ETAPELE CONSTRUIRII TESTELOR PSIHOLOGICE

Basarab Ioana
POMRU, An I

Constructia unei scale reprezinta un proces complex care consta intr-o serie de pasi ce
trebuiesc respectati ca atare pentru a se putea atinge scopul crearii unui chestionar valid si fidel
ce poate dat catre folosinta in testari.
Conform lui Spector, exista 5 pasi mari ce trebuiesc urmariti si respectati spre crearea
scalelor:

1. Definirea Constructului
2. Stabilirea design-ului scalei
3. Realizarea testului pilot
4. Administrarea si analiza itemilor
5. Validarea si normarea chestionarului
(Spector, 1992)
Pe langa aceste 5 etape, mai trebuiesc mentionate, desigur, si etapa de revizuire a testului
care apare inainte ca acesta sa fie validat si normat si nu in ultimul rand redactarea manualului
testului, ca etapa finala. (Albu, 1998)
Prima etapa face referire la partea de operationalizare si definire a constructului ce
urmeaza a fi testat, omogenitatea si dimensionalitatea constructului si desigur la controlul locusului.
Operationalizarea si definirea constructului este un proces important ce necesita multa
atentie, deoarece trebuie realizat cat mai clar si mai precis. Scala nu poate fi definita pana in
momentul in care nu se clarifica ceea ce se doreste a fi testat si ceea ce se doreste ca acesta sa
masoare. Unii cercetatori aloca uneori mult prea putin timp pentru aceasta etapa, subestimand
cerinta si considerand unele notiuni ca fiind foarte usor de definit, motiv pentru care uneori
constructul in cauza risca sa nu fie operationalizat cum trebuie, ceea ce poate ridica probleme
mari in cea de-a treia etapa a construirii chestionarului.
Desi in aparenta, pare a fi una destul de simpla, de fapt, reprezinta etapa cea mai
complicata din intreg procesul de creare a chestionarului.
In prima faza, este important sa se exploreze litaratura aferenta constructului dorit pentru
a se putea observa masura si modul in care acesta a fost definit de-a lungul timpului. Cu

siguranta, daca constructul ales este unul popular si adesea folosit, ne vom confrunta cu situatia
in care acesta va detine o serie de definitii acceptate. De exemplu, stresul, un construct foarte des
utilizat de catre cercetatori, detine o serie definitii. Acesta poate sa fie datorat atat unei conditii
particulare de mediu, cat si datorita unei traume pe care individul a suferit-o sau suprasolicitarii
la locul de munca. Motivul pentru care stresul a fost dat ca si exemplu, este datorat faptului ca a
ridicat probleme de-a lungul anilor in ceea ce priveste incercarile de a fi conceptualizat si de a i
se acorda o definitie clara. Din acest motiv, multi cercetatori au chiar abandonat incercarile de
conceptualizare ale acestuia, acuma tratandu-l ca pe o topica.
Cu toate acestea, probabil cea dificila situatie este acea in care nu exista data empirice sau
conceptuale cu privire la un anumit construct. Din acest motiv, in cazul unei astfel de situatii,
scalele si constructul vor evolua cel mai probabil impreuna, perfectionandu-se in timp, chiar daca
trece vor trece prin mai multe incercari pana se va ajunge la o forma finala acceptata.
Omogenitatea si dimensionalitatea contructului reprezinta un alt aspect cu care orice
cercetator se va confrunta. Dupa cum se stie, exista constructe care sunt foarte specifice in timp
ce altele sunt foarte restranse. Din acest motiv, pot exista situatii in care este nevoie doar de un
item pentru a testa constructul, asemeni in cercetarile de marketing, cand se doreste sa se stie
daca clientului ii place sau nu un anumit produs, dar si de situatii in care este nevoie de o serie de
subscale pentru a putea acoperi poate fatetele constructului, ca in cazul satisfactiei la locul de
munca.

A doua etapa, cea de stabilire a design-ului are rolul de a se stabili forma si structura
scalei, incluzand desigur si elaborarea instructiunilor aferente testului/chestionarului si
raspunsurile pe care indivizii ulterior le vor acorda itemilor.
In prima faza, inainte de a ne hotara cum vom formula itemii, trebuie sa ne decidem asupra
modalitatii prin care acestia vor si evaluati, si anume daca vor fi de tipul: de apreciat o situatie,
de arata gradul de acord sau frecventa. Gradul de acord arata masura in care persoana este sau nu
de acord cu item-ul. Metoda de evaluare le va cere persoanelor sa se evalueze pe o scala, in timp
ce raspunsurile bazate de frecventa aparitiei ii vor pune sa aleaga dintre variante precum:
Intotdeauna, uneori, deseori, niciodata.
Ulterior, dupa ce se hotaraste model de notare al itemilor, se trece la urmatoarea etapa
reprezentata de scrierea itemilor. Aici in functie de ceea ce s-a ales anterior, poate schimba modul
in care itemii vor fi formulate. De exemplu, in cazul in care apreciem o situatie, item-ul va lua o
forma declarativa, cu care cineva va putea sau nu sa cada de acord: Imi place sa ascult muzica
rock. Daca este vorba de situatia in care dorim sa vedem frecventa de realizare a unui
comportament sau a unui eveniment sau situatie, item-ul va arata astfel: Canditatii pentru
presedintie fac promisiuni pe care nu le pot tine, persoana urmand sa raspunda in indice
frecventa aparitiei acestui comportament. Daca vom dori ca persoana sa se evalueze sau sa
evalueze o situatie, vom formula itemii in urmatorul fel: Serviciile politie in cartierul in care
locuiti, urmand sa aleaga intre variantele: bune, delasatoare, acceptabile, proaste.

