Sunteți pe pagina 1din 24

CUPRINS

1.

PPP (Parteneriatul Public Privat).........................................................................................2


1.1 Ce este PPP?....................................................................................................................2
1.2 Parteneriat Public Privat n Uniunea European..........................................................3
1.2.1 Principii care trebuiesc respectate n toate formele de parteneriat public privat n
UE
...............................................................................................................................3
1.2.2 Parteneriatul public privat (PPP)...............................................................................4
1.2.3 Mituri ale parteneriatului public................................................................................4
privat...................................................................................................................................4
1.3 Parteneriat Public Privat n America............................................................................5
2. Particulariti ale Parteneriatului Public Privat pe exemple concrete.................................6
2.1 Germania...........................................................................................................................6
2.1.1 INCASAREA TAXELOR - la intrarea pe autostrada sau la trecerea unui pod.........7
2.1.2 Studiu PPP.................................................................................................................8
2.2 Suedia..............................................................................................................................17
2.2.1 VINNOVA...............................................................................................................17
2.3 Frana..............................................................................................................................22
2.3.1 Exemple recente de PPP : Ci Ferate.......................................................................24
Bibliografie...............................................................................................................................25

1. PPP (Parteneriatul Public Privat)


1.1 Ce este PPP?

Conceptul de parteneriat public-privat exprim o modalitate de cooperare ntre


autoritatea public i sectorul privat, respectiv organizaii neguvernamentale, asociaii ale
oamenilor de afaceri, ori companii, pentru furnizarea unor servicii publice de calitate.
Parteneriatul public-privat, ce implic guvernul, sectorul privat i societatea civil, este
recunoscut la nivel internaional ca o soluie pentru problemele sociale de orice tip ngrijire
medical, educaie, protecie social, trafic de persoane, corupie etc.
Parteneriatul public-privat eficient poate ajuta la rezolvarea unora dintre cele mai
presante provocri sociale. Multe dintre problemele sociale contemporane depesc
capacitatea numai unui singur actor public, privat sau societate civil de a le rezolva ntrun mod eficient. n aceast lume aflat n plin proces de globalizare, este acceptat ideea c
guvernele nu mai pot rezolva singure problemele sociale care apar, c sectorul de afaceri
trebuie s i asume i responsabiliti sociale i c societatea civil trebuie s aib un rol
important.
O problem public a vizat analiza relaiilor dintre diferitele organisme implicate n
adoptarea i implementarea legislaiei din domeniul drepturilor minoritilor.
Problemele de implementare a legislaiei privind drepturile minoritilor cu referire la
grupurile minoritare cu un numr relativ redus de membri sunt ntr-o anumit msur diferite
de cele ale minoritilor maghiare ori rom. Aceste probleme se fundamenteaz n majoritatea
cazurilor pe nevoia de promovare a culturii i identitii specifice grupurilor etnice, att n
interiorul propriei comuniti, ct i n afara acesteia.
Ar fi necesare nainte de toate iniiativele de popularizare a prevederilor de protecie a
minoritilor naionale, respectiv a instituiilor de stat care urmresc acomodarea acestora. O
mai bun cunoatere att de ctre cei vizai, ct i de majoritate a obiectivelor pe care
acestea le urmresc, a mecanismelor pe care le utilizeaz i a realizrilor la care s-a ajuns, ar
contribui cu siguran la sporirea eficienei msurilor care urmresc integrarea minoritilor
naionale.
Ar fi nevoie, n al doilea rnd, de unele intervenii la nivelul politicilor publice
existente care ar permite valorificarea ntregului potenial pe care regimul minoritilor
naionale din Romnia l are n momentul de fa. Evaluarea realist a nevoilor de resurse
umane i financiare, completarea cadrului instituional cu noi componente, necesare pentru
2

punerea n practic a prevederilor legislaiei, elaborarea unor metodologii de aplicare a


prevederilor, lund n considerare experiena implementatorilor, valorificarea rezultatelor unor
cercetri care semnaleaz deficiene sau blocaje n aplicare ar fi cteva astfel de msuri.
n fine, ar fi oportun completarea cadrului legislativ existent prin adoptarea unei legi
a minoritilor naionale care s cuprind toate normele legale existente n prezent, precum i
acele completri i mbuntiri care rezult din analizele de impact ale prevederilor n
vigoare. Ar fi necesar totodat regndirea cadrului de instituii existente, cu competene n
domeniul protejrii i promovrii drepturilor minoritilor naionale, n vederea eliminrii
suprapunerii de competene i a sporirii eficienei cu care prevederile legii pot fi puse n
practic.

