Lucrare Disertatie - Iunie 2008

Coroziunea armaturilor inglobate in beton. Tehnologii pentru determinarea gradului de corodare a armaturilor inglobate in beton.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Specializarea Tehnologii speciale in constructii
COROZIUNEA ARMATURILOR INGLOBATE IN BETON.

TEHNOLOGII PENTRU DETERMINAREA GRADULUI DE CORODARE A
ARMATURILOR.
Cap.1. INTRODUCERE
Preocuparile privind durabilitatea betonului armat au aparut practic, odata cu observarea
comportarii in timp a constructiilor si cu constatarea unor degradari premature ale constructiilor din
beton armat, aflate in diferite medii.
Importanta durabilitatii betonului este legata de: durabilitatea in relatie directa cu siguranta
structurala pe de o parte si pe de alta parte de ratiuni economice o constructie durabila
reprezinta prin ansamblul duratei de viata, cea mai buna investitie, avand in vedere ca in tarile
dezvoltate cca 40% din totalul productiei de materiale de constructii se indreapta catre operatiile
de reparare/intretinere.
Pe parcursul acestei lucrari, se va urmari atingerea si chiar analizarea problemelor cele mai
importante, legate de coroziunea armaturilor inlobate in beton: cauzele degradarilor, modul de
actiune al acestora, metode si echipamente utilizate pentru detectare si urmarire, precum si
metode si tehnici de reabilitare, reparare, consolidare.
Cap.2. DEGRADAREA ELEMENTELOR SI STRUCTURILOR DE BETON PRECOMPRIMAT
2.1. Cauzele degradarii structurilor din beton precomprimat:
In general, cazurile degradarii structurilor de beton armat in general, acopera un domeniu vast:
Cauze obiective:
- de natura fizica si chimica:
-
coroziunea armaturilor din otel (fenomen de natura electrochimica, datorita

carbonatarii si/sau penetrarii ionilor de clor)
degradarea betonului datorita agresivitatii chimice (sub actiunea ionilor de clor,

sarurilor de amoniu , vaporilor de acid sulfuric, etc)
oboseala (fenomen inregistrat la infrastructura podurilor si cailor de rulare)
imbatranirea.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
- accidentale:
- incendii, explozii, impacturi mecanice;
- actiuni speciale:
- siesme, vant foarte puternic;
- cauze evolutive:
- nivelul de cunoastere la momentul proiectarii si executiei.
Cauze subiective:
- eroare de proiectare:
- datorita detalierii insuficiente a proiectelor de executie lasand loc pentru improvizatii in
executie.
- erori de executie
- atentie insufucienta acordata modului de rezolvare a unor operatii tehnologice;
- punerea in opera a unor betoane de calitate sl
- diverse improvizatii de executie.
- vicii ascunse:
- in special in cazul armaturilor active care ascund eforturi remanente, reduceri
- goluri in element.
2.2. Mecanismele coroziunii otelului inglobat in beton :
Coroziunea otelului proces natural, fiind consecinta reactiei sale cu mediul incanjurator.
In stare naturala, majoritatea metalelor se prezinta sub forma de oxizi stabili din punct de vedere
chimic.
In contact cu oxigenul (sau alti agenti oxidanti), tind sa se reintoarca la starea lor naturala de oxizi
dand nastere la ceea ce pentru otel numim Rugina.
Coroziunea otelului in beton, este un proces de natura electrochimica, implicand transferul
sarcinilor electrice (electronilor) dintr-un material in altul.
Pentru ca sa apara o reactie electrochimica (in absenta unei surse electrice externe), trebuie sa
existe doua reactii:
-
o reactie capabila sa genereze electroni reactie anodica, oxidarea ferului (Fe),

formarea ionilor de fer.
Si o reactie capabila sa consume electronii
- reactie catodica, adica reducerea
oxigenului pentru formarea ionilor de hidroxil (OH).

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
Cand cele doua reactii (focarele de coroziune) apar in locuri separate la distanta mare, ele sunt
numite macro-celule.
Cand apar alaturat, sau practic in acelasi lor, sunt numite micro-celule.
Astfel, pentru otelul inglobat in beton, reactiile anodice implica oxidarea (disolutia) fierului, adica:
++
(1.a)
Fe Fe + 2 e
++
(1.b)
2 Fe
+ 4 OH 2Fe(OH)2
(1.c)
2Fe(OH)2 + 1/2O2 2FeOOH + H2O
(1.d)
Fe + OH + H2O HFe O2 + H2
Procesul anodic provoaca de fapt distrugerea fierului. Surplusul de electroni in otel se va combina
cu apa si O2 va forma ioni hidroxil, care in combinatie cu fierul, formeaza oxidul de fier (rugina).
Ca o consecinta a celor descrise:
- coroziunea nu poate avea loc in betonul uscat, procesul electrolitic fiind impiedicat,
dar,
- nici in betonul saturat cu apa, pt. ca lipseste CO 2.
In acest proces pelicula microscopica de pe suprafata otelului se distruge.
Reactiile catodice cele mai probabile sunt:
(2.a)
2H2O + O2 + 4e 4(OH)
+
(2.b)
2H + 2e H2
Tipul de reactie care va avea loc, anodica sau catodica, va depinde de cantitatea de oxigen
prezenta si de pH-ul solutiei pastei de ciment din apropierea otelului.
Pentru un beton compact (sanatos) , pH-ul solutiei interstitiale este in domeniul 13,0 13,5 domeniu in care reactiile (1.a) si (1.b) sunt cel mai probabil a se produce.
In absenta oricaror alti factori, oxizii de fier Fe 2O4 si Fe2O3 , sau hidroxizi ai acestor componenti,
se vor forma faze solide si vor produce o pelicula de protectie pe suprafata otelului (fenomen
numit Pasivizare).
Astfel, otelul in beton este protejat impotriva coroziunii prin pasivitatea data de alcalinitatea
betonului (valoarea pH-ului in porii umpluti cu apa trebuie sa fie mai mare de 12,5).
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
La asemenea valori ale pH-ului, formarea peliculei microscopice la suprafata otelului face
imposibila degradarea lui, chiar in prezenta umezelii si oxigenului.
Daca pH-ul solutiei interstitiale este redus, (ex. Carbonatare) sistemul poate fi deplasat intr-o
alta zona, in care acesti oxizi nu formeaza un strat de protectie si este posibila disolutia activa.
Reactia (1.c) poate avea loc la un pH normal al betonului la temperaturi inalte (>60C).
Datorita transferului de electroni dinspre anod spre catod , armatura anodica sufera un proces de
fragilizare si laminare .
De asemenea, are loc o crestere in volum a armaturii de otel, de pana la circa 6 ori, in functie de
tipul reactiei si compusilor rezultati, conform figurii urmatoare:
Fe
C
o
m
p
u
s
i
i
FeO
Cresterea in volum a armaturii, datorata coroziunii
Fe3O4
Fe2O3
C
o
r
o
z
i
u
n
i
i
Fe(OH)2
Fe(OH)3
Fe(OH)3 + 3H2O
Cresterea
volumului
Prin cresterea in volum a armaturii din otel, se creeaza o presiune radiala asupra betonului
imediat inconjurator.
Aceasta presiune conduce la aparitia locala a eforturilor de intindere si aparitia microfisurilor in
beton.
Propagarea acestor microfisuri se materializeaza in cele din urma in macrofisurarea elementului
de beton precomprimat, precum si la dislocari locale ale stratului de acoperire cu beton .
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
Fig.1. Fisurarea si dislocarea betonului in zona barei corodate
Efecte ale coroziunii:

- reducerea sectiunii de armatura din otel
- reducerea sau chiar pierderea aderentei armaturii cu betonul,
- desprinderea stratului de acoperire cu beton a armaturilor.
Parametrii care influenteaza coroziunea sunt conditionati de procese de difuzie:
-carbonatarea- difuzie de CO2 prin porii umpluti cu aer
-penetrarea clorurilor difuzia clorurilor prin porii umpluti cu apa
-coroziunea- difuzia de O2 prin porii umpluti cu aer ai betonului armat.
Toti parametrii sunt legati de aspectul grosimii stratului de acoperire cu beton a armaturii, definita
prin: grosime, permeabilitate.
Permeabilitatea stratului de acoperire este influentata in mod decisiv, de raportul a/c.
2.3. Fenomene care conduc la coroziunea activa a otelului inglobat in beton :
2.3.1. Carbonatarea betonului
Carbonatare - fenomenul de neutralizare a betonului prin reactia dintre componentii alcalini ai
pastei de ciment si dioxidul de carbon (CO2) din atmosfera.
Deasemenea, carbonatarea = reactia chimica ce are loc intre hidroxizii de calciu si bioxidul de
carbon, care patrunde prin pori in interiorul betonului. Penetrarea CO 2 se face de la suprafata
spre interior.
Deoarece reactia se dezvolta in solutie, primul indiciu al carbonatarii este o scadere a pH-ului in
solutia interstitiala la valori sub 9, nivel la care pelicula pasiva de pe otel nu este stabila.
Fenomenul de carbonatare nu conduce direct la coroziunea armaturii. Daca nu sunt indeplinite
anumite conditii de umiditate, chiar daca betonul e carbonatat, armatura poate sa nu corodeze.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
In urma cercetarilor in situ la constructii vechi s-a evidentiat acest aspect, si totodata au fost
depistate: armaturi in stadii avansate de coroziune in medii cu umiditate ridicata (bai, bucatarii) si
armaturi neafectate, in medii uscate pentru aceleasi valori ale pH-ului betonului.
De aceea, afirmatia prezentata in unele studii stiintifice, cum ca:durata de viata a unei constructii
din beton poate fi considerata drept timpul dupa care adancimea de carbonatare a betonului este
egala cu adancimea stratului de acoperire cu beton a armaturii pare hazardata.
Carbonatarea este mai rapida cand umiditatea relativa este de 50-60%.
Carbonatarea se manifesta in principal in straturile superficiale ale betonului. Cand insa
carbonatarea de la suprafata se extinde pana la armatura, poate sa apara depasivarea generala
pe zone largi sau pe intreaga suprafata a otelului si poate incepe coroziunea generala.
Rata de carbonatare in betonul compact (sanatos/robust) este in general mica.
Totusi, betonul situat in sau in apropierea zonelor industriale, poate sa prezinte rate mai mari de
carbonatare datorita cresterii concentratiei de CO2 in mediul industrial.
In conditii naturale concentratia CO 2 in aer este de circa 0,03% in orase si poate creste de
maximum 10 ori, dar in zonele industriale poate fi de 100 de ori mai mare decat nivelurile din
mediul natural.
Penetrarea gazelor este mai mare la umiditati relative scazute, dar reactia intre CO 2 si pasta de
ciment are loc in solutie si este mai mare la umiditati ridicate.
Alti 3 factori majori care influenteaza durlatele de initiere a coroziunii induse prin carbonatare,
sunt: stratul de acoperire cu beton, prezenta fisurilor, porozitatea mare asociata cu un continut
scazut de ciment si un factor apa/ciment mare.
Un efect secundar al carbonatarii este ca se reduce porozitatea betonului, reducandu-se astfel
permeabilitatea si crescand rezistentele betonului.
2.3.2. Penetrarea ionilor de clor in masa betonului.
Atat concentrarea pe suprafata, cat si transportul ionilor de clor, sunt fenomene ce au loc in
stransa legatura cu:
-
migratia umiditatii masa betonului
temperatura betonului
natura eforturilor si nivelul starii de solicitare
compozitia betonului.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
O concentratie in crestere a ionilor de clor in masa elementelor de beton precomprimat, initiaza

