LUCIAN BLAGA

In “Pietre pentru templul meu” Lucian Blaga afirama:”veacuri de-a randul filozofii au sperat
ca vor putea odata sa patrunda misterele lumii.Astazi filozofii nu mai cred si se plang de neputinta
lor.Eu insa ma bucur ca numai asa pot sa proiectez in misterul lumii un inteles,un rost si valori care
izvorasc din cele mai intime necesitati ale vietii.Omul trebuie sa fie creator,de aceea sa renunte cu
bucurie la cunoasterea vietii”.”Totodata datoria noastra in fata unui adevarat mister nu este sa-l
lamurim,ci sa-l adancim asa de mult incat sa-l prefacem intr-un mister si mai mare”.”Opera de arta nu
este deci un simbol al lumii totale,sensibile si nu-si primeste valoarea ca reflex al lumii sensibile.O
opera de arta este un cosmoit,o lume speciala de intentii revelatorii care tinde sa se substituie lumii
sensibile”.”Lumea sensibila iese degradata in comparative cu opera de arta”.”Poezia este un mijloc de
a capta absolutul in forme concrete”.
Blaga foloseste in opera sa o serie de concepte pentru a-si defini coordonatele sistemului
filozofic.
Cenzura trascedentala este instituita de Marele Anonim intre misterele existentiale si
aspiratiile catre absolut ale omului.Marele Anonim se afla dincolo de cenzura.El este puterea
organizatoare si focalizatoare a misterelor.Cenzura trascedentala este un act atemporal si vesnic care
limiteaza orice incercare de cunoastere a lumii,si deci o garantie a pastrarii misterelor.Marele Anonim
interzice prin cunoasterea trascedentala cunoasterea esentei sale.”Eu insa ma bucur ca nu stiu si nu pot
sa stiu ce sunt eu si lucrurile din jurul meu”.Blaga considera ca in univers exista mai multe tipuri de
mistere in functie de care clasifica modurile de cunoastere in paradisiaca si luciferica.Cunoasterea
paradisiaca are un caracter tragic in masura in care incearca sa converteasca un mister in non-mister
caci esueaza.Cunoasterea luciferica “deschizand mistere latente nu iese niciodata din sfera lor,toata
activitatea ei se limiteaza la bariera in sens calitativ a misterelor”. Cunoasterea paradisiaca este
adamica adica numeste lucrurile spre a le cunoaste. Cunoasterea luciferica este problematizanta
provocand in interiorul obiectului o criza care-l descompune in ceea ce se arata si ceea ce se ascunde.

1.POEMELE LUMINII - 1919

Acest volum este axat pe un motiv fundamental acela al luminii neparasit nici in celelalte
volume,dar capatand pentru fiecate dintre ele alte conotatii lirice.In acesta lumina este modalitate
cognitiva:”lumina mea” find opusa “luminii altora”,realizand o opozitie intre cunoasterea luciferica si
cunoasterea paradisiacal.O a doua semnificatie a motivului este aceea de stihie
primordiala,generatoare cosmica de viata.Lumea creata in ziua intai,orbitoarea lumina a inceputurilor
a fost pierduta de om si acesta ii mai poate vedea stralucirea doar in dragoste,prin ea avand acces la
absolut.Poeziile ilustreaza 2 atitudini existentiale esentiale:o expansiune vitalista proprie tineretii si o
atitudine de interiorizare,de meditatie proprie perioadei de maturitate.Un alt motiv esential este
reprezentat de dragoste.Ea este vazuta ca un sentiment esential,gest plenar si act instruitor.Parul iubitei
devine parul care face intregul Univers misterios,ochii ei izvor al noptii.
Poezia definitorie pentru imaginea poetului este salactita,este un portret metafora a unei stalactite
care se impleteste din lumina,viata si tacere.Tacerea apartine “tarii fara nume” pe care poetul o va
cauta in celelalte volume incercand sa o recupereze din amintiri.

