UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT INGINERIA

SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

PROIECT
CULTURA ANTREPRENORIAL

PROFESOR DR.ING COORDONATOR

FLORIN DANALACHE

PROIECT realizat de
SBRCEA IOANA ALEXANDRA
GRUPA 1511

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT INGINERIA
SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

Antreprenoriatul a fost definit drept procesul de creare a valorii prin reunirea unui set
unic de resurse, n scopul exploatarii unei oportunitati. Procesul include setul de activitati
necesare identificarii oportunitatilor, definirea conceptului de afacere, evaluarea si
dobndirea resurselor necesare, gestionarea si obtinerea rezultatelor.
Antreprenoriatul este principalul mediator al schimbarii. Manifestarile antreprenoriale
conduc la eliminarea echilibrului economic, fenomen denumit de Schumpeter distrugere
creativa (Schumpeter, 1971). De asemenea, antreprenoriatul este vazut ca fiind o orientare
organizationala, care pune n evidenta trei dimensiuni: inovativitate, asumarea calculata a
riscurilor si orientarea proactiva. Inovativitatea se refera la generarea unor solutii creative la
problemele cu care se confrunta ntreprinderea si a unor noi nevoi latente ale clientilor.
Asumarea calculata a riscurilor implica disponibilitatea de a aloca resurse semnificative
pentru proiecte care prezinta o probabilitate de esec considerata ca fiind rezonabila, dar
care, n acelasi timp, asigura
diversificarea riscurilor.
Exista tot mai multe dovezi n sprijinul ideii ca, n timp, firmele care au nregistrat cel
mai mare succes sunt cele angajate n activitati cu caracter antreprenorial.
Necesitatea unei abordari antreprenoriale este ridicata n situatiile n care firmele se
confrunta cu urmatoarele situatii: schimbari rapide la nivelul tehnologiilor, al nevoilor
consumatorilor si al valorilor sociale; situatii decizionale n care timpul de reactie este
redus; posibilitate redusa de control pe termen lung asupra variabilelor de mediu.
ntreprinderile si desfasoara activitatea ntr-un mediu caracterizat de un grad
ridicat de risc si cu posibilitati reduse de anticipare a schimbarilor, noul cadrul
Schumpeter a formulat teoria ciclurilor lungi de afaceri i de cretere economic.
Ciclurile de afaceri sunt privite ca rezultat al inovrii, care const n generarea unei idei noi
i punerea n aplicare a acesteia ntr-un produs, proces sau serviciu nou, care s conduc
la creterea dinamic a economiei naionale, la creterea ocuprii forei de munc, i crerii
de profit net pentru ntreprinderile .n timp ce economiile n curs de dezvoltare cresc aa
cum prezic modelele standard de cretere economic (prin acumularea de capital uman i
fizic i creterea gradului de specializare), o dat ce o economie a intrat n faza
industrializat a dezvoltrii capitaliste, o schimbare calitativ se produce n factorii
determinanti ai creterii economice.

Crearea de noi intreprinderi reprezint un element cheie n procesul de dezvoltare i

revitalizare economic. Firmele mici i mijlocii sunt considerate drept motorul economiei
fiind acestea cele care genereaz majoritatea locurilor de munc i care contribuie direct la
dezvoltarea i propagarea inovaiilor prin noile produse i/sau servicii pe care le aduc pe
pia.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT INGINERIA
SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

Cercetrile in domeniul antreprenorial indic existen a unei rela ii ntre nivelul

activitii antreprenoriale frecvena cu care ntr-o economie se creaz noi ntreprinderi i
creterea economic.n general se consider c nivelul activit ii antreprenoriale ntr-o ar
sau regiune afecteaz pozitiv creterea economic a rii sau regiunii respective.Cu alte
cuvinte, cu ct activitatea antreprenorial este mai intens cu att este mai probabil ca
aceasta s aib efecte benefice asupra economiei n general. Aceast idee st la baza
iniiativelor guvernamentale pentru dezvoltarea i implementarea unor politici publice de
susinere i ncurajare a activitii antreprenoriale la nivelul rilor si regiunilor.

2. Comparatie intre manager, lider si

antreprenorului

antreprenor profilul

Antreprenorul este persoana care doreste sa obtina profit din vanzarea unor
produse sau servicii, imaginea reala despre un antreprenor este aproape necunoscuta de
publicul larg, nu putem actiona eficient in business daca nu stim exact care este modul de
gandirea al unui antreprenor pur sange, ce obiceiuri ar trebui sa avem, ce competente,
abilitati, aptitudini ne sunt necesare pentru a avea succes si nu in ultimul rand ce
cunostiinte despre bussiness ar trebui sa detinem.
Afacerea este oglinda antreprenorului, ea reflecta toate aspectele din profilul
antreprenorului.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT INGINERIA
SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

