacinati, atat
pt lavanda cat si pt lavandin, umiditatea este un factor hotarator. Transplantarea la loc definitiv a
butasilor inradacinati sau a rasadului se va face numai in sol umed. In cazul lipsei umiditatii
plantele vor fi in mod obligatoriu udate la cuib.
Lumina
Lavanda si lavandinul sunt specii iubitoare de lumina. Plantele de lavanda crescute la soare
infloresc intotdeuna intr-un procent mai mare, dezvolta tufe mari, cu de peste 3 ori mai multe
inflorescente.
Lumina conditioneaza formarea contitatii de masa foliara, precum si asimilarea si producerea
ueliului volatil. Pt a spori cantitatea de lumina se recomanda ca in tara noastra plantatiile de lavanda
sa fie amplasate pe terenuri cu expozitie sudica, sud-vestica sau chiar estica.
Altitudinea
Lavanda este o specie de mare altitudine, ea putand fi gasita in zona de origine, in mod
spontan, pana la 1700-1800 m inaltime. Cu cat lavanda creste pe locuri mai inalte, cu atat productia
de ulei volatil este mai scazuta, dar de o calitate mai superioara, dat fiind continutul mai mare in
acetat de linalil.
Solul
Lavanda poate creste pe soluri sarace si uscate, soluri caracteristice pt plantele colinare sau
muntoase. Rezultatele cele mai bune se obtin atunci cand lavanda se cultiva pe soluri adanci, bogate
in calcar, permeabile si cu apa freatica la adancime de cel putin 2-2, 5 m. Solurile foarte nisipoase,
solurile grele, lutoase, reci si umede nu sunt indicate pt cultura lavandei.
Amplasarea culturii.

Lavanda este o specie peren, care poate fi cultivat pe acelai loc timp de 8-10 de ani. Pentru
prelungirea duratei de exploatare sunt necesare tieri de ntinerire a tufelor, executate la 10-15 cm
de la sol, n aa fel nct s nu fie produs un dezechilibru n biologia plantei, ntre dezvoltarea prii
aeriene i a celei subterane. Este recomandat amplasarea plantaiilor pe sole protejate de vnturi,
nsorite, cu expoziie sudic, cu sol profund i permeabil. Vor fi evitate suprafeele mburuienate cu
buruieni perene.
Administrarea ngrmintelor.
Lavanda este o plant care valorific bine ngrmintele organice. Se recomand folosirea
gunoiului de grajd, foarte bine fermentat i aplicat ct mai uniform, care contribuie la dezvoltarea
masei vegetative i la creterea coninutului n ulei volatil. Pot fi aplicate 25-40 t/ha gunoi de grajd,
toamna, sub artur, naintede nfiinarea plantaiilor. Mai pot fi aplicate mrani sau compost, la
fiecare cuib, odat cu plantatul rsadurilor.
Lucrrile solului.
Pentru nfiinarea culturii de lavand este recomandat o artur adnc, precedat eventual de
o afnare adnc la 50-70 cm (desfundare), apoi terenul trebuie foarte bine mrunit, nivelat i
meninut fr buruieni, prin discuiri i grpri repetate. Toamna, nainte de plantare, terenul va fi
discuit adnc i va fi pregtit superficial, cu un combinator.
nfiinarea plantaiei.
Lavanda se poate nmuli prin smn (semnat direct n cmp sau prin rsad) sau vegetativ
(prin butai nrdcinai sau prin desprirea tufei). Att smnta ct i materialul vegetativ de
nmulire trebuie s provin din culture certificate ecologic.
Cea mai frecvent folosit metod de nfiinare a culturii este cea prin rsad, deoarece pot fi
obinute culturi ncheiate, fr goluri, cu plante viguroase i cu productivitate bun. Rsadurile pot
fi produse n straturi reci, prin semnare n septembrie-octombrie sau primvara, foarte devreme. Se
recomand ca straturile s fie de 1 m lime i 8-10 m lungime, cu poteci de 50 cm ntre ele.
Suprafaa straturilor va fi cu 10 cm sub nivelul terenului i trebuie s fie foarte bine nivelat cu
grebla, apoi se traseaz snulee la 10-15 cm ntre rnduri, n care se va semna. Smna utilizat
trebuie s fie cu puritatea de minimum 70% i germinaia de minimum 50%. Dup semnat,
rndurile vor fi acoperite cu mrani pentru a nu se forma crust. Cnd plantele au 2-3 perechi de
frunze formate se va efectua rritul, lsnd circa 5 cm distan ntre plante pe rnd; plantuele
smulse la rrit pot fi replantate. Pn n toamn, suprafaa stratului va fi plivit de buruieni, va fi
udat, iar plntuele pot fi fasonate prin tierea tijelor florale care se formeaz.
Materialul de plantat va fi gata pentru nfiinarea culturii la nceputul lunii septembrie. n
acest scop, materialul va fi scos din straturi, va fi sortat i stratificat n nisip sau sol umed, pn la