procesul de degradare prin depasivizarea armaturii.
Odata atinsa concentratia critica de ioni de clor in masa betonului, intrand in contact cu otelul,
acestia distrug local pelicula protectoare creata de factorul pH mare al betonului, fenomen
cunoscut sub denumirea de Pasivizare.
Prezenta umiditatii si a oxigenului (in fisuri) in aceste zone, duce la aparitia si extinderea focarelor
de coroziune in armaturi.
Deoarece concentratia ionilor de clor este variabila in masa de beton a alementului, se creeaza
deasemenea conditiile pentru initierea coroziunii electrochimice.
Exista in principal 3 surse principale a ionilor de clor:
-clorul din compusii specifici mediului industrial (HCl, CaCl 2, etc.)
-clorurile din mediul marin (zonele de coasta, flux-reflux)
-clorul inglobat in aditivii betonului : utilizarea CaCl 2 ca si accelerator de priza conduce la scaderea
pH-ului betonului; alti aditivi insa, pe baza de NaCl si KaCl au tendinta de a ridica factorul pH.
Fig.2. Coroziunea electrochimica a armaturii in prezenta Cl
In afara de CO2 ionii de clor care provin de ex. din apa marii, patrund prin pori in interiorul
betonului.
Difuzia clorurilor este un proces care are loc total sau partial in porii umpluti cu apa, existand
intotdeauna un echilibru intre clorul legat si ionii de clor liberi. Dupa carbonatare, clorul este
desfacut inca o data, crescand riscul de coroziune.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
Acest fenomen se intalneste si in cazul folosirii substantelor pentru dezghet cand, datorita umezirii
si uscarii suprafetei betonului, ionii de clor patrund in beton prin suctiune capilara, iar prin uscare,
apa migreaza in exterior, producand o imbogatire in cloruri a zonei afectate de umezire si uscare.
Grosimea acestei suprefete are o mare importanta , in special in legatura cu acoperirea cu beton
a armaturilor.
2.3.3. Actiunea combinata a ionilor de clor si a carbonatarii.
Continutul de ioni de clor la suprafata betonului atinge valori mai mari decat in cazul betonului
necarbonatat si poate fi mult mai mare decat nivelurile masurate imediat sub suprafata betonului.
Astfel, creste riscul de initiere a coroziunii cand adancimea de carbonatare ajunge la armatura.
Desi carbonatarea mareste compactitatea betonului, conducand la o incetinire a difuziei ionilor de
clor in masa betonului, valorile critice ale concentratiei ionilor scad, astfel incat riscul de coroziune
este mult mai mare.
Scaderea pH-ului betonului carbonatat mareste deasemenea riscul coroziunii deoarece
concentratia de cloruri necesara pentru initierea coroziunii, valorile limita, scad cu pH-ul, deoarece
la scaderea pH-ului, clorurile de aluminiu se distrug, eliberand clorurilr legate.
Fig.3. Riscul de initiere a coroziunii datorita Cl
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
2.4. Tipuri de degradari ale betonului armat

2.4.1. Degradarea prin coroziune
Fenomenul de degradare datorit coroziunii elementelor de beton precomprimat este neliniar i
evoluia sa este mult influenat de starea de eforturi i deformaii din exploatare.
Cedarea prematur a elementelor liniare are loc prin depirea capacitii portante n seciunile
critice datorit reducerii seciunii armturii active i/sau pasive, asociat cu pierderea de aderen
dintre armtur i beton n seciunile critice. La elementele de suprafa, cedarea este precedat
de redistribuiri de eforturi, avnd un caracter ductil.
Fig.4. Degradarea prin coroziune a elementelor din beton precomprimat
2.4.2. Degradarea prin imbatranire

n exploatare, structurile din beton armat sunt expuse la un regim de solicitare mult d iferit de cel
modelat prin metodele curente de proiectare.
Practic, o structur este solicitat permanen la un regim de sarcini variabil, chiar dac evoluia
acestuia este insesizabil pentru un raportor static.
Astfel, n elementele structurale au loc n permanen deplasri mici i oscilaii variabile ca
extindere i cu amplitudini foarte mici.
Studii recente, au nlocuit termenul de frecare cu alte dou noiuni: deplasri mici" i oboseala
indus de deplasrile mici".
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
Ele pun n eviden apariia la suprafaa de contact dintre dou corpuri animate de mici deplasri
(de ordinul micronilor), a unui al treilea corp". Acest corp intermediar este responsabil pentru
comportamentul particular al acestui tip de contact
Fig.5. Contactul intim intre 2 corpuri
2.4.3. Degradarea la foc

n prezena focului, betonul expus se degradeaz prin exfoliere i despicare datorit temperaturii
excesive.
La exfolierea betonului cauzat de foc, armtura poate s fie descoperit i datorit supranclzirii
va pierde din rezisten i elasticitate.
Despicarea poate s apar cnd umezeala din interiorul betonului expandeaz i produce
fisurarea i dislocarea unor buci de beton. De asemenea, despicarea poate s apar datorit
dilatrii termice a suprafeei exterioare de contact comprimat, ca de exemplu la stlpi, perei sau
elemente structurale precomprimate.
Efectul temperaturii ridicate asupra rezistenei betonului este mic i neregulat sub 250 oC, dar
peste 300 oC se pot pune n eviden pierderi de rezisten msurabile.
Betonul supranclzit datorit unui incendiu al cldirii sufer o pierdere a rezistenei la
compresiune care continu s scad i n cursul rcirii.
Dac temperatura nu depete 300 oC, n mare msur rezistena se restabilete. Betonul
nclzit la temperatur sub 500 oC se rehidrateaz n cursul rcirii i treptat redobndete cea mai
mare parte a rezistenei iniiale, dup aproximativ fiind recuperat circa 90%.
n cazul n care efectul temperaturii este de scurt durat, va avea loc o revenire nceat.
Pierderea de rezisten la temperatur ridicat este mai mare la betonul umed (saturat cu ap)
dect n betonul uscat.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
10
De aici rezult c coninutul de ap (umezeal) a betonului este cel mai important factor de
influen n comportarea structurii la temperaturi nalte.
Temperatura de 400 C constituie o limit superioar pentru betoane, deoarece betonul
supranclzit pe o durat semnificativ se va deteriora n timpul rcirii care urmeaz n aer liber.
Este mai uor de apreciat c orice oel expus nclzirii va ncepe s prezinte o reducere de
rezisten de la temperatura de 300C.
n cazul n care armturile profilate la cald au fost expuse o perioad lung la temperatura de
peste 600C datorit unei prematuri exfolieri a betonului de acoperire, posibilitatea unei reduceri
constante de rezisten este mic.
Armturile formate la rece nclzite peste 400C vor pierde o proporie cuantificabil de rezisten
din cea obinut prin formarea la rece.
Oelurile din betonul precomprimat vor pierde aproximativ 20 % din rezisten la 300C i nu revin
la rezistena lor iniial n timpul rcirii.
Atunci cnd rezistena oelului sub efectul temperaturii ridicate scade pn la valoarea efortului
din armtur indus de ncrcri exterioare, se produce cedarea din ncovoiere.
n baza celor prezentate se poate meniona c rezistena la foc a unui element de precomprimat
depinde de intensitatea solicitrii, nivelul de siguran i de curba caracteristic a rezistenei
temperatura oelului.
La rndul lui, timpul (durata) pn la atingerea temperaturii critice depinde i de protejarea
armturii mpotriva focului.
De regul protecia armturii o constituie stratul de beton de acoperire, adic stratul de beton de
la suprafaa expus focului pn la armtur.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
11
Cap.3. DURABILITATEA ELEMENTELOR SI STRUCTURILOR DE BETON PRECOMPRIMAT

Durabilitatea unui element / structuri de beton armat, se defineste ca fiind proprietatea acestuia
de a-si mentine performanta tehnica necesara in timp, sub influenta unui ansamblu de actiuni
previzibile.
Durabilitatea, se refera la perioada de timp pentru care valorile caracteristice ale materialelor puse
in opera sunt asigurate, sub un proces natural de evolutie a caracteristicilor sale in timp.
Durabilitatea elementelor de beton armat si precomprimat se raporteaza factorilor de risc
(corespunzatori agresivitatii mediului de exploatare) .
Masurile de protectie se impun in primul rand: - proprietatilor betonului
si
- marimii stratului de acoperire cu beton a armaturii.