Afacerea se va dezvolta pe masura ce antreprenorul isi dezvolta competentele de

business, esentiala este fiind viziunea personala a antreprenorului care se afla la inceput
de drum.
Pentru a dezvolta o afacerea profitabila, primul si cel mai important pilon este legat de
persoana ANTREPRENORULUI.
Oportunitatile de afaceri sunt ca autobusurile, intotdeauna mai exista unul care
trebuie vina. Richard Branson
Ingredientul major sta in actiunea de a te ridica si a incepe sa faci ceva. Este chiar
atat de simplu. O gramada de oameni au idei, dar putini dintre acestia fac ceva in sensul de
a le pune in practica. Nu trebuie sa actionam maine. Nu trebuie nici saptamana viitoare.
Trebuie astazi. Adevaratul antreprenor este o persoana care actioneaza, nu viseaza.
Nolan Bushnell
Inovatia este o unealta specifica antreprenorilor, prin intermediul careia ei pot
exploata schimbarea ca pe o oportunitate pentru o afacere diferita, pentru un serviciu
diferit. Inovatia se poate preda ca disciplina, se poate invata, se poate practica.
Antreprenorii trebuie sa caute sursele de inovatie, schimbarile care indica oportunitati de
inovare de succes. Si antreprenorii mai trebuie sa stie si cum sa aplice principiile inovatiei
de succes. Peter F. Drucker
Niciodata nu am perfectionat o inventie pe care sa nu stiu ca lumea o va folosi, in
termenii serviciului si beneficiilor oferite celorlalti...Am aflat ce ii trebuie lumii si apoi am
inceput sa inventez. Thomas Edison
Un antreprenor adevarat tinde sa muste mai mult decat poate mesteca, sperand sa
invete rapid din mers cum sa mestece. Roy Ash
Managerul este pentru companie, ceea ce dirijorul este pentru orchestr.
Managerul este cel care coordoneaz compania, cel care se strduie s o aduc la cote
nalte, s o fac s funcioneze perfect. Este destul de evident c meritul cel mai mare
pentru succesul unei companii i aparine de departe managerului, pentru c el i-a ales
echipa, a organizat-o i a ndrumat-o ct se poate de bine ctre scopurile propuse.
Un manager nu devine remarcabil dac se strduiete din greu s fac o treab ct mai
bun. Ceea ce-l face unic i demn de admirat este faptul c se ngrijete de fiecare
problem n parte i intervine ori de cte ori este necesar adoptarea unei hotrri. Chiar
dac la prima vedere am putea crede c st pe margine i alii fac treaba cea mai
complicat, de fapt, el conduce ntreg spectacolul. Managerul are ntotdeauna ultimul
cuvnt de spus, dar trebuie s aib capacitatea de a motiva emoional oamenii pe care-i
are n fa, i trebuie s destind atmosfer i s o fac plcut transmind oamenilor o
anume stare, o anume trire care s-i fac eficieni n ceea ce fac i s-i ndeplineasc
corespunztor obligaiile.
Cel mai adesea, idealul unui manager este s reueasc s fie maestru mcar ntrun anumit domeniu, sa stpneasc magia unei singure ramuri de activitate. Pentru asta, el
trebuie s se perfecioneze zilnic, s i stabileasc obiective din ce n ce mai ambiioase
(dar n acelai timp ct mai realiste), astfel nct compania pe care o conduce s ajung s
ocupe un loc frunta pe pia. Iar una din sarcinile lui cele mai importante este s
descopere problemele pe msur ce apar i s le rezolve nainte ca acestea s se
transforme n crize.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT INGINERIA
SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

Un manager foarte bun nu las nimic la voia ntmplrii. El analizeaz n profunzime

fiecare sector de activitate i fiecare situaie negativ din perspectiva potrivit. Atunci cnd
ceva nu merge bine, pune n aplicare planul B pe care l are ntotdeauna la ndemn.
Indiferent de gravitatea problemelor cu care se confrunt, el nu se oprete niciodat din
cutat soluii. i orict de multe suiuri i coboruri ntmpin, el continu s insiste pn
cnd i atinge toate obiectivele. Iar cu perseveren, ingeniozitate i ambiie va deveni de
neoprit.
Antreprenor vs Manager
.- Antreprenor e cel care are ideea, gaseste resurse si o pune in practica.
-Manager e acela care, o data lansata afacerea, o mentine, ca afacere.
- Antreprenorul are un simt al riscului apropiat de nebunie.
-Manager este o persoana hiper-rationala si evita pe cit posibil riscul.
- Antreprenorul creeaza.
-Managerul gestioneaza.
- Antreprenorul e cel care aduce ceva nou intr-un loc unde inainte nu exista nimic.
-Managerul e cel care se asigura ca noutatea nu va afecta in mod negativ firma, iar daca
simte ca da, o va evita.
Liderul este persoana capabila sa ii influenteze pe ceilalti sa contribuie in masura
capacitatii lor la realizarea viziunii sale. si, din aceasta definitie, putem extrage cateva
trasaturi necesare liderului
Un lider este cel care are viziunea asupra lucrurilor, el este un factor de schimbare.
Adica este cel care urmeaza indemnul lui Ralph Waldo Emerson: Nu te duce acolo unde te
duce calea. Du-te in schimb acolo unde nu este nici o poteca si lasa o urma.
El tinde catre stele, este, prin definitie, un inovator, care, avand experienta trecutului si
actionand in prezent, modeleaza viitorul. El isi asuma riscuri si indrazneste sa ceara mai
mult decat toti ceilalti, el stabileste directia de urmat. De prea multe ori oamenii gandesc in
termeni marunti. Le este teama sa riste. Liderii nu. Ei gandesc pe termen lung si scruteaza
orizontul.
El are capacitatea de a comunica si realiza aceasta viziune, puterea de a influenta
persoanele din jurul sau sa il urmeze. Uita-te peste umar din cand in cand ca sa te asiguri
ca te urmeaza cineva spune legea lui Gilmore. Daca nu te urmeaza oamenii din pasiune si
placere, stim sigur ca nu putem vorbi de leadership. Un lider nu are nevoie de ustensile
manageriale pentru a motiva angajatii, el ii motiveaza prin propriul sau entuziasm, prin
increderea pe care o inspira, prin exemplul pe care il da.
Liderii sunt aceia care dau tonul, ei creaza atmosfera in care succesul devine mai usor
de obtinut. Asa cum este atitudinea conducatorului, asa va fi atitudinea celor cu care
lucreaza. Un lider nu poate cere de la altii ceea ce nu cere de la el insusi. Cei care ii
urmeaza pe lideri nu pot ajunge decat pana acolo unde liderul ajunge
Daca managerii sunt inclinati sa se bazeze pe sisteme si comenzi, liderii se bazeaza
pe oameni. Pentru a asigura succesul, liderii identifica potentialul fiecaruia si il cultiva. El
devine mentorul celor din echipa sa. Precum Michelangelo a spus despre David ca rolul

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT INGINERIA
SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

sau a fost doar sa descopere sculptura care salasuia in blocul de marmura, asa si liderul
stie sa descopere un viitor lider.
Mai important decat abilitatea este abilitatea de a recunoaste abilitatea, ne spune teza
unuia dintre cei mai importanti autori in teoriile leadershipului, Noel M. Tichy. firmele de
succes se deosebesc prin aceea ca dispun de lideri buni care, la randul lor, sunt capabili sa
formeze noi lideri pentru toate nivelele ierarhice ale firmei. Prin urmare, testul final pentru
un lider.consta in aptitudinea lui de a pregati alti lideri.