plantare. De pe un hectar de straturi pot fi obinute 400.000 de rsaduri, iar pentru 1 hectar sunt
necesare 20.000 de rsaduri.
Exist posibilitatea nmulirii lavandei prin butai nrdcinai sau materialul poate proveni
din desprirea tufelor de la plantaiile vechi care sunt desfiinate. Ramurile de la baza tufei care au
format rdcini pot fi folosite la plantare, existnd posibilitatea de nrdcinare a lstarilor. n acest
scop n luna octombrie tufa va fi tiat la 8-10 cm deasupra solului i va fi acoperit cu pmnt. n
anul urmtor, pe ramurile mbtrnite se formeaz lstari noi, bine nrdcinai. n cursul primverii,
acetia vor fi muuroii, iar toamna sunt scoi i desfcui n mai muli puiei care sunt trecui n
coala de fortificare un an. De la o tuf pot fi obinui pn la 200 puiei.
Plantarea se efectueaz fie manual, fie semimecanizat. Se folosesc rsaduri sntoase, cu
partea aerian de 10-12 cm lungime. Lavanda seplanteaz la 100 cm ntre rnduri i la 50 cm ntre
cuiburi pe rnd. Dac terenul este n pant, atunci plantarea trebuie efectuat pe curbele de nivel.
nainte deplantare, terenul va fi marcat la distanele de plantare recomandate, apoi se ud i se
administreaz mrani la cuib. Rsadul se fasoneaz, prin tierea vrfurilorlstarilor i rdcinilor la
15 cm lungime, apoi se mocirlete i se planteaz. Completarea golurilor se va face n primvar,
dup pornirea n vegetaie aplantelor i poate fi repetat n toamn, folosind rsaduri special pstrate
din materialul iniial.
Lucrrile de ngrijire.
n culturile de lavand sunt necesare lucrri de completare a golurilor i combaterea
buruienilor. nc din primul an, vor fi executate lucrri de prit i de plivit, pentru a fi inute sub
control buruienile. n plantaiile tinere sunt necesare 4-6 praile, iar la plantaiile mai btrne, 2-3
praile. n primul an, va fi acordat o atenie deosebit distrugerii buruienilor perene de genul
costreiului, pirului, volburei pentru a se simplifica lucrrile n anii urmtori.
Lavanda este considerat o specie rezistent la boli i duntori, dar exist unele boli, precum
septorioza (Septoria lavandulae), ce pot ataca frunzele, care se usuc i cad. Pentru combaterea
acestor boli, este recomandat igiena cultural i ncorporarea n adncime a resturilor vegetale, dar
pot fi aplicate i stropiri n vegetaie cu zeam bordelez, n concentraie de 1%. n anii umezi sau n
zonele umede pot aprea duntori, aa cum este lcusta verde de pune (Tettygonia viridissima).
Pentru prevenirea atacului, n plantaiile de lavand trebuie distruse foarte bine buruienile i trebuie
executate lucrri de afnare a solului dup recoltare.
Recoltarea.
Se recomand recoltarea la nflorire deplin (75% inforescene deschise), atunci cnd
coninutul n ulei volatil este maxim. Trebuie s se recolteze n miezul zilei, ntre orele 10 i 14, pe
timp nsorit i clduros, fr vnt, rou sau cea, pentru a exista maximum de ulei volatil n
inflorescene.
9