1.2 Parteneriat Public Privat n Uniunea European

PPP consultari publice organizate de Comisia Europeana intre 30 aprilie -30 iulie 2004
DE CE se preocupa Comisia?
Aims to find out whether the Community
needs to intervene to ensure that the
economic operators in the Member States
have better access to the various forms of
public private partnership in a situation of
legal certainty and effective competition.

1.2.1 Principii care trebuiesc respectate n toate formele de parteneriat public


privat n UE
Transparena
Tratament egal
Proportionalitate
Recunoatere reciproc
All contracts in which a public body awards work involving
an economic activity to a third party. must be
examined in the light of rules and principles of the EC
Treaty, and particularly those on the freedom of
establishment and the freedom to supply services
(Articles 43 to 49 of the EC Treaty).

1.2.2 Cadrul legislativ i instituional EU pentru


Parteneriatul public privat (PPP)

n cadrul legislaiei comunitare nu exist un sistem specific care s guverneze acest


tip de partneriat .
Pentru PPP create pentru contracte care se calific ca find contracte publice se
aplic directivele care coordonez procedurile ofert a contractelor publice.
Concesionarea de lucrri este acoperit doar de cteva articole rtcite prin
legislaia secundar.
Directivele privind contractele publice nu acoper deloc Concesionarea de
servicii.

1.2.3 Mituri ale parteneriatului public


privat

Este un panaceu care rezolv problemele achiziiilor publice


Este o cale de a obine ceva pe gratis
Este o cale de a fura idei de la sectorul privat.

1.3 Parteneriat Public Privat n America

PPP exist atunci cnd o entitate public se altur unei entiti private ntr-o relaie de afaceri
din dou motive :
pentru a mpri riscul n timp ce urmresc un scop comun
relaia permite i atingerea obiectivelor urmrite de cealalt parte
Caracteristica PPP: Scopuri,resurse, riscuri i beneficii mprite ntre parteneri
ntrebari cheie:
Ce m intereseaza pe mine i pe partenerul meu? Ce urmrim fiecare?
Ce resurse avem nevoie pentru proiect i ct are i e dispus fiecare s contribuie i n ce
form?
Care sunt potenialele riscuri i cum ne propunem s ne protejm? Ce responsabilitate mi
asum eu si i cer partenerului pentru a acoperi eventualele pierderi? Cum vom proceda?
Ce ctigm fiecare din acest parteneriat? Suntem mulumii fiecare? Ce soluii gsim
mpreun s fim amndoi satisfcui?

