UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

TEMA:

AUTOEDUCATIA

PROFESOR COORDONATOR: EPURESCU OLIVIANA

STUDENT:SBRCEA IOANA ALEXANDRA

CUPRINS

ARGUMENTARE TEMA3

CAPITOLUL I
DEFINITII.4
GENERALITATI..6
CLASIFICARE..8

CAPITOLUL II
AUTOEDUCATIA EXISTENTIALA
GENERALITATII..9
CARACTERIZARE..10

CONCLUZII.18
BIBLIOGRAFIE19
2

AUTOEDUCATIA
ARGUMENTARE

Autoeductia este un model de evoluie propie persoanala ct i cultural i resprezinta

una din cele mai importante aspecte ale evoluiei.
n primul rnd , am ales aceast tem doarece m atrage ideea general de a nva n
special ideea de autoinvatare , autoeducaie.
Autoeducaia este n primul rnd o alegere pe care o face fiecare individ pentru a evolua ,
pentru a putea intra ntr -o anumit sfera, pentru a-i putea depi standardele din prezent ,
atingnd standarde mai nalte din toate punctele de vedere, sau doar pentru un anumit domeniu
pe care l dorete.
n al doilea rnd considera c autoeducaie este necesar pentru fiecare persoan .
Fiecare individ are nevoie de schimbare , chiar dac anumite persoane nu i dau seam sau pur i
simplu nu vor s schimbe nimic. Aceast schimbare este necesar pentru orice domeniu , cultural
, social , familiar. Lucrurile care se petrec n viaa de zi cu zi sunt schimbtoare , neateptate , de
accea trebuie s ne adaptm difeirtelor situaii n care suntem pui pentru a putea trece peste
obstacole cu mai puin greutate. ntmplrile neplcute , certurile, problemele ne arat de ca
fapt nu sunt perfecii nici pe departe, de aceea avem nevoie de schimbare , de evoluie , de tot
ceea ce denot personalitate cultura , mod de gndire , mod de acionare.
n al treilea rnd , observm n fiecare clip , c totul se schimb , tehnologia evolueaz
la secund , informatic , tot ceea ce ine de interaciunea dintre persoane , dintre medii i
culturi.Totul se dezolta se upgradeaza de aceea pentru supravieuiri avem nevoie de schimbri ,
de evoluie ,s fim n pas cu noutile.
n concluzie am ales aceast tem pentru c m atrage foarte mult , i sunt multe
informaii de discutat , i susin ideea c cea mai frumoas oper a unui om este el nsui

DEFINIII
AUTOEDUCAIA:

reprezint cutarea direciei personale a nvrii descoperit de fiecare, dar mpreun cu

ceilali, o cutare n care este vorba despre performan, voin i autorealizare

autoeducaia este dimensiunea necesar a unei educaii permanente veritabile . Prin

autoeducaie, educaia devine permanent, creeaz ansa individului s previn alienarea,
s compenseze lipsurile nvrii colare, ale iniierii personale;

1. Ioan Comnescu afirma o definire n sens larg, ntreaga sum a nruririlor formative
(inclusiv instrucia) i n sens restrns, munca individului cu sine nsui n scopul
automodelrii unor capaciti intelectuale, a unor sentimente, atitudini i trsturi de
personalitate
2. Garabet Aslan este primul teoretician romn care a analizat problematica autoeducaiei,
considernd c autoeducaia presupune cel puin trei condiii :
a. cel ce se educ este concomitent educator i educat;
b. aceasta nseamn c o parte a sa (educatorul) trebuie s posede nsuiri superioare celeilalte
pri (educatul)
c. n plus, posed un grad de voin i energie care i permite s completeze i s dezvolte nsuiri
pozitive i s le ndrepte pe cele negative.