2.PASII PROFETULUI - 1921

Volumul propune un univers toropit de caldura in care toate fapturile somnoleaza intr-o stare de
fericire intiutiva.Viziunile sunt de paradis pagan,napadit intr-o confuzie miraculoasa de
regnuri.Stapanul si simbol al acestei lumi este zeul Pan.El se intoarce din pestera printre oameni,dar
este batran si orb,cufundat aproape tot timpul intr-un somn vegetal.Sentimentul dominant este de
beatitudine al unei naturii ce exista fara a pune intrebari.Pan simbolizeaza natura
inconstienta,vegeteaza la soare si se bucura elementar de viata.Zeul simte viata in esenta ei.Volumul
pare sa propuna o alta modalitate de accedere la esenta.Astfel cunoasterea lumii se face prin
traire.Finalul volumului inlocuieste “un profet cu altul”.In acest paradis terestru patrunde trist simbol
si metafora pentru spiritual pur.Pan moare,Crist ii va lua locul si universul se va schimba intrand atat
el cat si omul intr-o alta relatie cu Divinul.Lumea lui Pan fusese lumea mitica.Acum esentele sunt
inlocuite cu simboluri.Moartea lui Pan marcheaza degradarea si disparitia mitului.Acum se intra in
timp,in istorie,in conditia limitata a devenirii.Finalul volumului demonstreaza ca asemenea cunoasterii
intelectuale si cea intuitive duce la esec.Ca realizare poeziile din acest volum au fost
considerate:”pasteluri spiritualizate,descriptii lirice realizate nu cu imagini plastice,ci cu stari si
sentimente ca in picture lui Van Gogh”.

3.IN MAREA TRECERE

Acest volum are un motto semnificativ:”Opreste trecerea.Stiu ca unde nu e moarte,nu e nici
iubire,/Si totusi te rog opreste Doamne ceasornicul cu care ne masuri destramarea”.
Marea trecere este o metafora a conditiei existentiale vremelnice.Drama cunoasterii interzise este
insotita permanent de nostalgia unui paradis pierdut.Starea paradisiaca este atemporala,in timp ce
conditia umana presupune intrarea intr-un timp pe care poetul il simte ca pe o rana:”numai pe tine te
am trecatorul meu”,Sentimentul singuratatii in univers,dramatismul conditiei umane,teroarea si
obsesia mortii,incercarea de stabili o relatie cu divinul,regretul pierderii “tarii fara nume”(vremea
copilariei) reprezinta principalele caracteristici ale acestui volum.

4.LAUDA SOMNULUI
Somnul este vazut ca o stare de gratie a fiintei caci prin somn se face trecerea catre
primordialitate,se produce o anulare a temporalitatii,iar sufletul isi pierde limitele spatiale,realizand
prin motivul sangelui o consecventa a fapturii dincolo de timp.Prin somn lumea isi regaseste
sacralitatea.Motivul sangelui da posibilitatea retrairii unor existente anterioare,obtinerea unor imagini
unice,esentiale,acelea ale ateului.Pretutindeni sensurile sunt ascunse,acoperite de peceti si de
zavoare.Omul traieste intr-o poveste mutilate unde orice ridicare de mana e o intrebare in
plus.Arhanghelii se plang de greutatea aripilor,fantanile pamantului refuza galetile insetate de adevar
ale serafimilor. Totul se afla intr-o cadere grea catre pamant,catre materialitate.
Alaturi de semnele pozitive ale satului in care Demiurgul creaza forma, lumina si cosmosul
exista si viziuni negative provenite din mituri autohtone, anterioare crestinismului. Acestea ar fi
dublurile,fiica pamantului,imp.malefice ale vegetatiei sau mumele adancurilor. Sigur ca Blaga ramane
consecvent siesi si opteaza pentru potentarea misterelor sau macar pentru mentinerea lor.In viziunea
lui Blaga,poetul orfic este cel care e “in vant si mai departe”.