INSTITUIA PUBLIC

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICIN

I FARMACIE NICOLAE TESTEMIANU
DIN REPUBLICA MOLDOVA

Pag. 1/9

Aprobate
la edina catedrei chirurgie oro-maxilo-facial,
implantologie oral i stomatologie terapeutic
Arsenie Guan, Instituia Public Universitatea
de Stat de Medicin i Farmacie Nicolae Testemianu
Proces verbal Nr.7 din 05.05.2015
ef catedr, dr. hab. t. med.,
profesor universitar __________ V. Topalo

1.

SUBIECTELE CTRE EXAMENUL DE STAT LA CHIRURGIA

ORO-MAXILO-FACIAL ANUL V, FACULTATEA STOMATOLOGIE.
Istoricul catedrei de Chirurgie OMF.

COMF- disiplin stomatologic clinic ce se ocup de cercetarea i tratamentul afec iunilor

chirurgicale, maladiilor dentare, a cavitii bucale, a reg. fe ei i gtului, oaselor scheletului facial.
COMF se afl n strns legtur cu celelalte specialit i stomatologice, precum i cu alte specialit i
medicale: ORL, oftalmologie, terapie, chirurgie, neurologie, roentghenologie, radiologie. Afec iunile
COMF se mpart n:
1.Afeciuni inflamatorii.
2.Traumele reg.OMF.
3.Afeciunile nervilor reg OMF i a ATM.
4.Tumorile reg OMF.
5.Deformaiile i defectele nnscute i dobndite ale reg OMF.

2. Perforarea sinusului maxilar n timpul exrtaciei dentare. Cauzele i tratamentul.

Indicaiile ctre spitalizare a bolnavilor cu complicaii dup extracii dentare.
Deschiderea sinusului se poate produce chiar dupa extractia cu clestele a unui dinte sinusal.
Alteori sinusul se deschide in timpul chiuretajului alveolar. De multe ori deschiderea
accidental a sinusului maxilar poate trece neobservata; se produce o singerere ceva mai
abundenta a alveolei respective, singele avind uneori un character aerat. Daca se exploreaza
cu un stilet butonat se constata ca fundul alveolei este complet disparut, stiletul patrunzind in
cavitate. In aceste cazuri este bine ca explorarea cu stiletul sa fie cit mai putin traumatizanta
pentru a nu infecta sinusul. Este contraindicate manevra Valsava care in aceste cazuri va mari
bresa mucoasa favorizind infectarea sinusului prin alveola postextractionala. Atitudinea
terapeutica va urmari cicatrizarea alveolei fara incidente favorizind inchiderea per primam a
comunicarii bucosinusale. Se va face toaleta plagii urmarind ca alveola sa fie acoperita complt
cu gingivomucoasa. In cazul in care alveola este mare cu pereti ososi indepartati nepermitind
alunecarea si suturarea gingivomucoasei nu pot fi complt afrontate se vor aplica 1-2 fire de
sutura care vor apropia cit mai mult gingia vestibulara de cea palatinala, micsorind gura
alveolei. In ambele situatii se va urmari aplicarea cit mai intima a gingivomucoasei pe osul
subiacent aplicind pentru o perioada de 7-8zile un tampon iodoformat care va fi mentinut cu
ligature de sirma in 8 trecute in punte peste alveola respective. Se recomanda pacientilor ca

timp de 2-3 saptamini sa nu-si sufle nasul si sa mentina o igiena bucala si antisepsie nazala
riguroasa.
Impingerea radacinilor in cavitateasinusala se produce daca in timpul extractiei cu
elevatoarele a radacinilor premolarilor si molarilor superiori se actioneaza cu instrumentele
catre fundul alveolei. Operatorul constata ca radacina a disparut din alveola. Pot exista 2
posibilitati: fie radacina a fost impinsa sub mucoasa sinusala, fara ca acesta sa fie perforate;
fie s-a produs o perforare a mucoasei sinusale, radacina fiind proiectata in plina cavitate. In
momentul in care s-a produs un asemenea accident este necesar sa se precizeze sediul
radacinii prin radiografii cu film retroalveolar si radiografia sinusului maxilar. Radacinele
dentare impinse sub mucoasa sinusala se extrag pe cale alveolara largita, dupa tehnica
descrisa de Wasmundt. De o parte si de alta a alveolei se fac 2 incizii vertical-oblice
divergente pina in fundul santului vestibular. Se decoleaza periosteomucoasa cit mai sus pina
la podeaua sinusului, descoperindu-se restul radicular. Cu o pensa sau chiureta se prinde restul
radcular si se extrage. In timpul manoperelor de trepanare si extractive se va avea grija sa nu
se perforeze mucoasa sinusala sis a nu se impinga radacina in plina cavitate de unde nu mai
poate fi extrasa pe aceeiasi cale. Marginile osoase se regularizeaza cu o chiureta iar lamboul
periosteomucos este readus peste plaga si suturat. Pentru a mentine lamboul intim adherent la
os se aplica o mesa iodoformata de protective mentinuta fie prin ligature de sirma in8 fie cu o
placa de protective din acrilat confectionata de urgenta in cazurile in care nu exista dinti
vecini. Resturile radiculare impinse in plina cavitate sinusala este necesar sa fie extrase cit
mai urgent, in maximum 48 ore de la producerea accidentului prin trepanarea sinusului la
locul de electie (metoda Caldwel Luc) , pentru a nu determina infectarea mucoasei sinusale.
3. Profilaxia complicaiilor la efectuarea extraciei dentare.
O buna parte din accidente pot fi evitate printr-un examen minutios , clinic si radiologic facut
inainte de extractie, alegindu-se in functie de datele obtinute tehnica operatorie si utilizind
manoperele cele mai potrivite cazului repectiv.
4. Clasificarea proceselor inflamatorii ale regiunii OMF.
Procesele inflamatorii in regiunea omf pot fi odontogene si neodontogene; infectioase - specifice si
nespecifice si washpe neinfectioase, adica alergice, traumatice, stiti voi de la fizpat, acute si cronice.
Inflamatiile neodontogene au drept sursa alte structuri ale cavitatii bucale, faciale sau la distanta:
tonsilogene, rinogene, otogene (di la urechi nna), etc.. Inflamatiile odontogene detin un loc major in
chir. OMF. Cele mai frecvente afectiuni inflamatorii sunt: limfadenitele, flegmoane si abcese,
chisturile (inflamatie productive), periostitele, osteomielitele, periodontitele, sinusite, granulom
subcutan [odontogene majoritar] frunculi si carbunculi, sialoadenite si mai putin agresive; stomatite,
glosite, dermatite, foliculite, ateroame suprainfectate i.t.d.i.t.p. Da' nu uitati ca ne intereseaza mai mult
cele odontogene!
Sharkgorodski (1985) clasifica astfel:
Infla. OMF : -Odontogene
-Stomatogene :
Periodontita: acuta & cronica;
Periostita: acut seros & cronic, cronic;
Osteita: acut forma reactiv_tranzitorie & cronic rarefiant & hiperplastic (shi contrast! );
Osteomielita maxilara: acut, subacuta, cronica & cronica de novo;
Abcese si flegmoane: acut & subacut;
Limfadenita: acuta, cronica productiva, productiva in acutizare;

Sinusitele: acute & cronice.

- Altele (''inflamatia'' de la morfopat)
Au fost multi savanti medicali care au propus diverse si diverse clasificari, ca pina la urma Robustova
sa concluzioneze o clasificare unica si fundamentala (tipa necopieta de Sharkgorodski):
Periodontita: acuta, cronica & cronica in acutizare;
2.Periostita: acut seros & cronic, cronic;
Osteita: a disparut din clasificare;
3.Osteomielita maxilara: acut, subacuta, cronica & cronica de novo;
4.Abcese si flegmoane: acut & subacut;
Limfadenita: acuta, cronica productiva, productiva in acutizare;
Sinusitele: acute & cronice.

5. Etiologia, patogenia i anatomia patologica a proceselor inflamatorii ale regiunii

OMF.
In producerea infectiilor regiunii maxilo-faciale avem mai multi factori favorizanti si
determinanti.Factorii favorizanti sunt :locali si generali.Factorii favorizanti locali
sunt:leziunile traumatice osoase (de obicei fracture deschise in cavitatea bucala) 2.Tumorile
maxilarelor,mai ales chisturile suprainfectate 3.Corpii straini patrunsi accidental prin mucoasa
4.Complicatiile anesteziei loco-regionale,nerespectarea asepsiei ,antisepsiei 5.complicatiile
extractiei dentare(extractii traumatizante,alveolite,chiuretaj insufficient 6.Complicatiile
diferitor tratamente stomatologice:obturatii cu mortificari pulpare,obturatii de canal cu
depasire dupa apex,coroane incorect adaptate cu iritari a parodontiului marginal,tratamente
ortodontice cu exercitari de presiune ce duc la mortificarea lenta a dintelui.
Factori favorizanti generali:1.Varsta,2.Reactivitatea diminuata a
organismului,imunodefienta 3.Starile de emaciere,casexie,starile de denutritie din bolile
cronice si carentiale 4.Afectiunile neurologice sau neuropsihice(nu se asigura igiena cav.
bucale) 5.Tratamentul indelungat cu antibiotice sau corticosteroizi
Factori determinant:1.Leziunile dentoparodontale intre care mai frecvente sunt:a)gangrene
pulpare complicate cu parodontite apicale acute sau cronice in acutizare b)pungi parodontale
adanci c)fracturi dentare d)accidente de eruptie ale dintilor temporari si permanenti
2.Exacerbarea virulentei germenilor patogeni in urma capatarii a acestor agenti a rezistentei la
antibiotic.
6. Patologia de erupie a dinilor: etiologie, diagnostic, tratament .
Accidente de eruptie ale dintilor temporari.
Etiologie :
-terenul, starea de hiperreflectivitate naturala a copilului mic, marita in cursul
diferitor boli care diminua in aceleasi timp rezistenta organismului. Un rol
important ii revine eriditatii , disendocriniilor , rahitismuluii, hipovitaminozelor.
-Iritatia filetelor gingivoalveolare ale trigemenului
-Infectia pericornara directa sau indirecta
Accidente si complicatii locale:
-Eruptia precoce
-Eruptia tardiva sau intirziatat pericoronarita congestiva
-Pericoronarita supurativa
-Gingivostomatita

-Chistul de eruptie
Accidente regionale:
-sialoree ,rinoree, epifora, congestie, conjunctiva, fotobie .
Accidente generale
-tulburari digestive
-tulburari respiratorii
-tulburari urinare
-tulburari de crestere
Tratament:
Profilactic : local spalturi bucale cu sol antiseptice slabe, badejonarea mucoasei gingivale
cu sol analgezica
general- administrarea de sedative si vit. C,A,D2
Tratament Ghirurgical in pericoronarita supurata: sub anestezie de contact sau analgezie
generala, se incizeaza abcesul.
7. Pericoronarita seroas: diagnostic, clinica, tratamentul, complicaiile pericoronaritei
i profilaxia lor.
inflamaia esuturilor moi pericoronare. Este cea mai frecvent i cea mai important
complicaie a erupiei molarului de minte inferior.
Are la origine impulsul de erupie a molarului 3 inferior, care, n ascensiunea sa, pune n
tensiune capionul de mucoas pe care l fisureaz, i traumatismul ocluzal al antagonistului,
la care se adaug infecia din mediul bucal. Ptrunderea infeciei n sacul folicular se face fie
prin efracia mucoasei datorit traumatismului ocluzal provocat de ctre antagonist, fie
consecutiv, prin desprinderea capionului de faa distal a molarului 2.
Flora microbian este cea ntlnit n cavitatea bucal: streptococi, stafilococi i
fuzospirili. Nu sunt exclui ns nici ceilali microbi cunoscui, care pot ajunge fie prin cale
direct, fie mai rar, indirect. Ca orice proces inflamator, pericoronarita se prezint sub
formele acut i cronic. Pericoronarita acut, la rndul ei, n ordinea gravitii, mbrac
dou aspecte: con- gestiv i supurat.
Pericoronarita congestiva-durere in reg retromolara,cu iradiere otica,temporala,jena la
deschiderea gurii si deglutitie,tumefierea si hiperemia mucoasei, mucoasa porta amprenta
antagonistului. Stare de subfebrilitae ,indispozitie,oboseala.
8. Pericoronarita purulent: diagnostic, clinica, tratamentul.
Pericoron supurata- stare gen mai alterata,febra insomnie, dureri intense
pulsatile,iradiaza.Trismus accentuat,jena la masticatie,disfagie.Edemul,congestia
mucoasei,adenita submandibulara.Tumefierea si congestia capusonului mucos,scurgeri de
puroi.
Complicatii:gingivostomatite,supuratii ale partilor moi,osteite,adenite,contractura
muschilor,trismus reflex,nevralgii.

9. Periostita odontogen: etiopatogenia, anatomia patologic, clasificarea, clinica,

diagnosticul,clinica i tratamentul .
periostita debuteaza prin fenomene de periodontita acuta sau cronica exacerbate cu dureri spontane sau
provocate la tingerea dintelui cauza. Periostita acuta evolueaza cu un lichid purulent a regiunii
periapicale dentare care traverseza osul prin canalele osoase si tesutul medular. Erodind corticala
lichidul purulent se depoziteaza subperiostal.
Clinic: tumefactia umple santl vestiblar bombindul in dreptul a 2 sau 3 dinti pe partea vestibulara a
apofize alveolar. La palpare se percepe fluctuenta. Dintele cauza este mobil. Limfadenite si periadenite
regionale. Extriot procesul se manifesta prin tumefactii u asimetrii accentuate, ademe ale partilor moi
palpebrale, plicei nazo-labiale, buzei superioare, regiunii submandibulare. Starea generala este
alterata, insomnia, neliniste, febra 38-39, intoxicatie, vsh 20-30, leucocitoza.
Diagnosticul dif. se face cu: furunculul fetei, adenoflegmonul, osteomielita odontogena acuta, pulpita
acuta difuza.
Tratament: chururgical si complexul de medicamente.
Clasificare: acutaseroasa,purulenta Cronica--- rarefianta, osificanta. Odontogena,neodontogena.