3. Un dicionar de pedagogie definete autoeducaia drept activitatea contient,

intenionat, pe care un individ o desfoar pentru formarea sau desvrirea propriei
persoane ca i educaia, autoeducaia se refer la toate aspectele dezvoltrii
personalitii: fizic, intelectual, afectiv, moral, estetic, profesional etc.; diferena dintre
educaie i autoeducaie nu este dat de scop, metode etc., ci n primul rnd de poziia
4

subiectului n raport cu obiectul () la autoeducaie subiectul este i obiectul educaiei,

aplicndu-i lui nsui aceste influene () ntr-un anumit fel, orice educaie are ca scop
autoeducaia
4. Paul Popescu Neveanu definete autoeducaia ca procesul de formare a propriei
personaliti i conduite conform unor modele i cerine i n baza unor eforturi
personale. n autoeducaie cel n cauz este n acelai timp subiect i obiect al educaiei

5. Sorin Cristea consider c autoeducaia reprezint o direcie de evoluie a activitii de

formare-dezvoltare a personalitii umane care implic transformarea obiectului
educaiei n subiect al educaiei, capabil de autoevaluare i de autoproiectare
pedagogic; raportul educaie autoeducaie construiete practic un nou echilibru ntre
factorii externi i factorii interni ai activitii de formare dezvoltare a personalitii,
factori situai pe o linie de evoluie ascendent
6. Gh. Stanciu consider c: autoeducaia, ca i educaia este o aciune intenionat,
organizat, de lung durat, prin care subiectul urmrete dezvotarea potenelor native
i formarea sa potrivit idealului de om, ideal promovat de societatea n care triieste

GENERALITATI

Ideea necesitii de a nva n permanen, de autoinstruire i autoeducare este

confirmat din cele mai vechi timpuri, fiind ntlnit nc din antichitate la greci i romani, iar
mai trziu scris n Coran de ctre arabi ca obligaie religioas. Proverbele populare,
precum ,,Omul toat viaa nva, maximele latineti:,,Ne discere cessa(,,Nu nceta s nvei)
ori cugetrile celebre: ,,Tota vita schola est.,ntreaga via este o coal(J.A.Comenius) atest
universalitatea i existena milenar a conceptului.
Cuvntul ,,autoeducaie, provenit din grecescul ,,autos(,,nsui) i latinescul
,,educatio(,,educaie) este o activitate pe care orice individ o desfoar contient pentru
formarea sau desvrirea propriei persoane. El este att subiect ct i obiect al educaiei, asupra
lui aplicandu-se toate influenele. Autoeducaia presupune autocunoatere, autostpnire,
autoconducere.
A nva s nvei i a dori s te perfecionezi continuu sunt cerine ale educaiei
permanente, prin care omul contemporan nva s fie el nsui, receptiv la schimbri, capabil s
le anticipeze i s se adapteze la ele, oferindu-se ca participant la progresul social prin autonomia
sa intelectual i moral -civic.
Pentru secolul nostru, instruirea continu i implicit autoinstruirea au devenit cerine
fundamentale ale societii, determinate de creterea exponenial a informaiilor i de uzura
accelerat a acestora, de mobilitatea profesiilor, de progresele extraordinare ale tiinei, tehnicii,
tehnologiei i mijloacelor de informaie, de dinamismul vieii economice i sociale, de
democratizarea nvmntului, de creterea nivelului de aspiraie spre cultur i educaie, de
folosirea ct mai plcut i util a timpului liber.
Omul care dorete s se autoeduce permanent, i formeaz personalitatea echilibrat,
poate identifica i folosi sursele de informaie, particip la dezvoltarea societii i la educarea
celorlali membri ai colectivitii din care face parte.Nicolae Iorga susinea c: ,,nvat e omul
care se nva necontenit pe sine i nva necontenit pe alii.