Pentru un element de beton armat si precomprimat, durabilitatea (durata de exploatare,
prognozata inca din faza de proiectare), se raporteaza:
- proprietatilor betonului (Permeabilitatea, Porozitatea, Difuzia)
care caracterizeaza comportarea sa in contact cu gaze sau lichide agresive din punct de vedere
chimic (Carbonatarea,Penetrarea clorului, Coroziunea, etc.).
- stratului de acoperire cu beton.
Cap.4. MONITORIZAREA STRUCTURILOR DE BETON PRECOMPRIMAT
Monitorizarea comportarii structurale are un rol esential pentru asigurarea durabilitatii
constructiilor.
Astfel, starea tehnica pune in evidenta starea de degradare structurala cauzata de:
-
coroziunea armaturii
calitatea slaba sau deteriorarea betonului
identificate si cuantificate periodic prin inspectii tehnice, fiind implicit o masura a durabilitatii
elementului si ansamblului structural.
4.1. Frecventa verificarilor, natura si continutul lor, trebuie prevazute in caietul de sarcini
intocmit de proiectant, acestea putand fi ajustate in urma constatarilor si concluziilor isnpectiilor.
Inspectiile curente se realizeaza prin examinari vizuale si tehnici traditionale de testare a starii
materialelor.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
12
Inspectiile speciale, complementare celor curente, se materializeaza intr-o verificare aprofundata

a structurii prin masuratori, investigatii si incercari nedistructive si/sau semidistructive.
In cazul structurilor de beton precomprimat, verificarile efectuate trebuie sa aiba in vedere
urmatorii factori aflati in interdependenta:
-
aspectul si calitatea betonului;
starea sistemului de pretensionare;
starea de deformatii si deplasari.
Verificarea aspectului si calitatii betonului este foarte importanta deoarece, acesta ne furnizeaza
informatii cu privire la starea armaturilor inglobate in masa sa.
In acest sens, trebuie sesizate:
-
defectele de suprafata ale fetelor vazute (culoare neuniforma, pete negre, impuritati,
pete de rugina, aspect prafuit, imperfectiuni geometrice, aspect macroporos,
agregate mari la suprafata);
infiltratiile;
eflorescentele si zonele cu beton segregat, erodat;
zonele in care agregatele nu sunt inglobate in pasta de ciment.
Informatii suplimentare pentru investigatii aprofundate se pot obtine prin extragerea de carote si
testarea lor mecanica si/sau chimica, sau prin incercari nedistructive.
4.2. Metode traditionale si moderne de incercare nedistructiva
- Analiza raspunsului acustic: cea mai veche metoda de localizare a betonului delaminat;
- consta in analiza raspunsurilor acustice datorate unor actiuni mecanice;
- Incercarea in laborator a carotelor:
Incercarile pe carote se folosesc pentru determinarea unor caracteristici ale betonului din
structura, cum ar fi:
-
rezistenta la compresiune,
rezitenta la rupere ori despicare,
densitatea aparenta, porozitatea, gradul de impermeabilitate,
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
13
corelatia intre marimile obtinute prin metodele nedistructive si rezistenta la

compresiune, grosimea stratului de beton degradat la actiuni fizice (inghet, foc) sau
chimice (acizi, saruri).
- Metoda indicelui de recul:

Este o metoda de determinare a rezistentei la compresiune a betonului dintr-o structura, prin
determinarea duritatii superficiale a acestuia.
Acesta se bazeaza pe masurarea reculului unui corp mobil care se aplica dinamic pe suprafata
betonului.
Aparatul utilizat: Sclerometru
- Metoda ultrasonica de impuls:

Aceasta metoda se bazeaza pe relatia dintre viteza de propagare a ultrasunetelor prin beton si
proprietatile mecanice ale acestuia.
Metoda poate fi utilizata la determinarea: proprietatilor elasto-dinamice ale betonului, defectelor
din masa betonului.
Reprezinta una din primele metode de
testare, bazata pe determinarea timpului
necesar
unei
unde
ultrasonice
parcurga un element ale carui dimensiuni

sunt cunoscute.
- Metoda semidistructiva: se bazeaza pe masurarea fortei necesare smulgerii fie a unei placi de
pe suprafata betonului, fie a unei ancore introdusa in beton, cu rasina epoxidica; se obtine
rezistenta la compresiune a betonului.
- Radiografierea:
Presupune utilizarea unei surse puternice de raze X cu particule beta sau gama. Un fascicol de
raze penetreaza elementul de beton si este detectata cealalta parte (accesul la ambele fete ale
elementului este obligatoriu), diferenta de adsorbtie a particulelor radioactive furnizand informatii
cu privire la proprietatile materialului.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
14
Tehnica radiografica furnizeaza

interiorului unei structuri de beton.
imagine
fotografica
Principiul utilizat este variatia proportionala a

materialelor la radiatia gama, cu densitatea acestora.
opacitatii
Principul radiografierii
Imaginile bidimensionale pe care le furnizeaza acest tip de investigatie, pun in evidenta cu

usurinta existenta golurilor sectionale, insa orientarea lor este foarte importanta pentru detectia
coroziunii.
- Tomografierea computerizata:
Principiul tomografierii consta in masurarea atenuarii unui fascicul de raze X sau gama care
traverseaza un obiect. Acesta este partial absorbit si difuzat in obiectul studiat, restul fasciculului
fiind transmis pe un traseu liniar la detector.
Vizualizarea in 3D a datelor este de tip digital. Si in acest caz, este necesar accesul la ambele
fete ale elementului. Uneori interpretarea datelor este dificila deoarece calitatea rezultatelor este
influentata de variatiile de temperatura si de conditiile meteorologice care pot afecta proprietatile
materialului la suprafata.
Schema bloc a aparaturii de tomografiere
- Scanarea electromagnetica de suprafata:

Principiul acestei metode consta in cuantificarea reflexiei pulsurilor electromagnetice de inalta
frecventa (1GHz) la interfetele de contact dintre materiale cu proprietati electromagnetice diferite,
cum sunt armaturile, golurile.
Aparatura consta intr-o antena emitatoare si receptoare de pulsuri electromagnetice, cu care se
scaneaza suprafata elementului .
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
15
- Ecoul impactului:
Metoda consta in introducerea unui impuls datorat unui impact mecanic printr-un punct pe
suprafata elementului. Vibratiile induse se propaga sub 3 forme de unde acustice:
frontale de compresiune (C), distorsionate de forfecare (F) si de suprafata de tip Rayleigh (R).
Traductorul de deplasare amplasat in apropierea punctului de impact monitorizeaza receptia
undelor reflectate.
Pentru a se stabili cu precizie cauza reflectarii undelor (C), datele se convertesc prin transformari
Fourier in domeniu de frecventa si sunt filtrate. Varfurile de amplitudine corespunzatoare
frecventelor caracteristice permit detectarea golurilor si armaturilor.
Avand determinat domeniul de frecvente, prin relatii matematice simple se pot identifica
elementele si defectiunile corespunzatoare aplitudinilor.
De ex.: grosimea (h) a unui element solid de beton simplu, rezulta din relatia:
h=Cc / 2 , unde Cc = 3.0-5.0 km/s este viteza undelor (C) in beton,
= frecventa corespunzatoare unui varf din graficul analizat.
In imagine observam excitarea punctuala printr-un soc de mic

energie a structurii de beton, si analiza in domeniul
frecventelor a ecoului undei acustice de presiune P. Unda
transversala S este rejectata
- Perturbarea campului magnetic:

Metoda consta in aplicarea unui camp magnetic puternic asupra armaturilor active ale unui
element, prin scanarea suprafetei laterale si inferioare, in vederea identificarii perturbatiilor
cauzate de prezenta defectelor in beton.
Marimea perturbatiilor depinde de mai multi factori, cei mai importanti fiind:
- caracteristicile campului magnetic indus,
- marimea fisurii sau microfisurii
- distanta dintre aparatura si defect.
Perturbarea fluxului magnetic in

zone de discontinuitate
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
16
Vizualizare perturbatii si erori la defectele paralele cu liniile fluxului magnetic.
Imbunatatirea metodei, s-a realizat prin utilizarea senzorilor magnetici, care prin preluarea
automata a datelor furnizeaza informatii sub format digital si numeric.
Pe langa localizarea fisurilor si golurilor din beton,
aceasta metoda permite depistarea coroziunii sau
cedarii armaturilor, fiind deja etalonate defecte ca
focare locale de coroziune.
Vizualizarea digitala a perturbarii fluxului magnetic
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
17
Cap.5 APARATE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE

Kit pentru determinarea carbonatarii James Carbo Detect
Corrosion
Kit pentru determinarea carbonatarii
Avantaje:
Determina adancimea de carbonatare
Nu sunt necesare echipamente speciale, si
nici instruire speciala, pentru utilizarea aparatului.
Rezultate usor interpretabile, obtinute in timp foarte scurt.
Economic, rapid si usor de folosit
Carota de beton, care permite vizualizarea
zonei necarbonatate
Reactivul Carbo Detect reagent este un indicator de pH care va indica schimbarea acestuia, la
expunerea pe suprafata de beton.
Pentru verificare, indicatorul va fi pulverizat pe suprafata. Acesta isi va schimba culoarea in roz
pentru zonele necarbonatate si va ramane la culoarea initiala in zonele carbonatate (pH scazut).
Daca zona de testare a betonului este foarte uscata, vom ajuta aparitia culorii prin stropirea cu
putina apa.
Pulverizand indicator de pH de-a lungul carotei de beton, se poate observa pana unde a patruns
carbonatarea si astfel vizualiza coroziunea, care va aparea decat dupa ce carbonatarea ajunge
in zona armaturilor.
CL-2000 - Test pentru determinarea clorurilor

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
18
CL-2000 Chloride
Field Test System
Prin aceasta metoda, se masoara concentratia de clorura.