2. Particulariti ale Parteneriatului Public Privat pe exemple concrete

2.1 Germania
In Germania a crescut in mod semnificativ necesitatea investitiilor in lucrari noi de
infrastructura, datorita, printre altele, cresterii economice, cerintelor aparute in urma
reunificarii si, in special pentru domeniul transporturilor, vecinatatea cu tari care au
economii in dezvoltare: Polonia, Republica Ceha si Ungaria.
Intrucat Germania este supusa acelorasi constrangeri bugetare care se manifesta si in alte
tari vest-europene, este oarecum surprizator ca, pana acum, capitalul privat a fost relativ
putin folosit la realizarea noilor lucrari de infrastructura.
Unele rapoarte oficiale sustin ca in Germania a existat parteneriat public-privat (PPP)
in unele sectoare de activitate: constructia de spitale, scoli si inchisori. O examinare mai
atenta a acestor proiecte arata ca ele sunt mai aproape de modelul folosit in realizarea
proprietatilor imobiliare, decat de modelul Initiativei Financiare Private (PFI), folosit in
Marea Britanie.
De exemplu, Centrul de Detentie din Mecklenburg (Pomerania de Vest), a fost realizat
cu un aranjament de tip leasing , in care sectorul privat a finantat constructia si a primit banii
pentru executie, dar nu a mai avut nici un rol in exploatarea cladirii. Spre deosebire de acesta,
la inchisorile DBFO din Marea Britanie, in afara de finantarea constructiei, sectorul privat are
rol pe termen lung in exploatarea si intretinerea cladirii. Tocmai acest "service" pe termen
lung constituie elementul principal al conceptului PFI aplicat in Marea Britanie.
Conceptul parteneriatului public-privat a fost partial aplicat in Germania in sectorul de
transport, pentru constructia de autostrazi. Au fost adjudecate doua concesiuni pe termen lung:
tunelul care trece pe sub raul Trave la Lbeck, concesionat consortiului condus de
Hochtief/Bilfinger&Berger si tunelul pe sub raul Warnow de la Rostock, concesionat unui
consortiu condus de Bouygues.
Totusi mai exista 13 proiecte potentiale, aflate in stadiul de studiu de fezabilitate, dar a caror
implementare va depinde fie de unele modificari legislative, fie de schimbarea structurala a
acordurilor deja incheiate.

2.1.1 INCASAREA TAXELOR - la intrarea pe autostrada sau la trecerea unui pod


6

Implicarea capitalului privat in realizarea de autostrazi a inceput in 1994 prin


adoptarea legii privind finantarea privata a constructiei de autostrazi. Progresul a fost insa
lent, datorita, in parte, prevederilor acestei legislatii care permite aplicarea acestui tip de
parteneriat numai la poduri, tunele si drumuri montane. Legea din 1994 era limitativa din
cauza unei directive a UE din 1993 care interzicea perceperea taxelor de utilizare a
autostrazilor, indiferent daca sunt calculate pe baza de distanta sau pe baza de timp; de
asemenea, in Germania exista o lege care stabileste perceperea taxelor calculate pe baza de
timp, pentru vehicule de mare tonaj.
Un alt factor care a franat parteneriatul public-privat l-au constituit regulile contabile
pentru calculul taxelor de utilizare. S-a discutat daca taxele pot fi stabilite pe baza balantei de
venituri si cheltuieli pentru o perioada de concesionare de 30 de ani sau daca sa fie stabilite
pentru o perioada mai scurta. Ambele metode de calcul au avantaje si dezavantaje, dar
perioada scurta propune taxe mai mari in primii ani de utilizare (cand sunt costuri mari de
finantare si constructie), ceea ce va avea drept consecinta micsorarea traficului.
Daca luam in considerare cele doua probleme enuntate, rezulta fie ca legea trebuie
modificata pentru a incuraja participarea capitalului privat in infrastructura autostrazilor, fie
trebuie luat in considerare un mecanism de plata alternativ.
Pentru partenerul privat pot fi luate in considerare doua moduri in care sa fie platit:
- o taxa pe vehicol platita de sectorul public, nu de utilizatorul drumului;
- o taxa platita de sectorul public pentru ca drumul sa fie permanent utilizabil conform
standardelor, sa nu existe accidente sau alte cauze care sa determine blocaje.
In majoritatea tarilor, aceste moduri de plata nu necesita legi speciale, intrucat nu obliga
utilizatorul autostrazii la plata vreunei taxe. In Germania, parerile privind necesitatea unei
legislatii speciale sunt impartite. Germania pare sa ramana in urma fata de alte tari ca Marea
Britanie (unde structurile parteneriatului public-privat sunt bine constituite), sau Olanda
(unde, desi structurile PPP nu sunt complet constituite, exista dorinta de adoptare a acestui
concept relativ nou).
Atat in Marea Britanie cat si in Olanda s-a infiintat cate un organism central pentru
promovarea parteneriatului public-privat care aduna si disemineaza informatii legate de acest
concept. Crearea, in Germania, a unui astfel de organism ar fi utila si ar demonstra interesul
pentru parteneriatul de tip PPP.