10. Limfadenitele: etiopatogenie, simptomatologie, forme clinice, tratament, profilaxie

Afectiunile inflamatorii nespecifice ale limfonodulilor , fiind consecutive unei infectii situate
in teritoriul de drenaj limfatic . Poate fi prezentata de procese inflamatorii dentoparadontale ,
gingivostomatite, procese inflamatorii amigdaliene , leziuni inflamatorii ale tegumentelor
.Procesul inflamator precedat de o linfangita , datorita str morfologice a linfaticelor cervicofaciale, trece , cel mai adesea neobservata .
Debut nodul de consistenta elastica , putin sensibil la presiune , mobil , cu tegumentele
acoperitoare nemodificate , ulterior nodulul creste in volum, devine dureros spontan si la
presiune . In stadiul congestiv poate ceda spontan, sau dupa un tratament antiinfectios general
si antiinflamator local , urmat de indepartarea cauzei .
Manifestarea clinica- stare gen alterata, febra , astenie , se percep fluctuenta la nivelul de
bonbare maxima . Daca puroiul a depasit bariera ganglionara , supuratia difuzeaza in loja
respectiva , capatind caracterul uui abces. Cronic- nodul de congestie marita , dur , mobil , sau
usor aderent , putin dureros la presiune .
Forme clinice- acute si cronice
Tratament general- antibiotice, vitamine , aplicatii locale cu prishnite , suprimarea factorului
cauzal .
Forma supurata prin punctie a puroiului , tratament general cu antibiotice sau vaccinuri
polimicrobiene .
In colectii voluminoase se face deschiderea chirurgicala si drenajul pina la eliminarea
intregului tesut ganglionar afectat.
11. Caracteristica general a abceselor i flegmanelor regiunii oro-maxilo- faciale.
ABCESUL = forma localizata a unei colectii purulente,delimitat de memebrana piogena. Clinic :
tumefactie,hiperemie,fluctuenta, curbatura,febra,frisoane,durere locala
FLEGMONUL = forma difuza,necrozanta,buloasa cu sfacele. Clinic : tumefactie difuza,tegument si
mucoasa livide, infiltrat indurat,dureros, aspect toxico-septic.

12. Abcesul odontogen al spaiului jugal: topografia,

etiologia, tabloul clinic,
diagnosticul, diagnosticul diferenial, tratamentul.
Etiopatogenie- Pericoronarita M 3 inf , Liteaza canalului Stenon , Furuncule ale obrazului ,
Chisturi sebacee ale obrazului , Supuratii plecate de la dinti atit superior cit si inferior
Clinic abcesele obrazului se poate prezenta difuz si colectii purulente limitate.
Forma difuza extinsa- Tumefactie voluminoasa , Pielea intinsa lucioasa rosie , edem de
vecinatate , santurile si reliefurile fetei sterse , mucoasa jugala edematiata cu amprentele
fetelor vestibulare ale dintilor , palpare dureroasa , trism. Simptome denerale Stare gen
alterata , septica , salivatie ambundenta , halena fetida.

13. Abcesul spaiului temporal: topografia, etiopatogenia, clinica i tratamentul.

Reprezint localizarea procesului infecios la nivelul lojei temporale. Loja temporal este
regiunea lateral i pereche, format din ansamblul prilor moi.care acoper regiunea lateral
deprimat a bolii craniene, cunoscut n osteologie sub numele de fosa temporal. Regiunea
temporal cuprinde urmtoarele planuri anatomice de la suprafa spre profunzime: pielea,
esutul celular subcutanat, muchiul temporal, periostul, planul scheletic. Colecia purulent
va putea fi localizat ntre muchi i piele sau ntre muchi i os.
Etiologie.
procese dentoparodontale, mai ales cu punct de plecare de la molarii superiori;
-inepturi de natur divers a regiunii temporale;
-corpi strini n retenie la nivelul regiunii temporale;
-propagarea infecieii de la nivelul lojilor din vecintate.
Clinica.Starea general poate fi influenat, bolnavul prezentind febr, frison, indispoziie.Pe
plan local, bolnavul prezint o tumefacie la nivelul regiunii temporale, cu pielea
congestionat, neted, lucioas; este constant prezent edemul regiunilor nconjurtoare.
Palparea este dureroas, evideniaz infiltraia n cazul coleciilor profunde i fluctuena n
cazul celor superficiale (localizate intre muchi i tegument).
Diagnosticul diferenial. Se va face cu:
-plgile inepate ale regiunii temporale, snt de obicei insoite de edem marcat, nu prezint
caracterele unei colecii purulente;
-abcesul fosei infratemporale este de obicei localizat inferior n raport cu cel temporal, are o
simptomatologie local i general mult mai sever;
-tumorile temporale au o evoluie mult mai lent, nu prezint
semnele inflamaiei.
Tratamentul
Tratamentul chirurgical const din incizie i drenaj. Incizia va fi fcut la
polul cel mai decliv al formaiunii purulente, va avea un caracter vertical sau uor oblic,
descendent, pentru a fi evitat lezarea vaselor i a nervilor din profunzime. Ulterior se
ptrunde cu o pens n colecie ntre muchi i piele sau ntre muchi i os. Drenajul se va
face cu o lam cauciuc pentru 24-48 de ore.
14. Abcesul lojei infratemporale: topografia, etiopatogenia, clinica i tratamentul.
Topografia.
Loja infratemporal sau groapa zigomatic este limitat:
-lateral de ramul ascendent mandibular i arcada temporozigomatic,
-nuntru de apofiza pterigoid median, constrictorul superior al
faringelui i peretele faringian,
-n sus de baza craniului, cu aripa mare a
sfenoidului nuntru i osul temporal nafar,
-anterior
de tuberozitatea maxilarului,
-posterior de glanda parotid.
Fosa infratemporal e/e separat de m.pterigoidian intern i fascia interpterigoidian n 2
compartimente: pterigomandibular(extern) i pterigomaxilar(intern),deci prosesele infecioase
pot fi localizate n unul sau ambele. n aceast fos se gsesc trunchiurile nervoase maxilar i
mandibular,ramurile terminale ale arterei maxilare interne, esut lax n abunden.
Etiologie.
-Procesele septice dentare, osoase, sinuzale;

-Infecia de la dinii superiori (n deosebi molarul III);

-Lojile vecine infectate cu care comunic(orbit, l.submandibular,spa.laterofaringian,
gl.parotid, fosa temporal)
-Traumatismele;
-Puncia septic n cazul anesteziilor la tuberozitate i spina Spix;
-Punciile sinuzale defectuoase.
Clinica.
Simptome locale:
-Edem genian discret dedesubtul i napoia osului malar;
-Edem in regiunea temporala si jugala sau asa numitul simptom ceas de nisip
-Plica de tranzitie edematiata, stearsa, hiperemiata
-Infiltrat dureros perituberozitar sau de-a lungul ramului ascendantmandibular;
-Tumefacia obrazului, ce se poate extinde n regiunea temporal parotideomaseterin i
submandibular;
-Dispariia reliefului arcadei temporozigomatice, sau apariia unui an in acest loc;
-Trismus puternic;
-Tesuturile sunt mpstate;
-Palparea foarte dureroas,iradiind n globul ocular.
Simptome generale:
-Starea general foarte grav;
-Dureri cu caracter nevralgiform care iradiaz
n tot hemicraniul (cefalee pronunat);
-Agitaie; Frisoane; Febr pna la 40; Jen dureroasa la masticaie
i deglutiie;
------Stare septic, cu dureri spontane, exacerbate la
palpare, care nu cedeaz
la analgezicele uzuale;
-Apar semne oculare precum: edem palpebral, mai ales inferior,chemosis, uoar
exoftalmie, globul ocular dureros la presiune; vederea este pastrat;
-n urin
i snge sunt devieri pronunate.
Tratamentul.
Va fi chirurgical, asociat cu cel madicamentos. Deschiderea exo- sau endobucal se face n
funcie de localizarea i extinderea procesului.
Pe cale endobucal pterigomandibular se deschid supuraiile
din compartimentul respectiv, printr-o incizie de 3-4 cm de-a lungul marginii anterioare a
ramului mandibulei, se introduce pensa Kocher ntre m.pterigoidian intern i faa intern a a
ramului mandib., se dreneaz cu o lama de cauciuc.
Calea endobucal
retromaxilar este folosit n supuraiile spaiului pterigomaxilar, se face o incizie
perituberozitar n fundul anilui vestibular superior,se introduce pensa cu directia n sus,
napoi i nuntru cu 2-2,5 cm. Se dreneaz cu lama de cauciuc pe 3-4 zile.
Calea cutanat se utiliz. n supuraiile ambelor compartimente a fosei infratemp.,i n cele
asociate cu regiunile vecine.Inciziile cutanate pentru deschiderea abceselor de fosa
infratemporal - incizii temporale, suprazigomatice, subzigomatice si submandibulare.Deseori
ele se asociaz cu incizii endobucale. n caz dac supuraia este de origine sinuzal(empiem
sinuzal), se trepaneaz pereii sinuzali anterior i posterior, urmat de drenaj.
Farmacoterapia
Se administreaz i/v sistema de perfuzie, serfiziologic, sol. Natriu clorid 0,85%, glucoz 55,5%, sol.Calciu clorid 2,5%, Ghexametilentetramin 5-10ml.40% (cu actiune antimicrobian
i neutralizant atoxinelor);Antidolorani: Analgin, Dexalgin, Melox, Ketanov,Brustan;
Antibiotice cu spectru larg de actiune: Cefazolin,Augmentin, Lincomicin, Accef;
Antihistaminice: Dimedrol, Suprastin, DiazolinSe administreaz hormonii suprarenalelor:

Prednizol,Prednizolon;Complex de vitamin injectabile: B1, B6, B12, C;

Alimentatie bogat n vitamine: fructe, lactate, etc.
15. Abcesul odontogen al spaiului submandibular: topografia, etiologia, tabloul clinic,
diagnosticul, diagnosticul diferenial, tratamentul.
ANATOMIE
- localizare: planseu bucal posterior
- delimitata sup-median de mucoasa, milohiodian si hioglos; infero-lateral de fascia,platysma si
tegumente. Peretele lateral = fata int a corpului mandib, peretele
medial=digastric,stiloh,miloh,hioglos,stiloglos si fasc faringoglos al constrict sup faring.
- interstitiul hiogloso-miloh : duct Warthon,MVN lg si XII
- loja : gl submand,duct Warthon,n lg,a si v fac, a si v lg,tes lax
- comunic : loja sublg,parot,trigon carotic,loja paraamigd
ETIOPATOG
Procese septice punct de plecare M inf
Adenite supurate submand
Sialolitiaza submand inf
Propagare inf din loji vecine
CLINIC
i.i. 1/3 distala a corpului mand, tumefactie importanta
Tegumente congestionate,impastare tisulara
Trismus,congestia muc pl buc+pilier ant
Palpare orala dureroasa,fluctuenta sau impastare
Dureri spontane lancinante
Stare generala alterata
TRATAMENT
- Anestezie
Incizie curba 5-6cm, 1/3 post submand, 2 cm inauntrul marg baz
Sect teg,platysma si fascia cerv, se patrunde cu pensa Pean
Explorare atenta cu indexul pt a evita decolararea inutila a periostului
Drenaj cu 2 tuburi de cauciuc taiate in bizou, asezate la nivele diferite,fixate cu fir nerezorbabil 48-72h
Incizie exofac : supuratii masive
Indicatie incizie endobucala : supuratie in reces submand. Cu bombare in jumat distala a santului
mandibulo-lg
- Infiltratie prin inciz sigm pt trismus
- Incizie de 2cm in dreptului bombarii maxime
- Se patrunde in loja submand cu vf pensei pean
Drenaj lama cauciuc 24-48h

16. Abcesul orbitei: topografia, etiologia, tabloul clinic, diagnosticul, diagnosticul

diferenial, tratamentul.
Topografie: cavitatea orbitei cu portiunile fetei aderate la ea , formeaza o regiune aparte- reg
orbitala . In ea deosebim pleoapele si cav orbitala, care e separata de fascia bulbului ocupar in
portiunea bulbara si retrobulbara.
Etiologie.sinusite acute supurate etmoidale , frontale sau maxilare, supuratiile fosei
infratemporale , supuratiile obrazului , mai rar se propaga de la dinti , in special canini , prin
grosimea osului
Tabloul clinic. asimetria fetei , edem palpebral , echemosis si exoftalmie moderata ,
tegumentele palpebrale , congestie si lucioase , globul ocular protruzat , cu miscari reduse
sau absente, la palpare fluctuenta . Subiectiv- dureri in regiunea orbitei , se intensifica la
presiunea pe glob ocular

Tratament
Incizia se efectueaz la nivelul unghiului intern al orbitei in colectii de origine etmoidala . La
nivelul marginei inferioare , colectie cu punct de plecare din groapa zigomatica sau in sinusul
maxilar . La nivelul marginii superioare a orbitei in supuratii cu punct de plecare in sinusul
frontal .
17. Abcesul spaiului pterigomandibular: topografia,
diagnosticul, diagnosticul diferenial, tratamentul.

etiologia, tabloul clinic,

Topografie:
spatiul intre suprafata anterioara a ramurei mandibulei si suprafata exterioara a
muschiului pterigoindian intern .
Etiologie:
sursa infectiei -procese in.f a dt. de minte inf. ,ostiomielita mandibulei in reg
unghiului si a ramurei, nerespectarea sterilitatii in timpul anesteziei mandibulare, lezarea vaselor cu
formarea hematoamelor care apoi se infecteaza.
Clinica:
durere la deglutitie,deschiderea gurii limitata si dureroasa, cefale,e slabiciuni .
Exobucal: nu-s asimetrii, rar pielea sub marginea mandibulei din reg unghiului e umflata si
hiperemiata, palpator sub unghiul mandibulei si in interior e infiltrat dureros si solid.
Se extind rapin in zonele invecinate
Tratamentul:
deschiderea, incizie exo si endo bucala, endo- incizia pe traiectul santului pterigomandibular
,extravazam puroiul si efectuam drenaj;
exobucal- din partea unghiului mandibulei

