Fondurile Structurale

Uniunea Europeana actioneaza prin Fondurile Structurale, Fondul de

Coeziune si alte instrumente financiare, pentru sprijinirea atingerii obiectivelor
generale (convergenta, competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca,
cooperare teritoriala europeana), pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale
intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale.
Pentru programarea 2007-2013 exista trei Instrumente Financiare cunoscute ca
Fonduri
structurale
respectiv:
Fondul
European
de
Dezvoltare
Regional
(FEDR);
Fondul
Social
European(FSE);
- Fondul de Coeziune (FC) si doua Actiuni Complementare, respectiv:
- Fondul European pentru Agricultura si Dezvolare Rurala (FEADR);
Fondul
European
pentru
Pescuit
(FEP).
Fonduri Structurale nu constituie o sursa unica de finantare in cadrul bugetul
Uniunii, ci fiecare fond acopera zona sa tematica specifica. Ele finanteaza programe
de dezvoltare regionala multianuale trasate impreuna de regiuni, State Membre si
Comisie, pe baza orientarii propuse de Comisie pentru intreaga Uniune Europeana.
Prin Fondul European de Dezvoltare Regionala vor fi finantate investitii productive
care sa contribuie la crearea si salvarea de locuri de munca, in principal prin
investitii cu prioritate in IMM-uri, investitii in infrastructura, dezvoltarea
potentialului autohton prin masuri de sprijin la nivel regional si local. Rata maxima
de
interventie
comunitara
este
de
85%
pentru
FEDR.
FSE are ca sarcina imbunatatirea oportunitatilor de angajare pentru someri si
muncitori in Piata Unica, prin cresterea mobilitatii lor si prin facilitarea adaptarii la
schimbarile industriale, in particular prin instruire vocationala si reinstruire,
precum si prin sistemele de recrutare. Prin intermediul sau se acorda sustinere
financiara actiunilor de formare si reconversie profesionala ca si celor vizand
crearea
de
noi
locuri
de
munca.
Spre deosebire de Fondurile Structurale, Fondul de Coeziune nu cofinanteaza
programe, ci furnizeaza finantare directa pentru proiecte individuale, care sunt clar
identificate de la inceput. Decizia de a finanta un proiect este luata de Comisie, in
acord cu Statul Membru beneficiar, in timp ce proiectele sunt administrate de
autoritati nationale si supervizate de un Comitet de Monitorizare. Fondul de
coeziune este instrumentul financiar care sprijina investitiile in domeniul
infrastructurii de transport, energiei si mediului. Rata maxima de finantare prin
Fondul de Coeziune este de 85% din cheltuiala publica pe proiect.
Fondul European pentru Agricultura si dezvoltare Rurala este actiunea
complementara destinata politicii agricole comune a Uniunii Europene. Este

destinat imbunatatirii eficientei structurilor de productie, procesare si marketing al

produselor agricole si forestiere si dezvoltarii potentialului local in zonele rurale.
Este corespondentul Fondului SAPARD, accesibil insa statelor membre ale UE are
ca obiective sustinerea pietei produselor agricole si promovarea restructurarii
agriculturii
comunitare.
Fondul European pentru pescuit (FEP) este actiunea financiara complementara
destinata politicii comunitare din domeniul pescuitului, care sprijina masuri pentru
cresterea competitivitatii sectorului piscicol, in conditiile asigurarii unui echilibru
durabil
intre
resurse
si
capacitatea
de
exploatare.
Care

sunt

fondurile

structurale

de

care

beneficiaza

Romania?

Pentru perioada 2007-2013, Romania este eligibila pentru toate cele trei fonduri
structurale de care dispune Uniunea Europeana pentru implementarea politicii de
coeziune. Aceste fonduri sunt: Fondul European pentru Dezvoltare Regionala,
Fondul
de
Coeziune
si
Fondul
Social
European.
In afara de aceste fonduri, Romania mai beneficiaza si de instrumentele financiare
destinate agriculturii, dezvoltarii rurale si pescuitului. Aceste fonduri nu mai sunt
incluse in politica de coeziune (ca pana in 2007), ci au fost inglobate in politica
agricola si in politica privind pescuitul. Aceste fonduri, desi nu sunt instrumente
structurale, in mare, functioneaza dupa aceleasi principii ca si cele din urma.
Astfel, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), este destinat,
asa cum sugereaza si numele, actiunilor vizand agricultura si dezvoltarea rurala.
Cel de-al doilea instrument, Fondul European pentru Pescuit (FEP) a inlocuit
instrumentul structural destinat restructurarii sectorului piscicol din Europa IFOP (Instrumentul Financiar de Orientare Piscicola) si a fost inglobat in politica
europeana
pentru
pescuit
si
afaceri
maritime.
Tot ca parte a politicii agricole, Romania va primi fonduri si prin Fondul European
pentru Garantarea Agricola, destinat platilor directe si masurilor de piata.