3. Competente si cunostinte care pot fi folosite in gestionarea

schimbarii si lansarea unei afaceri noi.
Pentru a transforma o idee de afaceri n succes este nevoie de abilitate, de
creativitate i de un management sntos n urmrirea obiectivelor de afaceri.
Antreprenoriatul este conceptul economic care reunete toate aceste componente. n plus,
a fi antreprenor presupune s ai motivaia i capacitatea de a inova, de a produce valori noi
i de a aplica strategii de afaceri proprii.
Antreprenoriatul reunete categorii eterogene de oameni, din toate clasele sociale.
Toi aceti ntreprinztori au, nsa, cteva caracteristici comune:
-

disponibilitatea de a-i asuma riscuri;

dorina de a aciona independent de un angajator;
puterea de a realiza mai multe task-uri simultan;
capacitatea de a face fa unei alerte permanente;
abiliti superioare de nelegere, planificare i execuie;
capacitatea de a dezvolta relaii de lucru cu colaboratori din diverse medii
profesionale;
putere decizional i discernmnt n prioritizarea aciunilor;
rezistena fizic i psihic pentru a susine un efort prelungit;
puterea de previziune, mobilitatea i rezistenta la schimbare;

Ce trebuie s fac un antreprenor pentru a avea succes:

-

s cread cu trie n potenialul afacerii sale;

s fie dispus s renune la avantajele statutului de angajat;
s aib mare toleran la risc i schimbri neprevazute;
s aib cunostine elementare de management, marketing i logistic;
s aib capabiliti de lider i s fie un bun negociator;
s fie capabil s genereze idei care s ii asigure un avantaj competitiv fa de
concuren;

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT INGINERIA
SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

s aib o viziune clar asupra business-ului i capacitatea s o transmit i

oamenilor din echip;
s dispun de mijloacele financiare pentru susinerea noii afaceri;

Ce trebuie s fac un antreprenor pentru a se feri de eec

-

s nu porneasc la drum fr o planificare riguroas a aciunilor de ntreprins;

s nu mizeze pe "norocul nceptorului" pentru a compensa lipsa de experien n
afaceri;
s nu contracteze datorii nejustificate n sperana unui catig imediat;
s nu investeasc ntr-o locaie ineficient;
s nu ignore realitile pieei i avantajele concurenei.

Insuficienta planificare a business-ului poate expune ntreprinzatorul la mari

dificulti. Omisiunea sau tratarea superficial a planificrii poate conduce la proasta
gestiune a afacerii sau la o cretere necontrolat a acesteia. Pe msur ce firma se
dezvolt, se nmultesc i problemele. ntreprinztorii sunt tentai s creasc rapid businessul, fr a fi capabili, ns, s l gestioneze. Fr planificare, aceast cretere poate fi dificil,
iar profiturile pot scdea dramatic. n lipsa planificrii realiste, ntreprinztorul i
supraevalueaz ansele, ceea ce poate duce la compromiterea afacerii.
Ca antreprenor, stabilitatea ta financiar s-ar putea afla n pericol. Te vei supune la
riscuri financiare, stres crescut, perioade de lucru prelungit, lipsa timpului liber;
Antreprenoriatul nu ofer garania succesului. Pentru a-i spori ansele de reuit,
vei avea nevoie de mult munc i vei fi expus la o serie de sacrificii n plan personal. Te
vei nstrina de prieteni, i vei neglija familia i vei avea un singur obiectiv: susinerea i
creterea afacerii tale;
Dei antreprenoriatul pare s fie cea mai sigur cale de a prospera ntr-o lume
nesigur, totui, acesta se asociaza, de regul, cu perioade alternante de progres i regres
financiar.
Antreprenoriatul presupune interaciunea cu categorii diverse de public (angajai,
clieni, furnizori, colaboratori etc.). Aceast manier de a lucra reclam o bun relaionare
socio-umana.
Antreprenoriatul este o misiune dificil chiar i pentru un manager experimentat.
Iniiatorul unei afaceri este pus n situaia de a gndi o strategie, de a pune n funciune
mecanismele afacerii, dar, n acelai timp, el trebuie s aib n vedere i recrutarea de
profesioniti pentru constituirea echipe.Pentru a face fa exigenelor unui astfel de statut,
antreprenorul trebuie s fie foarte ordonat, s aib o gndire logic i structurat, s poat
lua decizii n condiii de criz i s aib, totodat, o capacitate mare de distribuie, analiz i
sintez.
Antreprenorul trebuie s aib viziunea de a proiecta o afacere durabil i curajul de a
risca totul pentru reuita acesteia.
Pentru concretizarea unei idei de afaceri, antreprenorul are nevoie de idei, experien,
oameni potrivii, i, nu n ultimul rnd, de bani pentru investiia iniial.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT INGINERIA
SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

4.Abilitati si Resurse care trebuie sa fie prevazute in lansarea unei

afaceri
In functie de motivatia si scopul lansarii afacerii sunt necesare aceleasi resurse, insa
intr-o combinatie diferita:

a) resurse tangibile, care au consistenta materiala si valorica usor de evaluat:

- materiale: spatiu de lucru, dotari si consumabile
- resurse umane: personal angajat si colaboratori
- servicii de la terti: utilitati, servicii profesionale
- resurse financiare: fonduri proprii si fonduri atrase

b) resurse intangibile, imateriale si irecuperabile daca cu sunt folosite eficient:

- informatii relevante pentru luarea deciziilor de afaceri
- recomandari pentru dezvoltarea afacerii si a relatiilor de afaceri
- timpul alocat administrarii resurselor interne ale firmei si relatiilor cu partenerii externi ai
afacerii

5. Analiza SWOT pentru o idee de afacere

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT INGINERIA
SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