n acest scop, coala este o etap iniial a educaiei permanente. Ea trebuie s pun
accent pe folosirea pe scar larg a metodelor activ participative, pe tehnicile de nvare
eficient, pe folosirea unui stil didactic integrat, pe creterea efortului de nvare al elevilor i pe
formarea capacitii de autoevaluare, insistnd asupra acinilor prin care omul se autoeduc.
Autoeducaia devine posibil la vrsta adolescenei, deoarece tnrul i proiecteaz n
viitor propria persoan, formndu-i idealul n via. El mediteaz asupra celor nvate i
dispunnd de un mod propriu de apreciere a valorilor socio-culturale, le interiorizeaz,
participnd astfel la propria sa formare i dezvoltare. n acelai timp autoeducaia favorizeaz
asimilarea influenelor venite din afar prin educaie, iar pe de alt parte se integreaz n educaia
permanent sporindu-i eficiena.
Ca urmare, n coal trebuie s se transmit elevilor bazele i metodele autoformrii. Un
adevrat proces de educaie trebuie s serveasc, s pregteasc, s stimuleze autoeducaia,
aceasta fiind socotit ca un nalt nivel de dezvoltare a copilului sau individului.
Orice aciune contient, ndreptat spre perfecionarea comportamentului, este un act de
autoeducaie. n msura n care o persoan are o concepie mai bine(clar) conturat despre lume
i via, o atitudine personal fa de sistemul social de valori, un ideal propriu, n aceeai
msur este capabil s-i aplice un program raional de autoeducaie.
Ea este ntr-un anumit sens i un indiciu al rezultatului instruirii.
Actul educativ i cel autoeducativ sunt cluzite de scop, n primul caz acesta fiind
stabilit de societate, iar n al doilea caz este stabilit de subiectul nsui, n acord ns cu cerinele
sociale. El este aici mai accentuat fiind n conformitate cu nzuinele, aspiraiile i concepia
proprie despre via.
Omul se cunoate pe sine n mod mijlocit, prin intermediul actelor sale de conduit, al
prestaiilor personale, al relaiilor sale cu alii.
Marx spunea: ,,Deoarece nu vine pe lume cu o oglind n mn, omul se oglindete mai
nti n alt om. El va ajunge la autocunoatere, raportndu-se i comparndu-se necontenit cu
alii.

CLASIFICARE

Phillipe Carr identific mai multe forme ale autoeducaiei

a. autoeducaia integral, care se aseamn cu autodidactica i care
presupune nvarea pe cont propriu, nvarea n afara oricrei legturi cu
instituiile i agenii educativi formali;
b. autoeducaia existenial, un proces care pune accent pe poziionarea
valoric, pe conceptul de a nva s fii i a-i construi viaa;
c. autoformarea educaional care faciliteaz dobndirea de cunotine
individuale n cadrul unei instituii cu specific educativ;
d. autoeducaia social care se refer la toate cunotinele obinute prin
participarea la grupuri sociale (schimburi de cunotine);
e. autoeducaia cognitiv care se intereseaz de mecanismele
psihologice puse n joc de ctre subiect n timpul nvrii individuale; n
acest cadru, noiunea central de direcie a nvrii presupune un proces
mental dirijat n mod intenionat, sprijinit de comportamente de identificare
i de cercetare a informaiei.

AUTOEDUCATIA EXISTENTIALA

Autoeducatia existentiala

presupune:

educatia prin sine insusui

dialog vertical si orizontal
interiorizarea cerintelor externe
constiinta de sine
capacitatea de autoproiectare in viitor
preocupari de automodelare
nivel superior de competenta
relaizarea autoperfectionarii

Metodele si procedeele de precizare a continutului autoeducatiei sunt :

programul autoeducatiei
regulile personale
deviza
jurnalul intim

Metode de autostimulare a preocuparilor de autoeducatie :

autoconvingerea
autocomanda
autoaprecierea
autosugestia
comunicativitatea
exemplul
jocul
autoexersarea