Fondul Social European (FSE)

Fondul Social European (FSE) este instrumentul principal prin care Uniunea European finaneaz
obiectivele strategice ale politicii de ocupare. De 50 de ani, Fondul Social European a investit n programe
dedicate creterii gradului de ocupare n statele membre Uniunea European.
Pentru perioada de programare 2007- 2013, scopul interveniilor Fondul Social European este de a susine
statele membre s anticipeze i s administreze eficient schimbrile economice i sociale. Regulamentul
Parlamentului European i al Consiliului nr. 1081/2006 privind Fondul Social European propune domeniile i
principiile prin care se poate realiza dezvoltarea resurselor umane n perioada urmtoare.
Fondul Social European finaneaz urmtoarele prioriti:

Creterea adaptabilitii lucrtorilor i ntreprinderilor;

Creterea accesului i a participrii pe piaa muncii;
Promovarea incluziunii sociale prin lupta mpotriva discriminrii
i facilitarea accesului pe piaa muncii pentru persoanele
dezavantajate.

Statele membre i regiunile Uniunii Europene au acces la finanare din Fondul Social European n cadrul
unei perioade de programare de apte ani. Actualul exerciiu de programare se desfoar pe perioada
2007-2013. Pentru a beneficia de asistena Fondul Social European, statele membre elaboreaz programe
operaionale prin care se stabilesc prioritile de finanare
n regiunile mai puin dezvoltate care se nscriu sub obiectivul convergen, Fondul Social European susine:

Investiiile n capital uman, n special prin mbuntirea

sistemelor de educaie i formare;

Aciuni avnd drept scop dezvoltarea capacitii instituionale i

a eficienei administraiilor publice, la nivel naional, regional
sau local.

Ministerul Muncii, Familiei

i Proteciei Sociale
AM POS DRU

Ministerul Administraiei
i Internelor
AM PO DCA

a Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea

Resurselor Umane, unul dintre programele finanate
din Fondul Social European n Romnia n perioada
2007-2013, gestionat de ctre Autoritatea de
Management din cadrul Ministerului Muncii, Familiei
i Proteciei Sociale (MMFPS).

Programului Operaional Dezvoltarea Capacitii

Administrative, unul dintre programele finanate din
Fondul Social European n Romnia n perioada
2007-2013, gestionat de ctre Autoritatea de
Management din cadrul Ministerul Administraiei i
Internelor (MAI).

Pentru perioada 2007-2013, Uniunea European a alocat Romniei pentru Fondul Social
European 3.684 mil. , respectiv 19,2% din totalul FS UE (Fonduri Structurale UE) .
FSE n Romnia va finana dou programe operaionale:
Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), cu o
alocare financiar FSE de 3.476 mil. (18,1% din Fondurile Structurale i de Coeziune
(FSC);
Programul Operaional Dezvoltarea Capacitii Administrative, cu o alocare
financiar FSE de 208 mil. (1,1% din FSC).

Lista axelor prioritare POS DRU

Axa Prioritara 1 Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si
dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere
Axa Prioritara 2 Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii
Axa Prioritara 3 Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor
Axa Prioritara 4 Modernizarea Serviciului Public de Ocupare
Axa Prioritara 5 Promovarea masurilor active de ocupare
Axa Prioritara 6 Promovarea incluziunii sociale
Axa Prioritara 7 Asistenta tehnica