18. Abcesul spaiului laterofaringian: topografia, etiologia, tabloul clinic, diagnosticul,

diagnosticul diferenial, tratamentul.
Spatiul laterofaringian (parafaringian), limitele: ramul ascendent mandibular, loja parotidiana,
peretele faringelui, fascia prevertebral si baza craniului. Este mpr it de buchetul lui Riolan n 2
compartimente: 1)prestilian - aici se gasete prelungirea faringian a gl.parotide; 2)retrostilian n
care se gsesc carotida extern, jugulara intern,ganglionul simpatic cervical superior, perechile
IX;X;XI;XII de nervi cranieni. Acest spatiu comunic cu: zona pericoronar a M3, loja

parotidian, loja submandibular, loja infratemporal,se deschide inferior n loja marilor vase
ale gtului (bogat n esut celular lax)
Etiologie : infecii O.R.L. (amigdalite), diseminare din lojile vecine,pericororonarita M3,
procese septice dentare.
Clinic: debuteaz ca amigdalitele cu disfagie.
Exobucal: uoar tumefacie dureroas retromandibular, de-a lungul
m.sternocleidomastoidian.
Endobucal: se constat o tumefacie unilateral voluminoas a peretelui faringian, cu
mpingerea spre linia median a amigdalei i a pilierului amigdalian, astfel nct istmul gtului
apare aproape complet nchis. Lueta este congestionat, tumefiat i mpins ctre partea
sntoas. La palpare bimanual, cu un deget n faringe i degetele celeilalte mini retro- i
sub unghiul mandibular, se percepe o mpastare sau chiar fluctuen (acest examen nu poate fi
facut ntotdeauna din cauza durerilor mari i trismusului). Ggl submandibulari i
jugulocarotidieni palpabili f. dureroi. Toate simptomele s/t nsoite de tulburri funcionale:
disfagie foarte accentuat,deglutiia fiind imposibil chiar p/ru lichide; Jen n respiraie;

trismus, mai puternic n supuraie laterofaringiana odontogen, moderat n cele de cauz

amigdalian; tortocolis dureros cu nclinarea capului de partea bolnav.
Starea general: febr mare, tahicardie, cefalee, agitaie, curbatur, insomnia.
Diagnostic diferenial. Se face cu:
Flegmon amigdalian: amigdala e/e hipetrofic,nu numai mpins,dar prezint i cripte
purulente
Abces de loj submandibular: nu e/e prezent bombarea faringelui.
Tumorile laterofaringiene: au o evoluie mai lent.
Evoluia.
Netratatedifuzeazsepticemii, septicopiemiiexitus;
Hemoragii ale vaselor mari (erodare) tromboze ACI VJI, tromboza de sinus cavernos,
meningite suppurate,
Tulburri nervoase IX, X, XI, XII;
Vase mari, retrofaringian (C7, T1)mediastinmediastinite supurate sepsis;
Edemul i spasmul glotei (mpingerea ant. a peretelui post.
faringian) asfixie exitus;
Ruptura abcesuluiaspiraieasfixieexitus.
Tratament.
Tratamentul local prevede deschiderea chirurgical a abcesului(flegmonului), care poate fi pe
cale oral sau cutanat, n funcie de evoluie i tulburri funcionale.
Calea endobucal se folosete cnd proc.inf. s-a superficializat n faringe,acoperit numai de
mucoasa n tensiune.Se face incizia de 1-1,5cm cu bisturiul dozat,unde nu se simt pulsaiile
vasculare, ct mai decliv posibil imediat nuntrul i la mijlocul pilierului amigdalian. Se
introduce o sond canelat sau pens cu vrf bont la o adncime de 1cm,puroiul evacundu-se
deobicei sub tensiune.Prin deschderea blnd a ramurilor pensei se lrgete plaga. Se dreneaz
24 ore cu un tub sau cu o lam de cauciuc. Uneori puroiul se elimin prin contracia
muchiului constrictor superior al faringelui.
Calea cutanat se folosete n supuraiile care cuprind toat loja i se exteriorizeaz sub- i
retromandibular,de-a lungul m.St-Cl-Mast.Se face o incizie submandibular lung de 56cm.,unde se introduce o pens Kocher,care traverseaz loja submandibular,apoi e/e
orientat n sus,nuntru i uor de napoi pe o adncime de 6-7cm.Cu degetul introdus n
plag se poate controladac este deschis spaiul laterofaringian,palpnd vrful apofizei
stiloide.Se dreneaz p/ru 24 ore cu 2 tuburi de cauciuc.Dac supuraia s-a superficializat la
tegumente se fac incizi pre- sau retro- sternocleidomastiodian.
Tratamentul general. Se administrez antibiotice cu spectru larg de aciune,tonice cardiace,
perfuzii cu snge, vitamine, oxigenoterapie.
19. Abcesul rdcinii limbii: topografia, etiologia, tabloul clinic, diagnosticul,
diagnosticul diferenial, tratamentul.
Principala surs de infecie pot fi ranile infectate ale limbii . Procese inflamatorii ale limbii
o amigdalita din sublingual , procesele inflamatorii ale brbiei submandibulare si spatii
celulare . Mai puin surs comun de infecie sunt focare de infecie odontogene sunt n
molarilor ale maxilarului inferior . Chisturile congenitale purulente .

20. Flegmonul de planeu bucal (Angina Ludwig): topografia, etiologia, tabloul clinic,
diagnosticul, diagnosticul diferenial, tratamentul.
Cunoscut sub numele de angina Ludwig,constituie un proces infecios gangrenos, hipertoxic,
difuz l planseului bucal (1oji1e submandibulare, sublinguale, regiunea submentonier),
difuznd ctre limb, spatiul laterofaringian, fosa infratemporal, regiunea anterocervical
i torace. Cel mai frecvent, flegmonul d planeu are c punct d plecare abcesul lojei
sublinguale.
Etiologie.
-procese dentoparodontale ale dinilor mandibulari ;
-litiaza infectat canalului Wharton;
-nepturi septice sau corpi strini localizati 1 nivelul planeului anterior;
-furuncule u 1ocalizare
n jurul etajului inferior 1 feei.
Clinica.
Afeciunea debuteaz prin tumefactia lojii sublinguale,apoi sint prinse de procesul inflamator
si lojile submandibular si submentonier, procesul trecnd de partea opus. La tumefactia
difuza care cuprinde intregul etaj inferior al feei se adaug un edem al regiunilor genian
bilateral i a regiunilor anterocervicala i anterotoracica.Tegumentele nu au seme de
inflamatie acut, sunt cenusii-violacee,marmorate, prezint flictene si sfacele . La palpare
apare duritate lemnoas,far semne de fluctuient.
Examenul endobucal evidentiaz mucoasa sublingual proeminent in creasta de
coco,poate depi marginea incizal a d.infer. ; mucoasa apare in tensiune, de culoare
rosietic-violacee, acoperit de depozite alb-cenusii fibrinoleucocitare. Limba este tumefiat in
totalitate, pe marginile ei laterale se vd amprentele dinilor. Pacientul prezint
trismus,hipersalivaie,halena fetid.Tulburri funcionale: masticatie, deglutitie , fonatie,
respiratie.
Starea general toxico-septic se instaleaz n primele 2 zile. Bolnavul e/e
agitat,facies pmntiu,subicteric,cianotic, febra 39-400 C..Apoi pulsul devine
tahicardic(120/min) greu perceptibil, febra scade la 37-37,50. Dac nu se intervine urgent,
fenomenele toxico-infectioase generale si starea clinica local devin critic, putnd aprea
accidente acute care grabesc sfiritul letal: edem sau spasm al glotei, sincope toxice bulbare,
colaps cardiac.
Tratament.
Va fi efectuat ct mai precoce.Drenajul chirurgical va fi asociat cu un tratament medicamentos
intens. Sub anestezie general sau local infiltrativ se face o incizie n potcoav, dedesubtul i
nuntru arcului mandibular, mergnd parallel cu marginea bazilar de la un gonion la cellalt.
Se secioneaz pe straturi esuturile(tegumente, platisma, fascia cervical superficial,
m.digastrici i m.miliohioidian), care sunt infiltrate cu o serozitate murdar foarte fetid, ru
delimitate de cele sntoase; sunt prezente sfacele. Cu pensa Kocher se disociaz esuturile, se
supun aeresirii. La fel se deschid fosa infratemporal i sp.laterofaringian.Cnd procesul
gangrenos implic i limba, pensa Kocher se introduce pe linia median, sub control
palpatoriu,disociind parenchinul lingual infiltrate.Toate lojile deschise vor fi drenate cu tuburi
de cauciuc perechi, p/ru a permite o irigare cu soluii antiseptic,sol.Dakin, H2O2, cloramin
etc. Evoluia favorabil a bolii se manifest prin apariia n plag a puroiului,apariia
febrei,dispariia semnelor toxico-septice.

Farmacoterapia
Se administreaz i/v sistema de perfuzie, serfiziologic, sol. Natriu clorid 0,85%, glucoz 55,5%, sol.Calciu clorid 2,5%, Ghexametilentetramin 5-10ml.40% (cu actiune antimicrobian
i neutralizant atoxinelor);
Antidolorani: Analgin, Dexalgin, Melox, Ketanov,Brustan;
Antibiotice cu spectru larg de actiune: Cefazolin,Augmentin, Lincomicin,
Accef;
Antihistaminice: Dimedrol, Suprastin, Diazolin
Se administreaz hormonii suprarenalelor: Prednizol,Prednizolon;
Complex de vitamin injectabile: B1, B6, B12, C;
Alimentatie bogat n vitamine: fructe, lactate, etc.
21. Flegmonul difuz hemifacial: topografia, etiologia, tabloul clinic, diagnosticul,
diagnosticul diferenial, tratamentul.
Afecteaz toate lojele superficiale i profunde ale feei (obraz , loja maseterin , fosa
temporal , fosa infratemporal , loja submandubular i uneori sinusul maxilar i orbita).
Toate aceste fenomene locale sunt nsoite de o stare septico-toxic
Etiologic pornesc dela :
1. Procesul septic dento-parodontal (maxilar sau mandibular)
2. Complicaia traumatizmelor (procesele septice n traume )
3. Procese septice la nivel de piele ( furuncul , carbuncul , plci supurate)
Dezvoltarea i propagarea infeciei ce poate s cuprind o jumtate din teritoriul facial se
datoreaz ambundenei esutului conjunctivo-adipos, de comunicarea larg din diferite spaii ,
prezena unor plexuri venoase anostomotice.
Clinica
Iniial debuteaz ca o supuraie obinuit , mai des localizat n obraz, mai rar n loja
submandibular . Sunt prezente simptomele caracteristice supuraiei respective cu o singur
diferen c lipsete fluctuena . Uneori are caracter difuz , se extinde .
Local
Se observ tumefacie enorm , edematoas, care merge din regiunea cervico-submaxilar,
deformnd obrazul i regiunea parotido-maseterian i se ntinde n regiunea temporal i
subpalpebral . Din cauza edemului pronunat al pleopei, ochiul este nchis . Buzele i
jumtatea nasului din partea afectat sunt edemaiate ( deformate). Tegumentele n tensiune ,
infiltrate alb-vinete .
Palpator
esuturile de o consisten dur cu prezena zonelor de edem mai moale (puncte
fluctuente) i zone unde se percep crepitaii gazoase .
Grania cu esuturile sntoase nu este perceptibil .
Endobucal
Mucoasa obrazului i a gurii tumefiate , poart amprentele dinilor , fiind acoperit cu
membrane false , saliva vscoas , halena fetid , trism de gradul 2-3.
Stare general serios afectat , prezentnd simptome a unei toxicemii pronunate, cu
facies teros (fa n butoi ) . Flegmonul dat poate difuza ctre regiunea cervical , n
cavitatea cranian , sau produce leziuni septice i toxice la distan . Proceul necrotic poate s
afecteze i osul , provocnd ostiomielite .
TRATAMENTUL Chirurgical se va urmri deschiderea tuturor lojilor i spaiilor infectate ,
fiind necesare att incizii cutanate , ct i endobucale . Inciziile vor fi astfel plasate , nct s
permit un acces ct mai larg asupra lojilor i esuturilor interesate i s asigure un drenaj
eficient.
General :

Antibiotoco-terapie, Desensibilizante, Antiimflamatoare, Antipiretice,Vitaninoterapie .

22. Rolul spaiilor interfasciale i intermusculare ale capului i gtului n difuzarea infeciei n
prile moi maxilo-faciale. Cile de rspndire ale infeciei.
23. Mediastinita: etiologia, tabloul clinic, diagnosticul, diagnosticul diferenial, tratamentul.
Mediastinita reprezinta umflarea si iritarea a zonei dintre plamani. Aceasta zona
contine inima, vasele mari de sange, traheea, esofagul, glanda timus, ganglionii
limfatici si tesuturilor conjunctive.
Cauze
Mediastinita poate sa apara brusc (acut) sau se poate dezvolta incet si se agraveaza
in timp (cronica). Cele mai multe cazuri tind sa apara la pacientii care au suferit o
interventie chirurgicala deschisa la piept. Pacientii pot avea o lacrima in esofagul lor,
care cauzeaza mediastinita. Cauzele lacrimei includ: o procedura cum ar fi
endoscopia sau traume. Alte cauze de mediastinita includ: histoplasmoza, radiatii,
sarcoidoza,tuberculoza.
Factorii de risc includ: probleme la nivelul tractului gastro-intestinal superior, chirurgie
toracica recenta sau endoscopie, sistemulu imunitar slabit.
Diagnostic
Semnele de mediastinita la pacientii care au suferit interventii chirurgicale recente
includ: sensibilitatea peretelui toracic, rana de drenaj, instabilitate a peretelui toracic.
Teste includ: tomografie la piept sau RMN, radiografia toracica. medicul poate insera
un ac in zona de inflamatie si sa scoata o proba pentru a efectua coloratia Gram si o
cultura pentru a gasi orice sursa de infectie.
Tratament
Puteti primi antibiotice daca aveti o infectie. Este posibil sa aveti nevoie de
interventie chirurgicala pentru a elimina zona inflamata a vaselor de sange in cazul in
care esofagul este blocat.
Simptome
Simptomele care apar sunt: dureri in piept, frisoane, tuse cu sange, indispozitie si
dificultati de respiratie.
24. Tromboflebita venelor faciale: etiologia, tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul.
25. Complicaiile neurologice ale inflamaiilor regiunii OMF (tromboza sinusului cavernos,
abcesul cerebral, meningita): etiologia, tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul.
26. Septicemia: etiologia, tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul.
27. Osteomielita odontogen a maxilarelor: clasificarea, etiologia i patogenia.
28. Osteomielita odontogen acut a maxilarelor: anatomia patologic, clinica, diagnosticul,
tratamentul general i local.
29. Osteomielita odontogen cronic a maxilarelor: anatomia patologic, clinica, diagnosticul,
tratamentul local i general.
30. Complicaiile locale i generale ale osteomielitei odontogene a maxilarelor.
31. Furunculul: etiopatogenia, clinica, diagnosticul, tratamentul medicamentos i chirurgical.
32. Carbunculul: etiopatogenia, clinica, diagnosticul, tratamentul medicamentos i chirurgical.
33. Sinusita odontogen maxilar acut: etiopatogenia, clinica,tratamentul.

