CAIETE DE SARCINI Proiect nr.

84/2010
CUPRINS
PREVEDERI GENERALE
I. INVELITORI
1. Invelitoare din tigla ceramica
2. Materiale si standarde de referinta
3. Caracteristici fizico-mecanice
4. Livrare, depozitare, manipulare pentru materiale si produse
5. Executarea lucrarilor
6. Descrierea lucrarilor de baza
7. Verificarea n vederea receptiei
8. Masuratoare si decontare
9. Protectia contra incendiilor, securitatea muncii si protectia lucrarilor
n perioada de executie
10. Materiale folosite
II. SARPANTA
1. Standarde
2. Descrierea pieselor componente
3. Livrare si manipulare
4. Executia lucrarilor
5. Verificarea calitatii
6. Masuri de protectia muncii
III. IZOLATII
1. Domeniul de aplicare
2. Prevederei comune
3. Izolatii termice
4. Hidroizolatii
5. Verificarea calitatii
6. Materiale folosite
IV. IGNIFUGARE SI ANTISEPTIZARE
1. Generalitati
2. Standarde si normative de referinta
3. Materiale
4. Prevederi generale
Municipiul BISTRITA
Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST
RITA, P-ta Centrala, nr. 6

5 Prevederi specifice
6. Controlul calitatii
7. Receptia lucrarilor
8. Masuri nts si psi
V. PROGRAM DE URMARIRE SI CONTROL AL CALITATII LUCRARILOR DE
EXECUTIE
Intocmit,
arh. Narcisa Turcanu
Municipiul BISTRITA
Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST
RITA, P-ta Centrala, nr. 6

PREVEDERI GENERALE
1.
La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile din standardele si
normativele in vigoare.
1.2. Antreprenorul are obligatia sa studieze documentatia pusa la dispozitie de
investitor, sa examineze terenul si amplasamentul lucrarilor astfel incat sa apr
ecieze
si sa preia pe propria raspundere conditiile de executie a lucrarilor.
1.3. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea investitorului verificar
i
suplimentare, fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
1.4. Antreprenorul va asigura prin posibilitati proprii sau prin colaborare cu u
nitati
de specialitate efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din
aplicarea prezentului caiet de sarcini.
I. INVELITORI
1. INVELITOARE DIN TIGLA CERAMICA
Acest capitol cuprinde alcatuirea si executarea invelitorilor din tigla ceramica
la
constructii cu pod, conform normativului I. 37-88 care reglementeaza executia in
ansamblu a lucrarii.
2. MATERIALE SI STANDARDE DE REFERINTA
Se vor folosii tigle trase solzi pentru monumente istorice tip Tondach sau simil
ar
Acest sistem pentru monumente istorice e format din trei tipuri de tigla cu
dimensiuni diferite ce se combina intre ele.
Dimensiunile folosite sunt de 400x190, 420x190 si 440x190 mm.
Tiglele si coamele trebuie sa fie prevazute cu gauri de prindere. Diametrul gaur
ilor
de prindere trebuie sa fie de 1,5 mm la tigle si de min. 2 mm la coame. Se admit
e
ca max. 5 .
din tigle sau coame sa nu aiba gauri de prindere. Inaltimea ciocurilor
pentru prinderea tiglelor se recomanda sa fie de 20 mm dar nu mai mici de 15 mm.
Municipiul BISTRITA
Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST
RITA, P-ta Centrala, nr. 6

