Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.
PPP consultari publice organizate de Comisia Europeana intre 30 aprilie -30 iulie 2004
DE CE se preocupa Comisia?
Aims to find out whether the Community
needs to intervene to ensure that the
economic operators in the Member States
have better access to the various forms of
public private partnership in a situation of
legal certainty and effective competition.
PPP exist atunci cnd o entitate public se altur unei entiti private ntr-o relaie de afaceri
din dou motive :
pentru a mpri riscul n timp ce urmresc un scop comun
relaia permite i atingerea obiectivelor urmrite de cealalt parte
Caracteristica PPP: Scopuri,resurse, riscuri i beneficii mprite ntre parteneri
ntrebari cheie:
Ce m intereseaza pe mine i pe partenerul meu? Ce urmrim fiecare?
Ce resurse avem nevoie pentru proiect i ct are i e dispus fiecare s contribuie i n ce
form?
Care sunt potenialele riscuri i cum ne propunem s ne protejm? Ce responsabilitate mi
asum eu si i cer partenerului pentru a acoperi eventualele pierderi? Cum vom proceda?
Ce ctigm fiecare din acest parteneriat? Suntem mulumii fiecare? Ce soluii gsim
mpreun s fim amndoi satisfcui?
2.1 Germania
In Germania a crescut in mod semnificativ necesitatea investitiilor in lucrari noi de
infrastructura, datorita, printre altele, cresterii economice, cerintelor aparute in urma
reunificarii si, in special pentru domeniul transporturilor, vecinatatea cu tari care au
economii in dezvoltare: Polonia, Republica Ceha si Ungaria.
Intrucat Germania este supusa acelorasi constrangeri bugetare care se manifesta si in alte
tari vest-europene, este oarecum surprizator ca, pana acum, capitalul privat a fost relativ
putin folosit la realizarea noilor lucrari de infrastructura.
Unele rapoarte oficiale sustin ca in Germania a existat parteneriat public-privat (PPP)
in unele sectoare de activitate: constructia de spitale, scoli si inchisori. O examinare mai
atenta a acestor proiecte arata ca ele sunt mai aproape de modelul folosit in realizarea
proprietatilor imobiliare, decat de modelul Initiativei Financiare Private (PFI), folosit in
Marea Britanie.
De exemplu, Centrul de Detentie din Mecklenburg (Pomerania de Vest), a fost realizat
cu un aranjament de tip leasing , in care sectorul privat a finantat constructia si a primit banii
pentru executie, dar nu a mai avut nici un rol in exploatarea cladirii. Spre deosebire de acesta,
la inchisorile DBFO din Marea Britanie, in afara de finantarea constructiei, sectorul privat are
rol pe termen lung in exploatarea si intretinerea cladirii. Tocmai acest "service" pe termen
lung constituie elementul principal al conceptului PFI aplicat in Marea Britanie.
Conceptul parteneriatului public-privat a fost partial aplicat in Germania in sectorul de
transport, pentru constructia de autostrazi. Au fost adjudecate doua concesiuni pe termen lung:
tunelul care trece pe sub raul Trave la Lbeck, concesionat consortiului condus de
Hochtief/Bilfinger&Berger si tunelul pe sub raul Warnow de la Rostock, concesionat unui
consortiu condus de Bouygues.
Totusi mai exista 13 proiecte potentiale, aflate in stadiul de studiu de fezabilitate, dar a caror
implementare va depinde fie de unele modificari legislative, fie de schimbarea structurala a
acordurilor deja incheiate.
10
11
12
13
14
15
16
2.2 Suedia
2.2.1 VINNOVA
cea mai importanta institutie din sitemul de RD&I din Sudia
Misunea: promovarea dezvoltarii durabile prin finantarea cercetarii cerute de piata si
dezvoltarea sistemelor de inovare
Responsabilitati alocate de catre guvern:
sa aduca cercetarea suedeza pe pozitia de leader
sa promoveze dezvoltarea durabila si sa creasca numarul locurilor de munca prin
17
Contextul national
iesirilor;
Nivel ridicat al internationalizarii sectorului de afaceri: dependenta ridicata de
de la cofinantatori diversi;
Repartizare: cca 40% universitatilor, cca 20% institutelor de cercetare, cca 30%
firmelor, cca 10% altor organizatii
Sistemul de Cercetare si Inovare
18
lume;
are o densitate de firme, de angajati si de cercetatori de inalta pregatire, mai mare
nationala si internationala.
Dezvoltarea Kista Science City ca centru de inovare la nivel mondial, cluster de
crestere in domeniile : ICT, Multimedia, MedTech si CleanTech
Strategia
Atragerea companiilor de talie internationala
Sprijinirea dezvoltarii companiilor existente
Stimularea si sprijinirea crearii de companii de talie mondiala
Realizarea unor cercetari stiintifice si educatii de inalta clasa, pentru a asigura crestere
durabila
Stimularea transferului de cunostinte intre cercetare si industrie
Dezvoltarea unui oras al stiintei, viu, atractiv, din punct de vedere al vietii sociale,
studiului si cercetarii
Istoric
Teren de antrenamente militare;
Primaria orasului Stockolm, compania Ericson si ABB initiaza construirea unui centru
electronic
1988 este stabilit campusul;
2000 este stabilita viziunea
2003 compania Ericsson isi stabileste sediul central
2.2.1.3 Concluzii
2.3 Frana
21
22
23
Bibliografie
2. www.wikipedia.org
3. http://crgp.stanford.edu/publications/working_papers/Farrugia_etal_PPPAgencies_WP
0039.pdf
4. wagner.nyu.edu/rudincenter/conferences/french.ppt
5. http://akseli.tekes.fi/opencms/opencms/OhjelmaPortaali/ohjelmat/Polttokennot/fi/Dok
umenttiarkisto/Viestinta_ja_aktivointi/Seminaarit/PEMseminaari/Bardi_French_experience_in_PPPs_for_PEMFC.pdf
6. http://intgovforum.org/cms/workshops_08/showmelist.php?mem=95
7. http://www.difu.de/sites/difu.de/files/archiv/publikationen/reihen/occasionalpapers/06ppp.pdf
24