CARACTERISTICI

Autoeducaia apare n fomulri tautologice, de tipul autoeducaie autentic,presupunnd

urmtoarele note caracteristice: scop contient formulat, autoangajare, efortul pentru
perfecionarea propriei personaliti, constituirea unui program de autoeducaie
Andrei Barna identific o serie de caracteristici ale autoeducaiei:
caracterul subiectiv, reprezentnd un produs al educaiei superior proiectat,
organizat,coordonat, (auto)perfecionat;
caracterul autoreglator, reprezentnd saltul funional de la conexiunea invers extern
(subiect -obiect) la conexiunea invers intern (subiect - subiect);
caracterul corelativ, reprezentnd legtura structural existent ntre autoinstruire
autoinstruire permanent autoeducaie autoeducaie permanent;
caracterul procesual, reprezentnd linia de continuitate dintre etapa autoeducaiei
poteniale i etapa autoeducaiei reale, posibil dup dobndirea contiinei de sine, n
jurul vrstei de 16 ani.
Fiecare persoan este unic n felul ei.Comportamentul ei este unic.Stim cu totii ca
suntem unicati, dar ne gandim oare ca odat ajuni la maturitate, avand convingeri i valori
personale, daca acestea sunt oare cele bune?sunt ele cele care ne trebuiesc i ne folosesc?sunt
ele cele care ne ridic?
Raspunsul e in fiecare din noi si e de ajuns sa ne uitam atent in oglinda ca sa stim daca
mergem pe drumul drept si luminos sau ocolim prin intuneric.Dar in afara de oglinda numai prin
autoeducaie putem afla dac ni s-a format o contiina adnc i o conduit moral.De aceea,eu
cred c autoeducaia este absolut necesar n formarea noastr ca indivizi care gndim i
acionam n spiritul moral si civic.
Autoeducatia trebuie s nceap de la o vrst ct mai fraged indiferent de educaia
primit de la prini sau de la coal, dar asta nu nseamn c nu o poi face i la 50 ani.Ea este
oricnd binevenit, pentru c oricnd este necesar.
Autoeducaia este aceea care ne face s devenim mai ateni la comportamentul i faptele
noastre, mai contieni la ceea ce se ntmpl cu noi i in jurul nostru.

10

Ea este altceva fa de educaia primar, este ceva n plus fa de educaia primit de la

scoal sau prini, deci dac este ceva n plus nseamn c te ndrum spre un nivel mai evoluat
de percepie a lucrurilor, i n acest fel vei fi mai matur i vei face fa situaiilor cu mai mult
intelepciune.
Autoeducaia nseamn s ajungi cu timpul s poi s te cunoti mai bine i s-i dezvoli
puterile ce zac in tine, asta spre folosul tu dar i a celor din jurul tu.
Ca s poi s te autoeduci trebuie s iubeti adevrul , cinstea i s-i asumi tot timpul
responsabilitatea chiar dac i-e fric sa faci asta, pentru c atunci cnd i asumi
responsabilitatea dai n primul rnd dovad de maturitate i seriozitate dar eti i propriul tu
stpn.
Odat cu responsabilitatea vine i libertatea luntric.Trebuie s alegi dac vrei s fi liber
sau vrei s fi sclav.Trebuie s ncerci s desfaci lactul lanurilor carei strng mintea i s fi un
om liber, ca s poi s fi tu nsui, pentru ca in momentul n care eti tu insui i eti mpacat cu
tine, eti fericit.
Unul dintre primii pai pe care trebuie s-i faci n spre autoeducare i autocunoatere, n
afar de acceptarea adevrului i al responsabilitaii, este s fi contient de ceea ce simi i s-ti
poi controla emoiile.Trebuie s tii s faci diferena dintre sentimente i resentimente, s-i
controlezi frustrrile, i s-i stpneti mnia.
Far s faci asta, nu vei putea avea sentimente pozitive fat de tine insuti, nu te vei putea
respecta, i ntr-un final nu numai c nu te vei putea autoeduca i autocunote, dar poi s ajungi
chiar sa te ndobitoceti singur.
Ca s fi mai responsabil trebuie s-i utilizezi emoiile n mod educativ-productiv, s fii
n stare s te concentrezi asupra unui lucru i s-i meni atenia asupra lui, dar trebuie s fi n
stare s vezi lucrurile i din perspectiva celui din faa ta, s invei, s asculi i s fi mai sensibil
la dorinele si sentimentele celorlali.