3. CARACTERISTICI FIZICO-MECANICE
-sunetul de lovire cu un ciocan trebuie sa fie clar, nedogit;
-structura in spartura trebuie sa fie omogena, completa, cu granulatie mica si f
ara
stratificatii care sa infuenteze rezistenta la inghet-dezghet;
-impermeabilitatea, capacitatea portanta si rezistenta la inghet-dezghet, conf S
TAS
518
14 2.2.
Forma tiglelor si coamelor trebuie sa fie regulata si fara valuri.
Se admit abateri de la planeitatea fetelor si rectilinitatea muchiilor de max. 4
mm la
tiglele trase profilate cu jgheab.
-nu se admit crapaturi;
-glazura si ancoba trebuie sa fie aplicate uniform si sa nu prezinte exfolieri.
Regulile si metodele de verificare a calitatii tiglelor si coamelor din argila a
rsa se fac
conf. STAS 514-78.
Pentru burlane si coturi se foloseste tabla zincata cu 0,5 mm STAS 2028-80 si se
executa conf. STAS 2274-88.
Receptoare din fonta emailata pentru colectarea apelor de pe terase si acoperisu
ri
conf. STAS 2742-86 montate la streasina jgheab.
4. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE PENTRU MATERIALE SI PRODUSE
Fiecare livrare trebuie sa aiba pe linga cantitatea solicitata de tigle si canti
tatea
necesara de coame. Tiglele si coamele se depoziteaza in stive de aceleasi produs
e si
clase de calitate. Tiglele se aseaza pe cant pe max. 7 rinduri si intre rinduri
se
aseaza sipci, talaj sau alte materiale care sa asigure integritatea produselor d
e
depozitare, iar coamele se aseaza in pozitie verticala pe max. 6 rinduri. Tiglel
e si
coamele se livreaza paletizate, pachetizate containerizate sau neambalate.
Incarcarea si descarcarea produselor trebuie sa fie facuta cu grija, fiind inter
zisa
aruncarea sau rostogolirea lor din mijloacele de transport. Miniumul de plumb se
livreaza in butoaie bine inchise si se depoziteaza in incaperi uscate si acoperi
te.
Cuiele se livreaza in pachete pe tipuri si cutii bine inchise.Sirma se livreaza
in colaci
formati dintr-un singur fir fara indoituri.
Tabla se livreaza in legaturi de max. 60 kg si se leaga cu benzi de tabla de cca
. 30
mm latime.Vergele de staniu plumb se livreaza nemabalate in legaturi cu masa de
max. 15 kg.Amoniacul solutie se livreaza in cisterne, butoaie de otel si in balo
ane de
sticla pentru produse industriale conf. STAS 2062-74.Acidul azotic se livreaza i
n
ambalaje de sticla inchise cu dopuri de sticla sau gresie etansate cu ipsos.
In manipularea acidului azotic tehnic se vor respecta instructiunile de protecti
a
muncii referitoare la substantele corozive. Depozitarea se face la max. 20. C fe
rit
de lumina, se evita contactul cu acidul azotic tehnic cu substante organice pe c

are le
poate aprinde.Termenul de garantie este de 6 luni de la data fabricatiei cu
respectarea conditiilor de ambalare, depozitare si transport conf. STAS 447-80.
Carton bitumat
se livreaza in suluri nemabalate, legate la ambele capete cu sirm
a
sub care se pune o manseta de carton. Sulurile de carton bitumat se depoziteaza
Municipiul BISTRITA
Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST
RITA, P-ta Centrala, nr. 6

vertical max. 2 rinduri, ferite de soare, umezeala, intemperii si lovituri. Burl

anele, vertical max. 2 rinduri, ferite de soare, umezeala, intemperii si lovitur
i. Burlanele,
jgheaburile se livreaza legate cu sirma neagra moale cu diametrul de 1 mm, cite
5
buc. la o legatura. Coturile se livreaza legate cu sirma a cite 4 bucati la o le
gatura.
Bratarile se livreaza in legaturi de cite 10 buc. sau ambalate in lazi. Depozita
rea
burlanelor, jgheaburilor, coturilor si a bratarilor se face pe platforme, asigur
indu-se
protectia smpotriva loviturilor si a deteriorarilor.
5. EXECUTAREA LUCRARILOR
Operatiuni pregatitoare:
Invelitorile se vor executa in conformitate cu detaliile din proiectul de execut
ie si cu
respectarea prevederilor din normativ, alcatuirea si executarea invelitorilor C.
37-88.
Inainte de inceperea executiei invelitorii, stratul suport al acestuia va fi rig
uros
controlat in ceea ce priveste :
-respectarea solutiilor, materialelor, dimensiunilor, precum si a modului de pri
ndere
si ambalare a elementelor suportului conform proiectului;
-respectarea pantelor scurgerilor, planeitatii si a aliniamentului formelor, pan
elor, in
conformitate cu datele din proiect;
-astereala sa fie bine fixata pe capriori cu rosturile intre scinduri de max. 2
cm;
-asigurarea scurgerii apei in cazul luminatoarelor;
-protectia anticoroziva prevazuta in proiect pentru partile metalice;
-indepartarea urechilor de montaj, mustatilor, resturilor de materiale, molozuri
de
pe fata superioara a suportului.
In timp de iarna, inainte de inceperea executiei invelitorii, stratul suport si
materialele ce se pun in opera vor fi bine curatate de zapada si gheata.
6. DESCRIEREA LUCRARILOR DE BAZA
Lucrarile de tinichigerie (rosturi, dolii, pazii) vor precede montarea invelitor
ii
propriu-zise.Inglele se aseaza pe doua rinduri de sipci si astereala, sipcile di
n al 2lea
rind fiind asezate in lungul capriorilor. Montarea tiglelor se va incepe de la p
oala
catre coama. Rindurile de tigla se vor decala unul fata de altul cu o jumatate d
e
tigla. La streasina se monteaza jgheaburi dreptunghiulare (in forma de U) si asi
gura
colectarea apelor pluviale de pe invelitoare, precum si evacuarea lor prin burla
ne.
Coamele invelitorilor se vor executa cu coame mari (STAS 515-89) la invelitori d
in
tigla cu jgheab si vor fi petrecute, pe 3 cm. Fixarea lor se va face cu mortar d
e