2.1.2 Studiu PPP


Imprima
Institutul german pentru afaceri urbane (Difu) a realizat acest studiu pe numele
PPP Task Force din cadrul Ministerului Federal al Transporturilor, Construciilor i Locuinei
(BMVBW).
Editori
Institutul German al Afacerilor Urbane
Strae des 17 Juni 112
D-10623 Berlin
30/39001-0 tel.: +49
Fax: +49 30/39001-100
E-mail: difu@difu.de
Website: http://www.difu.de
Autori
Dr. Grabow Busso (manager de proiect)
Michael Reidenbach Diplomvolkswirt
Manuela Rottmann Assessor Juris
Antje Seidel-Schulze Diplomsoziologin
Colaborare, editare i layout
Katrin Bienge
Anna Becker
Barbara Geffe
Capacul frontal de Elke Postler
Sprijinite de ctre Grupul operativ PPP la BMVBW i
Technische Universitt (TU) la Berlin (Federal / sondaj Land):
Dr. Jrg Christen
Dr. Ines Gottschling
Olaf Menkhoff (Berlin TU)
Contact
Institutul German al Afacerilor Urbane
Dr. Busso Grabow
30/39001-248/-202 tel.: +49
E-mail: grabow@difu.de
PPP Task Force la BMVBW
Dr. Ines Gottschling
Krausenstr. 17-20
D-10117 Berlin
Tel.: +49 871 97 30 / 200
E-mail: Ines.Gottschling @ bmvbw.bund.de

10

11

12

13

14

15

16

2.2 Suedia

2.2.1 VINNOVA
cea mai importanta institutie din sitemul de RD&I din Sudia
Misunea: promovarea dezvoltarii durabile prin finantarea cercetarii cerute de piata si
dezvoltarea sistemelor de inovare
Responsabilitati alocate de catre guvern:
sa aduca cercetarea suedeza pe pozitia de leader
sa promoveze dezvoltarea durabila si sa creasca numarul locurilor de munca prin

cresterea competitivitatii si dezvoltarea companiilor de succes.


sa sprijine cercetarea de varf in domenii ca: transportul, comunicatiile si stiintele

vietii, promovand inovarea si dezvoltarea durabila.


sa stimuleze participarea Suediei in activitatile de R&D Europene, colaborarea
internationala si schimul de experienta in domeniul inovarii.

17

Contextul national

Alocare financiara ridicata in R&D, aproape de 4 % din PIB


Nivel ridicat de patentare si publicare; dar trendul este negativ
Paradoxul suedez Nivel ridicat al intrarilor in sistemul R&D dar nivel scazut al

iesirilor;
Nivel ridicat al internationalizarii sectorului de afaceri: dependenta ridicata de

companiile straine in termeni de R&D, locuri de munca etc.


Stabilitate macroeconomica
Piata interna de dimensiuni mici
Cercetarea si Inovarea
Principii aplicate

Cercetarea: transforma banii in Cunostiinte si Competente


Inovarea: transforma Cunostintele si Competentele in bani
Buget VINNOVA 200 M pe an
6 % din programul Guvernamental pt. investitii in R&D, dublat de fonduri aditionale

de la cofinantatori diversi;
Repartizare: cca 40% universitatilor, cca 20% institutelor de cercetare, cca 30%
firmelor, cca 10% altor organizatii
Sistemul de Cercetare si Inovare

Programe, cofinantari din partea firmelor


Tehnologii de Informare si Comunicare 30%
Biotech, Stiintele vietii 20%
Manufacturare si Materiale 20%
Sistemul de transport, automobile 20%
Activitati in domeniul stiintelor vietii 10%

18

2.2.1.1 Programe regionale de cercetare si sisteme de inovare


VINNVXT (WIN Growth) program la nivel regional (Competitive Regions )
Sitem: Triple Helix:
Experienta castigata din revitalizarea cu succes a orasului
Karlskrona prin implementarea initiativei Telecom City in 1990
Acest apel are 8 castigatori, in doua competitii; winners so far in two competitions
14-22 M pe o durata mai mare de 10 ani pentru fiecare castigator. Finantare 50% de
la VINNOVA si 50% din cofinantari ( firme si autoritati regionale)