11

Totui, n viaa, pentru a-i mbunataii relaiile cu ceilali trebuie s fii i o persoan drgut,
s tii s te faci placut pentru c altfel vei fi respins la orice pas.S nu inelegi acum c trebuie s
fi fals.NU! Trebuie s fi doar mai bun , peste medie, i ca s ajungi asa, trebuie s fii:
- receptiv la informaii
- nelegator i cooperant
- asertiv, deschis
- mai prietenos
- implicat mai mult decat alii
- atent i politicos
- prosocial i s te integrezi armonios n grup
- bogat n cunoatine generale
- manierat si cu bun sim n orice situaie
Aceste abilitai trebuiesc dezvoltate tot timpul.
Nu te culca niciodat pe-o ureche i ce este foarte important i trebuie s reti, este s nu tratezi pe
nimeni de sus crezandu-te din start mai destept.
O sa-ti spun un banc ce ti va servi drept exemplu :
Un student se duce la cantina facultaii i singurul loc liber era lang un profesor. Neavnd
unde sa ia loc in alta parte , se aseaza acolo. Profesorul puin indignat i spune studentului:
- Porcul nu-i este prieten porumbelului. Studentul se uita la profesor i i rspunde:
- Bine, atunci eu am zburat.

12

Enervat la culme , la examen , profesorul i pune studentului cele mai grele ntrebri , dar
acesta rspunde la toate.
n cele din urm , profesorul l ntreab:
- Vezi pe drum un sac plin cu minte si unul cu bani. Pe care l iei?
- Pe cel cu bani rspunde studentul.
- Eu l-a lua pe cel cu minte, spuse profesorul.
-Elevul: Fiecare cu ce n-are
Profesorul , furios de-a dreptul, i scrie pe lucrarea elevului : BOU.
Studentul i ia lucrarea , citete ce a scris profesorul merge la el i i spune:
- Domnule profesor , v-ai semnat , dar nu ai trecut nota!!
Concluzia :
Nu conteaz cine eti.ntotdeauna se va gasi altul mai detept ca tine.Asa c de ce s riti s fi
pus n situaii jenibile care vor demonstra ca esti prost?
Comportamentul este ceea ce te definete n societate i de aceea el trebuie s fie exemplar.
Prestana ta conteaz extraordinar de mult, ncepnd cu inuta, continuand cu
comportamentul tau i terminand cu atitudinea ta.
Atitudinea este ceea ce transmii altora i aceasta determin prima impresie pe care i-o
fac ceilali despre tine.Conteaz foarte mult atitudinea pentru c ea ine de conduita moral si la
rndul ei, conduita moral este practic activarea contiinei n fapte i actiuni.
Fiecare om este potential dotat pentru a utiliza instrumentele autoeducaiei i
autocunoaterii.

13

i autoeducaia i autocunoaterea sunt ca un foc aprins n intunericul din noi, al carei

lumin trebuie s lumineze n interior pentru a radia i n exterior.
Pentru a ajunge s te formezi, increderea in propria persoana nu trebuie sa lipseasc
nicicand dar trebuie sa ti cont ca ea se cstiga foarte greu, cu multa perseverenta, curaj si mult
mai greu dect ncrederea pe care o poti avea n ceilalti.
Daca te-ai nascut cu incredere in tine, trebuie sa te bucuri, pentru ca esti un
norocos.Altora le trebuie o viata ntreaga pentru a deveni stapni pe propria persoana dar sunt si
altii care nu ajung niciodata.
Totul depinde de educatie, de mediul n care ai crescut, de felul n care stii sa-ti cultivi
respectul de sine, dar cel mai mult depide de atentia si autoeducatia pe care ti le acorzi.
Schimbarea porneste numai de la tine.Tu trebuie sa faci primul pas pentru a schimba ceva
cu adevarat.Schimba-te pe tine pentru a putea avea puterea de a schimba si altceva.
Niste pasi simpli pentru a incepe schimbarea sunt urmatorii :
1.Alege intotdeauna calea de mijloc
Cum in Univers totul se afla in echilibru, asa si tu trebuie sa adopti starea de mijloc
care-ti va oferi echlibrul personal.
Daca nu preferi calea de mijloc nu te poti numi altfel decat extremist, si atunci vei pendula
mereu intre alb si negru, fara sa-ti dai seama ca pot exista si nuante .
2.Afirma-te !
Pentru a avea ncredere n tine, trebuie n primul rnd sa nu accepti oricum parerile
celorlalti.Trebuie sa ai propriile opinii, de care nu trebuie sa te temi sau sa-ti fie rusine ca altii nu
le vor accepta.