ciment var. Doliile vor fi din tabla de 0,5 mm prinse de astereala prin copci de
tabla
pe min. 40 cm latime. Falturile doliilor din tabla vor fi duble si cositorite.
Racordurile invelitorilor din tigla de calcane si timpane sau acoperirea acestor
a se
vor face conform detaliilor. Tiglele ce se monteaza la dolii, timpane se vor sec
tiona
la fata locului dupa necesitati. Executarea lucrarilor pe timp friguros, invelit
orile de
tigla se pot executa pe orice anotimp, cu precizarea ca lucrarile de rostuire cu
mortar de var-ciment sa fie aminate pentru a fi executate pe timp calduros.
Jgheaburile se prind de constructie cu ajutorul bratarilor ancorate in capriori.
Municipiul BISTRITA
Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST
RITA, P-ta Centrala, nr. 6

Burlanele se prind tot cu bratari ancorate in zidarie. Pentru a smpiedica luneca

rea Burlanele se prind tot cu bratari ancorate in zidarie. Pentru a smpiedica lu
necarea
burlanelor pe verticala in bratari se vor lipi de burlanele din tabla opritori
triunghiulare care vor sprijini pe bratari la cca. 2,0 m distanta. Evacuarea ape
i prin
burlane se face prin coturi de tabla amplasate la cca. 20 25 cm de la sol sau di
rect
la canalizare printr-un tub de fonta. Racordurile intre burlanul de tabla si tub
ul de
fonta (cind scurgerea se face la canalizare) va fi etansa cu chit elastic.
Prescriptii, recomandari, standarde, normative pentru executia in detaliu:
Invelitoarea din tigla are forme simple cu intersectii (dolii si coama) cit mai
putine,
scurgeri libere la streasina sau cu jgheaburi. Modul de asezare a tiglelor cu jg
heab
este pe doua rinduri de sipci si astereala.Pantele admise pentru acoperisurile
invelitorilor din tigla cu jgheab trase conf. STAS 3303/2-88 minim 50
70 cm/m,
max. 120 cm/m. Streasinile
jgheab din tabla zincata pentru evacuarea apelor din
streasina jgheab se face prin burlane de tabla zincata cu sectiunea dreptunghiul
ara
STAS 2389-77.
7. VERIFICAREA IN VEDEREA RECEPTIEI
Verificarea calitatii in timpul executiei se face conform prevederilor din Normat
ivul
pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente
indicativ C. 56-85 caiet I si caiet XI din Instructiuni pentru verificarea calit
atii
receptiei lucrarilor ascunse (anexa I 1).
Pe parcursul executiei lucrarilor de invelitori se va verifica in mod special :
-indeplinirea conditiilor de calitate a suportului invelitorii conf. pct. 3 cons
emninduse
aceasta in procesul verbal de lucrari ascunse;
-calitatea principalelor materiale care in conformitate cu standardele si normel
or in
vigoare;
-respectarea intocmai a prevederilor din proiect si a dispozitiilor de santier;
-corectitudinea executiei conform prevederilor capitolului prescriptii de execut
ie.
Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru
remediere sau refacere.
Receptia lucrarilor de invelitori se va face la terminarea completa a executiei
inclusiv
tinichigeria (jgheaburi,, burlane, pazii) si va consta in:
a) verificari scriptice
-calitatea suporturilor pe baza de proces verbal de lucrari ascunse
-calitatea materialelor puse in opera pe baza de certificate de calitate, buleti
ne
de incercari, analize.
b) verificari fizice privind :
Municipiul BISTRITA

Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST

RITA, P-ta Centrala, nr. 6

-terminarea completa a lucrarilor de invelitori -terminarea completa a lucrarilo

r de invelitori
- respectarea prevederilor Normativului privind alcatuirea si executarea
invelitorilor la constructii C. 37-88.
La receptia lucrarilor se va proceda la examinarea lor minutioasa, in special la
dolii,
racorduri, strapungeri, rosturi.
Invelitorile terminate trebuie sa corespunda urmatoarelor conditii :
-sa respecte cotele si pantele prevazute cu abatere admisibila la pante max. 5 .
fata
de cele prevazute in proiect;
-sa indeplineasca functia de indepartare completa a apelor pluviale si sa asigur
e
conditia de etanseitate generala;
-elementele rigide ale invelitorii (tigla ,rupturi, crapaturi, perforari gresite
, sa fie
petrecerile aliniate si suficiente pentru a asigura etanseitatea generala a inve
litorii.
8. MASURATORI SI DECONTARI
Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST
Municipiul BISTRITA
RITA, P-ta Centrala, nr. 6

Invelitoarea se deconteaza la metru patrat suprafata real executata, masurata in

planul invelitorii conf. planselor din proiect. Materialele si operatiunea de ro
stuire a
tiglelor sunt cuprinse separat si se masoara la mp de invelitoare rostuita.
Astereala se masoara separat la metru patrat cu suprafata real executata. Coamel
e,
doliile, rosputilr, paziile, racordurile, la calcane din tabla nu se masoara sep
arat fiind
cuprinse in normele invelitorii. Paziile se masoara la metru liniar. Plansele de
siguranta refolosibile se masoara la metru patrat de invelitoare. Consumurile
specifice de utilaje cuprind orele de functionare efectiva a utilajului de ridic
at.
Jgheaburile, burlanele, copertinele din tabla zincata se masoara la metru, lungi
mea
real executata.
9. PROTECTIA CONTRA INCENDIILOR, SECURITATEA MUNCII SI
PROTECTIA LUCRARILOR IN PERIOADA DE EXECUTIE
Se vor respecta :
-Norme generale de protectia contra incendiilor la proiectare si realizarea
constructiilor si instalatiilor aprobate prin Decret nr. 290/1977;
-Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la
actiunea focului indicativ P 118/83;
-Norme republicane de protectia muncii, ordinele nr. 34/1975 si 60/1975 cu
modificarile conf. ordinelor nr. 110/75 si 39/75;
-Norme specifice de protectia muncii pentru activitatea de constructii

montaj si

de deservire (vol. I Santiere de constructii cap. XXXVII).

In timp de polei, ceata deasa, vint cu intensitatea mai mare de gradul 6, ploaie
torentiala sau ninsoare puternica, indiferent de temperatura aerului, executia
lucrarilor de invelitori se va intrerupe.
Legarea cu centuri de sigurnata a muncitorilor care lucreaza pe acoperis la
montarea elementelor de invelitoare este obligatorie. Cand acest lucru stinjenes
te
sau nu ofera destula securitate, se vor monta parapete si se vor prevedea sub
tronsonul de lucru o plasa generala din franghie rezistenta la caderea unui om.
In jurul blocului de acoperis se vor instala ingradiri si table indicatoare.
Pentru muncitorii care lucreaza pe acoperis se va prevedea un acces sigur prin s
cari
montate anume si verificate de conducatorul punctului de lucru. Nu se admit acce
se
improvizate iar caile de acces vor fi libere de materiale si obstacole.
10. MATERIALE FOLOSITE
Se vor folosi tigle trase tip solzi pentru monumente istorice tip Tondach sau
similar.
Municipiul BISTRITA
Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST
RITA, P-ta Centrala, nr. 6