Avantaje:
Determinare rapida, la fata locului.
Economic Costuri minime, in comparatie cu testele de laborator
Precizie Rezultatele sunt comparabile cu testele de laborator
Domeniu larg, de la 0.002% la 2%
Compensare automata, in cazul modificarilor de temperatura.
Display digital cu citire directa in unitati de masura si procente.
Colectarea probelor
Testul CL 2000
Aparat digital de masura
Sistem pentru analiza coroziunii armaturilor de otel, din elementele de beton.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
19
James Instruments
Gecor 8
Sistem pentru analiza coroziunii armaturilor de otel, din elementele de beton.

Avantaje:
Masoara coroziunea, la valorile cele mai apropiate de realitate
Metoda avansata, pentru o mai mare precizie de determinare a coroziunii.
Design nou al traductorilor, pentru analiza structurilor in mediu umed.
Software pentru PC, pentru analiza si raportarea datelor.
Interfata grafica simplificata, pentru usurarea masuratorilor.
Software pentru PC, pentru analiza si raportarea datelor.
Evidentierea nivelurilor de risc
Pahometru James HR Rebar Locator

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
20
Pahometru, pentru determinarea pozitiei,

adancimii si dimensiunilor amaturii
Pahometru analogic, cu precizie la determinarea pozitiei armaturilor, prin citire directa.

Detectarea pana la acoperiri de 250 mm
Operare usoara, datorita greutatii reduse (1.6 kg.).
Autonomie de pana la 8 ore de lucru, fara incarcarea acumulatorilor;
-Detecteaza existenta armaturilor intr-un element de beton armat, precum si pozitia lor.
-Pozitia exacta si orientarea armaturilor poate fi masurata rapid si precis.
-Localizeaza orice material feros, cum ar fi conducte, cabluri, etc., pana la o adancime de aprox. 25cm.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
21
MONTAJ SPECIAL :
Pahometrul poate fi montat pe un tub telescopic cu maner. Senzorul este montat la capatul
tubului, iar scala de citire este plasata astfel incat citirea sa se faca usor.
R-Meter MK III Varianta moderna a clasicului pahometru
Avantaje:
- senzorul functioneaza pe principiul curentilor circulanti Eddy current

- un singur senzor pentru toate domeniile de adancime
- permite localizarea armaturilor, cablurilor, conductelor
- poate determina armaturi cu diametre de pana la 115 mm, si pe o adancime de pana la 200 mm
- carcasa solida, rezistenta la socuri.
Deasemenea, cu ajutorul microprocesorului, analizeaza statistic datele inregistrate,

cautand automat punctele minime de acoperire. Acestea pot di afisate pe o harta simbolica,
care vine in ajutorul utilizatorului pentru vizualizarea
zonelor problematice.
Memoria sa interna poate stoca peste 80.000 inregistrari.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
22
Aparat Canin pentru determinarea coroziunii armaturilor (Proceq, Elvetia)
- utilizat pentru investigarea nivelului de corodare

al armaturilor din betonul armat
- domeniu de masurare : +200-950 mV;
- afiseaza o " harta " a suprafetei investigate
n tonuri
de gri, evidentiindu-se zonele corodate;
- capacitate de stocare : 120.000 de valori.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
23
Cap.6. REPARAREA SI REABILITAREA STRUCTURILOR DIN BETON

6.1. Tehnologii si materiale utilizate
In prezent, cresterea continua a costurilor de constructie face ca sa fie mai avantajoasa repararea
si consolidarea constructiilor degradate, chiar daca procesul de degradarea a atins un stadiu
destul de avansat.
Inainte de a alege metodele de interventie si materialele de reparatii, este foarte important sa
cunoastem cauzele deteriorarii betonului, procedand la efectuarea unei investigatii complete
asupra intregii structuri degradate.
Dupa cum s-a descris si in capitolele anterioare, cauzele degradarii sunt favorizate adesea de
deficientele calitative ale betonului si sunt determinate de regula de conditiile ambientale la care
este expusa constructia:
Agresiunea chimica de carbonatare a betonului
Agresiunea chimica a sarurilor folosite pentru dezghet
Agresiunea fizica a inghetului si dezghetului
Solicitarile mecanice provocate de suprasarcini si socuri mecanice
Solicitarile fizice si mecanice cauzate de seisme si incendii
Interventiile de reparare/ consolidare, dupa un studiu atent asupra structurii, se finalizeaza prin
eliminarea cauzelor care au provocat degradarea. Daca este vorba despre agresiuni datorate
conditiilor de mediu, scopul principal al interventiei de reparare trebuie sa fie acela de a opri
substantele chimice care penetreaza betonul si cauzeaza deteriorarea acestuia.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
24
Cercetarea cauzelor
Inainte de a incepe orice fel de interventie pentru reparare, este necesar sa se procedeze la o
investigatie completa a structurii respective, determinand :
- Profunzimea de carbonatare a betonului.
- Grosimea stratului de beton care acopera armatura.
- Prezenta cel putin a fisurilor care indica ca in acel punct dilatarea betonului a depasit rezistenta
la rupere.
- Cauza care a provocat dilatarea (expandarea fierului de armatura, sulfatarea, pozitionarea
incorecta a fierului de armatura).
Succesul interventiilor de reparatii este legat mai ales de alegerea potrivita a materialelor folosite.
Mortarele de reparati, din linia Mapegrout: Tissotropico, T40; T60; BM, Rapido sau Colabile,
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- Coeficient foarte mic de contractie.
- Impermeabilitate.
- Aderenta foarte buna la betonul existent.
- Aderenta foarte buna la fierul de armatura.
- Modul de elasticitate asemanator cu cel al betonului care se repara.
- Usurinta in aplicare.
Folosirea mortarelor traditionale pe baza de ciment s-a dovedit nesatisfacatoare deoarece
contractia amestecului proaspat este una din cauzele cele mai frecvente ale insuccesului, care
consta de obicei in desprinderea materialului de reparatie de suport sau aparitia de fisuri pe
suprafetele reparate.
FAZE OPERATIVE
- Structura de beton degradata, prin marirea volumului armaturii datorita oxidarii si corodarii,
stratul de beton se desprinde iar armatura ramane expusa si si se corodeaza in continuare.
- Indepartarea partilor degradate si controlarea grosimii de carbonatare cu fenolftaleina.
- Indepartarea betonului degradat se face pana la decopertarea fierului de armatura.
-
In unele cazuri indepartarea betonului va fi facuta pana la indepartarea completa a betonului

carbonatat.
Reparatiile precedente, care nu sunt perfect aderente la suport, vor fi indepartate.

Curatarea suprafetelor
Dupa indepartarea betonului degradat, trebuie sa se curete foarte bine suprafetele rezultate,
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
25
pe care se vor aplica materialele de reparatii. Procedeul de curatare cel mai eficient este
hidrosablarea sau sablarea deoarece indeparteaza eficient de pe suport partile neaderente,
urmele de uleiuri, grasimi, vopsea sau rugina. Prin aceaste operatiune si armaturile se curata
foarte bine fiind aduse la stadiul de "metal alb".
Protectia armaturii
Dupa curatare, armaturile existente se protejaza cu un produs special denumit Mapefer,
pentru a preveni noile fenomene de coroziune.
Mapefer este un mortar bicomponent, anticoroziv, pe baza de ciment si inhibitori de coroziune
care se amesteca cu un latex pe baza de polimeri sintetici in dispersie apoasa. Se
caracterizeaza printr-o aderenta mare la metal si suport si o optima lucrabilitate care face
posibila aplicarea lui cu pensula.
Cand armaturile existente sunt corodate si au sectiunea redusa cu mai mult de 30%, este
necesar sa se adauge suplimentar noi armaturi care de asemenea se protejaza cu Mapefer.
Repararea partilor degradate
Pentru repararea stratului de acoperire a armaturii (reprofilare) la structurile degradate din
beton, se pot folosi urmatoarele mortare speciale sau produse epoxidice:
Mapegrout Tissotropico, mortar predozat, armat dispers cu microfibre, pe baza de lianti
hidraulici, microsilicati, aditivi speciali si agregate selectate. Mapegrout Tissotropico este
caracterizat printr-o mare rezistenta mecanica si un modul de elasticitate de 27.000 N/mm2.
Aderenta si consistenta amestecului permit aplicarea lui pe suprafete verticale in grosime de
pana la 3 cm/ strat fara folosirea de cofraje. Se poate aplica atat manual cat si mecanizat.
MAPEGROUT T40, mortar predozat, armat dispers cu microfibre, pe baza de lianti hidraulici,
microsilicati, aditivi speciali si agregate selectate. Mapegrout T40 este caracterizat printr-o
rezistenta mecanica medie si un modul de elasticitate de 25.000 N/mm2.
Utilizarea lui este recomandata pentru repararea corticala a betonului. Mapegrout T40 se
poate aplica si pe suprafete verticale, in grosime de pana la 3 cm/ strat, fara folosirea de
cofraje. Se poate aplica atat manual cat si mecanizat.
Mapegrout T60 mortar predozat, armat dispers cu microfibre, pe baza de lianti hidraulici,
microsilicati, aditivi speciali si agregate selectate.
Este caracterizat printr-o mare rezistenta la agresiune sulfatica si un modul de elasticitate de
27.000 - 31.000 MPa.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
26
Utilizarea lui este recomandata pentru repararea corticala a betonului.