In economia moderna, firmele reprezinta forta motrica a progresului, a dezvoltarii,

sunt cele ce asigura necesarul de supravietuire al societatii.
Studiind firmele, evidentiem polarizarea acestora in doua categorii: unele care obtin
succese apreciabile, prospera si se dezvolta constant, iar altele care se lupta cu greu
pentru supravietuire sau inregistreaza performante economico-financiare modeste.
Examinarea factorilor care determina succesul sau esecul unei firme (afaceri), a
determinat cererea unor metodologii specifice de analiza si diagnosticare a activitatii firmei
(afacerii). Managementul strategic este procesul prin care o firma poate obtine efecte
materializate in cresterea semnificativa a performantelor sale, in consolidarea pozitiei ei pe
piata si anume prin elaborarea, implementarea si controlul strategiei firmei in vederea
realizarii misiunii asumate si asigurarii avantajului competitiv.
Formularea strategiei firmei este procesul prin care managementul firmei defineste
misiunea ei strategica, deduce obiectivele strategice necesare realizarii misiunii, alege
13213e41n strategia adecvata atingerii obiectivelor si precizeaza modalitatile punerii in
opera a acesteia.
Luarea deciziilor strategice privind definirea misiunii firmei, stabilirea obiectivelor
strategice si a strategiei necesare atingerii lor, aplicarea planului care materializeaza
strategia respectiva, se bazeaza pe un amplu proces de analiza si evaluare a mediului de
actiune a firmei, a situatiei competitivitatii ei in acest mediu si a situatiei firmei, a capacitatii
acesteia de a infrunta schimbarile produse in mediu.
Managementului strategic ii este specific, in esenta, analiza continua, pe de o parte,
a mediului extern al firmei pentru a anticipa sau sesiza la timp schimbarile din cadrul

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT INGINERIA
SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

acestuia iar pe de alta parte, a situatiei interne a firmei pentru a evalua capacitatea ei de a
face fata schimbarilor.
Metoda de analiza a mediului, a competitivitatii si a firmei pe care o prezint in
continuare, este analiza SWOT.

Exemplu practic de Analiza SWOT a unei companii ce pregateste lansarea unei retele
de Franciza
In incheiere sau ca o deschidere pentru discutiile ulterioare, haideti sa vedem cum
ar arata analiza SWOT pentru un caz concret.
Pornim de la urmatoarele premise discutam despre o companiecare:
- detine un lant de magazine, ce opereaza sub acelasi brand si se ocupa cu vanzarea de
muzica, film, jocuri pentru calculator, accesorii pentru jocuri, educationale multimedia,
precum si diverse alte articole conexe (cartele telefonice, incarcare electronica, joystik-uri,
baterii, ziare si reviste, etc.) De asemeni are dezvoltat sistemul de rent (inchiriere) pentru
filme (VHS si DVD) si jocuri
- brandul beneficiaza de awerness in piata
- compania a dezvoltat un kwow-how identificabil, ce cuprinde proceduri operationale si
logistice, standarde de amenajare si marketing, etc. ceea ce permite urmarirea respectarii
standardelor de calitate a produselor si serviciilor
- are suportul unor furnizori de prestigiu, fapt ce-i permite aprovizionarea cu marfa de
calitate, la preturi competitive
- beneficiaza de ultimele noutati din domeniu, tine pasul cu tendintele pietei si se
adapteaza ceritelor publicului target
- are o strategie de marketing coerenta, implementata la nivelul tuturor magazinelor
- doreste sa se dezvolte, pentru a beneficia de expunere nationala, dar si de cresterea
cifrei de afaceri
- doreste sa minimizeze infuzia de capital necesara deschiderii de noi locatii
Iata cum ar arata analiza SWOT pentru compania in discutie:
STRENGHT PUNCTE FORTE

WEAKNESSES PUNCTE SLABE

* brand recunoscut
* awareness in piata
* diversitate de servicii conexe acordate
clientului
* aspect comercial modern, placut, comert
civilizat
* marfa noua tot timpul, pe gustul

* deschiderea unui magazin necesita un

capital initial si capital pentru sustinerea
rulajului
* termenul de rotatie a marfii este foarte scurt
* este necesara angajarea unui personal
calificat pentru deservirea magazinului
* nu exista un soft de gestiune functional,

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT INGINERIA
SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

publicului target, atat la vanzare cat si la

rent
* sisteme de promovare inovatoare
* publicitate concertata, la nivelul tuturor
magazinelor
* furnizori agreati, stabili
* preturi de achizitie ce permit o marja
comerciala decenta
* standarde si proceduri de operare bine
definite si eficiente

care sa integreze atat aprovizionarea cat si

vanzarea marfii
* posibilitatile de control a unitatilor din
teritoriu este limitata
* nu exista sistem de livrare la domiciliu
pentru partea de rent

OPPORTUNITIES OPORTUNITATI

THREATS AMENINTARI

* exigentele si obiceiurile de consum ale

clientului roman se schimba, avantajand
magazinele ce practica un comert civilizat,
intr-un ambient placut
* pretentiile crescute ale publicului target
(18-25 ani), ce doreste sa fie in pas cu
tendintele internationale si la nivelul
entertaiment-ului
* alinierea la cerintele internationale a
legislatiei privind drepturile de autor
* lipsa din piata a unor lanturi
internationale de prestigiu din domeniu
* avantajul "primului sosit" (prezenta in
piata)
* deschiderea lanturilor de magazine
pentru amplasarea in sistem "shop-inshop" (ex. in retele de
hipermarketuri, in magazinele Diverta)

* amploarea fenomenului pirateriei pe piata

romaneasca atat in domeniul muzicii, cat si
al filmului
* firmele "de la scara blocului", ce-si bazeaza
afacerea pe piraterie si eludarea prevederilor
legale
* dezvoltarea internetului, a conexiunilor de
mare viteza, ce creste posibilitatile de
download atat muzica cat si film
* rentul este o afacere meteo sensibila
* intentia declarata a unor jucatori importanti
din piatainternationala de a se dezvolta
chiar in sistem de franciza pe piata
romaneasca, odata cu maturizarea
acesteia

6. Influenta asupra spiritului antreprenorial

Indiferent de performantele sale economice, activitatea unei companii se va forma
la intersectia ntre factorii: de natura legislativ-normativa, sociali, financiari, tehnologici,
politici si globali. Fiecare factor influenteaza mediul antreprenorial ntr-un mod diferit, si pot
actiona att n sensul scaderii ct si n sensul cresterii performantelor sale

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT INGINERIA
SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