Axa Prioritara 5 Promovarea masurilor active de ocupare

Obiective
Obiectivul general al acestei axe prioritare este: facilitarea integrarii pe piata muncii a
somerilor tineri si a somerilor de lunga durata, atragerea si mentinerea unui numar mai
mare de persoane pe piata muncii, inclusiv in zonele rurale si sprijinirea ocuparii formale.
Urmatoarele obiective specifice vor contribui la realizarea obiectivului general:
cresterea participarii somerilor de lunga durata la programe integrate de masuri active de
ocupare; cresterea participarii la programe integrate de ocupare a persoanelor din
agricultura de subzistenta; imbunatatirea ocuparii participantilor din zonele rurale in
programe integrate de ocupare.
Fundamentare
Cresterea ratei de ocupare pana la ocupare totala, asa cum este stabilit in cadrul SEO si in
documentele strategice nationale, reprezinta un obiectiv principal si implica promovarea
masurilor active si preventive de ocupare, conducand la diminuarea ratei somajului si a
inactivitatii. Principalele grupuri tinta pentru aceasta axa prioritara sunt: somerii tineri si
somerii de lunga durata; somerii peste 45 de ani; persoanele inactive si descurajate;
persoanele din mediul rural ocupate in agricultura de subzistenta.

Luand in considerare efectele negative ale scaderii demografice continue, ale

restructurarii economice si adaptarea la nevoile pietei, politica de ocupare a Romaniei
vizeaza combaterea somajului si inactivitatii prin masuri de ocupare cu caracter activ,
preventiv, inovativ si flexibil. Aceste tipuri de masuri au fost stabilite prin Legea
asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca (intrata in vigoare in
2002, cu modificarile si completarile ulterioare). Masurile prevazute au o abordare pe tot
parcursul vietii, concentranduse pe grupuri de persoane cu o situatie dificila pe piata
muncii, de exemplu, tinerii si somerii de lunga durata. O atentie speciala se va acorda
somajului de lunga durata, care inregistreaza rate peste media UE. Promovarea masurilor
active de ocupare si a masurilor preventive vor avea rezultate pozitive asupra mentalitatii
somerilor si a angajatorilor, in ceea ce priveste ocuparea. Mai mult, aceasta inseamna
inlaturarea diferitelor obstacole privind accesul pe piata muncii, furnizarea de servicii de
asistenta si consiliere pentru persoanele aflate in cautarea unui loc de munca, facilitati
pentru accesul la diferite masuri active si inlaturarea capcanei inactivitatii. Masurile
active de ocupare vor include, de asemenea, programe de formare in domeniul
antreprenoriatului pentru tineri, somerii de lunga durata si persoanele inactive, inclusiv
din zona rurala si agricultura de subzistenta, dandule posibilitatea sa devina activi pe
piata muncii, sa obtina cunostintele de baza privind elaborarea unui plan de afaceri,
legislatia aplicabila, aspecte de marketing, strategii orientate spre client etc. Odata ce
devin persoane juridice, stimulentele si sprijinul financiar va fi furnizat in cadrul POS
Cresterea Competitivitatii Economice. Incidenta somajului de lunga durata are, la ora
actuala, ponderea cea mai mare din totalul somajului in Romania, ceea ce demonstreaza
ca, in timp ce somajul functional de scurta durata a scazut din diferite motive, somajul de
lunga durata a ramas relativ constant si uneori a avut o usoara crestere. Persistenta in
Romania a ratei somajului de lunga durata reflecta capacitatea scazuta a economiei
romanesti de a genera suficiente locuri de munca si rigiditatea pietei de munca locale
care, in unele cazuri, nu permite corelarea cererii cu oferta de forta de munca.
O alta problema, cu care se confrunta Romania, este rata ridicata a ocuparii in agricultura
(32,2% in 2005), aflata intro tendinta descrescatoare. Daca se ia in considerare situatia
ocuparii in agricultura (in cea mai mare parte lucratori familiali neremunerati si lucratori
independenti) si eliberarea in viitor a surplusului de forta de munca din agricultura,
Romania trebuie sa adopte masuri urgente pentru redirectionarea acestei oferte uriase de
forta de munca. Directia cea mai potrivita este sectorul serviciilor, iar mijloacele de
obtinere a acestei schimbari de la agricultura de subzistenta la ocuparea formala in alte
sectoare economice sunt: promovarea educatiei, formarii profesionale si a oportunitatilor
de ocupare a populatiei din zonele rurale, consilierea si asistenta pentru demararea unei
afaceri si alte activitati independente. Luand in considerare toate acestea, doua domenii
majore de interventie au fost stabilite: dezvoltarea si implementarea masurilor active de
ocupare si promovarea sustenabilitatii pe termen lung a zonelor rurale in ceea ce priveste
dezvoltarea resurselor umane si ocuparea fortei de munca. Avand in vedere existenta
discrepantelor semnificative la nivel regional si urban/rural in ceea ce priveste ocuparea
(in termeni de rata de activitate si rata de ocupare, somaj, ratele de participare la
sectoarele economice, participarea pe piata muncii pe grupuri de varsta), aceste domenii
majore de interventie vor fi implementate in mod adecvat in fiecare regiune. Masurile
active de ocupare vor fi, de asemenea, promovate in cadrul proiectelor de regenerare