Se poate aplica si pe suprafete verticale, in grosime de pana la 2 cm/ strat, fara folosirea de
cofraje. Se poate aplica atat manual cat si mecanizat.
Mapegrout BM, mortar predozat, armat dispers cu microfibre, pe baza de lianti hidraulici,
microsilicati, aditivi speciali si agregate selectionate care se amesteca cu un polimer in
dispersie apoasa.
Mapegrout BM este caracterizat printr-o mare rezistenta la agresivitati chimice (in special
clorura de sodiu si conditiilor climatice vitrege - cicluri repetate de inghet/dezghet) si are un
modul de elasticitate scazut de 20.000 - 24.000 MPa.
Utilizarea lui este recomandata pentru repararea corticala a betonului si in special aplicarea pe
intradosul elementelor structurilor din beton. Mapegrout BM se poate aplica si pe suprafete
verticale, pana la grosimi de 3,5 cm/ strat. Se poate aplica atat manual cat si mecanizat.
Mapegrout Colabile mortar predozat, armat dispers cu microfibre, pe baza de lianti hidraulici,
microsilicati, aditivi speciali si agregate selectate.
Este un mortar fluid si de aceea este indicat pentru operatiuni de consolidare a elementelor de
structura, prin turnare in cofraj.
Are rezistente mecanice initiale mari si modul de elasticitate de 27.000 N/mm2. Se aplica
pentru turnari in grosime de pana la 3 cm. P
entru grosimi majorate se adauga agregate asortate cu diametru corespunzator grosimii de
turnare in proportie de 30-40% din greutatea mortarului fara a adauga suplimentar apa.
Epojet produs epoxidic bicomponent de consistenta superfluida pentru inchideri de fisuri sau
consolidare prin tehnica betonului placat cu tole de otel prin injectari la joasa presiune (0,4 0,8 atm).
Se utilizeaza la structurile portante fisurate datorita suprasarcinilor, loviturilor accidentale,
cutremurelor, etc., sau prinderea elementelor metalice (tiranti, armaturi din otel) in suport de
beton.
Adesilex PG1/ PG2 adezivi epoxidici bicomponenti, de consistenta tixotropica, pentru
consolidari structurale: lipirea tolelor de otel pe elemente de beton (beton placat), prinderea
sau inchiderea gurilor de injectare pentru aplicarea rasinii superfluide Epojet precum si
matarea fisurilor intre gurile de injectare, inchiderea fisurilor de mari dimensiuni sau prinderea
si ancorarea tirantilor metalici in/ pe suprafete din beton.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
27
Eporip adeziv epoxidic bicomponent, de consistenta fluida, folosit ca amorsa de aderenta

pentru betonul proaspat turnat pe beton intarit, inchiderea fisurilor la suprafete orizontale din
beton sau ancorarea elementelor metalice in elemente de beton.
Finisarea zonelor reparate
Dupa operatiunea de consolidare, pentru corectarea planeitatii si protectia structurii reparate
se aplica un mortar de nivelare cu grosimea de aplicare intre 1-3 mm:
Mapefinish, mortar predozat, bicomponent, pe baza de ciment, agregate fine si microsilicati
care se amesteca cu un latex pe baza de polimeri sintetici in dispersie apoasa;
Mapelastic, mortar predozat, bicomponent, elastic, pe baza de ciment care se amesteca cu
un latex pe baza de polimeri sintetici in dispersie apoasa. Mapelastic este elastic, hidroizolant,
rezistent la anhidrida carbonica, la cloruri si sulfati.
Finisarea zonelor reparate
Dupa operatiunea de consolidare, pentru corectarea planeitatii si protectia structurii reparate
se aplica un mortar de nivelare cu grosimea de aplicare intre 1-3 mm:
Mapefinish, mortar predozat, bicomponent, pe baza de ciment, agregate fine si microsilicati
care se amesteca cu un latex pe baza de polimeri sintetici in dispersie apoasa;
Mapelastic, mortar predozat, bicomponent, elastic, pe baza de ciment care se amesteca cu
un latex pe baza de polimeri sintetici in dispersie apoasa. Mapelastic este elastic, hidroizolant,
rezistent la anhidrida carbonica, la cloruri si sulfati.
Vopsirea si decorarea zonelor reparate
Daca ciclul de reparatii descris mai sus a fost executat corect, vom avea o buna garantie in
privinta rezistentei structurii la atacul agentilor agresivi prezenti in atmosfera.
Pentru a mari ulterior rezistenta la carbonatare si pentru a conferi structurii un aspect estetic
placut se recomanda vopsirea suprafetelor cu Elastocolor, vopsea protectoare elastica, pe
baza de rasini acrilice in dispersie apoasa, permeabila la vaporii de apa.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
28
O alta gama de materiale, o reprezinta gama de produse Xypex

Ce este Xypex?
Este un tratament ce se aplica o singura data pentru impermeabilizarea, protectia si repararea
betonului.
Impermeabilizeaza betonul, facandu-l etans in apa si alte lichide, din orice directie ar actiona
acestea, chiar si cu presiune hidrostatica mare.
Protejeaza betonul de actiunea factorilor agresivi.
Asigura rezistenta la atacul substantelor chimice agresive.
Mareste durabilitatea betonului.
Cum lucreaza produsele Xypex

Produsele de impermeabilizare a betonului prin cristalizare XYPEX sunt amestecuri pulverulente
ce conin ciment Portland, silice i multe chimicale active care aplicate sub form de mortar
subire pe beton provoac o reacie catalitic n porii, tubaiile capilare i microfisurile cu
deschideri de pn la 0,4 mm ale suportului de beton cu formare de compleci C-S-H ( CalciuSilica-Hidrai ).
Aceast reacie n mediu apos, genereaz formaiuni cristaline dentritice ( fibroase ) n masa
betonului suport, pn cnd apa ca mediu de reacie nu mai are acces n spaiul n care are loc
procesul chimic. Betonul astfel tratat este etan la aciunea apei sau a altor lichide, din orice
direcie.
Cat de impermeabil e betonul tratat cu Xypex
ncercri fcute la mari laboratoare independente conform specificaiilor U.S. ARMY CORPS OF
ENGINEERS CRD-C-48-73 arat c o epruvet de 5 cm grosime de beton poros cu rezistena de
2000 PSI tratat n dou straturi devine complet impermeabil la o sarcin de 405 ft ap
(aproximativ 130 m coloan ap ), aceasta fiind limita aparatului de ncercare.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
29
ncercrile fcute la I.N.C.E.RC. arat, conform STAS 3519-76 o rezisten la penetrarea apei de
pn la 12 atm.
Un tratament cu XYPEX poate asigura o penetrare a cristalelor de pn la 30 cm n masa
betonului, cu condiia s nu se ntlneasc zone segregate unde consumul de reactivi este foarte
mare.
Durata de viata a tratamentului Xypex

Tratamentul cu XYPEX este PERMANENT , spre deosebire de alte sisteme de impermeabilizare,
realiznd att impermeabilitate ct i protecie la coroziune a armturii i betonului.
Caracterul permanent este dat de faptul c tratamentul nu este pelicular ci face parte integrant
din masa betonului.
XYPEX protejeaz betonul mpotriva aciunii substanelor chimice agresive.
ncercrile fcute n laboratoare din SUA, conform ASTM C-267-77-Rezistena chimic a
mortarelor i ASTM-C-39-Rezistena la compresiune arat faptul c XYPEX nu e afectat de o
gam larg de substane chimice agresive.
O serie de ncercri desfurate n 1981 arat c rezistena la compresiune a unor epruvete de
beton tratate cu XYPEX a fost cu 29% mai mare dect a celor netratate.
XYPEX protejeaz de asemenea betonul mpotriva aciunii srurilor de clor.
ncercrile conform ASTM-C-672-76-Metoda standard de reducere a rezistenei suprafeelor de
beton expuse la produsele chimice decongelante, precum i Proceduri de evaluare a
tratamentelor la betoane a Departamentului Transporturilor a statului Minesota, arat c XYPEX
mpiedic ptrunderea ionilor de clor care provoac coroziunea chimic a armturii.
Conform Metoda I.N.C.E.R.C. se precizeaz c toate epruvetele tratate cu produse XYPEX
rezist fr a suferii nici un fel de degradri de suprafa sau de scdere a gradului de
impermeabilitate la ap, la aciunea srurilor de clor, acid clorhidric, sod caustic, sulfai solubili
de tipul Al2(SO4)3, azotai NH4NO3, ulei mineral, etilen glicol, motorin, benzin, etc.
Rezistena la compresiune a cuburilor tratate i atacate chimic a crescut cu 13% pn la 25% fa
de proba martor.
Prin ce difera Xypex de alte produse de impermeabilizare
Procesul prin care XYPEX impermeabilizeaz betonul este unic, deoarece este un proces strict
controlat de un catalizator specific care urmrete generarea unor reacii n beton folosind chiar
componentele acestuia, rezultatul fiind dezvoltarea unor formaiuni fibroase, cristaline, insolubile,
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
30
n porii, tubaiile capilare i microfisurile acestuia.

