Capitol

Noiune

Definiie

Exemple

Genuri
literare

Genul epic

Prezenta autorului e parial

nlocuita de cea a personajelor in
o exprimare indirecta. Naraiunea
alterneaz cu descrierea

"Dumbrava Roie"
de V. Alecsandri,
"Iliada" de Homer
etc.

Genul liric

Genul cel mai subiectiv care

"Satira. Duhului
exprima nemijlocit sentimentele
meu" de Gr.
prin metafore si simboluri. Dpdv
Alexandrescu etc
gramatical caracteristica lui e pers.
I.

Genul
dramatic

Cuprinde opere destinate

reprezentrii pe scena.
Personajele iau cu totul locul
autorului, a crui intervenie
indirecta se manifesta prin
indicaiile de regie.

"Antigona" de
Sofocle, Ciclul
"Chiriele" de V.
Alecsandri etc.

Balada

Poem narativ pe teme eroice,

legendare, fantastice, prezentate
in folclor.

"Mioria", "Meterul
Manole" etc.

Legenda

Povestire populara care are in

general, drept subiect, evenimente
sau fiine imaginare sau fapte
reale deformate, nfrumuseate.

"Cea din urma

noapte a lui tefan
cel Mare" de D.
Bolintineanu etc.

Basmul

Specie a epicii populare si culte,

de obicei in proza in care
personajele imaginare traverseaz
ntmplri fantastice.

"Tineree fr
btrnee" de Petre
Ispirescu, basmele
frailor Grimm sa.

Snoava

Naraiune umoristico-satirica,
Anton Pann
specie a literaturii populare. Este
adesea hazlie si de obicei scurta.

Poem

Specie lirica sub forma unor proze

scurte in care se renun la
caracteristicile tradiionale ale
poeziei.

Epopee

Relatare poetica a unor aventuri "Mahabharata",

eroice. Lung poem eroic, specie a "Ramayama",
genului epic.
"Iliada", "Odiseea"
etc.

Fabula

Compoziie alegorica, cel mai

Specii
literare
a) Gen
epic

"Cntarea
Romniei" de Alecu
Russo, "Ferestrele"
de Ch. Baudelaire
etc.

"Cinele si celul"

adesea in versuri, care ilustreaz de Gr.

o morala. Personajele sunt adesea Alexandrescu etc.
animale ale cror trsturi sunt
asemenea oamenilor pe care-i
reprezint si care sunt ironizate.
Schia

Specie a genului epic in proza de "Momente si schite"

mici proporii in care e surprins un de I.L. Caragiale
singur moment din viata unui
personaj

Nuvela

Scurta compoziie literara de

ficiune, la nceput sinonima cu
povestirea.

"Alexandru
Lpuneanul" de
Costache Negruzzi
sa.

Roman

Specie a genului epic cu o aciune

complexa la care participa un
numr mare de personaje si care
realizeaz o imagine complexa a
societii evocate.

"Cei trei
muschetari" de Al.
Dumas, "Ciocoii
vechi si noi" de
Nicolae Filimon
amd.

Opera dramatica in versuri care

reprezint personaje eroice in
situaii conflictuale, excepionale,
in msura sa trezeasc spaima
sau mila.

"Antigona" de
Sofocle

Comedia

Specie a genului dramatic care

provoac rasul prin zugrvirea
satirica a moravurilor, a tipurilor
umane prin succesiunea unor
situaii neateptate.

Ciclul "Chirielor" de
V.Alecsandri, "O
scrisoare pierduta"
de I.L. Caragiale
etc.

Drama

Piesa de teatru asemntoare

tragediei prezentnd o aciune
violenta sau dureroasa in care
comicul se poate altura tragicului.