urbana in vederea incluziunii sociale a grupurilor/comunitatilor locale marginalizate. In

vederea cresterii eficientei interventiilor programate, va fi posibila aplicarea principiului
complementaritatii intre Fondurile Structurale, in conformitate cu art. 34 din
Regulamentul (CE) 1083/2006, respectiv finantarea de actiuni care fac obiectul
interventiilor din FEDR, in limitele si conditiile stabilite in acest sens, pana la 10% (15%
in cazul in care se aplica Articolul 3(7) al Regulamentului 1081/2006) din finantarea
Comunitara alocata pentru aceasta axa prioritara, cu conditia ca aceste actiuni sa fie
necesare pentru implementarea corespunzatoare a operatiunii si sa aiba o legatura directa
cu aceasta.
Domenii majore de interventie
Dezvoltarea si implementarea masurilor active de ocupare; Promovarea sustenabilitatii
pe termen lung a zonelor rurale in ceea ce priveste dezvoltarea resurselor umane si
ocuparea fortei de munca.

Instrumente Structurale
n perioada 2007-2013, Romniei i sunt allocate , prin instrumentele structurale, 19,7
miliarde de euro, implementate prin apte programe operaionale sectoriale i regionale, la care se
adaug opt programe de cooperare teritorial cu alte state.
Pentru programele operaionale sectoriale i regionale, n cadrul ministerelor de linie corespunztoare
a fost desemnat cte o Autoritate de Management responsabil cu gestionarea i implementarea
programului. n funcie de specificul programului operaional, n relaia dintre Autoritatea de
Management i beneficiar pot interveni Organisme Intermediare, centrale sau regionale

Coordonatorul naional al asistenei n relaia cu UE este Autoritatea pentru Coordonarea

Instrumentelor Structurale (ACIS) din cadrul Ministerului Finanelor Publice. ACIS
coordoneaz:
- Asistena nerambursabil acordat Romniei de Uniunea European prin Programul Phare;

- Asistena nerambursabil acordat Romniei, pe baz bilateral, de ctre Statele Membre UE;
- Elaborarea i implementarea Planului Naional de Dezvoltare, document strategic ce
fundamenteaz accesul Romniei la Fondurile Structurale;
- Elaborarea, monitorizarea i evaluarea cadrului strategic naional de referin, a programelor
operaionale i a documentelor cadru de implementare corespunztoare;
- Dezvoltarea capacitii administrative, elaborarea i actualizarea procedurilor structurilor
implicate n gestionarea instrumentelor structurale;
- Activitatea de informare i comunicare n domeniul instrumentelor structurale;
- Programul de asisten tehnic JASPERS (Asisten comun pentru promovarea proiectelor n
regiunile europene).

Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale

Ministerul Finanelor Publice
Bd. Mircea Vod, nr. 44, sector 3, Bucureti
tel.: 021.302.52.00, fax: 021.302.52.64
e-mail: fonduri.ue@mfinante.ro
website: http://www.fonduri-ue.ro

Programe operaionale sectoriale i regionale:

1. Programul Operaional Sectorial Creterea Competitivitii Economice

Prin POS Creterea Competitivitii Economice, se acord finanare IMM-urilor, ntreprinderilor
mari, autoritilor locale .a. pentru extinderea capacitii de producie, modernizarea
ntreprinderii; accesul instituiilor publice i IMM-urilor la internet i servicii conexe etc.
Pentru detalii, consultai site-ul Autoritii de Management pentru POS Creterea Competitivitii
Economice din cadrul Ministerului Economiei
http://amposcce.minind.ro