14

Exprima-ti punctul de vedere in orice situatie si nu ti nega niciodata felul tau de a fi, orict
de diferit/a pari fata de ceilalti.Fiecare are dreptul sa actioneze asa cum gandeste (cu urmarile si
consecintele de rigoare evident).
Nu sta in umbra parintilor indiferent cine ar fi ei.Cauta sa iesi din cercul pe care ti-l creaza
ei voit sau nu.Fa ce simti si crezi tu ca e ma bine pentru tine, NU neaparat ce trebuie,ci ce vrei si
crezi ca te implineste.Creaza-ti propriul drum in viata ca sa nu ai mai tarziu regrete ca ai fi putut
ajunge sau face alceva si nu ai putut din cauza altora.
3. Exprima-ti maretia prin exigenta si originalitate
Actorul irlandez Peter Otoole zicea :
Nu voi fi un om obisnuit, pentru ca am dreptul sa fiu extraordinar
Cu totii avem puterea de a deveni ceea ce visam.Daca visezi ca esti extraordinar, atunci intro buna zi, vei ajunge asa.Totul tine de cat de aprinsa este dorinta din tine.
Fii asa cum esti n toate relatiile pe care le ai cu ceilalti si nu ncerca sa fi fals/a doar de
dragul de a fi pe placul lor.Indrazneste de fiecare data sa spui ce simti si ce vrei.
Nu ncerca sa copiezi pe nimeni (idoli,vedete), fi original/a pentru ca fiecare om este
unic in felul sau, asa ca tu de ce n-ai putea avea propriul fel de a fi si mod de a te comporta?de ce
ai prefera sa fi o copie cand tu esti un original?!!!
Cauta sa deti lucruri diferite de ale altora, si poti incepe prin a avea propriul stil de
imbracaminte de exemplu.Cumpara-ti haine care ti plac fara sa ti cont de tendinte sau moda si
decoreaza-ti casa in asa fel incat sa te simti in largul tau.
Nu tine cont de cum au altii aranjate locuintele lor pentru ca acasa nu este un loc anume, acasa
este locul unde te simti ca acasa, locul unde simti ca aparti.
4. Fixeaza-ti obiective!

15

Ca sa ajngi sa faci lucruri mari mai intai trebuie sa le faci pe cele mici.La inceput esti mic si
apoi invatand si crescand, devi mare.
Ca sa poti intelege macrouniversul, trebuie mai intai sa cunosti microuniversul.adica daca
vrei sa-i intelegi pe ceilalti, mai intai trebuie sa te intelegi pe tine.Asa e mersul.Pentru asta este
nevoie sa ti cunosti puterile si sa ti fixezi obiective clare si reale care pot fi realizabile.Odata cu
trecerea timpului, mareste-le dificultatea, apoi analizeaza-ti greselile si nvata ce schimbari sa
faci pentru a trece la urmatorul obiectiv.
Orice vis poate fi transpus in viata de catre cei care sunt destul de puternici pentru a crede in
el.
Alphonse Karr
5.Gandeste pozitiv renuntand la NU!

