1.Eficienta strategiei de tintire a agregatelor monetare in Romania.Stabilitatea cererii de bani.

MV=PYln M+ln V=ln P+ ln Y

%M+%V=%P+%YLn X% X
Obiectiv intermediar un agregat monetar(M2 in Romania),bazandu-se pe relatia ca pe termen
lung rata de crestere a preturilor -este determinata de rata de crestere a ofertei de bani-marele avantaj
al acestei strategii consta in faptul ca politica monetara poate manageria atat socurile dinspre oferta
cat si cele dinspre cerere,inflatia interna sau importata.
Dezavantajul strategiei consta in alegerea agregatului monetar si existenta unei relatii foarte
stabile intre cresterea agregatului monetar si cresterea preturilor.
Oferta de bani poate fi controlata doar in masura in care cererea de bani este stabila.
CB=f(y,r,x)
y-masoara nivelul activitatii economice dintr-o economie(PIB)
r-vector ce masoara costul de oportunitate al detinerii de bani
x-vector ce masoara gradul in care pop alege in fct de rata de inflatie si deprecierea cursului de schimb
sa faca alte investitii in afara celor fundamentale.
Cererea de bani reprezinta alegerea la un moment dat pe care o face pop intre activele
financiare,reale sau valutare.
Coef ce masoara elasticitatea factorilor luati in considerare trebuie sa fie stabili;
In Romania,cererea de bani nu a fost stabila datorita instabilitatii factorilor de care
depinde(PIB,CS-au fost volatile)=>oferta de moneda M2 nu a putut fi controlata,motiv pt care s-a
renuntat la strategia de tintire a agregatelor monetare;
8.Determinarea limitei de intrare in incapacitatea de plata a unei economii.Analiza cu ajutorul
curbei in S.
d(r-x)-necesar net deoarece o parte este acoperita din datorie
Relatia dintre capacitatea de a genera surplus primar al unei economii(pb)si necesarul net de
finantare( d(r-x)) este descrisa cu ajutorul curbei in S.
Curba in S ne arata punctul in care o ec ar trebui sa se opreasca sa nu se mai imprumute d*,pct
in care ec intra in insolventa(intre d* si d1) si punctul in care o ec intra in incapacitate de plata(d1).
Atunci cand pb<d(r-x)=>curba in S este foarte elastica ceea ce inseamna ca orice crestere a datoriei in
intervalul(0,d*) va determina o necesitate de economisire bugetara mai mica decat cresterea datoriei.
Pb=d(r-x)=> in acest punct existenta economiei genereaza surplus bugetar primar suficient a.i
sa acopere intreg necesarul net de finantare.Corespunzator pct E,vor avea un nivel al datoriei d*
considerat nivelul sustenabil al datoriei publice la care economia este stabilizata.
Pb>d(r-x)=>curba in S este foarte inelastica;asta inseamna ca orice crestere a datoriei peste
nivelul d* genereaza o necesitate de a genera surplus primar mult mai mare decat cresterea datoriei.
Punctul A este pct de maxim al capacitatii economiei de a economisii.Dincolo de acest
punct,capacitatea de economie bugetara scade motivul pt care dincolo de acest punct necesarul net de
finantare creste foarte mult datorita primei de risc atasata de investitorii economiei respective.
2.Eficienta strategiei de tintire a inflatiei in Romania
Pana in anul 2005,BNR a ales strategia de tintire a agregatelor monetare(monetary targeting)
iar din 2005 a ales strategia de tintire a inflatiei(inflation targeting).
Exista 3 categorii mari de strategie de politica monetare:
Strategia de tintire a agregatelor monetare(principalul avantaj consta in managerierea inflatiei
indifferent de destinatia socurilor ce pot afecta economia);
Strategia de tintire a cursului de schimb(presupune existent unui regim de curs de schimb fix);
Strategia de tintire directa a inflatiei;
In Romania,strategia de tintire a cursului de schimb nu a putut fi adoptat in special din cauza
volatilitatii foarte mari a ratei inflatiei care a condus la un diferential de dobanda ridicat,facea
imposibil de realizat pe termen mediu sau lung al unui curs de schimb fix.
Strategia de tintire directa a inflatiei este aleasa de obicei atunci cand celelalte 2 strategii nu sunt
posibile;sunt alese ca variante alternative.