- Factori de natura legislativ-normativa principala trasatura a acestor factori se refera la

caracterul lor extern. Acest tip de factori sunt generati n principal de statul romn, de
institutiile sale, si din momentul aderarii la Uniunea Europeana si de reglementarile ei.
Vizeaza n mod direct legile, actele, ordonantele de guvern, dispozitiile cu caracter special
sau alte proiecte de legi care se refera n mod direct la mediul antreprenorial.
- Factorii sociali sunt factori cu caracter dual si subiectiv, se ntlnesc att n mediul extern
ct si n mediul intern al ntreprinderii. Factorii sociali n raport cu mediul extern nteprinderii
sunt reprezentati de furnizori, clienti (posibili si actuali), functionarii statului, posibilii
investitori si partenerii de afaceri. n ceea ce priveste factorii sociali interni, cea mai mare
pondere o au angajatii unei companii.
-Factori de ordin financiar factorii financiari nu introduc numai notiuni teoretice n privinta
unor indicatori, ci prin analiza lor ofera informatii relevante pe baza carora se pot face
verificari ale situatiei actuale, evaluari, dar si previziuni pentru o perioada determinata de
timp
- Factorii tehnologici au n vedere evolutia tehnologica si se regasesc pe mai multe
nivele. Astfel, si fac simtite efectele att asupra obiectului principal de activitate al firmei,
ct si asupra producitvitatii unei companii.
- Factori de ordin global Trateaza cu precadere efectele pe care le au evenimentele din
economiile puternice ale lumii, politica statelor care detin monopol pe o anumita piata,
conflictele armate, acordurile privind circulatia marfurilor.

7. Strategii de inovare i dezvoltare aplicate de antreprenor

n noul spaiu economic i social al sfritului de secol XX i nceputului de secol
XXI, firma a devenit cea mai dinamic for a economiei de pia.
Toate firmele noi s-au nscut prin dezvoltarea unei inovaii, concurnd cu
competitorii existeni pe pia i de aceea inovarea este procesul i obiectivul principal n
activitatea firmelor.
Nu exist izolare ntre firma inovatoare i mediul exterior, care o influeneaz i o
ajut s se transforme n noul spaiu economic i social al sfritului de secol XX i
nceputului de secol XXI, firma a devenit cea mai dinamic for a economiei de pia
Opiunea firmei pentru o anumit strategie de inovare este condiionat de o
multitudine de factori a cror intensitate difer n funcie de domeniul de activitate
industrial, de dimensiunea firmei, de strategiile anterioare, de natura inovaiei.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT INGINERIA
SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

Firmele adopt o anumit strategie de inovare n funcie de tipul procesului de inovare

- de produs, de proces, sau mixt.
Se cunosc mai multe tipuri de strategii de inovare la nivelul firmelor:
1. Strategia orientat spre pia.
Firmele acceseaz orice domenii tehnologice pentru a cuceri piee noi, dar i pentru
a ptrunde cu tehnologii noi.
2. Strategia orientat spre tehnologie.
Firmele caut s-i dezvolte experiena intr-un numr redus de tehnologii strategice,
astfel c au poziie de lider.
3. Strategia orientat spre dezvoltarea de produse.
Firmele se concentreaz pe cteva grupe de produse; nu trebuie ca tehnologia s fie
elaborat in cadrul firmei; este cazul IMM.
4. Strategia orientat spre relaia cu clientul.
Firmele se adreseaz unor consumatori aflai pe o pia de tip monopolist. Firmele au
compartimente C-D, au un numr mare de angajai i utilizeaz pe lng cercetarea proprie
i pe cea a furnizorilor i a universitilor.
Aceste alternative necesit un management corespunztor.
In mod cert, strategia i structura firmei trebuie adaptate n funcie de alternativa
aleas i orice proces inovativ are nevoie de o structur organizaional corespunztoare
pentru ca procesul s aib loc.
S-a verificat c rezistenele ce apar in politica de inovare la introducerea schimbrilor
dorite au loc pentru c lipsete reorganizarea structural efectuat la vreme.
.Sursele de evolutie antreprenoriale sunt multiple, respectiv:
schimbarile tehnice prin inventii, inovatii si echipamente;
schimbarile economice care se refera la:
- trecerea la economia de tip informational;
- trecerea la economia de piata;
internationalizarea activitatilor economice;
schimbarile sociale care au ca rezultat o diminuare a discrepantelor
sociale si o dezvoltare a clasei de mijloc;
schimbarile politice (trecerea la proprietatea privata);
schimbarile psihologice, au drept suport evolutia complexa si
spectaculoasa a populatiei.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT INGINERIA
SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

Dimensiunile oportunitatilor economice sunt:

economica n sensul crearii de profit;
psihologica n sensul ca numai unele persoane cred;
contextuala, concreta se manifesta numai n anumite conditii si
situatii;
prospectiva devenind o realitate n viitor.
Principalele categorii de surse ale oportunitatilor economice n functie de
natura lor sunt:
comerciale reprezentate prin cererea deschisa de produse si servicii;
stiintifice reprezentate prin descoperirea de noi principii, legi,
tehnologii;
tehnice reprezentate de noi tehnologii, materii prime;
juridice aparitia de noi legi, ordonante, hotariri guvernamentale;
fiscale prin schimbarea modului de calcul al diferitelor taxe si impozite;
bancare modificarea conditiilor de acordare a creditelor;
informationale noi abordari si tehnologii informatice;
educationale reprezentate de pregatirea de personal;
manageriale reprezentate de noi abordari, metode si tehnici.
Sistemele informaionale de management
Sistemul informational poate fi definit ca ansamblul datelor, informatiilor, fluxurilor si
circuitelor informationale, procedurilor si mijloacelor de tratare a informatiilor
menite sa contribuie la stabilirea si realizarea obiectivelor organizatiei.
Momentul central al acestui proces l reprezinta luarea deciziei. Adoptarea acesteia
genereaza informatia decizionala care, transmisa la executanti, se traduce n actiuni de
productie propriu-zisa.
Sistemul managerial al oricarei societati poate fi privit ca retea de informatii, de
comunicari orizontale si verticale n cadrul careia compartimentele, personalul de
conducere si personalul condusreprezinta nodurile retelei. lata de ce, pe structura
organizatorica, sistemul managerial trebuie sa foloseasca un sistem informational
adecvat si eficient.
Deoarece managementul nseamna n primul rnd informatie si comunicare, se
poate fundamenta folosirea informatiilor ca metoda.
Sub acest aspect (si nu strict ca subsistem) sistemul informational al
managementului poate fi definit casistem manual sau computerizat, proiectat si aplicat cu
scopul de a furniza managerilor de la toate nivelurile si functiile informatiile parvenite din
sursele interne si externe organizatiei, pentru comunicarea si utilizarea acestora n
adoptarea de decizii eficiente n activitatile de previziune, organizare, coordonare si
control, conform competentelor specifice.
n acest context, ca "sistem de management" sau doar ca "tehnica" n etapa de luare a
deciziei, sistemul informational al managementului prezinta urmatoarele caracteristici:

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT INGINERIA
SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

se bazeaza pe o circulatie verticala a informatiilor (de exemplu, ntre subordonati si

conducatori);
este alcatuit dintr-o multitudine de subsisteme care furnizeaza informatii de la cele curente,
operative, pna la cele strategice;
subsistemele componente snt astfel coordonate st integrate, nct formeaza un tot unitar;
necesita o baza de date bine pusa la punct, actualizata si structurata astfel nct sa
permita accesul rapid al managerilor la informatiile stocate n ea;
utilizeaza n mare masura instrumentarul tehnic, solicitnd extinderea utilizarii
sistemelor automate;
presupune antrenarea continua a unui personal cu o nalta competenta profesionala.