Autosugestia influenteaza foarte mult ncrederea n sine. Enunturi spuse in mintea ta, gen :
Voi reusi orice imi propun!sau Voi trece cu bine peste orice problema!, au un efect miraculos
si te vor ajuta sa nfrunti situatiile neprevazute.Cand vine vorba de incredere, nimic nu este mai
important decat sa crezi n puterea proprie de a trece peste tot si de a rezolva orice.Incearca
treptat sa fii mai deschis si mai receptiv la informatiile noi si elimina din mintea ta gandurile rele
ca sa faci loc pentru cele bune, pentru ca orice este frumos si bun din ganduri pozitive este facut,
nu din ganduri negative.
Pastreaza-ti gandurile pozitive, pentru ca aceste ganduri vor devenii cuvinte.
Pastreaza-ti vorbele pozitive, pentru ca aceste vorbe se pot transforma in actiuni.
Pastreaza-ti actiunile pozitive, pentrru ca aceste actiuni pot deveni obiceiuri.
Pastreaza-ti obiceiurile pozitive, pentru ca acestea pot deveni modul tau de a trai.
Pastreaza-ti modul de viata pozitiv, pentru ca acest mod de viata poate deveni destinul tau.
Mahatma Gandhi
6. nfrunta-ti dificultatile prin intelegerea lor
16

Daca nu esti dispus sa intelegi situatia in care te afli, nu poti sa o accepti, si daca nu o
accepti, nu vei putea sa o intelegi ca s-o poti rezolva.
NU-ti fie frica! si NU ocoli situatiile dificile! Mai bine nfrunta-le direct ca sa poti trece definitiv
peste ele si sa poti merge mai departe.Cand te intalnesti cu o situatie grea:
-primul pas este sa te deconecteazi de la celelalte griji si probleme mai mici,
-pasul doi este sa fi foarte atent si sa te concentrezi la ce se intampla cu tine in acel moment.In
acest fel vei receptiona in totalitate informatiile problemei cu care te confrunti si doar asa vei
putea trece la :
-pasul trei si final, in a analiza corect situatia si gasi rezolvarea.
In felul acesta vei invata sa treci peste loviturile si greutatile de azi, dar vei putea sa te si
pregatesti pentru cele ce vor urma (si sigur vor urma).
Indiferent ce-ai facut in trecut, lupta in prezent si nu renunta la viitor.
Succes.

CONCLUZII

AUTOEDUCATIA
Prin autoeducatie omul dobandeste constiinta identitatii de sine. Se cauta pesine, se
cunoaste, se identifica si se evalueaza. Prin autoeducatie individul semodeleaza pe sine in plan
17

cognitiv, afectiv, volitiv, atitudinal, se construieste pe sinedezvoltansu-si calitatile si corectandusi defectele

Autoeducatia este definita ca fiind activitatea fiintei umane desfasurata in scopul
perfectionarii propriei personalitati
Factorii care orienteaza, dau caracterul si eficienta autoeducatiei sunt reprezentati
de :nivelul de dezvoltare a constiintei de sine, calitatile volitive necesare pentru finalizarea
actiunilor propuse, natura si complexitatea obiectivelor si scopurilor propuse, metodele si
procedeele folosite.
Educatia realizata in familie si scoala, constituie temelia pe care indiviul isi ,,cladeste
propria personalitate.Fiinta umana nu este un produs ,, inert , accesibil modelarii prin educatie ;
ea este rezultatul propriei sale vointe, a devenirii ulterioare prin autoeducatie.
Din acest considerent , pregatirea pentru autoeducatie, trebuie realizata prin intreg procesul
de educatie. Astfel se formeaza calitatile volitive si cele moral caracteriale, indispensabile in
autoeducatie.
O educatie de calitate, pertinenta valorilor actuale, precede autoeducatia, oferind elevilor
directia devenirii, formandu-le priceperi si deprinderi necesare unui comportament independent
le cultiva increderea in sine.
Cu alte cuvinte, problema principala a educatiei, ramane nu atat continutul , cat modul de a
provoca setea copilului pentru cunoastere, dinamizarea si constientizarea propriei deveniri.

BIBLIOGRAFIE
1.
2.
3.
4.

Suport de curs
Suport de seminar
Autocontrolul prin sugestie constienta Emile Coue
http://bogdan-chirea.blogspot.ro/2011/06/despreautoeducatie.html
18

5. http://www.slideshare.net/EVA1127/educaia-i-autoeducaia
6. http://andypascali.wordpress.com/2011/10/03/autoeducatiasi-cunoasterea-de-sine/

19