Industria din Nord-Vestul Romaniei

Cele mai importante orase sunt Cluj-Napoca, Baia-Mare, Oradea, Zalau, Satu-Mare si Bistrita - acestea fiind atat poli
regionali de dezvoltare economica, cat si orase cu un patrimoniu cultural si istoric deosebit. La nivelul Regiunii exista sau sunt
propuse ca si proiecte 2 zone metropolitane, respectiv zona metropolitana Cluj si zona metropolitana Oradea, aceste orase fiind
si poli de dezvoltare regionali. In urma analizei optiunilor strategice de dezvoltare, Regiunea a optat pentru un model de
dezvoltare policentrica (o politica de dezvoltare sustinuta de o retea de localitati care au rol de poli de dezvoltare), cu accent pe
crestere economica prin specializarea functionala a teritoriului. In ceea ce priveste dezvoltarea policentrica a aparut necesitatea
consolidarii potentialului de antrenare al municipiilor resedinte de judet (Baia Mare, Bistrita, Cluj, Oradea, Satu Mare, Zalau),
precum si necesitatea consolidarii si/sau cresterii potentialului de antrenare a unui minim de alte noua orase, care la sfarsitul
perioadei de programare (2007-2013) sa fie clasificate pe un rang superior celui actual. Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest
(Transilvania de Nord) este, dupa Bucuresti-Ilfov, cea mai atractiva din punct de vedere economic, dintre regiunile de dezvoltare
ale Romaniei. Faptul se datoreaza pietei muncii si salariilor, investitiilor straine, dar si mediului privat si concurentei de piata ca
si intrarilor de tehnologii moderne. Relevant este faptul ca sectorul de servicii a ajuns sa ocupe o pondere mare din totalul
economiei regionale, de aproape 50%, avand ca si ramuri semnificative comertul si turismul. Economia Regiunii este in plina
dezvoltare, cu o crestere economica dinamica in ultimii ani in sectoare ca si constructiile, industria de textile, industria de masini
si echipamente. Sunt reprezentate aici aproape toate ramurile industriale si un numar tot mai important de firme straine majore,
unele dintre ele localizate in parcurile industriale din regiune - Tetarom Cluj, Bors, Jibou, Satu-Mare.

Veritabile motoare ale cresterii economiei regionale intreprinderile mici si mijlocii sunt in jur de 90.000 in 2006, peste 15%
din numarul total de intreprinderi inregistrate in Romania. Infrastructura suport pentru afaceri se dezvolta in Regiune in special
sub forma parcurilor industriale publice si private-Cluj-Napoca, Jibou, Satu-Mare, Bors.

Reeaua de localiti a Regiunii Nord-Vest cuprinde 42 de orae i 1.802 de sate grupate n 402 de comune. Dintre orae,
4 au o populaie de peste 100.000 locuitori (Cluj-Napoca 310,194 locuitori, Oradea 206.223, Baia Mare 140,937 i Satu

Mare 115,197), 9 ntre 20-100.000 locuitori i 29 de sub 20.000 de locuitori. Teritorial, oraele sunt concentrate n special n
judeele Maramure (13), Bihor (10 orae) i Cluj (6), celorlalte trei judee revenindu-le doar cte 5 (Satu Mare), respectiv 4
orae.

Pe ansamblul regiunii, infrastructura de transport, mediu i energetic este mai bine dezvoltat comparativ cu alte regiuni,
dar lipsa investiiilor timp de decenii a adus diferitele tipuri de infrastructur ntr-o situaie precar. Aezat la intersecia axelor
de comunicare nord-sud i est-vest, regiunea dispune de o reea de drumuri destul de dens (34,7 km/100 km2 ). Corelat cu
nivelul general de dezvoltare economic, judeele Maramure (25,0 km/100 km2 ), Bistria-Nsud (28,1 km/100 km2 ), au cele
mai reduse reele de drumuri publice prin raportare la suprafa. Utiliti publice La nivelul Regiunii Nord-Vest se remarc
discrepane ntre judee n ceea ce privete situaia alimentrii cu energie electric. Mai exist nc sate, ctune sau gospodrii
izolate neelectrificate, concentrate mai ales n zona Munilor Apuseni i n zona montan din nord. Grave disfuncionaliti n
alimentarea cu energie electric se nregistreaz n jud. Maramure, att n mediul rural ct i n mediul urban (Sighetu
Marmaiei, Bora, Seini, Trgu Lpu i Vieul de Sus), precum i n jud. Bistria Nsud i ntr-o anumit msur chiar i n
judeele Satu Mare i Cluj (Satu Mare, Negreti-Oa, Tnad, etc.).