Spre deosebire de primele 2 strategii de politica monetara,strategia de tintire a inflatiei nu

presupune alegerea unei tinte intermediare nominale(M2,CS) ci se bazeaza pe modificarea decalajului
de productie(output gap(deviatia PIB));
Instabilitatea cererii de bani a reprezentat motivul pt care strategia de tintire a agregatelor
monetare a fost abandonata de aproape toate bancile centrale.
Cererea de bani presupune alegerea intre :
-active monetare-dobanda pasiva pt clientii nebancari;
-activele financiare-dobanda titlurilor de stat;
-active reale-inflatia asteptata si deprecierea asteptata a cursului de schimb si PIB-ul;
Inainte de adoptarea strategiilor de tintire directa a inflatiei,in Romania a trebuit sa
indeplineasca minim 3 conditii:
Preconditii:
-o rata a inflatiei cu o singura cifra;
-dominant fiscal;
-model econometric de cuantificare exacta a evolutiei variabilelor din economie;
Strategia de tintire directa a inflatieI e BNR va fii analizata cu ajutorul:
1- mecanismului de transmisie a impulsurilor de politica monetara a BNR in economia reala;
2-cu ajutorul unui model matematic simplificat de tintire directa a inflatiei;
7.Sustenabilitatea datoriei publice in Romania.
Romania se imprumuta in special pentru a finanta cheltuielile curente si nu pt a face
investitii.Cand vorbim de datorie publica,important nu este nivelul acesteia ci gradul de sustenabilitate
a ei,adica capacitatea de a rambursa categoria publica acumulata.
Dinamica datoriei publice guvernamentale depinde de factori specifici fiecarei economii
nationale in parte.
Sustenabilitatea datoriei publice este determinate de ecuatia constrangerii guvernamentale.:
G-T+r*B/y=DB/x+DM/yG-T deficit bugetar primarB datoria publica
G-T+r*B/y deficit bugetar
DB/x+DM/y modalitati de finantare a deficitului
bugetar
DM masa monetara
r rata dobanzii la datoria guvernamentala

3.De la tintirea agregatelor monetare la tintirea inflatiei.Avantaje si dezavantaje.

Politica financiara care are un impact rapid si puternic localizat,politica monetara are un
impact intarziat si difuz.Prin urmare,stabilitatea preturilor nu este un efect imediat ci reprezinta
obiectivul final al politicii monetare.
Politica monetara practicata de BNR,pana in 2005,a fost tintirea agregatelor monetare,iar
obiectivul operational urmarit a fost controlul masei monetare.
Din august 2005,BNR a trecut la implementarea unei noi strategii de politica monetara si anume
tintirea directa a inflatiei.
Strategia de tintire directa a inflatiei a avut la baza mai multe argumente printre care:
Scaderea eficientei strategiei de tintire a agregatelor monetare datorita relatiei instabile dintre
acestea si inflatie;
Influenta negativa pe care a avut-o liberalizarea contului de capital asupra strategiei de tintire
a cursului de schimb;
Necesitatea realizarii unei dezinflatii sustenabile,inclusive din perspective convergentei cu
UE;
Avantaje ale trecerii de la tintirea agregatelor monetare la tintirea inflatiei:
Atingerea si mentinerea unei rate reduse a inflatiei,cu efecte benefice asupra cresterii
economice;
Tintirea inflatiei permite BNR-ului sa se concentreze asupra socurilor interne si externe care
afecteaza macroeconomia si in acest context,atingerea obiectivelor sale de politica monetara;

Odata implementata,strategia de tintire a inflatiei nu mai este necesara ajustarea frecventa a

acesteia pentru simplul motiv ca are ca scop final reducerea preturilor;
Un avantaj al stategiei de politica monetara consta in managerierea inflatiei indiferent de
destinatia socurilor ce pot afecta economia(datorate cererii agregate sau ofertei agregate);
Dezavantaje:
Tintirea inflatiei poate antrena o mentinere temporara a cresterii economice;un asemnea risc
este posibil daca,pentru a-si castiga credibilitatea,BC actioneaza prea agresiv la masurile
inflationiste;
Un dezavantaj al strategiei de tintire a agregatelor monetare consta in existenta unei relatii
foarte stabile intre agregatul monetar reprezentativ si preturi in economie;daca intre agregatul
monetar si IPC nu exista o relatie foarte puternica atunci aceasta strategie nu este optima
pentru economia respectiva.
4.Mecanismul de transmisie al politicii in Romania.
Inflatia (t) este formata dintr-o componenta externa( extern) care depinde de inflatia
importata si o componenta interna,care depinde de tipul de asteptari inflationiste existente in economia
respectiva.
Inflatia interna depinde de previzionarea inflatiei viitoare (componenta forward looking) dar si
de inflatia din trecut(backword looking).Asteptarile inflationiste sunt rationale atunci cand
componenta forward looking este componenta semnificativa in inflatia totala sau anticipari adaptive
atunci cand componenta backword looking este foarte ridicata in inflatia totala.
In Romania,anticiparile sunt adaptive,ceea ce inseamna ca romanii cand anticipeaza evolutia
viitoare a inflatiei iau in considerare,in cea mai mare parte,cat a fost inflatia in trecut=>tocmai aceasta
componenta backword looking asigura persistenta inflatiei.

5.Model simplificat de tintire a inflatiei in Romania.Analiza cantitativa.