II. SARPANTA
1. STANDARDE
Avand in vedere ca sarpanta are rolul de a sustine invelitoarea constituind sche
letul
acoperisului, lemnul va fi ales cu grija dupa standardele in vigoare:
-lemn rotund conform STAS 1010-65
-cherestea conform STAS 45/e 63 si STAS 1949-6.
Piesele desenate contine un plan sarpanta si sectiuni transversale unde sunt
mentionate elementele componente ale sarpantei.
2. DESCRIEREA PIESELOR COMPONENTE
Sarpanta este alcatuita dintr-un ansamblu de piese fiecare avand un rol bine def
init.
-Piese de rezistenta (popii, talpile, arbaletrierii, panele si capriorii).
-Piese de consolidare care leaga si intaresc sarpanta (clestii).
-Piese pentru asigurarea stabilitatii (contrafisele).
Cele mai importante piese ce intra in alcatuirea sarpantei sunt: popii-executati
din
lemn ecarisat cu sectiunea de 16*16 cm, talpi-dispuse sub popi cu latura mare pe
verticala, cu sectiunea de 20*25 cm, panele-se monteaza in lungul acoperisului s
i
se executa din lemn ecarisat cu sectiunea de 16*19 cm. Panele se fixeaza prin
chertare iar suplimentar se prevad corniere metalice. Capriorii-se monteaza
perpendicular pe poala invelitorii si se aseaza la distante egale unii de altii.
Au
sectiunea de 10*14 cm. Capriorii se fixeaza pe talpa inferioara-cosoraba de 20*1
4
cm-iar la coama unul pe celalalt. Innadirea capriorilor se face de obicei prin
alaturarea si petrecerea lor pe fiecare parte a panei cu cel putin 20 cm. Se int
erzice
innadirea capriorilor in camp intre pane. Clestii se executa din perechi de dula
pi care
se fixeaza pe ambele parti ale pieselor care se fixeaza. Contrafisa se monteaza
intre
popi si pane avand sectiune de 10-12 cm.
3. LIVRARE SI MANIPULARE
Transportul pieselor componente de la atelier la locul de montaj se poate face p
rin
diferite mijloace in raport cu dimensiunile si greutatile lor iar ridicarea lor
se face cu
scripeti sau cu elevatorul
4. EXECUTIA LUCRARILOR
Operatiile pregatitore in vederea executarii sarpantei sunt:
-materiale utilizate: otel-beton, suruburi pentru lemn, scoabe de diferite
dimensiuni, cuie.
-Pentru masurare: metru, rigla, ruleta, Pentru trasare: creion, creta, sfoara
sarma, dreptar, coltar.
-Pentru verificarea pieselor: nivela, fir cu plumb, furtun de nivel.
-Pentru cioplire si ajustare: cutitoaie, topoare, barda, tesla.
Municipiul BISTRITA
Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST
RITA, P-ta Centrala, nr. 6

-Pentru taierea lemnului: fierastraie, joagare, drujbe.

Podul creat de sarpanta proiectata asigura doar accesul la elementele sarpantei
in
vederea intretinerii invelitoarei si a instalatiilor de scurgere a apelor meteor
ice.
Accesul in pod se va face prin elementele de acces proiectate pentru terasa
existenta (o scara fixa metalica si o usa ) amplasate la ultimul nivel. In ceea
ce
priveste asigurarea cerintelor antifoc a casei scarilor aceasta este inchisa la
accesul
in pod cu o usa metalca termoizolata si protejata antifoc cu placi de ipsos. Cas
a
scarilor va avea asigurata ventilarea proprie prin dotarile existente. Proiectul
prevede o sarpanta dulghereasca pe scaune curente avand capriori, pane, popi,
contrafise, clesti si talpi cu realizarea unor imbinari tipizate a acestora. Mat
erialele
care se utilizeaza se vor incadra in:
-lemn rotund -STAS 4342-68(dimensiuni si STAS1961-80(clasa de calitate)
-cherestea -STAS 942-80(dimensiuni) si in STAS 1949-74(clasa de calitate).
Schemele de alcatuire sunt date in functie de latimea cladirii, optimizandu-se
ritmicitatea dispunerii elementelor componente. Asamblarea sarpantei se face cu
imbinari dulgheresti detaliate in plansele de detalii de executie. Contravantuir
ea
sarpantei este asigurata transversal prin popi inclinati si prin prinderea cu cl
esti a
popilor si capriorilor, iar longitudinal prin contrafisele panelor. De asemenea
planul
invelitorii este contravantuit prin astereala continua care se va monta in asa f
el incat
sa se realizeze o tesere uniforma. Calculul static si dimensionarea tuturor
elementelor componente ale sarpantei s-a facut conform STAS 856-71.
Invelitoarea va fi prevazuta cu opritoare de zapada(parazapezi).
5.VERIFICAREA CALITATII
1. Elementele si piesele se verifica bucata cu bucata daca corespund desenelor d
in
proiect si conditiilor de mai sus.
2. Specia lemnului, calitatea de prelucrare se determina prin examinarea aspectu
lui
exterior.
3. Dimensiunile si sectiunile elementelor, arcuirea si deformarea se verifica cu
o rigla
metalica aplicata pe muchii si suprafete si se masoara cu instrumente obisnuite
( ruleta,rigla gradata,echer, e.t.c )
4. Daca la verificare se constata ca 5% sau mai multe din elementele cu aceiasi
denumire nu indeplinesc fie chiar si una din conditiile mentionate intregul lot
se
respinge si elementele necorespunzatoare se inlocuiesc.
5. Producatorul va garanta ca toate elementele si piesele livrate corespund cond
itilor
impuse si va insoti lotul respectiv cu un certificat de calitate care va cuprind
e :
-denumirea si adresa producatorului
-specificatia pieselor lotului