34. Sinusita odontogen maxilar cronic: etiopatogenia, clinica,tratamentul.

35. Parotidita (formele): etiopatogenia,clinica, tratamentul.
Se cunosc : -parotidita acuta epidemica(oreionul)
-parotidita inflamatorie simpla,catarala
-parotidita supurata
-parotidita gangrenoasa
Etiopatogenie :
Cauzele favorizante sint numeroase si variate : igiena bucala
defectuoasa, patrunderea de corpi straini pe canalele excretorii, boli cronice ale glandelor
salivare, diminuarea secretiei salivare consecutiv administrarii unor medicamente, infectii
grave si in mod deosebit stari casectice si postoperatorii.
Cauza determinanta o
reprezinta speciile microbiene banale : stafilococul auriu, pneumococul. Unele virusuri au un
tropism selectiv pentru glandele salivare(virusul parotiditei epidemice, gripei, rujeolei)
In patogenia sialadenitelor acute intervin : tulburarile functiei de secretie salivara
(hipo- sau asialite), tulburarea functiei de eliminare a salivei prin blocarea ostiumului si
invadarea glandei de catre agentii patogeni pe una din urmatoarele cai(canaliculara,
interstitiala, hematogena, directa)
Tratament :
Tratamentul profilactic- prin asanarea cavitatii bucale, igiena bucala,
rehidratarea bolnavilor operati, convalescenti sau cu infectii grave, cresterea activitatii
functionale a glandelor salivare.
Tratamentul curativ In perioada de debut
si presupurativa radioterapie antiinflamatoare de urgenta asociata cu antibioticoterapie,
analgezice, vitaminoterapie, rehidratare intensa, sustinerea starii generale, stimularea secretiei
salivare prin sialogoge, masticoterapie, tratament rezolutiv local, injectii intracanaliculare cu
tripsina sau antibiotice In stadiu supurativ, incizie si drenaj. Se fac incizia la marginea
anterioara a sternocleidomastoidianului, incizii mici orizontale, la nevoie multiple sau incizie
subangulomandibulara.
Formele : Pot fi specifice(Tuberculoza, Actinomicoza primitiva, sarcoidoza),
nespecifice (simpla, recidivanta) sau alergice.
Parotidita cronica simpla.Bolnavul este un vechi parotidian care acuza uscaciunea gurii, jena
dureroasa in regiunea parotidiana si care la intervale variabile a prezentat crize usoare de
tumefiere parotidiana. Glandele parotidan sunt marite in volum in totalitate sau partial,unisau bilateral, cu planurile superficiale nemodificate, consistenta elastica sau renitenta. Prin
orificiul canalului Stenon edematiat, congestionat , iese la presiune pe glanda o cantitate
redusa de saliva viscoasa, opalescenta, mucopurulenta. In formele scleroase secretia salivara
este absenta.
Parotidite cronice recidivante se intilnesc atit la copii de la 8 luni la 12 ani cu o virsta medie
de 3-4ani, cit si la adulti la care pot prelungi o evolutie din copilarie sau se instaleaza ulterior.
Tumefierile parotidiene, uni- sau bilaterale, au durata variabila, de la citeva zile la citeva luni.
Secretia salivara este mai redusa si modificata . Intre episoadele acute persista uneori un grad
de parotidomegalie. Exista o mare tendinta la infectie secundara.
Tratament :
Este dificil si consta in : asanarea cavitatii bucale si igiena bucala
riguroasa : administrarea de sialogoge si dezinfectante salivare , permiabilizarea in unele
cazuri a canalelor excretorii prin injectii intracanaliculare cu enzime proteolitice,
administrarea de antibiotice intracanicular sau hidrocortizon + antibiotice, vitaminoterapie A
si C in doze mari, tratament general prelungit cu antibiotice in unele cazuri. Cind tratamentele
precedente nu dau rezultate se recomanda suprimarea functionala sau anatomica a glandei.

36. Sialoadenita glandei submandibulare: etiopatogenia, clinica, tratamentul.

Este datorita cel mai adesea unei cauze locale, pe cale canaliculara sau interstitiala. Starea
generala este alterata, cu febra, dureri subangulomandibulare, jena la deglutitie, hiposialie.
Regiunea subangulomandibulara este tumefiata fara limite precise, pielea rosie, intinsa.
Glanda submandibulara marita de volum, dura, dureroasa, face repede corp comun cu loja.
Mucoasa sublinguala este edematiata, congestionata, prin orificiul canalului wharton
intredeschis, tumefiat, iese puroi la presiune pe glanda.
Evolutia este frecventa spre supuratie si fistulizare. Diagnosticul diferential se face cu
supuratia odontogena a loji submandibulare si cu adenoflegmonul submandibular.
Tratament :
Tratamentul profilactic- prin asanarea cavitatii bucale, igiena bucala,
rehidratarea bolnavilor operati, convalescenti sau cu infectii grave, cresterea activitatii
functionale a glandelor salivare.
Tratamentul curativ In perioada de debut
si presupurativa radioterapie antiinflamatoare de urgenta asociata cu antibioticoterapie,
analgezice, vitaminoterapie, rehidratare intensa, sustinerea starii generale, stimularea secretiei
salivare prin sialogoge, masticoterapie, tratament rezolutiv local, injectii intracanaliculare cu
tripsina sau antibiotice In stadiu supurativ, incizie si drenaj. Se face incizia la un lat de deget
dedesubtul marginii bazilare a mandibulei.
37. Infeciile specifice n teritoriul OMF (sifilis): anatomia patologic, clinica, diagnosticul,
tratamentul.
38. Infeciile specifice n teritoriul OMF (tuberculoza): anatomia patologic, clinica,
diagnosticul, tratamentul.
39. Plgile regiunii OMF: clasificare, tabloul clinic.
40. Plgile regiunii OMF: tratamentul.
41. Traumatismele dento-paradontale: clasificarea, etiologia, tabloul clinic, diagnosticul.
Au o frecventa crescuta in zona frontala maxilara si determina tulburai fizionomice, psihice si
sociale.Etiopatogenia caderi, lovituri, accidente sportive si de circulatie.
Factori predispozanti

inocluzia sagitala mare cu protruzia ICS si inocluzia labial

malpozitii dentare

H/hipo calcificari dentare

Tulburari de vedere

Obezit
atea - prin lipsa de indeminare

Starea dintilor frontali (carii +/- obturatii mari)

Handicap psific (lipsa de coordonare)

Factori determinant
-

accidente de joaca/ sport/ rutiere/ masticatie (alimente dure)

agresiuni
iatrogenii in extractii sau in timpul
intubarii pentru anestezia generala
34,6% - sport
9,6% - violent
4,2% - accidente de munca

27,2% - joaca
7,5% - accidente rutiere
1,6% - nespecific
15,3% - accidente casnice
accidentele sportive
au o incidenta maxima in a 2-a decada de viata
cele casnice
si de jocT prima decada
accidente rutiere in a 3-a decada (37,7%)
Mecanism de producere traumatism direct (lovituri pe dinti/buza) sau indirect prin
inchiderea brusca a arcadelor dentare cind arcada inferioara circumscrie pe cea superioara.
Clasificarea OMS:
1. leziuni dentare:
-

fisuri smalt
-

fracturi smalt
fracturi amelo-dentinare
fracturi amelo-

necomplicate
dentinare complicate
fracturi corono-radiculare necomplicate
fracturi corono-radiculare complicate
fracturi radiculare
2. leziuni parodontale:
contuzia
subluxatia
luxatia+intruzia
luxatia+extruzia
luxatia laterala
avulsia

4.

3. leziuni ale suportului osos

fractura cominutiva de alveola
fractura peretelui alveolar
fractura procesului alveolar
fracturi mx/md
leziuni ale gingiei si mucoasa orala:
dilacerarea
contuzia
lipsa de substanta

Clasificarea Ellis:
I.
fracturi smalt/sm+dentina in mica masura
II.
fracturi sm+dentina fara expunerea pulpara
III.
sm+dentina+expunerea pulpara
IV.
fracturi ale tesuturilor dure coronare+necroza pulpara
V.
avulsia dentara
VI.
fractura rd cu/fara fracturi de tesuturi dure coronare
VII.
luxatii partiale a dintelui cu/fara fractura coronara sau rad
VIII.
fractura coronara integral.

Epidemiologia
fracventa maxima intre 5-20ani
afecteaza in general baietii pe 1-mai multi dinti
localizare frecventa ICS, apoi ICI, ILS
Diagnostic
-

anamneza:
cum s-a produs accidentul
unde
cind
exista leziuni traumatice anterioare
efectuarea altor tratamente anterioare
existenta pierderii cunostintei: cit, prezenta durerilor de cap, greturi, vars; daca
DA se va cere consult neurologic
stare generala: alergii, hemofilii

Subiectiv:
exista dureri spontane (leziuni pulpare/ ligamente)
reactii la stimuli termici
dureri in masticatie/ocluzie: apare in luxatii, fracturi maxilare, fracturi coronoradiculare
Obiectiv:
parti moi inspectie mucoase si gingii
palparea contururi osoase
examenul tesuturilor dentare: fisuri, fracturi, marimea expunerii pulpare,
aspectul pulpar+ modificarea de culoare
modificarea de pozitie ale dintilor: directia si distanta de deplasare
modificari de ocluzie
teste de mobilitate V-O/axial. Se face Dg diferential cu mobilitatea fiziologica
a dintelui si mobilitatea din perioada permutarii dentare
fractura dentara mai aproape de apex mobilitate dentara scazuta. Poate apare
mobilitatea dintilor vecini cu care se face dg diferential
Se face palparea procesului alveolar/ contururi osoase
Percutia: se face manual la copiii mici ci nu cu instrumentarul
Paraclinic:
1. teste de vitalitate:
-

mecanice (zgirieturi cu sonda pe S dentara)

termice
electrice

2. Radiografii extraorale pentru fracturile de maxilar, cind exista plagi se fac pentru
determinarea de corpi straini.(film pentru mucoasa jugala+ centrare tangentiala).
42. Tratamentul n diferite forme de traumatisme dento-paradontale.
Tratament:

I.
De urgenta
In prima sedinta se va face profilaxia antitetanica, antiinfectioasa igienizarea plagii si
administrarea de AB, antiinflamatoare
-

combaterea durerii
reducerea si imobilizarea fracturilor osoase
extractia dintilor irecuperabili
protectia + extirparea pulpara
reastaurarea provizorie/definitive

II.
Intermediar
- temporizarea tratamentului urmarirea reactivitatii dento-parodontale, sau rezultatul unor
tehnici ortodontice/ protetice.
III.
-

Definitiv
tratament conservativ odontal (obturatii simple, armate, fatetari)
tratament protetic: incrustatii/ reconstituiri/ coronae

43. Fracturile de mandibul: formele clinice, etiologia, tabloul clinic comun pentru toate
tipurile de fracturi., diagnosticul i tratamentul.
Cauze traumatice (accidentale)
agresiuni-barbati 20-40 ani
caderi accidentale-femei
accidente de joaca-copii
accidente rutiere
accidente de munca
accidente sportive
accidente provocate de animale
accidente iatrogene
fracturi prin arme de foc
Cauzele patologice
boli inflamatorii - osteomielita, tbc, lues
tumori - chisturi, tu parenchimatoase, tu maligne
boli degenerative - distrofii sau displazii osoase
fracturi in os patologic
Cauzele chirurgicale
planificate osteotomii
iatrogene extractii dentare, extirpari chisturi sau tumori
Zone de rezistenta scazuta
apofiza condiliana
unghiul mandibulei
foramenul mentonier
parasimfiza mentoniera
apofiza alveolara
Factori ce tin de varsta
mugurii dentari in copilarie
edentatia si rezorbtia accentuata la varstnici
incluziunile dentare
Dupa locul de aplicare al traumatismuluifracturile pot fi

- directe
- indirecte
Clasificare
Dupa mecanismul de producere
- flexie
- tasare
- forfecare
- smulgere
- torsiune
Gradul de interesare a latimii osoase
fracturi partiale
fracturi totale
Numarul liniilor de fractura
fracturi unice
fracturi duble
fracturi triple
fracturi cominutive
Fracturi
- inchise
- deschise
Gradul de cointeresare al periostului
fracturi complete
fracturi incomplete in lemn verde
Relatia focarului de fractura cu mediul extern
simple
compuse
Semne si simptome comune
Exooral
Edemul partilor moi
Echimoze / hematoame
Escoriatii / plagi
Deformatiile fetei (infundare os / stergere relief)
Miscari mandibulare anormale
Trismus
Palparea
Durerea manevrele Le Bourg/ semn aproape sigur
1. presiune antero-posterioara pe menton
2. presiune verticala pe unghiul mandibular
3. compresiune spre medial pe ambele < mandibulare
Palparea
Parestezia sau anestezia
Semne si simptome comune
Endooral

- semne comune: saliva amestecat cu snge

sialoree reflex
dificulti de deglutiie
hemoragii

halena
modificarea conturului arcadei/planului ocluzal
semne particulare: echimozele i hematoamele mucoase

Fracturile ramurii orizontale ale mandibulei:

Fracturi simfizare (sau ale simfizei mentoniere) putnd fi mediane (mediosimfizare) i
paramediane (parasimfizare)
Fracturi laterale
Fracturile regiunii unghiului mandibular:
naintea inseriei musculare
n plin inserie muscular
Fracturile ramurii ascendente:
Ale ramurii propriu-zise
Ale apofizei condiliene
Ale apofizei coronoide
Fracturile mediane (mediosimfizare)
- linia de fractur pornete dintre cei doi incisivi centrali inferiori orientndu-se n jos, nu
urmrete simfiza de cele mai multe ori, trece pe lng ea i ajunge n final parasimfizar
Clinic
Endooral - se constat leziunile mucoase, plaga gingival dintre cei doi incisivi centrali
- este prezent hematomul planeului oral n zona papilelor Wharton
micare n armonic
un fragment ascensionat i cellalt cobort i lingualizat / decalaj ocluzal
Fracturile paramediane (parasimfizare)
- fragmentul lung n jos i napoi (m. suprahioidieni)
- fragmentul scurt n sus (m. ridictori)
Fracturile duble paramediane
grupul incisiv rsturnat spre labial/orizontalizarea marginii bazilare a fragmentului
intermediar
- bonturile laterale n sus i nuntru
Fracturile laterale (ale corpului mandibular)
- fragmentul mare, anterior, este tras de ctre musculatura suprahioidian n jos, napoi i spre
focarul de fractur
- fragmentul mic, distal, este tras n sens invers de ctre muchii ridictori
Fracturile duble laterale
liniile pot fi situate de aceeai parte a mandibulei
cte o linie pe fiecare parte (dreapta i stnga) a ramurii orizontale (fracturi duble
bilaterale)
Fracturile unghiului mandibular
Molarul de minte are rol important
- dac linia de fractur este situat naintea inseriilor musculare ale maseterului i
pterigoidianului intern, fragmentele osoase sufer deplasri importante
- dac linia de fractur trece n plin mas muscular, nu se produc dislocri ale celor dou
fragmente ntruct masa muscular menine bonturile n legtur unul cu cellalt, realiznd un
hamac

fractura i are sediul naintea inseriilor musculare

fragmentul mare proximal este tras n jos i napoi de muchii suprahioidieni i
lateral de partea fracturat de ctre pterigoidianul extern al prii sntoase
fragmentul mic distal este tras n sus i nainte de ctre ridictorii mandibulei.

