‘Univ A.1,Cuza Iasi — Dr M, Toma — Fizica Atomului—cap 4—Modetul Cuantic Ondulatoriu al Atomului de Hiidrogen CAPITOLUL IV MODELUL CUANTIC ONDULATORIU AL ATOMULUI DE HIDROGEN 4.1. Ecuatiile functiilor de undat radial si unghiulara Considerdim atomul format din nucleul de sarcina +Ze [(Z = 1 in cazul atomului de hidrogen si Z > 1 pentru ionii hidrogenoizi He'(Z =2, Li” Z=3), «I aflat in repaus. Electronul se misci in cémpul coulombian al nucleului avand energia potentiala E,= Ze Amer Ecuatia lui Schrodinger (2.28) se scrie : we E,+ =0 (4.1. 2a Po ATE, yy a Scriind laplacianul A in coordonate sferice 7,0,Q ecuatia( ) devine ay 2ay 1 He wv) 1 ay], 2m, Ze oY SY + el e+ = ar? etn sind? ar J Sm20ag? | ae | * ae 42) Pentru rezolvarea ecuatici (4.2) se foloseste metoda separiirii variabilelor admitindu-se c& functia _Y trebuie cutati sub forma unui produs a dou functi: functia de unda radial R(y’) si fimetia de und& unghiulars: S(O, y/) V=RO)SO.9) 43) Fécdnd notafiile simplificatoare OV ,2ay oF rar as 4s‘Uni A.L.Cwza lasi—Dr M, Toma — Fizica A tomului— cap 4—Modchul Cuantic Ondulatori al ‘Atom de Hidrogen 1.20 1 doo= alms) +g Tpag 5) ecuatia (4.2) devine 1 2mMo Ze + Mol p42 ly =0 . (a, +a bag W+ ie (e+ Ey 0 46) inlocuind solutia (4.3) in (4.6) reault 1 2m, Ze (4, tahoe Js + ee (e« Ze hes = (4.7) oP sau, dupa inmate ea PAR. 22m, Qt}, eB E+ 48) Deoarece mitimile din membrul sting al relajiei (4.8) depind mumai de r iat cele din membrul drept depind numai de @ si egalitatea (4.8) poate avea loc numai ‘in cazul in care fiecare din cei doi membri sunt egali cu o aceeasi constant A denumit& constant de separare, Se obfine in acest caz ecuatille anne) Mp [Zh Sp-0 (49) AggS+AS=0 (4.10) care reprezinti ecuatia radial (4.9) si, respectiv ecuatia unghiulara (4.10) pentru functia de und. 4.2. Solutiile ecuatiilor unghiulara si radial. Interpretarea lor fizicd Ecuatia unghiulard (4.9) poate fi rezolvati, de asemenea, prin metoda separirii variabilelor : S.9)=0@) (9) GID Solutia pentru finctia ®(() se giseste de forma‘Univ A.LCuza lasi—Dr M, Toma — Fizica Atomului —cap 4—Modelul Cuantic Ondulatoriu al /Atomului de Hidrogen o=ce”"? (4.12) unde m poate lua atat valori pozitive cat si negative care si corespunda si solutiei eine Impundnd conditia ca functia si satisfacd conditia de univocitate impusi de periodicitatea ei, P(g) = (— + 272), rezulta ci marimea m poate lua valorile fiind denumité si numar cuantic magnetic. Pentru fianctia de undi © se objine expresia (Qr-+ DC =) ‘P"(cosé 2d +|mit (cose) unde /=0, 1, 2, 3,... se numeste mumar cuantic orbital fiind legat de constanta de (4.13) separare A prin relajia A= /(J+1), De asemenea, din rezolvarea ecuafiei rezulti si domeniul de variatie a lui m si anume m = 0,4 1,42,... £1 deci 2 poate capita 2/+1 valori. Pentru fisnctia de und unghiulars totala se objine relatia : (21+1) Tol} (coso\en? Sin(0.9)= (4.14) \ 4 i —Iniy care se numeste fimcfia armonici sferict. Inreafa(ld) C= — Matimile m si / care definesc numerele cuantice magnetic si orbital, in mecanica cuanticd apar, nu in mod arbitrar, impuse de postulatele lui Bohr (ca in modelul Bohr) ci cao consecinS a asocierii unei fisnctii de und’ electromutui aflat in migcare in atom, si a conditiilor pe care trebuie si le indeplineasc fuetia de unda pentru ca solutia cuatici lui Schrodinger si fie in concordant’ cu experienta, 4.3. Functia radial Tinnd seama c& A = (J +1) ecuatia pentru finctia de unda radial se poate serie sub forma: 47‘Uni A.L.Cwza lasi—Dr M, Toma — Fizica A tomului— cap 4—Modchul Cuantic Ondulatori al ‘Atom de Hidrogen 2m, Ze? _wi(l+)) we [er Ime { oo in care, introducdnd energia potential cfectiva, 22, WId+t) pg = ane Smngr? (4.16) se obtine 4,R+ ele E,, kk 0 4.17) Ecuatia (4.17) are exact acecasi form ca si ecuatia lui Schrodinger pentru o particu care se miged unidimensional intrm potential Ep, Energia potentiald efectiva este egal