Infrastructura educaional este reprezentat de 819 de coli, 209 licee i 12 coli profesionale i de ucenici, caracterizate
de necesitatea accenturii procesului de reconversie i adaptare a acestora la cerinele actuale ale pieei forei de munc, n
condiiile n care existena unei fore de munc calificate constituie o condiie de baz pentru atragerea investiiilor i n special a
celor strine. Sntate n Regiunea Nord-Vest exist 61 de spitale, iar numrul mediu de consultri medicale pe locuitor era n
2004 de 4,8. Cel mai bine situate sunt judee Cluj, Bihor i Maramure, cu 23, 15 respectiv 9 spitale. Sperana de via la
natere este de 71 de ani, cea mai frecvent cauz a mortalitii fiind bolile sistemului circulator 773,4 decese la 100.000 de
locuitori (2004). Pentru ca aceste infrastructuri s asigure o asisten medical performant este necesar asigurarea acestora
cu cadre specializate, dar i ntreinerea edilitar i dotarea tehnicoedilitar adecvat a acestora. Servicii sociale Trei din cele 6
judee ale regiunii (Bihor, Slaj i Cluj) nu au instituii de ngrijire la domiciliu. Au fost identificate mai multe cldiri care necesit
reabilitare i modernizare pentru diferite tipuri de beneficiari. Copii sunt protejai n instituii de tip familial (63,51%) sau
rezidenial (36,49%). La sfritul anului 2004, erau 8.298 de copii cu dizabiliti, dintre care doar 355 beneficiau de servicii de
asisten social. Regiunea Nord-Vest, deine un potenial de dezvoltare variat i difereniat teritorial. Astfel, de la oraele mari
ale regiunii (Cluj-Napoca, Oradea, etc), pn la cele mai izolate zone, pot fi identificate resurse locale pe baza crora s se
poat realiza dezvoltarea durabil a acestora. Dac n marile centre urbane exist o multitudine de resurse i oportuniti de
dezvoltare, n zonele izolate, pe lng efectele negative presupuse de acest statut, exist i un aspect pozitiv, reprezentat de
conservarea culturii populare i a tradiiilor, care poate fi valorificat turistic. De altfel, regiunea are un potenial turistic apreciabil:
vestigii arheologice, rezervaii naturale, lacuri glaciare i de acumulare, numeroase peteri, staiuni balneo-climaterice, condiii
favorabile practicrii turismului montan, de agrement i odihn. Exist, de asemenea, mai multe zone etnofolclorice care au
permis dezvoltarea agro-turismului n Maramure, Cluj i Bihor. Prin apropierea de Europa Central, relief de mare originalitate
(peteri, defilee, etc.), clim favorabil, nlimi reduse (cca. 1800 m), Munii Apuseni au ansa de a deveni o atracie pentru

turismul

de

drumeie,

ai

crui

practicani

caut

condiii

de

cazare

simple

medii

ct

mai

naturale.

n anul 2003, producia industriei uoare a realizat 3% din Produsul Intern Brut i 9,8% din volumul total
al produciei industriale, iar 84% din producia industriei uoare a fost exportat, fa de 26% n anul
1989. Ponderea la export a industriei uoare reprezenta 34,5%, din care cea a industriei textile era de
25%.Valoarea exporturilor din industria uoar a fost de 5,3 miliarde de euro n 2003. Fa de 1989, fora
de munc angajat n industria uoar s-a redus la jumtate, de la 800.00 de persoane la 450.000 n
2003. La nivelul anului 2003 activau n industria uoar aproape 9.000 de ntreprinderi, din care peste
5.000 n domeniul confeciilor. n anul 2008, numrul de angajai din industria lemnului era de 150.000.
Industria texitl
n anul 2007, numrul angajailor din industria textil era de 342.000, ajungnd n anul 2008 la 312.000.

Octombrie 2012 - Numrul angajailor din industria textile-pielrie este de 220.200. Cei mai muli salariai

sunt n sectorul articolelor de mbrcminte, respectiv 141.200. "n anii anii '90 erau 900.000 de angajai,
cu mai puine companii, ns firme foarte mari. S-au nchis companiile mari, iar n 2004 am ajuns la
450.000 de angajai. S-au njumtit, dar a crescut numrul de companii, pentru c au aprut microntreprinderile. Vrful n ceea ce privete numrul companiilor din aceast industrie s-a atins n 2004,
cnd activau circa 11.000.