Fracturile duble ale regiunii unghiului mandibular

etajul inferior al feei este alungit prin cderea mandibulei
lips de contact interdentar pe tot ntinsul arcadei dentare
fragmentele mici posterioare proemin submucos sau se vd libere n cavitatea
bucal prin intermediul plgilor mucoase
tulburrile funcionale sunt foarte accentuate
Fracturile ramurii ascendente a mandibulei
Verticale sau orizontale
Fracturile apofizei coronoide
Cele mai rare

diagnosticul se stabilete numai pe baza radiografiei n inciden defilat sau Hirtz

Fracturile apofizei condiliene
fracturile de condil apar, n majoritatea cazurilor, ca urmare a loviturilor indirecte
aplicate pe menton sau unghi
se disting fracturi subcondiliene joase, nalte i de cap condilian
Fracturile subcondiliene joase
sub aciunea pterigoidianului extern (lateral) care deplaseaz fragmentul scurt n jos,
nuntru i nainte, n opoziie cu muchii ridictori, maseter, temporal i pterigoidian
intern care tracioneaz fragmentul lung n sus i napoi, scurtnd ramura ascendent
Fracturile subcondiliene nalte
corespund fracturii colului anatomic al condilului mandibular
poate fi o fractur extra sau intracapsular
inseria muchiului pterigoidian extern pe condil influeneaz deplasarea fragmentului
scurt n jos i nuntru
fragmentul lung sufer o ascensiune i retropoziie care determin scurtarea ramurii
ascendente i devierea mandibulei spre partea lezat
n fracturile nsoite de luxaii condiliene, capul articular prsete cavitatea glenoid
putnd, n funcie de direcia i amploarea luxaiei, s pstreze relaia cu aparatul
discal sau s rup i s prseasc capsula
Obiectiv
urmele traumatismului facial
tumefacia preauricular i exagerarea sau declanarea durerii prin palparea direct a
articulaiei sau prin manevrele Le Bourg
micrile condilului nu se mai transmit n conductul auditiv extern sau preauricular
Examenul endooral
tulburri ocluzale

fractur unilateral - o scurtare a ramurii ascendente - contact ocluzal prematur la

nivelul ultimei perechi de dini antagoniti, inocluzie frontal, ocluzie n doi timpi i o
deviere a mentonului de partea fracturat
n fractura bilateral - o ocluzie prematur bilateral posterioar, fr devierea liniei
mediane, i ocluzie deschis frontal
etajul inferior al feei este uor alungit

Fracturile partiale de condil

- polul medial al condilului
- ocluzia rmne nemodificat
- nu se impun msuri speciale terapeutice ntruct funcionalitatea este meninut prin
suprafaa articular a bontului restant
Fracturile cominutive de condil
- zdrobiri ale capului condilian
- se asociaz cu fracturi ale cavitii glenoide sau conductului auditiv extern i importante
leziuni ale meniscului
- discul articular poate fi deplasat, pliat, strivit sau rupt n articulaie
Subiectiv
- dureri n articulaia temporo-mandibular
Obiectiv
- tumefacie sau un hematom situate deasupra articulaiei temporo-mandibulare
- la palpare - sensibilitate
- palparea n conductul auditiv extern este dureroas
- fractura trebuie confirmat radiologic
- radiografiile articulaiei - incidena transorbitar Beal, Parma sau Hofrat, tomografiile
computerizate
- leziunile meniscului (discului) articular sunt evideniabile prin rezonan magnetic nuclear
(R.M.N.)
- duble, triple sau multiple
- una dintre fracturi este produs prin mecanism direct, celelalte prin mecanism indirect
Fracturile paramediane combinate cu fracturi laterale sau de unghi
- rezult un fragment intermediar asimetric i alte dou fragmente distale
- fragmentul intermediar supus muchilor suprahioidieni, ce l vor cobor i vor rsturna
vestibular sau oral
- inocluzia va aprea n sens vertical ct i orizontal, cu ocluzie ncruciat sau oralizat
Fracturile mediane sau paramediane combinate cu fracturi ale ramurii verticale sau ale
apofizei condiliene
- lovituri mediane, paramediane sau laterale
- important modificare posttraumatic a faciesului, n sensul lrgirii acestuia
- lrgire sau deschidere a arcului mandibular prin ndeprtarea de linia median a celor dou
unghiuri mandibulare
- aspectul clinic const n lrgirea etajului inferior al feei i turtirea proeminenei mentoniere
- faa lit
- vestibulo-poziia molarilor
- ocluzie ncruciat n zona posterioar
- treapt sagital n zona frontal
Tratamentul fracturilor de mandibul - se desfoar n urmtoarele etape:

- tratamentul de urgen sau provizoriu

- tratamentul primar sau definitiv
- tratamentul secundar sau de ntreinere
- tratamentul tardiv sau al complicaiilor tardive
Tratamentul de urgen
Reducerea fracturilor
metode de reducere nchise - nesngernde
metode de reducere deschise - sngernde
Reducerea nchis
imobilizarea sau fixarea mandibulei la maxilarul superior
Reducerea manual
- n fracturile recente
- anestezie troncular periferic
- anestezie de baz
- se prind fragmentele de fractur ntre degetele celor dou mini de o parte i de
cealalt a liniei de fractur
Reducerea nchis
Reducerea ortopedic
- prin traciune elastic mandibulo-maxilar
- prin cuie, uruburi sau prin broe osoase transcutane
Reducerea prin traciune elastic mandibulo-maxilar
- la pacienii dentai
- la pacieni - instalarea spasmelor musculare i organizrii cheagului
- angrenri multiple i cu tendin la consolidri
- politraumatizai maxilo-facial cu fracturi combinate
- inelele de cauciuc fixate pe crligele ataate pe dinii celor dou arcade
Pregtiri preoperatorii
- asanare
- extracia rdcinilor inutilizabile i cu focare de infecie periapicale
- drenajul dinilor gangrenoi, dac ei vor fi utilizai n sistemul de
reducere i imobilizare
- tratamentul cariilor cu obturaii provizorii i/sau definitive
- materialului pentru reducerea fracturii const - atele sau bare arcuite din oel
inoxidabil moale
- srm simpl rotund, semirotund sau aplatizat - grosime de 0,70,8 mm
- atel laminat tanat
Reducerea deschis
- poate fi instrumental i/sau chirurgical
- urmat de imobilizare (fixare) prin osteosintez
Reducerea instrumental
- introducerea instrumentului ntre fragmentele osoase nclecate
Reducerea chirurgical
- se execut sub controlul direct al vederii
- cutanat (exooral) sau mucos (endooral).
Imobilizarea fracturilor de mandibul
Imobilizarea n urgen imediat sau provizorie
- reduce riscul hemoragic, asfixic, ocogen i septic

- reduce durerea i spasmele musculare

- asigur condiiile necesare pn cnd bolnavul ajunge ntr-un serviciu calificat
Imobilizarea sau fixarea mandibulo-cranian
- imobilizarea mandibulei folosind sprijinul cranian pentru aplicarea ei pe maxilar
(doar la pacienii dentai)
1. Bandajul mento-cefalic
- bandajul Barton
- bandajul cu patru capete sub form de pratie
2. Fronda mentonier cu capelin
- au tendina de a deplasa mandibula spre posterior
- ele nu pot fi utilizate n fracturile bilaterale (duble sau triple) - ntruct contribuie la
accentuarea deplasrii
- nu pot fi utilizate la bolnavii edentai i cu att mai puin la bolnavii n stare de
incontien
Imobilizarea mandibulo-maxilar (intermaxilar)
Imobilizarea rigid
- se poate realiza prin ligaturi interdentare mandibulo-maxilare
a) ligatura Leblanc
- ligatur individual de srm care leag mpreun o pereche de dini antagoniti
b) ligatura Ernst
c) ligatura Ivy
d) ligatura cu fir continuu de srm
Imobilizarea monomaxilar
- imobilizarea monomaxilar
- numai n fracturile ramurii orizontale a mandibulei
1. Ligaturile simple interdentare mandibulare
a) ligatura hipocratic
b) ligatura n scar Ponroy
c) ligatura n punte
2. Atelele metalice sau barele arcuite monomaxilare
a) atela metalic simpl sau bara arcuit vestibular
b) atela metalic dubl, vestibulo-oral
c) atela cu bra de extensie i pelot Kazanjian
d) arcul Pont
e) ina Bracket

Imobilizarea definitiv sau n urgen amnat a fracturilor de mandibul

Mijloacele ortopedice - nesngernde
Mijloacele chirurgicale
Mijloacele chirurgical-ortopedice
2. Dispozitivele mandibulo-maxilare (intermaxilare)
- sunt reprezentate de blocajul elastic i de cel rigid intermaxilar
- blocajul rigid mandibulo-maxilar se realizeaz pe aceleai atele prin nlocuirea inelelor de
cauciuc cu srm de 0,10,2 mm grosime trecut n zig-zag de pe atela mandibular pe cea

maxilar, de-a lungul arcadelor dentare i prin diversele ligaturi mandibulo-maxilare de

srm
Durata imobilizrii
pentru copii este de 34 sptmni, pentru aduli 46 sptmni, iar pentru pacienii
n vrst i pentru cei tarai este de 68 sptmni.
- prezena sau absena dinilor n focarul de fractur este un criteriu important n stabilirea
duratei
- alimentaia bolnavilor blocai mandibulo-maxilar trebuie s fie normo-caloric sau chiar
hipercaloric
Metodele chirurgicale de imobilizare a mandibulei
1. Imobilizarea cu fixare indirect (parafocal)
- materialul destinat imobilizrii este introdus i acioneaz la distan de focarul de fractur =
parafocal = sau n vecintatea lui, n jurul lui = perifocal =
- dispozitivele parafocale
cerclajul mandibular sau ligaturile de srm circummandibulare
suspensiile interne scheletice de tip Adams
dispozitivele perifocale imobilizarea cu fixatori externi
Imobilizarea monomaxilar cu fixatori externi
- dispozitive metalice din material inert (titan sau tantal) sub form de cuie, uruburi i bare
metalice
Imobilizarea monomaxilar cu tije intramedulare
- preluat din ortopedia general
pentru fracturile din zona arcului mentonier
fracturile cominutive i ndeosebi cele cu lips de substan beneficiaz n mod expres
de aceast metod datorit deperiostrilor foarte limitate
broa Kirschner cu 2 mm diametru, fie cea Steinmann
2. Imobilizarea mandibulei prin fixare direct intrafocal
- intervin n focarul de fractur, descoperindu-l i expunndu-l privirii directe
manopera este cunoscut sub numele de osteosintez
osteosinteza cu fir metalic
osteosinteza cu tutore bazilar i fir metalic
osteosinteza cu: plcue i uruburi;
cu miniplcue;
cu macroplcue;
cu plcue tridimensionale;
cu plcue i uruburi resorbabile

osteosinteza cu plase metalice;

osteosinteza cu benzi circumfereniale din Nylon

- calea de abord este extra i intraoral
44. Fracturile de mandibul cu deplasare: etiologia, mecanismele de deplasare, tabloul clinic,
diagnosticul i tratamentul.
45. Fracturile orizontale ale maxilarului superior: clasificarea, formele clinice, etiologia,
patogenia, tabloul clinic, diagnosticul i tratamentul.
Etiologie
1/3 din totalul celor mandibulare
fracturile traumatice au cea mai mare frecven, n raport cu cele n os patologic sau
cele produse iatrogen

cauze rutiere, agresiunile, accidentele de munc, accidentele sportive, cderile

accidentale, loviturile produse de animale sau de arme de foc
Patogenie
fracturile etajului mijlociu al feei se produc ca rezultat al impactului dintre agentul
efector i cel receptor
arhitectura etajului mijlociu al feei, organizat n zone de rezisten maxim i
minim, influeneaz traiectele i formele anatomo-clinice ale fracturilor
mecanismul de producere este cel direct
fracurile pot fi sau nu asociate cu leziuni ale prilor moi i ale organelor senzoriale
cuprinse n masivul facial
mecanismul indirect de producere a fracturilor etajului mijlociu are loc ca urmare a
loviturilor sau cderilor pe menton cu gura nchis.
efectul - fractura sagital sau fractura orizontal joas (Le Fort I).
Forme anatomo-cliniceFracturi ale masivului facial
Fracturi ale complexului zigomatic
Fracturile pariale ale masivului facial
- procesul alveolar
- tuberozitatea maxilar
- bolta palatin
- peretele antero-lateral al sinusului maxilar
- apofiza ascendent (montant) a maxilarului
- poriuni limitate din osul zigomatic
Fracturile procesului alveolar
- frecvente n zona frontal: la copii, n cursul cderilor accidentale i la aduli prin agresiune
sau accidente diverse
- pot fi provocate i iatrogen, n cursul extraciilor intempestive
- fracturile crestei alveolare n zona lateral sunt mai rar ntlnite
Anatomopatologic
- cu fragmente unice sau multiple, chiar i sub form de zdrobiri ale procesului alveolar sau
creast

asociat - fracturi sau expulzii ale dinilor vecini, temporari sau permaneni
fragmentul extins n zona frontal superioar, interceptaza fosa nazal, iar cnd este
extins spre zona lateral, linia de fractur poate intercepta sinusul maxilar

Clinic

leziuni ale prilor moi labiale, jugale, gingivale, sub forma echimozelor,
hematoamelor, excoriaiilor sau plgilor sngernde, impregnate sau nu cu corpi
strini sau cu fragmente dento-osoase
gingia poate fi decolat sau zdrobit, franjurat sau cu lips de substan. Dup cteva
ore, este decolat, retractat i rulat, devenind mai scurt
fragmentul osos mobil poate fi deplasat spre oral sau spre vestibular. Deplasrile
verticale, determin modificri ale planului i rapoartelor de ocluzie.
fragmentul osos mobil poate fi deplasat spre oral sau spre vestibular. Deplasrile
verticale, determin modificri ale planului i rapoartelor de ocluzie.
poate fi prezent hemoragia prin deschiderea foselor nazale sau a sinusului maxilar

ortopantomografia ofer imagini privind traiectul liniei de fractur, relaia ei cu

dinii sau cu sinusul maxilar i informaii privind starea dinilor i/sau a mugurilor
dentari
Fractura tuberozitii maxilare
- este rareori rezultatul unui traumatism accidental
- adesea, este provocat iatrogen, prin:
* aplicarea greit a elevatorului
* extracia unui molar de minte
* extracia n cazul anchilozelor dento-dentare sau dento-alveolare
* extracia intempestiv, prin aplicarea braelor active ale cletelui pe osul alveolar
* odontectomia molarilor de minte inclui n poziie nalt
Clinic
- senzaie de rupere osoas
- deplasarea dintelui se face n bloc cu tuberozitatea
- interdentar apare o spaiere prin care se scurge o cantitate abundent de snge aerat,
mai mare dect n cazul extraciei necomplicate
- fragmentul osos tuberozitar rmne ataat pe dintele extras
- modificri n relaiile ocluzale, ocluzia n doi timpi
- relaii ocluzale de lateralitate.
Fractura bolii palatine
accident ntlnit la copii care se joac cu creioane, bee sau tuburi inute n gur
fractura bolii palatine care este rareori linear, de cele mai multe ori fiind rotund sau
ovalar, lund forma corpului contondent
asociat fracturii, apar plgi ale fibromucoasei palatine i/sau ale vlului palatin. Ele
sunt zdrobite, decolate, cu lips de substan
Clinic

dureri i hemoragie oral i nazal

apare vocea nazonat i refluarea alimentelor pe nas n timpul deglutiiei
obiectiv, pe lng soluia de continuitate a fibromucoasei palatine, la cateterizarea cu
sonda butonat sau cu un instrument bont se poate ptrunde n fosa nazal

Fracturile apofizei montante (ascendente) a maxilarului superior

se coreleaz cu fracturile piramidei nazale
Clinic

deformare lateral prin nfundare a piramidei nazale, epistaxis, senzaie de obstrucie

nazal, epifor.
dup cteva ore posttraumatic, se instaleaz edemul i hematomul care mascheaz
depresiunea osoas posttraumatic
n traumatismele violente, fractura se poate asocia cu plgi ale prilor moi i cu
fractura peretelui anterior al sinusului maxilar