cu solutia a doi termeni de semne opuse. Se observa ci, pentru valori mici ale lui r, al doilea termen din (4.16) este dominant iar pentru distanja r mare, devine dominant primul termen, In fig.23 sunt trasate curbele de variajie a celor doi termeni din (4.16) in functie de r, pentru /= 1 si, de asemenea, curba de variafie a energiei potentiale totale Eng Figura 23 48‘Univ A.L.Cuza lasi— Dr M, Toma — Fizica A tomului—cap 4—Modelul Cuantic Ondulatoriu al Atomlui de Hidrogen Din grafic rezulti ci daci energia total este negativa particulele (electronii) se migca into groapa de potential (domeniu limitat de ambele parti ale unei bariere de potential) si, prin urmare, spectrul energetic trebuie si aibi un caracter discret. Deoareve pozitia electronului in atom este limitaté de o anumita valoare maxima a distanjei nucleu — electron, la construirea teoriei atomului trebuie s& se considere E<0. Inacest caz, rezolvand ecuatia (4.15) se giseste pentru fianctia de und radial expresia/ /) r Rylr=rle ™ Bul?) 18) unde functia. g,,(7*) se exprim’ prin intermediul polinoamelor Laguerre asociate. Din ecuntia (4.15) se poate gisi si spectrul energetic pentru atomul de hidrogen mZ°e 1 eae 4.19) “0! expresie care corespunde exact valorii objinute si in cazul teoriei lui Bohr, Sa objinut formula nivelelor energetice fri a folosi postulatul lui Bohr, ci din rezolvarea consecventiia ecuatiei Schrodinger. 4.4, Degenerarea nivelelor energetice Din cele prezentate rezultd ci in timp ce valoarea energiei depinde numai de numérul cuantic principal n, functia de unda total depinde de toate cele trei numere cuantice 7, sim sm(0:9,9) = Ry Sn.) 420) In afard de starea fundamental care corespunde valorilor n= 1 si =m =0 ale celor trei numere cuantice spunem ci toate celelalte stari sunt degenerate. Gradul de degenerare se determin astfel: pentru un n dat care determina energia atomului, I poate avea n valori [0,1,...,(n—1)] si fiecarei valori a lui / ti corespund 2/+ 1 49‘Univ A.1,Cuza Iasi — Dr M, Toma — Fizica Atomului—cap 4—Modetul Cuantic Ondulatoriu al Atomului de Hiidrogen valori diferite pentru m, Rezulti cS, pentru o valoare determinati a lui n, deci pentru fiecare valoare a energiei existi atatea func{ii proprii distincte cat este valoarea sumei al 1 al > YLm=YOl+) =n? @21n 1=0 ne=-I 1=0 Prin urmare, gradul de degenerare a fiecirui nivel este egal cu 7? In conchae, prin grad de degenerare a unui nivel energetic, se ingelege mumarul de fincfii proprii distincte corespunzittor unei valori proprii (unei energii). In tabelul de mai jos sunt prezentate multiplicititile de degenerare pentru trei valoti ale lui n Tabelul 1 n 7 m Ex Fn Starea | Gradul de degenerare T 0 0 Ei Foo Ts T 2 0 0 Ep Poo 2s 1 -1,0,1 Wate 4 Poo 2p Pou 3 0 0 E3 ‘P00 3s 1 -1,0,1 You 2 . 3p 9 -2-1,0,12 : 3d 4.5 Orbitali electronici, Norul electronic Diferitele stiri ale electronului legat se noteaz prin simboluri, Fiecare simbol contine un coeficient numeric egal cu numiirul cuantic principal si o notatie literal care corespunde diferitelor valori ale numirului cuantic orbital. Astfel pentru 1=0,1,2,3, 4, 5, «vem corespunzitor notatiile s, p, d, fg, hy w De exemplu starea pentru care n = 1 si //= 1 se noteaz prin simbolul 1s; pentru n= 2, 1=0, 1 avem stitile 2s si 2p pentru n= 3, 1= 0, 1, 2 exist stirile 3s, 3p3d sama, Funcfiile de unda care descriu aceste stari sunt 50‘Uni A.L.Cwza lasi—Dr M, Toma — Fizica A tomului— cap 4—Modchul Cuantic Ondulatori al ‘Atomului de Hidrogen un fen ‘3 Yo =Vis =conste "; Wa =Wr15 =conste fi (4.2) Vou =Vop =constre " cosO; W121 =Vop =constre "ie? sind Din rezolvarea ecuatiei Iui Schrodinger nu se obfin orbitele circulare din cazul modelului Bohr, deoarece, asa cum s-a artat, mecanica cuantic& mu foloseste nojiunea de traiectorie, Inst, cunoscénd fumetia de und ca solutie a ccuafici lui Schrodinger se poate determina probabilitatea de a gisi clectronul intr-o