2.2.1.2 Structura de sprijin pt R&D


Innovation Bridge
Reteaua de incubatoare de afaceri din Suedia: 42 de incubatoare, 500 de firme
incubate
Stokolm Innovation Growth
Program de seed capital: imprumuturi pentru infiintarea IMM in domeniul ICT
Stokolm City Science
Aplicarea conceptului de triple helix : Universitatea Stokolm, Karolinska Institut,
Royal Institut of Tehnology
viziune: facilitarea initierii si dezvoltarii activitatilor interdisciplinare;
comercializarea rezultatelor cercetarii universitare prin centre de transfer tehnologic
retea de parteneri strategici
Kista Science City
cel mai mare cluster din Europa in domeniul ICT si al V-lea din lume;
a) Karlskrona (Ronneby)-Telecom City ( Parc Stiintific)
prezentare generala; zona militara dezafectata
viziune:lider mondial in domeniul telecomunicatiilor;
constructia si recunoastrerea brendului;
conceptul de triple helix: Institutul de Tehnologie Blekinge, Municipalitatea din

Karlskrona si firme de ICT;


program de asistenta si consultanta pentru infintarea IMM ( start-up) bazata pe

competitii de planuri de afaceri;


atragerea de studenti din India si China ( dar nu numai);
incubatoarele sunt finantate de stat iar firmele incubate platesc costuri simbolice;
Cuvinte cheie: adaptarea modelului si nu copiere!

b) Kista scince city prezinta urmatoarele carasteristici:


cel mai mare cluster din Europa si unul din cele cinci cele mai mari clustere din din

lume;
are o densitate de firme, de angajati si de cercetatori de inalta pregatire, mai mare

dacat orice cluster de ICT din lume;


este un adevarat oras, dispunand de toate tipurle de servicii si infrastructuri necesare;
este foarte central localizat: in Stockholm capitala Scandinaviei
120 000 locuitori in regiune;
5 000 firme din care 500 firme in ICT;
19

62 000 de angajati din care 20 000 in ICT;


date statistice, nr firme 1 400 din care 300 de ICT;15-20 noi firme de ICT/an;
Kista Science City (zona centrala)
30 000 locuitori;
1 400 de firme dintre care 300 in domeniul ICT ;
31 000 de angajati dintre care 17 000 in domeniul ICT;
15-20 de start-up-uri in domeniul tehnologiilor, pe an
suprafata: 200ha; spatii de birouri: 110 ha
Educatie si cercetare
2 universitati cu peste 4500 studenti in domeniul ICT, 65 profesori si 300 de
cercetatori
4 institute de cercetare cu peste 750 de cercetatori
8 mari companii de talie mondiala de cercetare si dezvoltare
Kista Science City
Viziune
Dezvoltarea clusterului Kista Science City intr-o zona de crestere rapida, cu firme
de talie mondiala, universitati si institute de cercetare, cu zone de agreement,
activitati culturale, servicii si facilitati, care sa atraga oameni competenti de talie

nationala si internationala.
Dezvoltarea Kista Science City ca centru de inovare la nivel mondial, cluster de
crestere in domeniile : ICT, Multimedia, MedTech si CleanTech

Strategia
Atragerea companiilor de talie internationala
Sprijinirea dezvoltarii companiilor existente
Stimularea si sprijinirea crearii de companii de talie mondiala
Realizarea unor cercetari stiintifice si educatii de inalta clasa, pentru a asigura crestere

durabila
Stimularea transferului de cunostinte intre cercetare si industrie
Dezvoltarea unui oras al stiintei, viu, atractiv, din punct de vedere al vietii sociale,

studiului si cercetarii
Istoric
Teren de antrenamente militare;
Primaria orasului Stockolm, compania Ericson si ABB initiaza construirea unui centru

electronic
1988 este stabilit campusul;
2000 este stabilita viziunea
2003 compania Ericsson isi stabileste sediul central

Arii strategice de crestere


Sisteme Wireless
Siteme de banda larga
Servicii de telefonie mobile si aplicatii
Digital media
Tehnologii de media
(MedTech & CleanTech)
20