Fracturile peretelui anterior sinusal

- nfundare a osului n fosa canin, urmat de hemosinus i epistaxis
Evoluia i complicaiile fracturilor pariale

n fracturile limitate, fr pierdere de substan osoas sau de pri moi, consolidarea

are loc n 3-4 sptmni de la imobilizare, la tineri, i de 4-6 sptmni
n fracturile multiple, n care nu s-a obinut o delimitare i o repoziionare corect a
fragmentelor sau acolo unde reducerea, din diverse motive, nu s-a realizat la timp, este
de ateptat o ntrzierea consolidrii
apariia infeciei
aceast infecie se poate datora fracturii deschise n mediul septic oral i proceselor
septice periapicale
sinusul maxilar poate fi infectat de la focarul de fractur
modificri ocluzale i modificri ale cmpului protetic
pierderea posttraumatic a tuberozitii maxilare
consolidarea vicioas a ramurii montante a maxilarului antreneaz tulburri
fizionomice i funcionale respiratorii i de drenaj al secreiei lacrimale (epifor)

Tratamentul fracturilor pariale

imobilizarea n fracturile fr deplasare sau reducere i imobilizare n fracturile cu

deplasare
Reducerea fracturii

- se poate face manual, ortopedic sau chirurgical

Reducerea manual este recomandat n fracturile simple ale procesului alveolar

cu ajutorul instrumentului, se poate face reducerea apofizei montante a maxilarului, n

condiii de anestezie
reuita reducerii se apreciaz prin reconturarea piramidei nazale, prin reinstalarea
pasajului aerian transnarinar i prin dispariia epiforei
Reducerea ortopedic
- este utilizat n cazurile amnate

condiiile de aplicare sunt ca fragmentul osos de proces alveolar s fie dentat i s

existe dini antagoniti cu care s se realizeze ocluzia
prin traciunea elastic mandibulo-maxilar pe dinii sntoi, de o parte i de alta a
focarului
fracturile cu telescopare - reducerea se face prin traciune elastic la o atel metalic
vestibular
n fracturile tuberozitii maxilare se recurge la reducerea ortopedic, prin traciune
elastic mandibulo-maxilar, cu condiia ca pe fragmentul tuberozitar s existe dini
Reducerea chirurgical
fracturi cu deplasare accentuat
evidenierea focarului de fractur i ndeprtarea obstacolelor
- timpi operatori:
*incizia mucoasei gingivale
*se elibereaz de corpii strini, cheagurile sangvine sau prile moi
*se va evita chiuretajul marginilor fragmentelor osoase
*repoziionarea fragmentului
Imobilizarea fracturilor pariale

- imobilizarea ortopedic sau nchis, nesngernd

- imobilizarea combinat, prin mijloace ortopedice asociate cu mijloace chirurgicale
prin tehnici de osteosintez
- imobilizarea chirurgical sau deschis
Imobilizarea ortopedic
n fracturile rebordului alveolar:
*ligatura circumdentar
*ligatura la atela vestibular fixat pe dinii sntoi i completat cu osteosintez
*cnd fractura este reductibil - ligatura fragmentului dento-osos la o atel vestibular
*dac fragmentul are tendina de a cobor - ligatur n hamac
- n fracturile rebordului alveolar n care lipsesc condiiile de aplicare a atelei vestibulare
*placa palatinal acrilic, confecionat pe modelul redus
*cnd fragmentul dentat are tendina de coborre n plan ocluzal i dispune de dini
antagoniti - imobilizarea prin blocaj rigid mandibulo-maxilar n ocluzie corect
*orientarea corect - prin traciunea elastic
*dac nu exist dini antagoniti - o plac acrilic mandibular cu ablon de ocluzie realizeaz blocajul rigid
- fractura tuberozitii maxilare
* se poate imobiliza monomaxilar cu plci acrilice palatine

n fractura rebordului alveolar edentat

*imobilizarea se rezum la aplicarea lambourilor i sutura periostal i mucoas

- n fracturile bolii palatine

*plac palatinal acrilic care acoper orificiul de comunicare oro-nazal pn la
apariia condiiilor de nchidere plastic a orificiului
Imobilizarea chirurgical
- descoper focarul de fractur
- imobilizarea prin osteosintez cu fir metalic cu plcue i uruburi metalice
Imobilizarea combinat ortopedic i chirurgical
- se pot combina una din tehnicile de osteosintez cu o tehnic ortopedic: atela metalic,
placa acrilic, gutiera sau bracket-uri
- dinii controlai periodic dup reducere din punctul de vedere al vitalitii
- dac dau semne de necroz, vor fi depulpai i obturai pe canal
- tratamentul endodontic s se realizeze nainte de a suprima sistemul de imobilizare, deoarece
acesta protejeaz dinii n cursul tratamentului

Fracturile totale ale masivului facial

- intereseaz maxilarul n toat grosimea sa, trecnd n teritoriul celorlalte oase
- n funcie de direcia de aciune a forei
*fracturi orizontale
*fracturi verticale sau oblice
*fracturi combinate
*fracturi cominutive

Fracturile orizontale

Fractura orizontal inferioar

- fractura transversal joas sau fractura de tip Le Fort I

se produce prin mecanism direct n regiunea incisiv sau lateral, n regiunea premolarmolar
- prin mecanism indirect, prin aplicarea forei pe menton (cdere sau lovire), pacientul fiind
surprins cu gura nchis
- linia de fractur pornete bilateral de la aperturile piriforme spre posterior, pe deasupra
procesului alveolar, la tuberozitatea maxilar i apofiza pterigoid, n zona de unire a treimii
inferioare

n plan median, linia de fractur se poate extinde i la vomer i cartilagiul septal

segment inferior al maxilarului superior se desprinde ca o protez total
Clinic

hematoame, excoriaii sau plgi labiale sau nazo-genio-labiale

echimoze la nivelul mucoasei vestibulo-jugale - nconjurnd tuberozitatea
- hematomul de la nivelul jonciunii velo-palatine exprim fractura vrfului apofizei
pterigoide
n fracturile fr deplasare lipsesc tulburrile de ocluzie
n fracturile cu deplasare - o inversare mai mult sau mai puin accentuat a ocluziei
- n fracturile cu deplasare lateral - ocluzia ncruciat
- durere de-a lungul fundului de an vestibular, n punctele aperturii piriforme, crestei
zigomato-alveolare ,
retrotuberozitar
sensibilitatea marcat la palpare napoia molarului de minte superior
- provocarea mobilitii se poate face prin prinderea arcadei dentare ntre police i index ca o
protez total

epistaxisul poate aprea fie consecutiv leziunii mucoasei nazale, fie hemosinusului
edemul i hematomul endonazal, ca i cheagurile sangvine, antreneaz dificulti
respiratorii
- traumatismele dento-parodontale pot nsoi aceste leziuni osoase
investigaiilor complementare ortopantomografia, radiografia n proiecie
semiaxial
Fractura orizontal mijlocie (Le Fort II)
- fractur transversal mijlocie
- produs prin mecanism direct - traumatism pe piramida nazal
- linia de fractur se deplaseaz oblic n jos i napoi, pe urmtorul traseu: oasele nazale, ntr-o
poziie mai nalt sau mai joas, osul lacrimal, apofiza ascendent a maxilarului superior,
rebordul orbitei la nivelul gurii suborbitare, pn la fisura sfeno-maxilar

din acest loc, linia de fractur coboar oblic n jos i n afar, ntrerupnd peretele
antero-lateral al sinusului, se nscrie pe sub osul malar, rupnd creasta zigomatoalveolar i ajunge la apofiza pterigoidian, n treimea ei medie

maxilarul superior este desprins n cea mai mare parte de craniu sau chiar complet,
dac se rupe i septul nazal, vomerul i peretele extern al fosei nazale, realizndu-se
astfel disjuncia cranio-facial joas
Simptomele nazale
Cutanate edem, echimoze, hematoame, excoriaii sau plgi
Osoase discontinuitate cu treapt sagital sau lateral, cu nfundare n a (scolioz),
mobilitate patologic
Vasculare epistaxis sau cheaguri sangvine narinare
Respiratorii obstrucie nazal
Simptome orbitare
Cutanate hematoame palpebrale inferioare, chemozis conjunctivo-bulbar
Osoase discontinuitatea marginii infraorbitare
Nervoase
parestezii, hipo sau anestezii n teritoriul nervului infraorbitar
Sinusale
hemosinus i epistaxis, emfizem
Scheletice
facies turtit, cu nfundare ntre proeminenele malare
i profil facial inversat, mobilitate patologic
Orale
Modificri ocluzale - vertical, sagital, ocluzie deschis
frontal, retrognaie prin deplasare primar, ocluzie funcional n doi timp
Hipo sau anestezie - nervul palatin
Fractura orizontal superioar (Le Fort III)
- disjuncie cranio-facial nalt
- fractura aciunii directe asupra glabelei sau asupra osului zigomatic
- fracturi fr deplasare
- deplasarea ntregului etaj mijlociu al feei
- linia de fractur : jonciunea fronto-nazale
apofiza ascendent a maxilarului
oasele lacrimale
peretele infero-intern al orbitei cu componenta etmoidal (osul planum)
fanta sfeno-maxilar
- traseul: apofiza frontal a malarului
apofiza pterigoid
rupe vomerul
lama perpendicular
arcada zigomatic
Clinic
n fracturile uoare, fr deplasare, simptomatologia obiectiv se contureaz n jurul
glabelei i orbitelor prin hematoamele palpebrale bilaterale (n ochelari)
- chemozisul conjunctivo-bulbar i mobilitatea patologic discret
- n accidentele grave, cu deplasri ale masivului facial
La examenul de ansamblu
deplasarea napoi i n jos, ntre baza craniului i mandibul a etajului mijlociu facial,
reproducnd un facies progenic.

dac se poate ntreine o conversaie cu pacientul, se remarc mobilitatea patologic a

etajului mijlociu facial, care se ridic i coboar (n armonic) de cte ori nchide i
deschide gura

La examenul de detaliu
- la jonciunea nazo-fronto-orbitar soluia de continuitate tegumentar i osoas, cu
treapt negativ i mobilitate patologic
- provocat prin presiunile exercitate intraoral, n sens vertical, la nivelul grupului
dentar frontal maxilar
epistaxisul abundent, uneori chiar fudroaiant, prin lezarea arterelor etmoidale
edemul posttraumatic al mucoasei nazale, hemoragia i cheagurile sangvine provoac
dificulti respiratorii i agitaia pacientului n stare de contien
dac s-a realizat hemostaza spontan, pe lng cheaguri se poate remarca scurgerea
lichidului cefalo-rahidian, consecutiv ruperii lamei ciuruite a etmoidului
La nivelul regiunii orbitare
- edemele i hematoamele masive, care nchid fanta palpebral

hematoamele conjunctivo-bulbare
enoftalmia poate reprezenta o consecin a expansiunii orbitei
exoftalmia i tulburrile funcionale ale globului ocular (diplopia, strabismul,
cecitatea pasager sau definitiv) pot fi consecina hematoamelor retrobulbare i, mai
ales, a fracturilor pereilor i planeului orbitei, asociate cu ruperea ligamentelor i
muchilor globului ocular sau cu incluziunea (nglobarea) acestora ntre fragmentele
osoase ale orbitei

La palparea arcadei zigomatice, se poate constata denivelarea conturului osos, sensibilitate

i, eventual, mobilitate patologic
- n unele cazuri, la nivelul conductului auditiv extern - otolicvoree
- disfuncia nervului facial poate s aib aceeai semnificaie
La examenul intraoral, se remarc atitudinea bolnavului cu gura deschis
- ocluzia este modificat substanial: inocluzie vertical i sagital n zona frontal
cnd impactul a avut loc la nivelul piramidei nazale sau ocluzie ncruciat cnd
impactul a avut loc la nivelul osului zigomatic
- n zona distal a arcadei dentare apare contactul prematur prin coborrea n jos i
napoi a masivului facial
Prin palparea endooral
- se poate provoca mobilitatea ntregului masiv facial
- sensibilitate crescut n fundul de an perituberozitar
n cazurile grave, cu deplasri importante ale masivului facial, tulburrile funcionale
de masticaie, deglutiie i fonaie sunt remarcabile
mai mult, i respiraia poate fi ameninat prin poziionarea posterioar a vlului
palatin, prin edemul i hematomul perifaringian sau chiar prin hemoragia activ
- aceste hemoragii diminu substanial sau chiar nceteaz imediat ce s-a realizat o
reducere i imobilizare a maxilarului superior, fie ea i provizorie, cu dispozitivul
zbal
- incidena semiaxial este cea mai utilizat
- se poate completa cu ortopantomografia

 computer tomografia
- un traseu n plan sagital, interesnd maxilarul parial sau total
Mecanismul indirect apare atunci cnd lovitura este aplicat pe mandibul, cu direcie de jos
n sus
- despicarea median, paramedian sau chiar lateral a maxilarului
Mecanismul direct
I. Fractura medio-sagital sau disjuncia intermaxilar
- traverseaz creasta alveolar ntre incisivii centrali superiori
pn la planeul nazal
pn la nivelul vlului, stabilind comunicarea cu fosa nazal
- nu este strict median
Clinic
- o cretere a spaiului interdentar dintre incisivii centrali (diastem), cu sau fr
soluia de continuitate a mucoasei gingivale vestibulare dar ntotdeauna prezent
palatinal, prelungindu-se sub forma unei plgi a fibromucoasei
comunicarea oro-nazal
arcada dentar superioar o poate circumscrie complet pe cea inferioar
- eventuale fracturi dentare, echimoze vestibulare i ale vlului palatin, mobilitatea patologic
interfragmentar (orizontal)
- micare n armonic sau n acordeon, de apropiere i ndeprtare a celor dou fragmente

modificrile funcionale sunt importante

masticaia este perturbat datorit tulburrilor ocluzale i instabilitii fragmentelor
deglutiia este dificil datorit reflurii pe nas a alimentelor
provoac iritaia mucoasei nazale i strnutul
- fonaia este complet modificat
- rinolalie deschis
- respiraia este i ea ngreunat datorit edemului vlului palatin i obstruciei nazale
cu cheaguri sangvine sau alimente
- halen fetid datorit reziduurilor alimentare i cheagurilor sangvine pe cale de
descompunere
- hematoame, excoriaii i plgi labiale, nazale, mentoniere
Fracturile verticale i oblice
Fracturile latero-sagitale
n aria anatomic situat distal de canin
rareori - o direcie net vertical
de cele mai multe ori - oblic

Fracturile multiple i cominutive

- liniile de fractur cu diferite trasee
se combin ntre ele
rezultatul unor traumatisme violente
*prin arme de foc sau alte explozii
*accidente rutiere sau de munc
*izbirile cu pietre rotative
*loviturile de copit de cal