Desi are puternicul avantaj al unor decizii riguros fundamentate si adoptate n timp scurt,
principala dificultate n aplicarea sistemului informational al managementului o constituie
necesitatea existenteipermanente a unui nalt nivel de pregatire a majoritatii covrsitoare
a personalului.
Cadrul legal al alegerii sistemului juridic al firmei
Principalele acte normative din Romania, care reglementeaza aspecte referitoare la
organizarea unei activitati comerciale particulare sunt:
Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si asociatiilor familiale care
isi desfasoara activitati economice in mod independent;
Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale modificata si republicata in MO nr.
33/20.01.1998 si pentru a doua oara in MO nr. 1066/17.11.2004;
Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in Registrul
Comertului a persoanelor fizice, asociatiilor famliale si persoanelor juridice, inregistrarea
fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice, publicata in
MO nr. 839/13.09.2004, modificata si completata de Ordonanta de urgenta nr. 75/2004,
publicata in MO nr. 932/12.10.2004;
Hotararea Guvernului nr. 573/2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a
functionarii comerciantilor, publicata in MO 414/14.06.2002;
Hotararea Guvernului nr. 53/1999 privind aprobarea Clasificarii Produselor si
Serviciilor asociate Activitatilor CPSA, publicata in MO nr. 78 bis/25.02.1999;
Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal publicata in MO nr. 927/23.12.2003, lege care
a suferit multiple modificari si completari, Hotararea Guvernului nr. 24/2005 privind
modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, fiind actul normativ care
aduce cele mai multe modificari Codului Fiscal, si a fost publicata in MO nr.
263/30.03.2005.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT INGINERIA
SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

Potrivit legii 31 / 1990, republicat, se pot nfiina 5 tipuri de societi comerciale:

1. societate n nume colectiv (SNC) ale crei obligaii sociale sunt garantate cu
patrimoniul societii i cu rspunderea nelimitat i solidar a tuturor asociailor;
2. societate n comandit simpl ale crei obligaii sociale sunt garantate cu patrimoniul
societii i cu rspunderea nelimitat i solidar a tuturor asociailor comanditai;
comanditarii rspund normal pn la concurena aportului lor;
3. societatea n comandit pe aciuni al crei capital social este mprit n aciuni iar
obligaiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social i cu rspunderea nelimitat i
solidar a asociailor comanditai; comanditarii sunt obligai numai la plata aciunilor lor;
4. societatea pe aciuni (SA) ale crei obligaii sociale sunt garantate cu patrimoniul
social; acionarii sunt obligai numai la plata aciunilor lor;
5. societatea cu rspundere limitat (SRL) ale crei obligaii sociale sunt garantate cu
patrimoniul social; acionarii sunt obligai numai la plata prilor sociale.
n fundamentarea deciziei de alegere a uneia din cele 5 tipuri de societi comerciale,
trebuie avute n vedere mai multe criterii:
a. mrimea capitalului disponibil pentru a fi plasat n firm;
b. sfera diferit de responsabilitate material i personal a antreprenorilor;
c. complexitatea i durata diferit a nfiinrii diferitelor tipuri de societi;
d. variaia costurilor manageriale i de funcionare n funcie de tipul firmei;
e. structurile manageriale obligatorii;
f. variaia rolului i puterii reale a antreprenorului n funcie de tipul de societate;
g. gradul de acceptabilitate i prestigiul diferit n cadrul comunitii de afaceri naionale i /
sau locale;
h. cutumele sau uzanele privitoare la tipurile de societi predominante n sectorul de
activitate al viitoarei firme;
i. variaia uurinei obinerii i a amplorii viitoarelor finanri;
j. gradul diferit de dificultate a transferrii cotelor de pia, de proprietate deinute n firm,
urmailor;
k. avantajele i dezavantajele fiscale ale fiecrui tip de societate comercial;
l. diferenele apreciabile ntre tipurile de societi comerciale, privitoare la viteza de
adoptare a deciziilor i flexibilitate managerial;
m. compatibilitatea dintre inteniile i perspectivele de dezvoltare ale afacerii;
n. cerinele exprese ale eventualilor parteneri privind forma juridic de societate

Sursele de finantare ale afacerilor

Sursele potentiale de fonduri pentru finantarea activitatii sunt:
- fondurile proprii si fondurile imprumutate de la familie si prieteni;
- creditele bancare;
- emiterea de actiuni;
- emiterea de obligatiuni;
- finantarile din programe speciale;
- fondurile de cfapital de risc;
- leasingul;
- creditele de la furnizori si clienti;

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT INGINERIA
SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

- creditele pe efecte de comert (factoringul si scontarea)

PLAN DE AFACERI
S.C LEMNDESIGN S.R.L

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT INGINERIA
SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