2. Programul Operaional Sectorial Transport

Prin POS Transport administraiile infrastructurii naionale de transport .a. pot obine finanare
pentru modernizarea i dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea msurilor necesare
pentru protecia mediului nconjurtor, modernizarea i dezvoltarea reelelor naionale de
transport, n conformitate cu principiile dezvoltrii durabile etc.
Contact:
Autoritatea de Management pentru POS Transport
Ministerul Transporturilor i Infrastructurii
tel.: 021.319.61.47
fax: 021.319.61.78
e-mail: postransport@mt.ro
www.mt.ro/dgrfe/POS-T_final/pos-t_final.html

3. Programul Operaional Sectorial Mediu

POS Mediu acord finanare pentru proiecte proiecte pentru sectoarele apa/apa uzata,
managementul deseurilor/reabilitarea terenurilor poluate istoric, termoficare, protecia naturii,
protecia mpotriva inundaiilor i reducerea eroziunii costiere. Beneficiarii pot fi organizaii nonguvernamentale, autoriti publice .a.
Toate detaliile a se gsesc pe site-ul Autoritii de Management pentru POS Mediu din cadrul
Ministerului Mediului:
www.mmediu.ro/proiecte_europene_pos.htm

4. Programul Operaional Regional

Proiectele finanate prin POR urmresc, ntre altele, mbuntirea calitii vieii i a nfirii
oraelor, precum i cresterea rolului lor n regiune, modernizarea serviciilor sociale: coli, clinici,
servicii de intervenie n situaii de urgen etc. i pot fi derulate de autoriti ale administraiei
publice locale, organizaii neguvernamentale, companii private .a.
Toate informaiile legate de program se gsesc pe site-ul
www.inforegio.ro

5. Programul Operaional Dezvoltarea Capacitii Administrative

Acest program operaional acord finanare pentru proiecte de studii i cercetri privind
experienele de reform ale administraiei locale din alte state membre, de asisten tehnic

pentru elaborarea de strategii privind informatizarea instituional, de training i asisten tehnic

pentru sprijinul receptrii bunelor practici etc. Pot obine finanare organisme ale administraiei
centrale i locale, ONG-uri etc.

Contact:
Autoritatea de Management pentru PO Dezvoltarea Capacitii Administrative
Ministerul Administraiei i Internelor
tel.: 021.314.39.29
fax: 021.310.40.61
e-mail: amdca@mai.gov.ro
website: http://modernizare.mai.gov.ro/modules/freecontent/indexx.php?id=8

6. Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU)

POSDRU finaneaz organizarea de seminarii de instruire, proiecte de dezvoltare i promovare a
abilitilor manageriale moderne etc. Pot obine finanare, ntre altele, coli, universiti, camere
de comer etc.
Informaiile detaliate despre POSDRU se gsesc pe website-ul dedicat POSDRU i gestionat de
ctre Autoritatea de Management pentru Programului Operaional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane din cadrul Ministerului Muncii, Familiei i Proteciei Sociale:
http://www.fseromania.ro/index.php
sau pot fi obinute de la numrul de telefon 0 800 110 710, apelabil fr taxare.

7. Programul Operaional Asisten Tehnic

PO Asisten Tehnic finaneaz, ntre altele, asigurarea sprijinului i a instrumentelor adecvate n
vederea unei coordonri i implementri eficiente a instrumentelor structurale pentru perioada
2007-2013 i pregtirea pentru urmtorea perioad de programare a instrumentelor structurale.
Pot beneficia de finanare Autoritile de Managament responsabile de gestionarea Programelor
Operaionale; Organismele Intermediare .a.
Informaii detaliate se gsesc pe site-ul Autoritii de Management pentru PO Asisten Tehnic
din cadrul Ministerului Finanelor Publice:
www.poat.ro

CNCFPA
LEGE nr. 132 din 20 iulie 1999 privind nfiinarea,
organizarea i funcionarea Consiliului Naional al
Calificrilor i al Formrii Profesionale a Adulilor Republicare
Art. 1
Se nfiineaz Consiliul Naional de Formare Profesional a Adulilor, autoritate
administrativ autonom, cu personalitate juridic, avnd sediul n municipiul
Bucureti, piaa Walter Mrcineanu nr. 1-3, sectorul 1.