"Despot Vod" de
V.Alecsandri,
"Npasta" de I.L.
Caragiale etc.

b) Genul Tragedia
dramatic

c) Genul Elegia
liric

Oda

Poem liric al crui ton e adesea

Tibul, Ovidiu etc.
tandru, trist si melancolic. In
secolul al XV-lea, elegia tinde sa
dobndeasc un caracter filozofic.
Poem cntat la vechii greci. La
moderni, poem liric de nalta
inspiraie, compus din strofe
simetrice. Asemenea cntecelor
corului oda avea o compoziie
triadica.

V. Hugo, Puskin

Pastel

Termen provenit din limba

V. Alecsandri prin
franceza semnificnd pictura cu
ciclul "Pasteluri"
creioane moi. De la pictura in
pastel termenul s-a extins in
literatura definind delicateea unei
descrieri lirice.

Meditaie
(filozofica)

Specie a genului liric in versuri in

care e descris un fenomen din
natura ale crui concluzii devin
valabile si pentru oameni.

Satira

Opera in general in versuri in care Gr. Alexandrescu,

autorul ironizeaz ridicolul
"Satira. Duhului
contemporanilor sau le contureaz meu"
viciile.

Pamfletul

Specie a genului liric in care sunt

criticate defectele unei persoane,
societii cu intenia ndreptrii.
Poate fi in proza sau in versuri.

Sonetul

Piesa lirica alctuita din

Dante, Petrarca,
patrusprezece versuri cu aceeai Leonardo da Vinci,
msura dispusa in doua catrene Michelangelo etc.
cu rima mbriat. Este o poezie
cu forma fixa cea mai frecventata.

Rondelul

Poezie cu forma fixa alctuit din

trei catren si un vers izolat.
Versurile 1 si 2 sunt identice cu
versurile 7 si 8.

Al. Macedonski prin

"Poema
rondelurilor"

Gazel

Poezie cu forma fixa alctuit din

strofe cu 2 versuri; originara din
literaturile orientale, ajunge in
Europa la nceputul secolului XIX

G. Cobuc, M.
Eminescu, Goethe

Glosa

Se nate in Spania secolului al

M. Eminescu,
XV-lea. Specie a genului liric cu
"Gloss"
forma fixa. Prima strofa e alctuita
din 4, 6, sau 8 versuri ce conin
tema de baza. Fiecare vers e
comentat intr-o strofa speciala de
aceeai mrime cu prima. Ultima
strofo o reproduce pe prima cu
ordinea inversata a versurilor.

Procedee Metafora
artistice

Comparaie subneleas in
virtutea creia cuvntul-obiect ia
locul cuvntului-imagine. Prin

Gr. Alexandrescu,
"Meditaie",
Eminescu

Ion Heliade
Rdulescu, Grigore
Alexandrescu.

"Credina-i val,
iubirea-i vnt/ Si
viata-i fum" (G.

extensie limbajul figurat in general Cobuc)

e metaforic.

a) Tropi
Metonimie

Metonymia (gr)= nlocuirea unui

"La noi sunt lacrimi
cuvnt cu altul. nlocuirea efectului multe "(O. Goga)
cu cauza si invers, a operei cu
autorul si invers. E nrudita cu
metafora.

Sinecdoca

Synekdoche (gr)= cuprindere la un "Si a fost de veste

loc. Procedeu artistic in care
lumea plina
partea presupune ntregul,
singularul presupune pluralul.
Ca steagul turcului
se nchina" (G.
Cobuc)

b) Figuri Alegorie
de stil

Descriere sau naraiune care,

"Ca la nunta mea/
pentru a exprima o idee generala A czut o stea"
sau abstract recurge la o suita de ("Mioria")
metafore.

Aliteraie

Repetarea unei consoane sau a

"Si zalele-i zuruie
unui grup de consoane la
crunte" (G. Cobuc)
nceputul sau in interiorul
cuvintelor, pentru efectul muzical.