Recoltarea se efectueaz manual cu secera; cu o mn se apuc mnunchiul de lstari i se

taie lstarii avnd grij s nu se taie poriuni cu frunze. Dup recoltare, lstarii vor fi pui n couri
i vor fi transportai imediat la distilare. Recoltarea se mai poate realiza i cu maini speciale, a
cror productivitate este mare, reducnd astfel consumul de munc de la 20 muncitori pentru 1 ha,
la 0,5 ha/or recoltare mecanizat.
Pentru a fi obinute inflorescee uscate, se recomand ca uscarea s se efectueze la umbr, n
oproane sau poduri, ntinse n straturi subiri, pe rame, pe o perioad de 5-6 zile, pentru a fi evitat
brunificarea. Inflorescenele pot fi uscate i artificial, la temperaturi de maximum 35C. Randametul
de uscare este de 5-7:1.
Condiiile de recepionare prevd urmtoarele:
- pentru produsul n stare proaspt: maximum 2% resturi de tulpini florale, flori brunificate,
fructificaii; maximum 0,25% corpuri strine organice; maximum 0,5% corpuri strine minerale;
minimum 0,55% coninutul n ulei volatil;
- la produsul n stare uscat: maximum 5% resturi de tulpini forale, flori brunificate,
fructificaii; nu se admit corpuri strine organice; maximum 0,5% corpuri strine minerale;
maximum 11% umiditate; minimum 1% coninutul n ulei volatil.
Producia de inflorescene proaspete n primii 2-3 ani este de 2-3 t/ha, iar n anii urmtori
poate ajunge la 5-6 t/ha. Dintr-o ton de inflorescene proaspete rezult pn la 10 kg ulei volatil.
Distilarea.
Obinerea pe cale industrial a uleiului volatil de lavand se realizeaz prin distilarea n ap,
n ap i cu aburi, sau cu aburi, aceasta din urm fiind metoda cea mai rspndit.
Durata distilrii va fi de circa 90 de minute, dar trebuie reinut c, peste 90% din totalul
cantitii de ulei se distil n primele 60 de minute. n timpul procesului de distilare, trebuie s se
urmreasc ca temperatura aburului care intr n cazan s fie de maximum 150-160oC. Uleiul
volatil extras i decantat, pentru eliminarea apei, va fi pus spre pstrare i transportat n butoaie
inoxidabile, care vor fi depozitate n ncperi rcoroase, ferite de foc.

10

IV. ANALIZA I PLANIFICAREA FINANCIAR

1. Dotri cu echipamente
Echipamentele necesare:
Tractor mini sau motocultor ( tractorul este asigurat pentru infiinare cultur n primul
an)
Fertilizator
Ventilator/aeroterm pentru uscare
Spatiu necesar pentru afacere:
firma : 20mp
Depozit / usctorie : 50mp
Dotari:
Mobilier birou
Unelte pentru ntreinere cultur
Toate echipamentele se pot procura de pe plan local. Nu exist cerine speciale pentru dotare.
Personal:
Manager activitate (Baican Corina)
5 culegtori n sezon (pentru recoltare din flora spontan)
2 persoane (sezonieri) la ntreinere cultur
Muncitori sezonieri vor fi platiti cu 100RON/zi
2. Planificarea necesarului de resurse financiare pentru nceperea activitii
Cheltuieli diverse:
UM: RON

Cheltuiala
Amenajare sediu si uscatorie 70mp
Achizitie scule de gradinarit
Achizitionare de mobilier de birou
Achizitionare echipamente diverse
Chirie platita in avans
Sortate butasi
Mocirlare butasi
Plantare
Afanare
Inlaturare butoane
Alte costuri
Subtotal