-certificarea ca piesele expediate corespund calitativ.

6. MASURI DE PROTECTIA MUNCII
Muncitorii care lucreaza la executarea sarpantei vor fi tot timpul echipati cu c
enturi
de siguranta.
Se vor respecta :
Municipiul BISTRITA
Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST
RITA, P-ta Centrala, nr. 6

- Norme generale de protectia contra incendiilor la proiectare si realizarea - N

orme generale de protectia contra incendiilor la proiectare si realizarea
constructiilor si instalatiilor aprobate prin Decret nr. 290/1977;
-Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la
actiunea
focului indicativ P 118/83;
-Norme republicane de protectia muncii, ordinele nr. 34/1975 si 60/1975 cu
modificarile conf. ordinelor nr. 110/75 si 39/75;
-Norme specifice de protectia muncii pentru activitatea de constructii

montaj si

de deservire (vol. I Santiere de constructii cap. XXXVII).

In timp de polei, ceata deasa, vint cu intensitatea mai mare de gradul 6, ploaie
torentiala sau ninsoare puternica, indiferent de temperatura aerului, executia
lucrarilor de invelitori se va intrerupe.
Legarea cu centuri de sigurnata a muncitorilor care lucreaza pe acoperis la
montarea elementelor de invelitoare este obligatorie. Cind acest lucru stinjenes
te
sau nu ofera destula securitate, se vor monta parapete si se vor prevedea sub
tronsonul de lucru o plasa generala din fringhie rezistenta la caderea unui om.
In jurul cladirii se vor instala ingradiri si table indicatoare. Pentru muncitor
ii care
lucreaza pe acoperis se va prevedea un acces sigur prin scari montate anume si
verificate de conducatorul punctului de lucru. Nu se admit accese improvizate ia
r
caile de acces vor fi eliberate de materiale si obstacole.
Conditiile de admisibilitate ale defectelor anomaliilor sint :
-noduri concrescute si noduri sanatoase :
se admit in afara zonelor de imbinare noduri cu marimea de maxim 5
cm
se admite o distanta intre noduri de minim 50 cm
-noduri partial concrescute si noduri negre : nu se admit
-noduri putrede : nu se admit 545f57f
-noduri longitudinale : nu se admit
-coloratie anormala roseata ,albastreala : nu se admite
crapaturi : - nu se admit in zonele de imbinare
545f57f -se admit pe rostul piesei, cu
adincime de max din
545f57f grosime si pe o lungime de din
lungimea piesei
-maduva si inima dubla : se admit numai la piese mai groase
de 6cm
-fibra inclinata : se admite daca nu depaseste 7 cm / m
-gauri in galeri de insecte : nu se admit
-inima rosie a fagului : se admite daca este sanatoasa
IV. Conditiile de admisibilitate ale defectelor de
prelucrare, transport si depozitare sint :
-tesitura ascutita : nu se admite
-tesitura obtuza : se admite pe fete elementelor groase cu
Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST
Municipiul BISTRITA