Dupa cum stim un item bun este un item care este formulat clar, concis, fara ambiguitati si
cat mai concret. De asemenea, variantele de raspuns puse la dispozitie trebuie sa fie in
concordanta cu modul in care item-ul a fost formulat.
Astfel, exista cateva reguli in cee ace priveste itemii:
Fiecare item trebuie sa exprime o singura idee
1. Trebuiesc sa existe atat itemi formulate in directive negativa, cat si in directie pozitiva
2. Trebuiesc evitate expresiile si jargonul in formulare
3. Trebuie luat in considerare nivelul de educatie al respondentilor
4. Trebuiesc evitate utilizarile negatiei pentru a crea reversul unui item

Un ultim aspect al acestei etape implica introducerea instructiunilor cu privire la completarea

itemilor. Instructiunile sunt pentru a putea lamuri populatia care urmeaza sa completeze cu
chestiionarul cu privire la modul in care acestia trebuie sa il completeze si ce trebuiesc sa ia in
considerare in momentul completarii pentru a nu putea exista probleme pe parcurs.
A treia etapa este cea de realizare a testului pilot.
Practic, dupa ce au fost formulati itemii din care vor fi extrasi cei care vor fi inclusi in forma
finala a chestionarului, se va aplica un studiu pilot pe o populatie reprezentativa. In cadrul acestei
etape va fi luata in calcul dificultatea idemilor inclusi in testare, deoarece acestia, de regula,
trebuiesc ordonati in ordinea dificultatii lor pentru a putea motiva subiectul pe parcursul testarii.
(Pitariu, 2000)
Dupa ce studiul pilot a fost demarat, cercetatorii vor prelua rezultatele si vor analiza scorurile
globale obtinute de catre subiecti pentru fiecare item in parte. Procedura prin care se va realiza
acest aspect poarta denumirea de analiza de itemi. (Chraif, 2013)
Astfel, urmatoarea etapa in construirea unei scale este reprezentata de catre analiza de itemi.
Un item este analizat utilizand una sau mai multe criterii de analiza:
1. Calculul frecventei cu care au fost alese raspunsurile si identificarea cauzelor care au
determinat frecventele foarte mari sau foarte mici
2. Examinarea redactarii item-ului pentru evidentierea termenilor ambigui, a absentei unei
informatii necesare formularii unui raspuns corect si identificarea raspunsurilor
neplauzibile
3. Verificarea comportarii item-ului vis--vis de diverse criterii
4. Determinarea capacitatii item-ului de a face deosebire intre examinatii care au nivel
scazut si cei care cu nivel ridicat la variabila masurata sau prognozata de test
(Albu, 1998)

Pitariu (2000) mentioneaza urmatoarele procedee statistice care stau la baza analizei de
itemi:
1. Indicele de dificultate dal item-ului
2. Indicele de validitate al unui item
3. Indicele de fidelitate al unui item
4. Indicele de discriminare al unui item
5. Curba caracteristica item-ului
6. Alte consideratii privind analiza de itemi
Urmatoarea etapa este cea de revizuire a testului si a redactarii formei sale finale. Acesta
etapa apare in urma implementarii studiului pilot si a analizei itemilor. In primul rand, in baza
analizei de itemi realizata anterior, se vor selecta itemii care vor ramane mai departe, fiind
exclusi cei care s-au dovedit a fi irelevanti si care nu respecta anumtei criterii dorite de catre
cercetator. Rezultatul acestui proces se va formaliza in obtinerea unui test care masoara mai bine
obiectivele formulate in termini de dificultate, discriminare, consistenta si validitate. (Chraif,
2013)
Procesul de revizuirea se va tot relua pana cand se ajunge la forma dorita.
Etapa urmatoare este reprezentata de catre procesul de realizare de studii de validitate si
fidelitate a chestionarului in cauza.
O alta latura dificila a crearii de chestionare consta in validarea lor, in interpretarea
semnificatiei scalelor, in vedere observarii consistentei interne a acestuia si vederea observarii
daca testul masoara pana la urma un anumit construct.
O explorare tipica a acestui aspect consta in testarea scalei sau testului de interes in baza
presupunerii existentei unor interrelatii intre acesta si alte constructe. Validarea, pana la urma,
implica testarea unei anumite teorii, colectand informatii care pot intr-adevar ori sa vina in
sustinerea testului sau nu. In momentul in care s-au strans mai multe informatii care sustin
validitatea acestuia, se poate afirma si sustine validitatea constructului.(Spector, 1992)