Valoare
10,000.00
500.00
300.00
1,500.00
1,000.00
100.00
100.00
1,000.00
1,400.00
350.00
250.00
16,500.00

11

Materii prime:
UM: RON

Cheltuiala
Material saditor (+15%reparare) 13000 buc
Ingarsaminte sub aratura 40t
Fertilizanti 300kg
Apa pt plantare 65mc
Subtotal

Valoare
6,500.00
3,200.00
1,500.00
1,300.00
12,500.00

Materia prim pentru 12 luni

UM: RON

Cheltuiala
Transport ingrasaminte
Transport ingrasaminte fertilizare
Aratura de semi-desfundare 1ha
Nivelare aratura
Cultivare aratura
Transport butasi
Marcare teren si trasare brazde
Cultivare intre randuri (4 ori)
Alte cheltuieli
Subtotal

Valoare
1,600.00
120.00
900.00
600.00
500.00
120.00
500.00
1,000.00
160.00
5,500.00

3. Alegerea unui nivel de profitabilitate

Analiza costurilor
Costurile fixe:
UM: RON

Achizitii de mijloace fixe

Salarii fixe
PTTR
Reclama si publicitate
Alte cheltuieli fixe (amortizare)
Cheltuieli fixe

lei
lei
lei
lei
lei
lei

500.00
200.00
200.00
2,900.00
3,800.00

Costuri variabile:
UM: RON

Materii prime si materiale (ingrasaminte)

Utilitati
Impozite si taxe
Salarii variabile
Alte cheltuieli variabile
Cheltuieli variabile

lei
lei
lei
lei
lei
lei

40.00
1,000.00
1,000.00
2,400.00
850.0
5,290.0
12

Perioada
Venituri
Vanzarile de produse plante din
flora spontana (2000kg x
3RON/kg)
Vanzarile de produse din cultura
(ulei de lavanda)
TOTAL VENITURI
Cheltuieli productie
Salarii directe
Sortate butasi
Mocirlare butasi
Plantare
Afanare
Inlaturare butoane
Recoltare din cultura
Recoltare din flora
spontana
Materia prima
Material saditor
(+15%reparare) 13000 buc
Ingarsaminte sub aratura
40t
Fertilizanti 300kg
Apa pt plantare 65mc
Chirie platita in avans
Alte costuri
Transport ingrasaminte
Transport ingrasaminte
fertilizare
Aratura de semi-desfundare
1ha
Nivelare aratura
Cultivare aratura
Transport butasi
Marcare teren si trasare brazda
Cultivare intre randuri (4 ori)
Alte cheltuieli
Cheltuielie operationale
Salarii indirecte
Amortizare
Promovare
Cheltuielie neoperationale
Concesionare teren
TOTAL CHELTUIELI
SOLD PRECEDENT
VENITURI-CHELTUIELI

AN I
Infiintare
cultura
7,000

AN II
7,000

AN III
7,000

ANALIZA

DE

VENITUI

SI

CHELTUIELI:
UM:

14,000

7,000
22,200

7,000
2,650

21,000
6,920

1,400

1,400

1,000

1,000
1,000

100
100
1,000
1,400
350
1,000

RON

Observatii:
S-au luat
in

calcul

la cultura
6,500

3,200

1,500
1,300

1,000
1,000

250
1,600
120

250

240
120

de
lavand 1
an
infiintare
cultura, 1
an
crestere,
recoltare

900

din anul 3
S-a luat in

600
500
120
500
1,000
160

calcul
1,000
160

plante
din

200

3,100

3,100

200
1,000
1,000

2,900
200
1,000
1,000

2,900
200
1,000
1,000

23,400

6,750

11,020

-16,400

250

9,980

la

recoltate
flora

spontan
un

pre

mediu de
3,5RON
pe

kg,

recoltare

2000kg pe an
13

La distileria pentru uleiul de lavand s-a sczut din productie cantitatea reinut derpt
cost de procesare
Cultura se va mentine minimum 10 ani, dintre care s-au analizat primii 5

14