INTRODUCERE
Firma S.C LEMNDESIGN S.R.L.este o firma caracaterizat prin productia de diverse
obiecte din lemn natural. Firma are sediul in Cmpina, judetul Prahova, si se ocupa cu o
gama larg de produse din lemn , la cererea clientului.
Firma este o Societate cu Rspundere Limitat si are un singur ac ionar care este si
managerul general al firmei.
Preturile practicate vor fi aproape similare cu cele ale competitorilor. Ceea ce se va
distinge de celelalte firme, va fi calitatea lemnului si diversitatea produselor. De asemenea
firma dispune de transport gratuit al produselor la destina ia clientiilor.Pretul va fii aproape
similar cu cel existent pe piata , deoarece managerul dispune de materiaul brut prin
exploatarea forestiera directa, fara a avea nevoie de altii intermediari, iar materialul uscat il
are deja in posesie.
Clienii cu disponibilitate de a cheltui vor constitui prima tinta, li se vor oferi o imagine
de prestigiu firmei,ct i despre capacitatea de a li se oferii diverse modele.Produsele se
vor produce doar la comanda clientului, astfel incat nu este necesar spatiu pentru
depozitare sau existenta riscului de a se uza. Pentru produsele brute necesare constructiei
de locuinte se va folosii lemn adus direct de la sursa, insa pentru produsele de mobila
lemnul utilizat va fii lemn uscat . Beneficiul firmei va fii faptul ca managerul avand
experienta in domeniu , si fiind locuitor al zonei respective, ultileaza lemnul brut direct de la
sursa, respectiv padure iar lemnul uscat aflandu-se in posesie , anterior acestei firme, el
lucrand in domenii si avand aceste rezerve destul de mari de lemn uscat.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT INGINERIA
SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

Toate acestea vor conduce la formarea unei imagini pozitive despre afacerea firmei,
concretizndu-se n ctigarea unor clieni fideli, dac nu frecventi, dispus s cheltuiasc
pentru ai oferi un serviciu difereniat si la nivelul dorin elor si propriilor a teptari
Piata pe care va intra firma respectiva este destul de echilibrata, insa firma va intra
intr un mod diferit prin creearea unei imagini aparte, care sa atraga clientii si sa devina o
atractie majora.
Promovarea serviciului se va face atat prin reclame publicitare, panouri imformative
cat si prin difuzare radio si pliante specifice .Fiind amplasata in zona de munte,cu regiuni
inca in descoperirie, va fii o atractie pentru aceeia care isi vor construii vile, case si locuinte
in zona specifica de munte.
Produsul oferit nu depinde de sezon, astfel incat produsele mobiliere vor putea fi
acizitionate atat vara cat si iarna, doar lemnul pentru constructii va avea o pondere de
vanzare ridicata vara, in perioada de constructie

FORMA JURIDIC
Forma juridica' SRL' a fost considerata cea mai potrivita din urmatoarele motive:
- raspundere limitata a asociatilor;
- 'capitalul social al firmei este distinct de cel al asociatilor;
- 'formulare simple la constituire;
- 'capital social redus.
Dezavantajul principal prezentat de o astfel de forma juridica: obiect limitat de activitate
nu constituie un impediment pentru scopul propus.

AMPLASARE
Amplasarea sediului firmei se va face in cadrul municipiilor si oraselor importante,
ns atelierele de productie vor fi a ezate in spa iii restrnse in apropiere de pduri pentru
a uura transportul forestier al lemnelor.Initial inainte de extinderea firmei, primul sediu se
afla in municipiul Cimpina judetul Prahova.

PREZENTAREA SOCIETII
MANAGEMENTUL

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT INGINERIA
SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

LEMNDESIGN este o Societate cu Rspundere Limitat al crui patron este i

managerul general al societii. Acesta se va ocupa de toate problemele operaionale,
comerciale i manageriale ale firmei.
Managerul general va fi cel care va adopta deciziile referitoare la activitatea
societii. Deciziile se vor baza aproape n exclusivitate pe experiena i capacitatea
decizional a managerului general.
PERSONALUL
Personalul necesar magazinului este urmtorul:
- Manager: 1
Managerul general al S.C. LEMNDESIGN S.R.L. a absolvit Facultatea de Finane, ASE,
Bucureti i deine o specializare n management (MBA).
- Contabil: 1
Acesta va fi angajat cu contract de colaborare, pe baza experienei i a capacitii
profesionale. Este absolvent al Facultii de Contabilitate, ASE.
- Vnztoare: 2
Cu acestea societatea va ncheia contracte de munc pe perioad nedeterminat. n
vederea angajrii, este necesar ca vnztoarele s aib studii medii, experien n acelai
domeniu de activitate pentru a le putea oferi clienilor informaii care s-i ajute n alegerea
obiectului dorit i o prezen plcut.Ele vor lua comanda clien iilor dupa definitivarea
alegerii.
Inginer:2
Acestia vor prezenta modul de lucru al produselor si vor oferii informa ii despre produse ct
si vor ajuta clienii in definitivarea unor alegeri corespunzatoare dorin elor.Ei vor prezenta
timpul necesar alocat pentru definitivarea produsului si vor anun a clien ii in cazul
ntarzierilor. Ei sunt absolveni ai Facultati de Ingineria Lemnului ,Universitatea
Transilvania din Brasov.
-

- Operator:4
Acestia sunt personalul de munca din cadrul atelierlor de productie. Persoane cu studii
medii si specializare in domeniul lemnos, absolventii ai scolii cu profil forestier.Vor dezvolta
munca de procesare si finisare a produselor lemnoase conform cerin elor clientilor.
- Personal necalificat:
Respectiv angajatii pentru curatenie,care nu au nevoie de studii.
Soferii care realizeaz transportul materialului lemnos si respectiv produsele la destina ia
clieniilor.Acetia au nevoie de permis de conducere categoria C.
De asemenea, firma va colabora cu o agenie de publicitate, care se va ocupa de
promovarea firmei pe pia prin:
- publicitate n ziare i la posturile de radio locale;

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT INGINERIA
SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

pliante.

ECHIPAMENTE
S.C. LEMNDESIGN S.R.L. i propune achiziionarea urmtoarelor echipamente:
computer: 2
telefon:2
fax: 1
cas de marcat: 1
main de calcul: 1
instalaie de aer condiionat:1
sistem de alarm: 1
pliante:5
aparatura necesara pentru atelier
masini:2
MOBILIER
Mobilierul ce urmeaz a fi achiziionat de societatea LEMNDESIGN este urmtorul:
birou: 2
dulapuri pentru depozitarea documentelor firmei: 2
scaune: 15
cas de bani: 2
SPAII
Spaiul necesar desfurrii activitii societii LEMNDESIGN este de 50 mp. Din
aceti 50 mp, 20 mp vor fi utilizai pentru amenajarea unui birou n care s-i desfoare
activitatea managerul i , iar restul de 30 mp pentru actvitatea inginerilor si a vanzatoarelor
care discuta cu clienii
Spaiul va fi nchiriat la parterul unui imobil ntr-o zon circulat a oraului.
Spaiul necesar pentru atelier este de 200mp ,in care sa fie amplasate echipamentele
si aparatura necesara,cat si depozitarea lemnelor .Spa iul va fi realiazat intr o zona
periferica aproape de padure.Spatiu fiin proprietate managerului,deci nu necesita inchiriere
De asemenea este necesar spaiul pentru gararea masinilor de mare tonaj cu care se
va transporta fabricatele din lemn la destinaia clientilor,dar i pentru aducerea de material
lemnos la locul atelierului