anumiti regiune din Vocinitatea nucleului. Asa cum am véaut din interpretarea fizici a fimefici de unda WAV reprezints probabilitatea de a gisi cloctronul intr-un clement de volum dV iar produsul sarcinii clectromalui ¢ un fy? adic fy reprezintt densitatea medie de sarcind in acest volum elementar. Dac se cuncaste |y{'in fiecare punct din volumul atomului putem afla distributia statisticd a sarcinii in atom pentru o stare cuanticd data, Probabilitaiea de a gsi clectronul intrun clement de volum dV =r? sin@dOd@ centrat pe punctul de coordonate (7,0,@) este dati de relatia Pan 1.8,9)=Wrim(?.8.9' 7? sin AIA (423) Considerand dependenta probabilititii de distanfa r a clectronului fata de nucleu, independent de valorile unghiurilor @ si ¢, putem calcula probabilitatea de a gsi clectronul intr-un volum elementar compus intre sferele de rare r sir + dr nn dP, = R(r)dr| J Sp, sin 1p = const.R3 (V7-dr = Wy (dr (4.24) 00 unde W,,, (7°) reprezinta densitatea radial de probabilitate. In Fig.24 este prezentati distributia radial a densititii de probabilitate pentru starea 1s (Starea findamentala). sl‘Uni A.L.Cwza lasi—Dr M, Toma — Fizica A tomului— cap 4—Modchul Cuantic Ondulatori al ‘Atom de Hidrogen 0 1 0 0,2 0,3 Figura 24, Se observ c4, exceptiind cazul r = 0 si ree (limita atomului) pentru care densitatea radiali de probabilitate este zero, Wryy(r*) este diferit de zero in tot ‘yolumul atomului avand valoarea maxima la o distan{a de nucleu egal cu prima razi Bohr. Prin urmare nu se poate vorbi de o traiectorie a clectronului deoarece electronul se poate gisi, cu o anumiti probabilitate la diferite distante de nucleu. Forma graficd a probabilitatii W,)(7) pentru o stare dati se numeste orbital electronic. Deoarece aceasti probabilitate este dati prin fimctia de undi corespunzaitoare, de multe ori aceasta functie de und este denumita orbital electronic sau orbital atomic, corespunzitor unei stiri cuantice a atomului respectiv. Se pot trasa si graficele densitatii unghiulare de probabilitate scriind c& AP ayy = Spy(0,9) sin ALA f Rey(r)rdr (425) 0 Tindnd seama c& functia de und’ R,y(r') este normati la unitate rezult AP ogy = Spy(0,9) sin AL Ado f Rey(r)dr (426) 0 unde W,,(8) reprezints densitatea unghiulars de probabilitate adic’ probabilitatea ca lectronul sii se giseasca undeva in elementul de unghi solid dQ= sin QUAI . Este interesant de observat c& densitatea unghiulari de probabilitate nu depinde de unghiul 9. 92‘Uni A.L.Cwza lasi—Dr M, Toma — Fizica A tomului— cap 4—Modchul Cuantic Ondulatori al ‘Atom de Hidrogen In Fig.25 sunt reprezentate densititile unghiulare de probabilitate pentru starile ssi p. Avand in vedere independenta lui Wy, de unghiul g graficul este construit nutrai in planul (yz). az Sin 0<0<% ¥ 5, Sao) oy Sah - Isof Figura 25 Pentru a obtine reprezentarea spafiall este necesar ca graficul si fie rotit in junuil axei verticale z. Din aceste reprezentiri rezulti cd stirile electronice de tip s (Is, 2s, 3s.) au simetric sfericd, celelalte stiri avéind orbitali cu dezvoltiti pe directii privilegiate, in functie de unghiu ©. Dac se reprezint simultan cele dowd tipuri de distributii (radiald si unghiulard) se obtine asa-numitul nor electronic (Fig.26) as) @s) en Figura 26 3‘Univ A.L.Cuza lasi— Dr M, Toma — Fizica A tomului—cap 4—Modelul Cuantic Ondulatoriu al Atomlui de Hidrogen Aspectul acestor reprezentti se poate Tnfelege considerdnd ci electronul, aflat 4n migcare, se poate afla in acele puncte ale spatiului unde densitatea de probabilitate este diferiti de zero, Electromul va “trece” cel mai des prin punetele in care densitatea de probabilitate este maxima, Fotografiind acest electron, cu un timp de expunere mate, imaginea lui va fi neclar§, objinanduse una din formele din Fig,26, in functie de starea in care se afld. In fig.26 este reprezentati, de fapt, sarcina electronului, eextinsé la spafiu sub forma de nor,