Art. 2

Consiliul Naional de Formare Profesional a Adulilor se constituie i

funcioneaz n sistem tripartit i are n componen reprezentani ai
administraiei publice centrale, ai organizaiilor sindicale i ai asociaiilor
patronale reprezentative la nivel naional.

Art. 3

(1)Consiliul Naional de Formare Profesional a Adulilor are rol consultativ

n fundamentarea i promovarea politicilor i strategiilor de formare
profesional a adulilor.
(2)Consiliul Naional de Formare Profesional a Adulilor coordoneaz i
controleaz la nivel naional urmtoarele activiti:
a)autorizarea furnizorilor de formare profesional, prin comisiile de
autorizare judeene, respectiv a municipiului Bucureti;
b)elaborarea standardelor ocupaionale;
c)evaluarea i certificarea competenelor profesionale dobndite de aduli
prin formare profesional continu.

(3)Consiliul Naional de Formare Profesional a Adulilor ndeplinete rolul

de autoritate naional pentru calificri.
Art. 4
(1)Consiliul Naional de Formare Profesional a Adulilor are urmtoarele atribuii
principale:
a)avizeaz, n scopul ndeplinirii rolului consultativ prevzut la art. 3 alin.
(1), proiecte de acte normative care au ca obiect formarea profesional a
adulilor;
b)colaboreaz n scopul realizrii obiectului su de activitate cu ministere i alte
organe de specialitate ale administraiei publice centrale, cu autoriti administrative

10

autonome, cu organizaii neguvernamentale naionale i internaionale, cu furnizorii

de formare profesional i cu alte instituii publice;
c)particip la proiecte i programe naionale i internaionale n domeniul formrii
profesionale a adulilor;
d)particip la elaborarea criteriilor i procedurilor de evaluare a furnizorilor de
formare profesional a adulilor, a regulamentelor, metodologiilor i instruciunilor de
lucru pentru comisiile de autorizare a furnizorilor de formare profesional a adulilor,
secretariatele tehnice ale acestora i pentru comisiile de examinare;
e)stabilete tarifele pentru serviciile de asisten tehnic pentru elaborarea,
verificarea i aprobarea standardelor ocupaionale i a serviciilor de formare,
evaluare, asisten tehnic i autorizare a centrelor de evaluare a competenelor
profesionale;
f)ntocmete i actualizeaz Registrul naional al furnizorilor autorizai de formare
profesional a adulilor;
g)elaboreaz criterii specifice i proceduri unitare privind realizarea i utilizarea
standardelor ocupaionale;
h)aprob noi standarde ocupaionale i le actualizeaz pe cele existente, conform
evoluiilor pe piaa muncii;
i)elaboreaz metodologia de evaluare i certificare a competenelor profesionale a
adulilor pe baza standardelor ocupaionale, care va fi aprobat prin ordin comun al
ministrului muncii, solidaritii sociale i familiei i al ministrului educaiei, cercetrii
i tineretului;
j)tiprete i gestioneaz certificatele de competen profesional, eliberate de
centrele de evaluare autorizate persoanelor care solicit s fie evaluate;
k)autorizeaz centrele de evaluare a competenelor profesionale i certific
evaluatorii de competene profesionale, verificatorii interni i verificatorii
externi;
l)dezvolt bnci de date care includ standarde ocupaionale, centrele de evaluare
autorizate i certificatele de competen profesional;
m)efectueaz activiti de pregtire, transfer de cunotine i asisten tehnic n
domeniul su de activitate.
n)dezvolt i implementeaz metodologiile privind analiza ocupaional;
o)dezvolt i implementeaz metodologiile privind calificrile;
p)dezvolt i implementeaz metodologiile privind validarea calificrilor;
r)dezvolt
i
implementeaz
metodologiile
privind
certificarea
competenelor profesionale i a calificrilor;
s)elaboreaz i actualizeaz Registrul naional al calificrilor;
)sprijin nfiinarea comitetelor sectoriale i coordoneaz activitatea
acestora

Consiliul Naional de Formare Profesional a Adulilor asigur funcia de

reprezentare a statului romn n raport cu organizaii i organisme internaionale din
domeniul su de activitate i este mandatat s negocieze, s ncheie sau s propun
Guvernului ncheierea de acorduri internaionale n domeniul formrii profesionale a
adulilor.

11