Strategia de tintire directa a inflatiei practicata de BNR este descrisa in cazul Romaniei cu
ajutorul canalelor de transmisie a politicilor monetare spre ec reala(mecanismul de transmisie al pol
monetare a BNR descris anterior).
Acest mecanism este transmis in forma cantitativa cu ajutorul modelului urmator ce descrie
modeul in care functioneaza efectiv inflation targeting in Romania.
Contine:
1.Ecuatia de tip Philips-ecuatie pe partea de oferta agregata;
2.Ecuatia ce descrie ecuatia cererii agregate-leaga cererea agregata de dobanda si CS;
3.Ecuatia de tip Taylor/functia de reactie a pol monetare;
Cu ajutorul acestui model se pot realiza evolutii anterioare/viitoare a 3 indicatori:rata inflatiei,output
gap,rata dobanzii sub impactul diverselor jocuri ce pot veni dinspre cererea agregata sau oferta
agregata sau jocuri exogene.
1.Ec de tip Philips leaga evolutia decalajului de productie de evolutia inflatiei.
Aceasta ecuatie ajuta sa se stie foarte clar cum va evolua inflatia la o modificare data a decalajului de
productie.Aceasta senzitivitate(elasticitate)este data de coeficientul alfa 3.
Inflatia poate sa fie influentata,insa,si de alti factori,respective de ea insasi,dar si de alti factor ice vor
fi surprinsi de variabila t.
Coeficientul 1 si 2 cuantifica influenta inflatiei interne,respective importate,asupra inflatiei totale.
2.Ecuatia cererii aggregate.
Aceasta ecuatie a cererii agregate va arata modul in care se modifica decalajul de productie ca
modificare a dobanzii si a CS cu 1 punct procentual.
t=influenta altor variabile decat cele descrise in ecuatie.
3.Ecuatia Taylor arata modul in care reactioneaza BC.
Regula de politica monetara de tip Taylor ne arata gradul de agresivitate al BNR la modificarea
inflatiei fata de inflatia tinta si la modificarea decalajului de productie fata de PIB ul potential.
1>1

2>0
Cand inflatia creste fata de inflatia tinta,BNR trebuie sa reactioneze printr-o crestere a
dobanzii mai mare decat cresterea inflatiei.
2 >0. Daca 2=0=> BC aplica o strategie de tintire stricta a inflatiei (BNR nu ia in considerare
decalajul de productie).
Luarea in considerare de catre BNR a decalajului de productie nu presupune abaterea de la
unicul sau obiectiv,stabilitatea preturilor,ce inseamna ca este mult mai putin agresiva in modificare
dobanzii,atingerea tintei de inflatie realizandu-se in mod gradual si nu printr-o strategie de tip soc.
Alegerea BC intre inflatie si aprecierea CS provenea din 2 efecte:
Dilemma Tosovski;
Efectul Balassa-Samuelson

6.Eficienta politici fiscale in Romania.Analiza bazata pe indicatorul soldului bugetar structrural.

Romania are o problema structurala la capitolul finantelor publice , managementul deficitar al
proprietatii statului este principala cauza care a condus la plafonarea veniturilor nefiscale in Romania
la maxim 4%.
Veniturile scazute ca procent in PIB sunt datorate si gradului scazut de eficienta al colectarii
taxelor,ceea ce conduce la venituri fiscal foarte mici.
Cheltuieli bugetare:la capitolul investitii din PIB,Romania se afla pe primul loc in UE,iar la
eficienta investitiilor pe ultimul loc.
Deficit bugetar:
DB=DC+DSDC-deficit ciclic
DS-deficit structuralDC=V ciclice-CHciclice
DS=Vstructurate-Chstructurate
Veniturile ciclice=sunt venituri strict sensitive la modificarea PIB-ului.
Venituri structurale=reprezinta acea parte din veniturile bugetare totale care se modifica ca urmare a
modificarii politicii fiscale(impozite,etc) sau ca urmare a structurii economiei.
Cheltuieli ciclice=sunt cheltuieli cu ajutorul de somaj
Componenta ciclica este de fapt expresia stabilizatori automati.Se numesc stabilizatori pt ca
joaca rolul de stabilizator macroeconomic in perioada de recesiune.Sunt automati pt ca rolul de
stabilizator macroeconomic se realizeaza automat fara interventia guvernului.
In Romania ,deficitul bugetar total nu a fost foarte ridicat,dar deficitele structurale bugetare au
atins valoarea de aproape 10%.Deficitul structurat reprezinta deficit bugetar inregistrat la nivelul PIB
potential.
Romania a fost nevoita sa adopte o politica fiscala prociclica atat in perioada de expansiune
cand deficitul ar fi trebuit sa scada cat si in perioada de expansiune cand deficitul ar trebui sa
creasca,dar nu s-au putut realiza.
Romania in 2012 la 1 martie a semnat Tratatul fiscal propus de UE prin care se impune
limitarea soldului structural bugetar la 0,5% prin lege.In esenta acest lucru presupune o garantie
indirecta a maximizarii eficientei stabilizatorilor automatii.
Daca soldul structurat este aproape de 0asta garanteaza acumularea unui excedent in faza de
expansiune(excedent=deficit ciclic),excedent ce va putea fi folosit in faza de recesiune.
Principala problema a unui deficit bugetar ridicat consta in finantarea acestuia.