Formaiunile cristaline sunt foarte rezistente la presiuni mari de ap, pe orice fa a elementului de
beton tratat, precum i la aciunea multor substane chimice agresive.
Deoarece fenomenul este catalitic, formaiunea cristalin poate fi activat la muli ani dup ce a
fost aplicat tratamentul, pentru etanarea i reetanarea defectelor ce pot apare n timpul vieii
acestuia.
Avantajele folosirii produselor Xypex
XYPEX nu are nevoie de suport uscat dimpotriv trebuie s fie umed;
XYPEX nu necesit pregtiri costisitoare la pregtirea suprafeei la aplicare;
XYPEX nu are nevoie de vreme uscat la aplicare;
XYPEX nu poate fi nepat, ros, sfiat i nu cedeaz la mbinri;
XYPEX nu trebuie protejat la acoperiri cu pmnt, montarea armturilor, a plasei de protecie
sau a altor materiale;
XYPEX nu are nevoie de tratri speciale la mbinri, petreceri, coluri, muchii.
XYPEX este mai ieftin i mai rapid dect alte metode;
XYPEX poate fi aplicat pe orice fa a elementului de beton .
MATERIALELE XYPEX
1. XYPEX CONCENTRATE - o pulbere gri care se amestec cu ap i se folosete ca un
mortar subire la construcii de beton subterane sau supraterane, ntr-un singur strat, sau prin
folosirea n aplicaiile ce necesit dou straturi.
CONCENTRATE conine cele mai multe produse chimice active din gama de produse XYPEX.
Pentru etanarea rosturilor nepermanente la construcii, sau pentru reparaii fisuri, segregri,
XYPEX CONCENTRATE se prepar sub form de DRY-PAC.
XYPEX CONCENTRATE este un tratament chimic pentru impermeabilizarea i/sau protecia
anticoroziv a betonului i a oelului beton.
Este un produs cimentos de culoare gri sau alb, preparat dintr-un amestec de ciment Portland cu
finee mare de mcinare i coninut limitat de aluminat de calciu, silice tratat i un pachet de
reactivi chimici care stau la baza reaciilor de formare a cristalelor n masa betonului.
Acest amestec intr n reacie cu produii rezultai n urma hidratrii cimentului din betonul suport
ce urmeaz a fi impermeabilizat, n prezena apei ca mediu de reacie genernd formaiuni
cristaline dentritice filiforme n porii tubaiile i capilarele care formeaz permeabilitatea betonului.
Este proiectat special pentru aplicaii de impermeabilizare a betonului vechi sau nou.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
31
Datorit catalizatorului de reacie, pachetul de reactivi este mpins n porii suportului prin procese
fizico - chimice asigurnd un randament maxim al reaciilor de cristalizare.
ATENIE ! Un beton nevibrat cu goluri mari n masa sa va consuma inutil reactivii materialului
conducnd la o scdere a gradului de impermeabilitate final al acestuia.
2. XYPEX MODIFIED - se folosete ca al doilea strat, peste CONCENTRATE.
MODIFIED produce o suprafa mai rezistent, este mai ieftin dect XYPEX CONCENTRATE, deoarece conine mai puine substane active.
Ajut la maturarea stratului de CONCENTRATE peste care se aplic.
Se poate folosi ca alternativ la izolaii hidrofuge cu bitum i carton asfaltat la
elementelor de beton.
Este un tratament chimic pentru impermeabilizarea i/sau protecia anticoroziv a betonului i a
oelului beton aplicabil ca strat unic n cazul hidroizolaiilor de construcii civile i/sau industriale i
ca al II-lea strat n cazul impermeabilizrii betoanelor la structuri destinate reteniei de lichide cu
posibilitate de agresiune chimic.
Este un produs cimentos de culoare gri, preparat dintr-un amestec de ciment Portland cu finee
mare de mcinare i coninut limitat de aluminat de calciu, silice tratat i un pachet de reactivi
chimici care stau la baza reaciilor de formare a cristalelor n masa betonului.
Acest amestec intr n reacie cu produii rezultai n urma hidratrii cimentului din betonul suport
ce urmeaz a fi impermeabilizat, n prezena apei ca mediu de reacie genernd formaiuni
cristaline dentritice filiforme de tip C-S-H n porii tubaiile i capilarele care formeaz
permeabilitatea betonului.
Este proiectat special pentru aplicaii de impermeabilizare a betonului vechi sau nou . Datorit
catalizatorului de reacie, pachetul de reactivi este mpins n porii suportului prin procese fizico chimice asigurnd un randament maxim al reaciilor de cristalizare.
3. XYPEX PATCHN PLUG este o pulbere cenuie, care n amestec cu apa creeaz un material
pentru reparaii. Oprete pa ce se infiltreaz n cteva secunde, se folosete la plombarea
ancorajelor de cofraj, a segregrilor, etc.
Pentru impermeabilizri, se folosete mpreun cu XYPEX CONCENTRATE.
Este un compus cimentos hidraulic cu priz rapid pentru reparaia betoanelor. Oprete infiltraiile de ap
prin beton n cteva minute, etaneaz fisuri, crpturi, ancore de cofraj i alte defecte ale
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
32
betonului. Nu conine clorur de calciu.

Avantaje
Este monocomponent - necesit doar adugarea de ap. nceputul de priz se situeaz la 3
minute i 50 secunde i ntrirea se termin la 9 min i 10 secunde la 200C (funcie de
consistena mortarului). Rezisten structural foarte bun, egal cu cea a suportului pe care se
aplic. Nu conine elemente corodabile.
4. XYPEX ADMIX C-1000 este o pulbere cenuie ce conine o cantitate sporit de aditivi necesari
impermeabilizrii ntregii mase de beton sau mortar preparat n care s-a adugat aditivul n
proporie de 2,00% pn la maxim 5,00% fa de cantitatea de ciment.
Produsele se utilizeaz n cazul n care se dorete obinerea unui beton sau a unui mortar
impermeabil dup ntrire I post tratament, fr a necesita alte operaii.
Impermeabilizarea i protecia betonului proaspt

-XYPEX ADMIX C - 1000 este un tratament unic pentru impermeabilizarea i protecia
anticoroziv a betonului.
-ADMIX C - 1000 este un produs proiectat special ca aditiv pentru beton i folosirea n condiii de
turnare a betonului la temperaturi mai joase i cnd timpul de priz este foarte lung.
XYPEX ADMIX C 1000 este produs sub form de praf i este compus din ciment Portland, silice
prelucrat foarte fin i substane chimice active "de marc". Substanele chimice active
reacioneaz cu partea lichid din betonul proaspt i cu compuii de hidratare ai betonului
proaspt provocnd o reacie catalitic care creeaz formaii de cristale insolubile sub form de
fibre dendritice n porii, capilarele si microfisurile betonului n formare. Betonul este astfel protejat
pe via contra infiltraiilor de ap sau a altor lichide, a aciunii nocive a mediilor agresive, n orice
5. XYPEX MEMBRAN CIMENTOAS FLEXIBIL este un produs cimentos pe baz

de polimeri care se utilizeaz la etanarea rosturilor permanente sau a fisurilor care lucreaz
la construcii cu probleme. Datorit caracteristicilor materialului cimentos ce se folosete la
obinerea acestei membrane pe lng aderena deosebit la suporturi umede genereaz i un
proces de cristalizare n suportul pe care l acoper conducnd n final la impermeabilizarea
zonei i etanarea elastic a rostului.
Este un produs din dou componente:
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
33
Componenta lichid este un amestec de produi acrilici - latex de calitate superioar alese astfel
nct s asigure flexibilitatea i elasticitatea pe o plaj mare de temperaturi.
Componenta pulverulent este un amestec cimentos cu aditivi speciali, ales astfel ca produsul
final MFC s fie uor de aplicat i nelipicios. Compusul cimentos acioneaz pe de o parte ca filer
relativ ieftin i de asemenea este catalizatorul reaciilor chimice ce duc la rezultatul final.
MEMBRANA CIMENTOAS FLEXIBIL ( M C F ) XYPEX este o acoperire elastic proiectat
special pentru reparaii la betoane deteriorate, cu fisuri importante active, precum i pentru
etanarea rosturilor permanente la construcii noi.
MFC poate fi folosit de asemenea la protecia betonului nou expus la medii foarte agresive.
Avantaje
acoperire elastic, fr mbinri, ce permite respiraia elementului de beton ;
este impermeabil la ap, soluii de cloruri, dioxid de carbon i dioxid de sulf;
protejeaz betonul i armtura mpotriva coroziunii, carbonatrii, agresiunii sulfatice, efectele
reaciilor alcalii- agregate;
prezint aderen excepional la elementele de beton tratate;
are durabilitate n timp foarte mare pstrndu-i proprietile ntre - 400 i + 80 0 C;
este uor de folosit , nu necesit solveni.
Tehnologii de executie
X1. Pregatire rosturi si fisuri in vederea etansarii
Pasul 1.- Se execut spargerea cu pickhamer manual, ndeprtndu-se astfel bavurile i zonele
de beton necoezive.
Pasul 2.- Se va liui rostul n form de U , cu o adncime de 2.5-4 cm i o deschidere de 3-5
cm, aceste dimensiuni fiind altele dect forma ideal, innd cont de caracteristicile reale din teren
(deschideri mari, neregularitatea rostului, nealinierea inelelor, etc.).
X2. Reparatii fisuri si rosturi de turnare nesegregate fara infiltratii