PERSONALUL

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT INGINERIA
SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

Managerul general al societii LEMNDESIGN va adopta toate deciziile referitoare la

activitatea societii i se va ocupa de toate problemele operaionale, comerciale i
manageriale ale firmei.
Contabilul, angajat cu contract de colaborare, va asigura contabilitatea firmei
LEMNDESIGN.
Vnztoarele se vor ocupa cu vnzarea propriu-zis a obiectelor i cu ncasarea
banilor de la clieni. De asemenea, vnztoarele trebuie s fie capabile s ofere informaii
clienilor cu privire la obiectele expuse n magazin, informaii care i-ar putea ajuta n
alegerea obiectului dorit, s fac sugestii pertinente clienilor nehotri, i nu n ultimul
rnd s fie politicoase i rbdtoare.
Inginerii vor oferii informatii concrete despre propriet iile produselor, calitate,
capacitate, caliti si sa raspund ntrebarilor clientilor.
Operatorii , muncitori calificatii cu experien in domeniu, vor executa produse
exemplare urmarind comenzile respective
Angajaii societii LEMNDESIGN vor fi stimulai prin acordarea de prime,corespunztor
rezultatelor.
ntre managerul general al societii i personal va exista o deplin colaborare, n
vederea asigurrii unei comunicri necesare desfurrii eficiente a activitilor.

DESCRIEREA PRODUSELOR
S.C.LEMNDESIGN S.R.L comercializeaz o gam variat de obiecte cum ar
fi:scaune,mese,dulapuri,birouri,noptiere,biblioteci,usi,geamuri,pardoseala,orice produs din
lemn,inclusiv modelul prezentat de client.
Produsele oferite de magazin nu sunt produse de lux in general,dar pot si produse
foarte sofisticate conform cerinelor, sunt produse de bun gust i de foarte bun calitate, cu
preuri accesibile care s permit achiziionarea lor i de ctre persoanele ce dispun de un
buget redus.
Firma LEMNDESIGN va ncerca meninerea calitii produselor oferite la nlimea
exigenelor clienilor, asigurarea calitii fiind condiia esenial pentru pstrarea fidelitii
clienilor i atragerea de noi clieni.
De asemenea, firma i propune crearea unui site pe internet (www.lemndesign.ro), site
care va oferi vizitatorilor si virtuali att informaii referitoare la activitatea firmei
LEMNDESIGN, ct i posibilitatea de a achiziiona produsele firmei chiar de acas din faa
calculatorului, cat si comandare produselor sa se poata realiza prin interemediul internetului
Avantajele principale ale produselor comercializate de firma LEMNDESIGN sunt
preurile accesibile, calitatea, caracteristicile speciale ca rezultat al caracterului unicat al
unora dintre acestea, precum i posibilitatea achiziionrii unor obiecte decorative din faa
calculatorului, cat si transportul gratuit la destina ie

INFORMATII FINANCIARE

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT INGINERIA
SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

Valoarea total a afacerii este estimat la 150000 lei, ace ti bani acoperind n
totalitate cheltuielile presupuse de lansarea afacerii, rezervele, costurile cu eventualele
remodelri ale spaiilor pentru desfurarea activit ii si achizi ionarea de echipamente,
publicitate.
Veniturile lunare sunt comparabile cu cele ale celorlalte afaceri din acest domeniu. n
urmtorii ani veniturile realizate de pe urma acestor activit i vor acoperi n totalitate
cheltuielile generate de lansarea afacerii, la sfr itul celui de'a l2 'lea an de activitate
estimndu'se realizarea unor profituri reale.
Evidena contabil va fi asigurat de o persoan cu experien n domeniu i care
trebuie s fie obligatoriu contabil autorizat sau expert contabil.
Analiznd cererea publicului pentru servicii de calitate i pozi ia favorabil a afacerii
dat de noutatea ofertei sale se consider ca punctul critic este posibil de atins doar n
situaii de criz deosebit de dure, doarece oamenii vor aveam intotdeauna nevoie de
obiecte din lemn pentru mobilarea locuintelor, sau pentru constructia de noi case. Aceste
dificulti ar putea s fie generate de situaii nefavorabile ale economiei na ionale, schimbri
brute ale sistemului politic(defavorabi iniiativei particulare, o exagerat politic fiscal),
dar i nepricepere organizatoric . Considernd aceste situa ii ca limit, realizatorii acestui
plan au certitudinea c, nici mcar accidental(august), afacerea nu va activa n pierdere.

CONCLUZII
Din analiza ansamblului informaiilor prezentate decurg urmtoarele concluzii pincipale:
1) Afacerea este fezabil din punct de vedere:
- comercial, ntruct piaa produselor lemnoase este o pia importanta n Romnia si
poate deveni si o firma de comer;
- financiar, deoarece societate LEMNDESIGN dispune din surse proprii de o parte din
resursele financiare necesare nfiinrii;
- uman, deoarece pe piaa muncii exist personalul cu calificarea cerut de nfiinarea
societii;
- managerial, deoarece firma posed un manager serios i competent.
2) Afacerea este profitabil, deoarece firma deine o anumit patida de lemne din
pdurea naionala asta nsemnand faptul ca lucreaza cu lemn brut produs de la sursa
fr costuri suplimentare,ceea ce va duce la obinerea unui anumit profit imediat, dup
care profitul se va amplifica rapid i substanial.
3) Afacerea este credibil, datorit:
- Globalizarea si inovaiile vor duce mereu la cresteri ale cererilor in raportul de
mbuntaire a locuinelor, oamenii vor fii mereu deschisi la noi oferte si oportuni atii de
remobilare .
- Produsele din lemn vor apartine intotdeauna anumitor tranduri, schimbari de mentalit i ,
si vor fii intotdeauna necesare omenirii
- Majoritatea persoanelor doresc produse din lemn natural, datorita rezistentei si nu din
diferite materiale.