Obiective pentru anul 2012


Cresterea numarului de angajati cu 5000, in urmatorii cinci ani
Cresterea numarului de locuitori cu 3000, in urmatorii cinci ani
Cresterea numarului de studenti cu 3000, in urmatorii cinci ani
Eco-sistem si cluster pentru inovare si crestere de nivel mondial
Crearea unui sistem de transfer de cunostinte intre academie si industrie care sa

sprijine inovarea si dezvoltarea cercetarii


Asumarea rolului de model international ca oras al stiintei de catre Kista Science
City

2.2.1.3 Concluzii

Studiile de caz Karlskrona (Ronneby)-Telecom City si Kista Since City prezenta


este un exemplu practic de organizare si functionare a unui cluster, realizat ca urmare a
unei initive locale, bazata pe un parteneriat local puternic, a carui activitate se afla la
intersectia dintre: stiinta, politica si mediul de afaceri, cu o misiune, viziune si strategie
clara, si a carui rezultate s-au obtinut in decursul a 32 de ani.

2.3 Frana

PPP-uri n Frana sunt exemple istorice i moderne n domeniul transportului


cadre principale i problemele cheie;
O tradiie ndelungat o au :
o Canal de Craponne (Southeast) : 1554
o Canal du Midi (Southwest) : 1666
Principale dezvoltri a reelei feroviare, n secolul al XIX-lea prin PPP:
o 1832-1870
o 10 600 mile
o De ctre companii private, cu reglementarea de ctre stat ... i
muli ingineri de stat!
o Companiile private au fuzionat ntr-o companie deinut public
naional (SNCF), n 1937;
o ncepnd cu anul 1955: construirea a 5000 mile, a reelei de
drumuri de nalt calitate prin PPP (concesiune);
o 75% din drumuri din autostrzile franceze au tax

21

22

2.3.1 Exemple recente de PPP : Ci Ferate

LGV Atlantique Sud-Europa (Atlanticul de Sud-Est linia de mare vitez)


- 300 km de la Tours (240 km sud-vest de Paris), la Bordeaux.
- Paris-Bordeaux: 2 ore i 5 minute n loc de 3 ore
- 7.2 miliarde de euro, deschiderea n 2015, cu o parte a investiiilor publice.
- 40 ani de concesiune + (proiectarea, construirea, meninerea i finane la riscurile
sale proprii).
Charles de Gaulle Express link-ul
- 32-km feroviar legturi rapide ntre centrul de la Paris Charles de Gaulle i
Aeroportul Internaional.
- 640 milioane de euro (120 de material rulant). 100% finanat de ctre partenerul
privat (uz de dreptul existente de fel, de ateptat profitabilitate ridicat).
- 40 ani + total de concesiune.
RFI n iulie 2006, de construcie s nceap n 2008, operarea ncepnd n 2012.
Nou transfrontaliere HSL Perpignan-Barcelona (Spania)
- 45 de km noi feroviar de mare vitez nct trecerea Pirineilor.
- Paris-Barcelona 5h si 30 de minute din 2009 (9h + azi).
- 952 milioane de euro (60% membre, 40% partenerul privat).
- o concesiune de 50 de ani acordat o societate franco-spaniole.
- Operaiunea incepand cu 2009.

23

Bibliografie

1. Management Public International, Conf Univ. Dr. Armenia Androniceanu, ASE


Bucuresti, 2000

2. www.wikipedia.org
3. http://crgp.stanford.edu/publications/working_papers/Farrugia_etal_PPPAgencies_WP
0039.pdf

4. wagner.nyu.edu/rudincenter/conferences/french.ppt
5. http://akseli.tekes.fi/opencms/opencms/OhjelmaPortaali/ohjelmat/Polttokennot/fi/Dok
umenttiarkisto/Viestinta_ja_aktivointi/Seminaarit/PEMseminaari/Bardi_French_experience_in_PPPs_for_PEMFC.pdf

6. http://intgovforum.org/cms/workshops_08/showmelist.php?mem=95
7. http://www.difu.de/sites/difu.de/files/archiv/publikationen/reihen/occasionalpapers/06ppp.pdf

24