Pasul 1.- Se execut prin spargere mecanic un canal n form de U care la baz are fisura sau
rostul ce urmeaz a fi etanat. n funcie de calitatea betonului n zona adiacent deschiderile la
suprafa pot fi de cca 2-4 cm i adncime de cca 1-2,5 cm.
Pasul 2.- Se spal suprafaa cu ap pentru ndeprtarea prafului. Splarea se face manual.
Pasul 3.- Se prepar mortarul de ciment nisip 1:2,5 aditivat cu XYPEX ADMIX C-1000 conform
Fiei Tehnice, a materialului.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
34
Pasul 4.- Se aplic mortarul MANUAL pe canalul pregtit conf. Pct. 1 i 2 ntr-o singur aplicare
pn la faa de referin. Se dricuiete. Se las n priz.
Pasul 5.- Post-tratamentul const n udarea uoar de cteva ori pe zi pn la aplicarea
tratamentului de cmp
X3. Reparatie imbinare nesegregata fara infiltratii a rostului de turnare radier perete
Pasul 1.- Se execut mecanic curirea de bavuri, lapte de ciment filtrat la baza cofrajului, pe cca
5 cm pe radier i pe peretele vertical.
Pasul 2.- Se ndeprteaz molozul rezultat prin mturare cu perii cu pr tare, i se spal
suprafaa cu ap pentru ndeprtarea prafului. Splarea se face manual.
Pasul 3.- Se terge apa n exces din zona rostului cu materiale absorbante.
Pasul 4.- Se prepar manual un mortar aditivat cu XYPEX ADMIX C-1000 conform Fiei Tehnice.
Reeta de mortar este 1parte ciment - 2,5 pri nisip 3% XYPEX ADMIX C-1000 fa de ciment
Pasul 5.- Se aplic MANUAL mortarul preparat pe zona umed ca o scaf de mici dimensiuni cu
racordare la pardoseal i perete vertical.
SE URMRETE CA MATERIALUL S FAC CONTACT INTIM CU BETONUL. n zonele de
efilare ale scafei se freac uor cu mna pentru realizarea contactului intim cu suprafeele. Dac
exist un nut realizat la cofrare prin aplicarea acestuia la faa cofrajului acesta se va umple cu
mortarul pregtit i poate fi finisat astfel nct s se obin un unghi drept ntre perete i radier.
Dac se dorete etanare sub form de plint se respect toate condiiile prezentei Proceduri
numai c forma final va fi prismatic.
Pasul 6.- Se las n priz.
Pasul 7. -Post-tratamentul const n udarea uoar pn la aplicarea tratamentului de cmp
X4. Reparatii segregari fara infiltratii
X5. Reparatie rosturi de imbinare nesegregata si fisuri cu infiltratii
X6. Reparatii segregari cu infiltratii
X7. Etansare sirme ancorare cofraje
X8. Matare gauri tirant cofraj
Pasul 1.- Se ndeprteaz mecanic eventualele bavuri i piesele de PVC
Pasul 2.- Se spal gaura pe toat lungimea pentru ndeprtarea prafului. Splarea se face
manual.
Pasul 3.- Se prepar un mortar aditivat cu XYPEX ADMIX C-1000 conform Fiei Tehnice a
materialului. Mortarul se prepar din : 1 parte ciment 2 pri nisip de ru splat cernut la care se
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
35
adaug 3% aditiv XYPEX ADMIX C-1000.

Pasul 4.- Se aplic mortarul MANUAL tip dop la unul din capetele gurilor pe suprafaa pregtit
conf. Pct. 1 i 2. Se las n priz dou zile.
Pasul 5.- Se mateaz gaura cu mortar preparat conf. Pct. 3 prin mpingere tip piston cu baghete
de diametre corespunztoare, pn la umplerea total a gurii. Se dricuiete la fa. Se las n
priz.
Pasul 6.- Post-tratamentul const n udarea uoar de cteva ori pe zi, pn la aplicarea
tratamentului de cmp.
X9. Tratament tip hidroizolatie - XYPEX CONCENTRATE
Pasul 1.- Se execut o splare energic cu jet hidraulic la o presiune de cca 160 - 240 barr pe
toat suprafaa sau cu ap n exces n cazul suprafeelor verticale.
Pasul 2.- Se execut reparaiile eventualelor segregri, rosturi de turnare segregate, a fisurilor, se
etaneaz gurile tirant cofraj conform Procedurilor Tehnice. Se execut scafa de etanare a
rostului radier perete.
Pasul 3.- Se prepar un mortar XYPEX CONCENTRATE conform Fiei Tehnice a materialului.
Prepararea se face manual sau cu mixer electric. Dac dup ncetarea agitrii materialul prezint
o priz fals se reia agitarea pentru cteva minute fr a aduga ap.
Pasul 4.- Se aplic mortarul cu o bidinea cu pr tare sau mecanizat, pe suprafaa pregtit conf.
Pct. 1 i 2. Se las n priz 6 - 8 ore.
Pasul 5.- Post-tratamentul const n udarea uoar de cteva ori pe zi, timp de 5-7 zile fr a lsa
ap n exces.
X10. Tratament tip hidroizolatie - XYPEX MODIFIED
Pasul 1.- n cazul n care se aplic XYPEX MODIFIED ca strat unic se execut o splare energic
cu jet hidraulic la o presiune de cca 160 - 240 barr pe toat suprafaa sau cu perii de srm i ap
n exces n cazul suprafeelor verticale.
Dac XYPEX MODIFIED se aplic ca al doilea strat dup XYPEX CONCENTRATE aceast
aplicare se face pe stratul de XYPEX CONCENTRATE cnd nc acesta nu s-a uscat.
Pasul 2.- n cazul n care XYPEX MODIFIED se aplic ca unic strat se execut reparaiile
eventualelor segregri, rosturi de turnare segregate, a fisurilor, se etaneaz gurile tirant cofraj
conform Procedurilor Tehnice. Se execut scafa de etanare a rostului radier perete conform
Procedur de execuie.
Pasul 3.- Se prepar un mortar XYPEX MODIFIED conform Fiei Tehnice a materialului.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
36
Prepararea se face manual sau cu mixer electric pn ce amestecul devine omogen. Dac dup
ncetarea agitrii materialul prezint o priz fals nu se adaug ap ci doar se repornete agitarea
pentru cteva minute. Se prepar material care poate fi aplicat n maxim 3 ore.
Pasul 4.- Se aplic mortarul cu o bidinea cu pr tare sau mecanizat, pe suprafaa pregtit conf.
Pct. 1 i 2. Se las n priz 6 - 8 ore.
Pasul 5.- Post-tratamentul const n udarea uoar de cteva ori pe zi, timp de 5-7 zile fr a lsa
ap n exces.
X11. Post-tratament la aplicatiile cu produse XYPEX

Pasul 1.- Post-tratamentul const n udarea prin pulverizare fin sau stropire uoar de trei ori pe
zi n primele 4 zile i o dat pe zi timp de 3 - 5 zile. Pe perioada post - tratamentului este necesar
asigurarea unei ventilaii uoare.
X12. Realizarea tencuielilor impermeabile aditivate cu XYPEX ADMIX C-1000 - suport beton
Pasul 1.- Se cur suprafaa prin frecare cu peria de srm i ap pentru ndeprtarea prafului, a
substanelor decofrante i deschiderea porilor betonului n cazul cofrrii cu material lemnos de tip
scndur pentru construcii clasa C, sau prin hidrosablare cu jet de ap sub presiune fr material
solid ( nisip ) cu presiune de min 200 atm. pentru ndeprtarea substanelor decofrante i a
laptelui de ciment format la zona de contact beton i cofraj n cazul cofrajelor din TEGO sau de tip
DOKA i PERRY. Dac exist segregri acestea se vor sparge pn la beton sntos
Pasul 2.- Se buciardeaz suprafaa mecanic sau manual, sau se aplic un grund prin stropire,
dintr-un amestec de ciment i nisip i ap cu un dozaj de 700 Kg ciment, 1,5 mc nisip i ap 0,5
mc, cantiti pentru un metru cub. Se las n priz cca 24 ore. Se obine o suprafa rugoas cu
suprafa specific mare pe care se va aplica tencuiala aditivat. Cimentul utilizat poate fi ciment
portland sau ciment cu adaosuri de zgur de furnal nalt.
Pasul 3.- Rostul radier perete se va cura de bavuri dup care se aplic o scaf din mortar
preparat dup reeta : 500 Kg ciment la metru cub, 1300 Kg nisip, 15 Kg XYPEX ADMIX C-1000 i
0,35 mc ap. Dimensiunile scafei vor fi de maxim 5 x 5 cm cu racordare la perete.
Pasul 4.- Se prepar un mortar conform reet Pasul 3 la care se adaug 3% XYPEX ADMIX C1000 ( 15 Kg/mc ) fa de cantitatea de ciment. Cimentul utilizat poate fi de tip Portland sau cu
adaos de zguri. Tencuiala se va executa i peste zona de scaf care s-a racordat la perete
realiznd astfel o ican.
Pasul 5.- Se aplic o tencuial de 0,5 cm grosime sclivisit. Reeta de mortar i modul de aplicare
este prevzut la Pasul 3 dar cu nisip fin cernut la care se adaug 3% XYPEX ADMIX C-1000 la
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
37
preparare. Cimentul utilizat poate fi ciment Portland sau ciment cu adaosuri de zguri.
Pasul 6.- Dac este prevzut turnarea unei ape aditivate pe radier aceasta se va face utiliznd
tehnologia de turnare ape conform nomenclator C articol CG22E i utiliznd reeta de la Pasul 3
la care de asemenea se adaug 3% XYPEX ADMIX C-1000 fa de cantitatea de ciment.
Pasul 7. - Dup 24 ore e ncepe post tratamentul care const din udarea tencuielii prin stropire cu
ap de trei ori pe zi n perioade nsorite i de dou ori pe zi n rest. Dac bazinul este nchis se vor
lsa capacele de vizitare deschise pentru ventilaie. Post tratamentul se execut timp de 6 7
zile. Dac suprafeele sunt expuse la soare se vor menine umede.
- Aplicaiile cu produse XYPEX se execut numai pe suporturi cu temperatur de min + 50 C i vor
fi ferite de nghe timp de 10 zile i de ploaie timp de 3 zile.
X13. Aditivarea betoanelor cu XYPEX ADMIX C-1000 prin adaugare in malaxor la santier
Pasul 1. Se stabilete cantitatea de ciment coninut de betonul proaspt coninut n malaxor
corespunztoare mrcii, respectiv cantitii de ciment adugate la metru cub de beton, declarate
de furnizor
Pasul 2. Se calculeaz necesarul de aditiv care trebuie s fie de 3% pentru un beton cu pn la
400 Kg ciment la metru cub i 2% pentru betoane cu peste 400 Kg ciment la metru cub.
Pasul 3. Se prepar cantitatea de XYPEX ADMIX C-1000, necesar cantitii de beton din
malaxor, prin amestecare cu ap n proporie de 5 pri XYPEX la 3 pri ap. Se omogenizeaz
cu un agitator special sau montat pe maina de gurit.
Pasul 4. Se toarn amestecul omogenizat n malaxor dup care se va continua amestecarea
betonului nc 10 15 minute.
Pasul 5. Se descarc malaxorul n cofraj sau n plnia pompei de beton dup caz.
X14. Aditivarea sapelor subtiri cu XYPEX ADMIX C-1000 la santier
Pasul 1. Se stabilete cantitatea de ciment coninut de betonul proaspt coninut n malaxor
corespunztoare mrcii, respectiv cantitii de ciment adugate la metru cub de beton, declarate
de furnizor
Pasul 2. Se prepar un mortar ciment nisip sort 0-2 cu urmtorul dozaj : 1 parte ciment 1 - 1,5
pri nisip n malaxor sau pentru cantiti mici n recipiente cu agitator de mn. Se adaug o
cantitate de 3% XYPEX ADMIX C-1000 fa de cantitatea de ciment. Se adaug ap pn la o
consisten mai mic dect a unei ape utilizate la tencuieli.
Pasul 3. Se ntinde compoziia pe suprafaa pregtit conf. Pasul 1 utiliznd o dric metalic sau
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
38
un fier de glet. Grosimea stratului poate fi de minim 0,7 cm i maxim 1 cm. Se asigur un contact
foarte bun al acestei ape la pereii perimetrali pentru a nchide rostul.
Pasul 4. Dup ntrire se menine suprafaa umed timp de 7-8 zile. Dac urmeaz o aplicaie cu
placaje ceramice aceasta se poate executa dup 48 ore de la aplicarea compoziiei.
X15. Tratament de impermeabilizare prin metoda DRY-SHAKE a suprafetelor orizontale finisate cu
drisca mecanica.
X16. Reparatii fisuri nesegregate in sistem elastic.
Cap. 6.2. Lucrari reprezentative , realizate cu gama de materiale XYPEX