Antiteza

Apropierea a doi termeni opui

"Vremea trece,
pentru a pune mai bine in valoare vremea vine" (M.
caracteristicile lor.
Eminescu)

Comparaie

Figura de stil constnd in punerea "Si e linite pe

in paralel a doi termeni, in temeiul dealuri/ Ca-ntr-o
unor asemnri, pentru a scoate in mnstire arsa" (G.
evidenta caracteristice unuia dintre Cobuc)
ei.

Epitet

Cuvntul adugat unui substantiv "Si clopotele de

sau verb pentru a-l califica in
alarma rsuna
intenii estetice.
rguit" (M.
Eminescu)

Hiperbola

Mrirea sau micorarea exagerata "Gigantica poart-o

a realitii in scopuri expresive
cupola pe frunte"
(G. Cobuc)

Liota

Negarea sau diminuarea unei idei, "Si ce fata

a unui sentiment pentru a le pune frumuic/ Are
mai puternic in lumina.
mama" (G. Cobuc)

Oximoron

Oxys (gr)= inteligent si moros

(gr)=prostnac. Asocierea
paradoxala a doi termeni cu efecte

expresive surprinztoare.
Personificare Atribuirea de caliti omeneti unor "Sara pe deal
lucruri, fiine, abstraciuni. Forma buciumul suna cu
particulara de metafora.
jale" (M. Eminescu)
c)
Enumeraie
Elemente
de
sintaxa
poetica

Enunarea succesiva a prilor

"Boierii sunt slabi
componente ale unui ntreg pentru de fire/ Braul,
a obine un anumit efect.
haina, fata, inima,
totu-i subire" (B.P.
Hasdeu)

Repetiie

Figura de stil cuprinztoare

constnd in repetarea in intenii
expresive a unor sunete, cuvinte,
sintagme

"Ce se aude? Ce
nu se aude?/ Si
cnd se aude de ce
nu s-aude? Cnd
nu s-aude?/ Si cine
aude cnd se
aude? (M. Sorescu)

Inversiune

Forarea topicii normale, abaterea

de la succesiunea obinuita a
termenilor pentru a sublinia un
anumit cuvnt.

"Degetele pline de
mpunsturi/ Nu au
de snge doua
picturi" (M.
Eminescu)

Interogaie
(Exclamaie)
retorica

Procedeu artistic care subliniaz

participarea afectiva a scriitorului
care pare ca este transpus in
pielea personajului sau triete
intens aciunea si vrea sa atrag
atenia asupra unui lucru.

"Unde eti tu
epe-Doamne?"
(M. Eminescu)

Structura Expoziiune
operei
literare

Partea introductiva a unei opere

literare in care se prezint cadrul
aciunii si unele personaje.

Intrig

Faptele importante care determin,

afecteaz, cursul aciunii si fr de
care aciunea nu ar mai fi
interesanta.

Desfurarea Faptele determinate de intriga, de

aciunii
cea mai mare ntindere in
povestire
Punctul
culminant

Momentul de maxima intensitate in

desfurarea aciunii.

Deznodmnt Ultima parte a unei opere literare

marcheaz sfritul aciunii, si al
operei.

Dialog

Fragmentul ce reproduce discuia

dintre doua sau mai multe
personaje

Descriere

Opera (sau fragmentul) literara in

care scriitorul nfieaz
trsturile caracteristice ale unui
colt din natura sau al unui anumit
lucru.

Caracterizare Desprinderea trsturilor

caracteristice, fizice si morale, ale
unui personaj.
Epilog

Partea finala a lucrrii in care

autorul rezuma concluziile sale,
subliniaz anumite idei din opera
sa si face cunoscuta pe scurt
evoluia viitoare a personajelor.

Episod

Aciune secundara a unei opere

narative, avnd un rol relativ
independent sau poate fi doar o
parte relativ independenta a unei
opere.

Prolog

Parte introductiva a unei opere

literare dramatice, muzicale care
prezint evenimentele
premergtoare aciunii.

Stil

Totalitatea mijloacelor artistice pe

care le folosete autorul pentru a
obine efecte de ordin artistic.

www.referate-online.com