RITA, P-ta Centrala, nr. 6

dimensiunea maxima 1/5 din grosimea si latimea elementelor dimensiunea maxima 1/

5 din grosimea si latimea elementelor
-curbarea, arcuirea si rasucirea : se admit maxim 0.2 %
din lungimea elementului
-bombare : se admite maxim 1 % din latimea elementelor
-zgirieturi : se admit nelimitat pe canturi iar pe
fete daca nu depasesc 2 mm in adincime.
III. IZOLATII
1. DOMENIUL DE APLICARE
1.1.Prevederile acestui capitol se aplica la toate lucrarile de izolatii termice
si
hidrofuge la constructiile de locuinte.
Constructia are acoperis tip sarpanta din lemn cu invelitoare din tigla. cu
termoizolatie din vata minerala in folie de aluminiu.
Sub ziduri se prevede o hidroizolatie orizontala cu tencuieli cu mortar M100 -T
si
apastop.In toate grupurile Sanitare se prevede o hidroizolatie orizontala din ca
rton
bitumat si bitum.
Se prevede izolarea peretilor de la subsol (inclusiv a fundatiei) cu izolatii ti
p Tefond.
2. PREVEDERI COMUNE
Hidroizolatii orizontale
Toate materialele si semifabricatele, care intra n componenta unor izolatii vor f
i
introduse n lucrare numai daca, n prealabil:
-s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu ce
rtificate
de calitate, care sa confirme fara dubiu ca sunt corespunzatoare normelor
respective si prevederilor proiectului; nlocuiri de materiale nu sunt permise dect
cu
acordul scris al beneficiarului si proiectantului;
-s-a organizat primirea si receptia materialelor conform prevederilor din
regulamentul la HCM 941-1959 iar manipularea, depozitarea si conservarea lor n
conditii n care sa asigure pastrarea calitatii si integritatii lor;
-materialele folosite sa fie verificate nainte de punerea n opera, prin masurarea
dimensiunilor geometrice, umiditatii etc, n conformitate cu prevederile din norme
le
tehnice n vigoare, neputnd fi utilizate daca prezinta abateri peste cele admisibil
e.
Verificarea caracteristicii si calitatii suportului pe care se aplica hidroizola
tia se va
face n cadrul verificarii executarii suportului respectiv. Este strict interzis a
se
n intregime sau pe
ncepe executarea oricaror lucrari de izolatii daca suportul
portiuni nu a fost n prealabil verificat conform instructiunilor pentru lucrari
ascunse.
Toate verificarile ce se efectueaza la lucrari sau parti de lucrari de izolatii,
care
ulterior se acopera (de ex. straturile succesive ale izolatiei propriu-zise, rac
ordarile,

piesele nglobate, etc ), se nscriu n procese-verbale de lucrari ascunse, conform

instructiunilor respective.
Alte verificari ce trebuiesc efectuate sunt:
-stratul suport sa nu prezinte asperitati mai mari de 2 mm. iar planeitatea lui
sa fie
Municipiul BISTRITA
Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST
RITA, P-ta Centrala, nr. 6

continua; continua;
-racordarile dintre diverse suprafete, cu abateri admisibile fata de dimensiunil
e din
proiect;
-respectarea retetelor si procedeelor de preparare a materialelor pe santier con
form
normativului C112;
-lipirea corecta a foilor ; nu se admit deslipiri, alunecari si basici;
-latimea de petrecerea foilor (7
10 cm. longitudinal, minim 10 cm. frontal);
-racordarea corecta a izolatiilor orizontale cu cele verticale.
Utilizarea foliei armate
Folia armata este folosita n mod obligatoriu la acoperisurile mansardate, la acop
erisurile
nemansardate (pod); folia armata este folosita optional pentru evitarea patrunde
rii prafului si a
zapezii. Folia armata mpiedica patrunderea vaporilor de apa n stratul de termoizol
atie. Sectiunea
de ventilare dintre tigla si folie (ventilata la coama si streasina) mpiedica ncal
zirea excesiva a
acoperisului pe timp de vara. Sectiunea de ventilare dintre folie si stratul de
termoizolatie elimina
condensul care a patruns prin termoizolatie.
Modul de asezare a foliei:
folia va fi asezata paralel cu streasina, cu marginea pe sortul metalic. Margine
a inferioara
a foliei se va aseza pe sortul metalic si nu pe jgheab.
folia va fi fixata cu capse si cu contrasipca.
suprapunerea de folie va fi de aprox. 10 cm, iar la acoperisuri cu panta mica de
15 cm.
suprapunerea de-a lungul foliei se va face doar pe caprior.
asezarea foliei se va face pna sub coama, la aprox. 25-30 cm pentru a asigura ven
tilarea
structurii superioare.
pentru mpiedicarea patrunderii pulberilor de zapada la nivelul coamei se va fixa
o banda
subtire de folie de cca. 50 cm, fixarea acestei bande se va face pe contrasipca.
este interzisa petrecerea foliei pe coamele oblice, folia se va fixa pe contrasi
pca de coama
paralela cu coama, sectiunea astfel obtinuta asigura ventilarea structurii. Patr
underea
precipitatiilor este blocata de elementul elastic sub coama, elementul de ventil
are la
coama cu pieptan sau de banda de aerisire la coama.
la realizarea frontonului folia se fixeaza pe scndura de fronton.