Xypex - Sediul birouri VODAFONE str. Vasile Milea nr. 4 Bucuresti
Tratament XYPEX la subsol, 3 niveluri, cu XYPEX CONCENTRATE, XYPEX PATCH'N PLUG, XYPEX ADMIX C-1000
Suprafata 2.200 mp.
Xypex - Sediul birouri VODAFONE P-ta Charles de Gaulle

Imobil birouri cu 5 niveluri de subsol parcare, tratat cu XYPEX CONCENTRATE, XYPEX PATCH'N PLUG, XYPEX
ADMIX C-1000. Suprafata tratata 4.000 mp
Xypex - Imobil birouri XEROX str. Ion Calomfirescu Bucuresti

Imobil cu subsol parcare. Radierul executat prin metoda DRY-SHAKE si pereti tratati cu XYPEX CONCENTRATE,
XYPEX PATCH'N PLUG, XYPEX ADMIX C-1000.Suprafata tratata 2.800 mp.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
39
Xypex - Galerie vizitare Baraj Ogrezeni

Galeria este situata sub barajul din beton al amenajarii hidrotehnice Ogrezeni. A fost impermeabilizata sub presiune
utilizind materialele si tehnologia XYPEX. Suprafata tratata 690 mp
Ca protecii anticorozive, mortare PCC, se folosesc deasemenea:

Mortare PCC cu adaos de polimeri si protecii anticorozive, pentru reparaii structuri beton cu
rezistene mari la atacuri sulfatice, aplicabile i mecanizat, rezistene mari la nghe-dezghe i
sruri de dezghe.
EC EuroCretMKH- Strat de aderen i protecie contra coroziunii
Utilizare:-
protecie contra coroziunii a armturilor vizibile din beton
amors ntre straturile vechi de beton i mortarul de reparaii;
utilizabil la interior i exterior.
Buna aderenta la straturile din beton i oel.

EC 20 HS EuroCret 20 HS Mortar de reparatii rezistet la atacuri sulfatice
Utilizare:-
repararea i refacerea suprafeelor de beton i beton armat supuse la atac sulfatic

unde se cere o nalt rezisten la atac chimic.
repararea i realizarea de pardoseli industriale i a apelor,
egalizarea i etanarea, acoperirea i nivelarea suprafeelor la interior i exterior.
Avantaje: - nu conine cloruri,

- rezistent la atacuri sulfatice
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
40
- rezistent la uleiuri,
- impermeabil la ap,
- aderen ridicat la tencuieli, zidrie i beton,
- rezistent la nghe-dezghe i sruri de dezghe.
Lucrari reprezentative, realizate cu gama de materiale EuroCret

Obiectiv: Reparaii pasaj acces A2
Beneficiar: CNADNR
Executant: I.C.S.I.M. S.A.
Proiectant: Search Corporation
Obiectiv: Sisttem de protecie OS-C. Pod DN 5 Clugreni

Beneficiar: CNADNR
Executant: Grasetto Lavori
Proiectant: Search Corporation
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
41
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.
.
42

Lucrare Disertatie - Iunie 2008

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare Disertatie - Iunie 2008

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Coroziunea armaturilor inglobate in beton. Tehnologii pentru determinarea gradului de corodare a armaturilor inglobate in beton.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Specializarea Tehnologii speciale in constructii

COROZIUNEA ARMATURILOR INGLOBATE IN BETON.

coroziunea armaturilor din otel (fenomen de natura electrochimica, datorita

degradarea betonului datorita agresivitatii chimice (sub actiunea ionilor de clor,

oboseala (fenomen inregistrat la infrastructura podurilor si cailor de rulare)

o reactie capabila sa genereze electroni reactie anodica, oxidarea ferului (Fe),

Si o reactie capabila sa consume electronii

- reactie catodica, adica reducerea

oxigenului pentru formarea ionilor de hidroxil (OH).

2Fe(OH)2 + 1/2O2 2FeOOH + H2O

Fig.1. Fisurarea si dislocarea betonului in zona barei corodate

Efecte ale coroziunii:

migratia umiditatii masa betonului

natura eforturilor si nivelul starii de solicitare

O concentratie in crestere a ionilor de clor in masa elementelor de beton precomprimat, initiaza

Fig.2. Coroziunea electrochimica a armaturii in prezenta Cl

Fig.3. Riscul de initiere a coroziunii datorita Cl

2.4. Tipuri de degradari ale betonului armat

Fig.4. Degradarea prin coroziune a elementelor din beton precomprimat

2.4.2. Degradarea prin imbatranire

Fig.5. Contactul intim intre 2 corpuri

2.4.3. Degradarea la foc

Cap.3. DURABILITATEA ELEMENTELOR SI STRUCTURILOR DE BETON PRECOMPRIMAT

- marimii stratului de acoperire cu beton a armaturii.

calitatea slaba sau deteriorarea betonului

Inspectiile speciale, complementare celor curente, se materializeaza intr-o verificare aprofundata

aspectul si calitatea betonului;

starea sistemului de pretensionare;

starea de deformatii si deplasari.

eflorescentele si zonele cu beton segregat, erodat;

zonele in care agregatele nu sunt inglobate in pasta de ciment.

rezitenta la rupere ori despicare,

densitatea aparenta, porozitatea, gradul de impermeabilitate,

corelatia intre marimile obtinute prin metodele nedistructive si rezistenta la

- Metoda indicelui de recul:

- Metoda ultrasonica de impuls:

parcurga un element ale carui dimensiuni

Tehnica radiografica furnizeaza

Principiul utilizat este variatia proportionala a

Imaginile bidimensionale pe care le furnizeaza acest tip de investigatie, pun in evidenta cu

Schema bloc a aparaturii de tomografiere

- Scanarea electromagnetica de suprafata:

In imagine observam excitarea punctuala printr-un soc de mic

- Perturbarea campului magnetic:

Perturbarea fluxului magnetic in

Vizualizare perturbatii si erori la defectele paralele cu liniile fluxului magnetic.

Vizualizarea digitala a perturbarii fluxului magnetic

Cap.5 APARATE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE

CL-2000 - Test pentru determinarea clorurilor

Prin aceasta metoda, se masoara concentratia de clorura.

Aparat digital de masura

Sistem pentru analiza coroziunii armaturilor de otel, din elementele de beton.

Sistem pentru analiza coroziunii armaturilor de otel, din elementele de beton.

Software pentru PC, pentru analiza si raportarea datelor.

Evidentierea nivelurilor de risc

Pahometru James HR Rebar Locator

Pahometru, pentru determinarea pozitiei,

Pahometru analogic, cu precizie la determinarea pozitiei armaturilor, prin citire directa.

R-Meter MK III Varianta moderna a clasicului pahometru

- senzorul functioneaza pe principiul curentilor circulanti Eddy current

Deasemenea, cu ajutorul microprocesorului, analizeaza statistic datele inregistrate,

Memoria sa interna poate stoca peste 80.000 inregistrari.

Aparat Canin pentru determinarea coroziunii armaturilor (Proceq, Elvetia)