 - zdrobiri ale masivului facial

- pierderi de substan la nivelul prilor moi i osoase
- deschideri ale cavitilor naturale, hemoragii masive
- se pot asocia cu fracturi de mandibul
cu fracturi ale neurocraniului
- orientri diferite
Reducerea i imobilizarea fracturilor
Imobilizarea de urgen
Bandajele mento-cefalice
bandajul Barton
bandajul cu patru capete sub form de pratie
fronda mentonier
- n fracturile verticale fr deplasare
- se poate utiliza fronda mentonier
- n fracturile verticale cu deplasare mai important
- ligatura transversal
- imobilizarea cu atel metalic vestibular
- sistemul combinat dintre atela vestibular butonat i inelele elastice palatinale
transversale
n fracturile orizontale medii i nalte - traciunea elastic cranio-maxilar
Sistemele cranio-maxilare
- dispozitiv cefalic - preconfecionat
- dispozitivul oral - dintr-o plac palatinal
pe bare se aplic inelele elastice sau sistemele rigide care solidarizeaz sistemul oral
de cel cefalic
sisteme modernizate de fixare
la edentai - protezele adjuncte vechi
- gutiere sau abloane de ocluzie
- atele Gunning
- n fracturile combinate orizontale i verticale sau cominutive, se combin mijloacele de
reducere i imobilizare
II. n fracturile cu deplasare
- durerea se accentueaz odat cu micrile de deschidere a gurii sau la mobilizarea globului
ocular
- epistaxis
- anestezia n teritoriul nervului infraorbitar i/sau zigomatic
dispariia sau nfundarea proeminenei malare, crend o asimetrie frapant
pot aprea zone de proeminen cnd, n cursul dislocrii, malarul sufer i micri de
rotaie
aceste aspecte sunt sesizabile mai bine atunci cnd pacientul este aezat n decubit
dorsal simetric iar medicul este plasat n spate
- dac traumatismul este violent, poate fi modificat ntreg conturul orbitei
- discontinuitate la nivelul marginii infraorbitare

- cnd marginea infraorbitar este fracturat cominutiv, se pot palpa dou sau mai
multe fragmente separate care la nivelul jonciunii fronto-zigomatice - o depresiune
osoas care poate s dispar rapid dup instalarea edemului
- la nivelul jonciunii dintre arcada temporo-zigomatic i malar
- palparea intraoral poate evidenia modificri n vestibulul superior
- discontinuiti a crestei zigomato-alveolare
Tulburrile oculare
hematomul palpebral inferior, infraorbitar sau periorbitar n monoclu
- ptoza palpebral, se poate datora edemului posttraumatic
- scurtarea pleoapei inferioare datorit deplasrii n acelai sens a cantusului lateral
- evidenierea exagerat a sclerei i chiar ectropionul
- pierderea parial a poziiei anatomice a globului ocular
- enoftalmia
- relaionate cu fractura planeului orbitar (blow out) cnd o parte din coninutul orbitei
coboar n sinus
- pierderea sau limitarea parial a micrilor globului ocular, nsoit de diplopie i/sau
strabism
- cnd o parte din sistemul musculo-fibros i ligamentar este ncastrat ntre liniile de fractur
sau cnd, n procesul traumatic, sunt interesai i nervii oculomotorii
- n fracturile cu deplasare medial a osului zigomatic orbita se micoreaz, avnd ca rezultat
exoftalmia unilateral
Tulburrile funcionale
- limitarea micrilor de deschidere a gurii
- cnd corpul malar este prbuit semnificativ ctre posterior, blocnd micrile apofizei
coronoide
- datorit edemului extins n ariile musculare ale ridictorilor
Fracturile partiale
- simple fisuri sau fracturi cu detaarea unui fragment mic din marginile orbitei sau din
planeul orbitar
la inspecie: echimoze, hematoame, excoriaii sau plgi
denivelri ale conturului osos orbitar, n sensul unor nfundri sau proeminene
la palpare, denivelrile sunt sesizabile numai n primele ore, nainte de instalarea
edemului i/sau hematoamelor
- n fracturile planeului orbitar - semne indirecte de edem, echimoz palpebral sau chiar
hematom, chemozis i eventual o uoar diplopie care nu se manifest imediat posttraumatic
ci abia dup retragerea edemului
- n fracturile cu distrugerea planeului orbitei, blow out
- o parte din coninutul orbitei cobornd n cavitatea sinusal
- lovirea globului ocular cu mingea de tenis sau cu pumnul
- imediat posttraumatic, apare enoftalmia, diplopia i epistaxisul
Diagnosticul
- pe baza semnelor clinice
- examinri radiologice
- proiecie semiaxial Hirtz
- gradul de dislocare a fragmentelor osoase
- computer tomografia n proiecie coronal i rezonana magnetic nuclear (RMN) - imagine
n pictur

- coninutul orbitei care herniaz n sinus

Evoluia fracturilor anterioare de complex zigomatic
- tratate la timp se consolideaz rapid, n 15-20 zile
- nerecunoscute la timp se consolideaz vicios
deformri ale reliefului facial, enoftalmii sau exoftalmii, diplopie, strabism i
limitarea micrilor de deschidere a gurii
complicaiile septice sunt rare
Tratamentul
- fracturile fr deplasare nu necesit un alt tratament dect cel rezolutiv
- fracturile cu deplasare - intervenia precoce, n primele 5-6 zile
deoarece seciunile transversale ale oaselor sunt mici, iar interdigitaiile marginilor se
resorb rapid i, prin dispariia lor, oasele nu i mai pstreaz locul n poziia redus
Tratamentul
I. Calea cutanat suborbitar
Reducerea cu ajutorul crligului Strohmeyer sau Ginestet
n fracturile proaspete, reductibile
introducerea crligului sub malar
1. Calea cutanat suborbitar
-Reducerea direct i imobilizarea prin osteosintez
- prin sutur cu fir metalic sau cu ajutorul plcuelor i uruburilor miniaturizate
2. Calea temporala
pentru reducerea fracturii osului malar, ct i pentru cea a arcadei temporo-zigomatice
printr-o incizie temporal, se ptrunde sub placa malar nfundat
- fragmentul osos se ridic n poziie anatomic
- dac osul zigomatic are tendina de recdere, instrumentul reductor se las pe loc pentru a
sprijini osul timp de 8-10 zile
3. Calea endooral
- reducere manual
- se ptrunde sub placa malar, creia i se imprim micarea invers celei pe care ea a
parcurs-o
- reducerea instrumental prin metoda Friedel Ginestet
- se ptrunde cu unul dintre instrumentele deja precizate sub marginea posterioar a plcii
malare
4. Calea rino-sinusal
- se recomand n fracturile cominutive ale corpului malar sau ale planeului orbitei
- incizie a mucoasei vestibulului superior
- se elibereaz sinusul de hematom
- se ridic malarul sau planeul orbitei prbuite n sinus
imobilizarea oaselor n poziie corectat
se poate face cu:
- me iodoformat i gomenolat care umple sinusul i care ofer sprijin malarului
repoziionat timp de 10-12 zile
- balona gonflabil

46. Fracturile de complex zigomatic: clasificarea, formele clinice, etiologia, tabloul clinic,
diagnosticul i tratamentul.
47. Fracturile oaselor nazale: clinica, diagnosticul, diagnosticul diferenial, tratamentul.
48. Metodele ortopedice i chirurgicale utilizate n tratamentul fracturilor oaselor masivului
facial.
51.Metodele ortopedice i chirurgicale utilizate n tratamentul fracturilor masivului
maxilo-facial
Tratamentul de urgenta in fracturile maxilei
Fixarea provizorie-bandajele mentocefalice,fronta mentoniera,prastia,ligaturi interdentare
Atele monomaxilare-dispozitiv de zabala
Tratamentul difinitiv in fracturile maxilei
Reducerea fragmentelor de fractura a maxilarului superior se efectuiaza prin mai multe metode :
-Manualaortopedicainstrumentala..chirurgicala
Reducerea ortopedica se efectuiaza cu atele individuale cu diferite forme de cirlige
-se infaptueste tractiune elastica intermaxilara, intermaxilo-mandibulara, intercranio-maxilara
Manularepunerea fragmentelor in pozitie anatomica
Indicatii si metode chirurgicale in tratamentul fractuilor maxilei
Indicatii:-edentatii,fracturi eschiloase,fracturi multiple,fracturi care nu se trateaza ortopedic -fracturi
vicios consolidate,mobilitate vadida,trauma prin arma de foc
Metoda parafocare:esenta consta in fixarea arcadei dentare superioare de partile fixe ale craniului cu
fire metalice trecute prin partile moi faciale
Metode intrafocare:cu fir metalic.cu placute cu suruburi, Cu brose transmaxilare si transnazale si
metode combinate

49. Complicaiile imediate n traumatismele OMF (asfixia): clasificare, diagnostic, primul

ajutor.
Pot fi: immediate,secundare si tardive. Complicatiile imediate ca apar in primele ore dupa traumatism,
sinte grave si pot pune viata in pericol. Pe prim plan se sit: soc traumatic, hemoragia, tulburari
respiratorii, comotia cerebrala.
compl secundate: infectioase, pot aparea supuratii sinuzale sau ale obrazului. Osteoomielita maxilara
postraumatica este mai rar intilnit decit la mandibula si are o evolutie favorabila.
Tardive: sint date de consolidari vicioase (deformari faciale, asimetrii, malocluzii, tulburari de
masticatie si fonatie, comunicari buco-nazale)
Forme de afixie in OMF:
Formele (clasifi carea) de asfixie n traumatismele OMF (SKODA):
1. Stenotic.
2. Valvular (Klapan).
3. Obturare.
4. Dislocare.
5. Aspirare.
1. Asfixia stenotic. Edem al faringelui, laringelui i ligamentelor vocale ori obturarea cu un hematom
sau emfi zem. Tratamentul de urgen const n intubarea orotraheal sau nazotraheal, dac nu este
sufi cient, atunci se efectueaz i traheostomia.
2. Asfixia valvular (Klapan). Lambou de esut al palatului moale, peretele posterior al laringelui sau
limbii ce obtureaz cile respiratorii superioare i deregleaz respiraia. La expiraie lamboul se
deplaseaz superior, la inspiraie obtureaz cile respiratorii superioare i din ce n ce n plmni
rmne mai puin oxigen. Tratamentul trebuie s fi e ct mai urgent i const n ridicarea lamboului i
suturarea, fi xarea lui sau incizm lamboul.
3. Asfixia prin obturare. Obturarea cilor respiratorii cu corp strin (dinte, piatr, obiect metalic sau de
mase plastice, materie, buci de proteze), chiaguri de snge, mase vometante. Tratamentul: nlturarea
corpilor strini, chiagurilor de snge cu un tifon nfurat n jurul degetului ori cu un dispozitiv de
aspiraie. Traheostomia.

4. Asfixia prin dislocare. n cazul fracturii mentoniere bilaterale ori a lezrii muchilor ce
fi xeaz limba (m. geniohioid, m. mylohioid, m. digastricus). Limba se deplaseaz posterior i
obtureaz cile respiratorii superioare. Poziia bolnavului fr cunotin: culcat cu capul lateral pe
partea afectat sau cu faa n jos. Bolnavul cu cunotin n poziie semieznd ori semiculcat. Se fi
xeaz limba cu diferite mijloace: suturarea limbii, fi xarea limbii cu bold, ligaturarea, fi xarea cu fi
xator de limb. Repoziia i fi xarea temporar a fragmentelor fracturate cu ajutorul pansamentului
standard de transport.
5. Asfixia prin aspirare. Aspirarea corpilor strini n cile respiratorii superioare (mas vometant,
chiag, eschil, dinte). Tratamentul const n aspiraia cu ajutorul tubului introdus n trahee.
n urma acumulrii de saliv, snge i chiaguri de snge la bolnavii care se afl n com, la care refl
exele protectoare (tuse, nghiire) lipsesc ori ei nu pot s-i gseasc o poziie pentru a elimina
lichidele acumulate, se blocheaz arborele respirator la diferite niveluri i se instituie insufi ciena
respiratorie acut. Uneori sngele este nghiit, se acumuleaz n stomac, apoi este vometat i aspirat n
cile respiratorii. Exemplul de mai sus demonstreaz cum starea general a organismului agraveaz
insufi ciena respiratorie acut, determinnd aa-numitul Simptomul agravrii reciproce.
Corpul strin, ajungnd n cile respiratorii superioare, se manifest clinic diferit, putnd fi inofensiv
(are dimensiuni mici) sau deosebit de periculos cnd obtureaz orifi ciul glotic, expresia feei devenind
alarmant.

50. Complicaiile imediate n traumatismele OMF (hemoragia): clasificare, diagnostic, primul

ajutor.
51. Complicaiile secundare i tardive n traumatismele OMF.
52. Plgile prin arm de foc n regiunea OMF: clasificare, particularitile tabloului clinic i ale
tratamentului.
53. Arsurile n teritoriului OMF: tipurile, tabloul clinic i tratamentul n diferite grade de
arsuri.
54. Maladiile articulaiei temporo-mandibulare: artrita, artroza etiologia, diagnosticul,
diagnosticul diferenial, tabloul clinic i tratamentul.
Artrite nespecifice acute
Etiopatogenia nespecifice se datoreaza patrunderii de germeni patogeni in cavitatea articulara (in urma
unor traumatisme,extinderea unor procese infectioase ca osteite mandibulare,furuncul,otite medii
supurate,abcese ale fosei temporale abcese parotidiene).Pe calea hematogena artrite din cursul bolilor
infectioase(scarlatina,febra tifoida, rujeola).
Anatomie patologica:procesul inflaator intereseaza la inceput sinovia,mai apoi meniscul articular,in
unele forme cartilagiile articulare.Initial aceste elemente sunt infiltrate,mai apoi apar leziuni ulcerative
sau proliferari.Meniscul si cartilagiile se altereaza,iar procesul septic purulent depaseste capsula si se
extinde la tesuturile periarticulare.
Simptome: triada simptomatica:dureri,limitarea miscarii mandibulei,semne de inflamatie
acuta.Durerile sunt spontane,intense,pulsatile,iradiaza in ureche,regiunea temporala si geniana.
Simptomatologia artritelor acute,diagnostic,evolutie si complicatii.
Simptome: triada simptomatica:dureri,limitarea miscarii mandibulei,semne de inflamatie
acuta.Durerile sunt spontane,intense,pulsatile,iradiaza in ureche,regiunea temporala si geniana,dureri
mai puternice la miscarea mandibulei.Miscarile in ATM la inceput reduse,apoi imposibile din cauza
durerii si trismusului.La bolnavi gura intredeschisa cu mandibula usor deviata spre partea
bolnava.Masticatia imposibila,fonatia dificila.Palparea in conductul auditiv extern extrem de
dureroasa.
Evol,complicatii: formele usoare sunt reversibile in decurs de 10-15 zile.Formele purulente se extind
in tesuturile invecinate,pina la urechea medie,mastoida,osul temporal,parotida,etc.Complicatia cea mai
de temut este anchiloza temporo-mandibulara(mai ales la copii)
Diagnostic :Semne locale si generale.

in stadii avansate apar neregularitati si chiar erodari ale conturului condililor mandibulari sau ale
peretilor cavitatii glenoide,Punctia in scop diagnostic pentru a vedea dacva este puroi in articulatie si
pentru antibioticograma.
Diagnosticul diferential:foliculita sau furuncul pretragian,parotiditele nespecifice,otomastoidita.
Tratamentul artritelor acute: Aplicatii cu prisnite.Antibiotice de spectru larg,in formele
subacute,vaccinoterapia nespecifica.Articulatia este pusa in repaus aplicinduse o fronda mentoniera.In
formele purulente unde nu se vindeca pri tratament local este indicata artrotomia,Articultia se deschide
prin o incizie mica pretragiana si se dreneaza colectia purulenta.Trebuie efectuata retrocedarea activa
si pasiva a articulatiei pentru a preveni constrictia sau anchiloza.
Artrite cronice,etiopatogenie simptomatologie.
Etiopatogenie :Cel mai des incriiminat este microtraumatismele continue al ATM prin dezechilibru
ocluzoarticular produs de edentatii totale neprotezate sau protezate incorect,edentatii partiale terminale
molare,malpozitii dentare,migrari ale dintilor,proteze sau obturatii incorecte ce duc la contacte
premature ale dintilor.Din lipsa ghidajului articularii interdentare miscarile devin
traumatizante,agresive,capsula articulara devenind laxa in urma suprasolicitarii.Laxitatea capsuloligamentara atrage dupa sine suprasolicitarea meniscului care la fel duc la modificari ale cartilajului
articular
Simptome: Durere,cracmente,tulburari in mecanica articulara.Durerea variaza:poate fi numai in
regiunea articulatiei,declansata de miscarile mandibulei sau poate fi nevralgie faciala,fara localizare
precias.Uneori durerea iradiaza in ureche,timpla,limba,git.Cracmentele rareori sunt percepute numai
de bolnavi,pocnituri aspre,cel mai des la deschiderea gurii(cracmentul se produce datorita izbirii
condilului mandibular de cel temporal).Tulburaile in mecanica mandibulara se traduc prin limitarea si
dedublarea miscarii de deschidere ,dupa 5-15mm gura deschizinduse greoi.La fel poate
fi:cefalee,migrena,senzatie de nas infundat,rinoree.
Artrite cronice,diagnostic,evolutie,tratament.
Evolutie:
Poate duce la constrictii de mandibula sau luxatii ireductibile,deformatii pseudotumorale ale condilului
mandibular
Diagnostic:Novocainizarea periarticulara urmata de sedarea fenomenelor dureroase poate fi luata in
considerare in stabilirea diagnosticului.Diagnosticul diferential se face cu artropatiile specifice.Este
foarte important diagnosticul etiologic,investigate cauzele aparitiei.
Tratament: Se inlatura factorii ocluzoarticulari,se fac proteze corecte,inaltari sau coboriri de
ocluzie,aplicarea gutierelor ocluzale pun un timp articulatia in repaus si durerile se remit.Pot fi fi
calmate durerile si cu solutii de anestezic slabe infiltrate periarticular.Daca exista deja leziuni ale
capetelor osoase se pot practica injectii intraarticulare cu hidrocortizon si penicilina.

55. Luxaiile de mandibul: varieti, mecanism de producere, tratament.

56. Contractura, trismusul i anchiloza temporo-mandibular: etiologia, patogenia, tabloul
clinic, diagnosticul diferenial, tratamentul.
Contractura
Este limitarea permanenta,totala sau partiala a miscarilor mandibulei,datorita imbolnavirilor sau
sechelelor dupa procese patologice.
Etiopatogenie:Poate fi de cauza periarticulara,musculara,cutaneo-mucoasa.
PERIARTICULARA:apare dupa supuratii sau traumatisme articulare,dupa interv chirurg pe ATM.Se
produce o transformare sclerocicatriceala a capsulei articulare si ligamentelor care devin inextensibile.
MUSCULARA apare prin scleroza muschilor ridicatori ai mandibulei,sau hipertonia lor.Scleroza apare
in urma unor traumatisme musculare,corpi straini intramusculari,fracturi de mandibula vicios
consolidata.Fibrele musculare isi pierd elasticitatea

CUTANEO-MUCOASA din cauza cicatricilor retractile,scleroase,ale tegumentelor obrajilor si

regiunii maseterine,ale tesutului subcutanat,mucoasei jugale.In urma traumatismelor cu pierdere de
substanta ramin cicatrice,bride scleroase care impiedica miscarile mandibulei.
Cel mai des sunt cele musculare,cutaneo-mucoase si periarticulare.
Simptomatologia constrictiei de mandibula,diagnosticul.
Sunt accentuate limitarea miscarilor de coborire,mai putin a celor de lateralitae si propulsie.Bolnavul
simte ca o piedica si nu poate deschide gura.Deschiderea fortata a gurii provoaca dureri.Mandibula
deviaza lateral de partea leziunii.Endobucal se pun in evidenta cicatricele sau bridele mucoasei
bucale.Miscarile condilului mandibular au o amplitudine redusa,in functie de gradul de
constrictie.Apar dereglari de masticatie,fonatie,lipsa de autocuratire,aparitia carii,halena
fetida.Bolnavii se alimenteaza cu alimente moi.
Diagnosticul: Pe baza semnelor clinice si radiografice.
Radiografic nu se observa leziuni in ATM insa pot fi observate cauzele care au dus la
constrictie(fracturi vicios consolidate,corpi straini in partile moi).
Diagnosticul diferential se face cu trismusul si anchiloza tempor-mandib.
Tratamentul conservativ si chirurgical in constrictia mandibulei.
Conservativ:asuplisarea tesuturilor cicatriceale si mobilizarea mandibulei.Mecanoterapia cu agenti
fizici si enzime.Mecanoterapia-dispozitive care deschid gura,dilatarea se face lent
progresiv,amplitudinea dilatarii se creste cu 1-2mm pe zi timp de 30-40 zile.Injectii cu
hialuronidaza,masaj raze ultrascurte.
Chirurgicale:Numai daca conservator nu-s rezultate si trebuie de inlaturat obstacolul.ex:-sectiunea
simpla a bridelor cutanate sau mucoase
-sectiunea transversala si sutura longitudinala
-dezinsertia muschiului maseter si pterigoidian intern in cazurile de scleroza cicatriceala a acestora
-sectiunea muschilor temporali de pe apofiza coronoida
Indiferent de metoda trebuie dupa asta mecanoterapia.
Anchiloza temporo-mandibulara.Etiopatogenie ,clasificare.
Limitarea permanenta a miscarilor mandibulei datorita organizarii unuii tesut osos care sudeaza
mandibula de osul temporal,practic dispare articulatia.
Apare mai des la copii,de obicei e unilaterala 85%.In mare parte e cauzata de traumatisme45%,infectii
loco-regionale 38%.Leziunile care duc sunt:fracturile intraarticulare ale condilului,fracturile cavitatii
glenoide,plagile articulatiei.
Cauzele anchilozei post-infectioase sunt supuratiile otomastoidiene,supuratii in jurul ramului
ascendent mandibular,scarlatina.Prin traumatisme se distrug elementele articulare.timpul minim de
instalare este de 5 lui pentru traumatism direct si 18 luni pentru indirect.
Simptomatologia anchilozei temporo-mandibulare.
Absenta totala a miscarilor mandibulei.In anchiloze partiale arcadele pot fi indepartate pe 0,51mm.Mentonul este deviat spre partea bolnava.Hemimandibula de partea bolnava este mai
scurta.Linia interincisiva este deviata de partea bolnava.In anchiloze bilaterale relieful mentonului este
sters,bolnavii in profil au aspect de pasare .Incisivii inferiori sunt vestibularizati.Lipsa igienizarii
duce la form depozitelor mari de tartru.Vocea este suierata printre dinti si are o intensitate
redusa.Starea generala afectata din cauza alimentatiei slabe.
Tratamentul anchilozei temporo-mandibulare.
Trebuie prevenita afectiunea:orice lovitura pe menton trebuie sa fie urmata de o examinare minutioasa
a ATM,in caz de fractura condiliana imobilizarea va fi urmata obligatoriu de mecanoterapie.In
anchilozele formate singurul tratament este cel chirurgical,se urmareste crearea unei noi articulatii
pentru a reda miscarea mandibulei.Artroplastia cu interpozitie de piele totala.Pielea introdusa intre

cele 2 suprafete singerinde opreeste formarea calusuui osos,induce metaplazia

cartilaginoasa.Mecanoterapia este obligatorie.

57. Nevralgiile nervului trigemen: varieti, diagnostic diferenial, tratament,

58. Chisturile epiteliale odontogene de origine inflamatorie: etiologia, patogenia, tabloul
clinic, diagnosticul diferenial i tratamentul.
Definitie:
- Chistul de maxilar este o leziune patologica cavitara care se dezvolta in grosimea oaselor
maxilare
- prezinta un continut lichid (continutul poate fi si semifluid sau gazos)
- membrana epiteliala nu este prezenta in mod obligatoriu la toate cazurile.
CLASIFICAREA CHISTURILOR DE MAXILAR
I.Chisturi epiteliale
IA.Chisturi epiteliale odontogene
de dezvoltare
1.chist primordial (keratochist)
2.chist folicular (dentiger)
3.chist de eruptie
4.chist periodontal lateral
5.chistul gingival al sugarului
6.chist gingival al adultului
7.chist odontogen calcificat
inflamatorii
1.chist radicular
2.chist rezidual
3.chist inflamator lateral
4.chist paradental
CARACTERISTICI CLINICE GENERALE
-Evolutia este adesea asimptomatica
FAZA PRECOCE de dezvoltare (perioada de latenta)
- prezenta dintilor devitali, cu carii profunde, coloratii ale dintilor
- modificari de pozitie dentara
- persistenta dintilor temporari sau lipsa dinte definitiv
FAZA DE DEZVOLTARE
- deformarea osoasa, mai ales vestibular
- palpare
- a) consistenta dura, forma hemisferica
- b) consistenta elastica, senzatie minge de celuloid
- c) consistenta fluctuenta, margini de os deformat
-devieri ale pozitiei dentare
- mobilizare dentara
- vitalitatea dentara se poate mentine in: keratochist, chisturi globulomaxilare, solitare si e negativ in
radicular
COMPLICATII
1.COMPLICATII SEPTICE
2. FISTULIZARE
3. FrACTURA SPONTANA IN OS PATOLOGIC
4. DEGENELESCENTA MALIGNA
DIAGNOSTIC
SEMNELE CLINICE
-Ex. Radiologic radiotransparenta uniloculara sau policiclica, cu contur radioopac
-Punctie aspirativa - lichid serocitrin cu cristole cholesterol continut hemoragic/purulent
-Ex. Histopatologic al membranei
-Teste vitalitate

-Tumori maxilar B/M

-Osteomielita

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
-Displazii si distrofii osoase
-Hemangioame

TRATAMENTUL CHISTURILOR OSOASE MAXILARE

Tratamentul este chirurgical
Obiective:
- indepartarea tesutului patologic
- conservarea dintilor
- conservarea structurilor vecine
- restaurarea zonei afectate
Tehnici:
- marsupializare(decompresie)
- cura radicala (enucleerea)
- cura radicala prin metoda rinologica
- decompresie prin drenajul continutului
lichidian (met. temporara de tratament)

59. Chisturile epiteliale odontogene de dezvoltare: etiologia, patogenia, tabloul clinic,

diagnosticul diferenial i tratamentul.
60. Chisturile i fistulele congenitale cervicale: etiologia, patogenia, tabloul clinic,
diagnosticul diferenial i tratamentul.
61. Ameloblastomul: etiologia, patogenia, tabloul clinic, diagnosticul diferenial i
tratamentul.
Ameloblastomul este o tumora epiteliala odontogenica, cu caracter benign, ce se dezvolta din
ameloblaste, resturi epiteliale ale organului adamantin, de unde si denumirea de adamantinom.
Ameloblastomul reprezinta aproximativ 1% din tumorile orale epiteliale odontogenice.
Ameloblastomul se clasifica in :
-Ameloblastom solid, multichistic (cel mai des intalnit)
apare la adulti in jurul varstei de 30-40 ani dimensiuni variabile si forma multiloculara cu septuri
distincte care impart leziunea in compartimente; rar cu aspect in fagure, baloane de sapunmargini
bine definite, netede si ondulate
Aspect radiografic: Radiotransparenta cu septuri interne radio-opace, asociata in 80 % din cazuri cu
un M3 inclus care deplaseaza dintii adiacenti, ii subtiaza sau determina rezorbtia lor
-Ameloblastom unichistic
Reprezinta 10-15% din totalul ameloblastoamelor, localizat in 90% din cazuri la mandibula,
predominant posterior. Radiotransparenta uniloculara, cu contur net, intens opac, cauzand expansiunea
corpului si a ramului mandibulei pana la creasta sigmoida si gatul condilului, deplasarea spre inferior a
M2 mandibular si rezorbtia radiculara a M1.
Diagnostic diferential: chist folicular, chist rezidual, chist osos posttraumatic, chist
esential, keratochist, granulom cu celule gigante. Prognostic: este o leziune care uneori este
confundata cu un chist periapical, care recidiveaza si trebuie urmarita multi ani.
-Ameloblastom desmoplastic
Este o varianta de ameloblastom cu aspect specific clinic, imagistic si
histopatologic, localizat la maxilar sau mandibula, predominant in regiunea anterioara a mandibulei.
Radiografic are un aspect mixt radiotransparent si radioopac cu margini difuze sugestive pentru o
leziune fibro-osoasa vizibila pe OPT, radiografii in incidenta de craniu de fata si in incidenta
mandibula defilata .
Prognostic: este o leziune care recidiveaza si trebuie urmarita multi
ani
-Ameloblastom extraosos periferic
Este omologul ameloblastomului multichistic solid intraosos Localizat la nivelul gingiei aferente
dintilor maxilari sau mandibulari sau la mucoasa alveolara a pacientului edentat; poate fi si
multicentric.
Radiografic: aspect mixt radiotransparent si radioopac al crestei dentare care poate fi insotit de o
depresie sau o eroziune a acesteia

Diagnostic diferential: fibromul odontogenic periferic, tumora odontogenica scuamoasa

Prognostic: este o leziune care recidiveaza dupa multi ani, este agresiva local si poate maligniza
Majoritatea ameloblastoamelor (80%) se dezvolta la mandibula, in regiunea molarilor , dar se pot
extinde pana in zona simfizara. La maxilar, leziunile apar de obicei in zona molarului trei si se extind
pana in sinusul maxilar si planseul nazal.
Tratament
Cel mai des se practica rezectia chirurgicala, tinandu-se cont de tendinta tumorii de a invada tesuturile
osoase adiacente. CT si IRM permit determinarea exacta a extinderii tumorii.
In cazul tumorilor inoperabile, cum sunt cele maxilare posterioare, se utilizeaza terapia cu radiatii.

62. Adenomul pleomorf al glandelor salivare: patogenia, tabloul clinic, diagnosticul

diferenial i tratamentul.
63. Hemangioamele: patogenia, tabloul clinic, diagnosticul diferenial i tratamentul.
64. Epulisul: clasificare, etiologia, patogenia, tabloul clinic, diagnosticul diferenial i
tratamentul.
65. Chistul sebaceu: etiologia, clinica, diagnosticul diferenial, tratamentul.
66. Tumorile cutanate benigne ale regiunii maxilo-faciale. Tumorile epiteliale benigne ale
cavitii bucale.
67. Afeciunile precanceroase ale pielii i marginii roii a buzelor. Afeciunile precanceroase
ale mucoasei cavitii bucale.
68. Clasificarea TNM a tumorilor maligne din regiunea OMF.
69. Metode chirurgicale proprotetice la nivelul mucoasei i patului osos.
70. Tratamentul chirurgical al parodontitelor marginale cronice.