la intersectia sarpantei cu un perete vertical folia este condusa si fixata pe p

erete.
la intersectia sarpantei cu un perete paralel cu streasina asezarea foliei se fa
ce pna la cca.
25-30 cm de la capatul capriorului, pentru a asigura ventilarea sectiunii.
doliile nu se acopera cu folie, marginea foliei se va fixa de prima contrasipca
paralelacu dolia. ntre dolie si contrasipca se formeaza un canal. Elementul de do
lie va acoperi
aceasta sectiune de ventilare asigurnd o ventilare corecta.
n cazul gurilor de aerisire si trecerilor de antena se va decupa folia n forma de
trapez,
folia se fixeaza pe prima sipca de jos si de sus de lnga gol.
golurile din folie rezultate de trecerea unor structuri prin folie vor fi constr
uite cu canal.
n cazul ferestrelor de mansarda, decuparea foliei se va face pe diagonala, iar ma
rginile
rezultate se vor fixa pe marginea ramei ferestrei.
Municipiul BISTRITA
Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST
RITA, P-ta Centrala, nr. 6

 folia odata asezata nu se va expune intemperiilor mai mult de 4-5 saptamni.

3. IZOLATII TERMICE
2.4.1. Pe parcursul executarii lucrarilor, n afara de rezolvarea problemelor de l
a pct.
2.1-2.4 de mai sus se verifica daca barierele contra vaporilor sunt continue.
Toate aceste verificari se nscriu n procese-verbale de lucrari ascunse.
2.4.2. La verificarea pe faze de lucrari comisia examineaza frecventa si continu
tul
actelor de verificare pe parcurs, comparndu-se cu proiectul si prescriptiile tehn
ice
respective.
n plus, comisia este obligata sa verifice prin sondaj corectitudinea nregistrarilo
r
facute pe parcurs; numarul sondajelor se stabileste de comisie, dar va fi de cel
putin
1/10 din cele prescrise pentru faza premergatoare sau de executie a lucrarilor:
2.4.3. La receptia preliminara se procedeaza ca si n cazul verificarii pe faze, ns
a
numarul sondajelor poate fi redus pna la 1/20 din cele initiale.
5. VERIFICAREA CALITATII lucrarilor de hidroizolatii la grupurile sanitare.
Fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica mpreuna cu beneficiarul pe ma
sura
executarii lor, ncheindu-se proces verbal din care sa rezulte ca au fost respecta
te
urmatoarele:
a. calitatea suportului-rigiditate, aderenta, planeitatea, umiditate;
b. calitatea materialelor hidroizolatoare;
c. calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei;
d. etape si succesiunea operatiilor.
Hidroizolatia se verifica vizual daca ndeplineste urmatoarele conditii:
a. straturile hidroizolatiei sunt lipite uniform si continuu cu mastic de bitum,
fara
zone nelipite;
b. este continua si nu prezinta umflaturi.
Verificarile ce trebuie efectuate la celelalte lucrari de hidroizolatii, n afara
de cele
prevazute de mai sus, sunt:
a. asperitatile suportului, pentru care se admit abateri maxime de 2 mm., precum
si denivelarile de planeitate (abaterea admisibila 5 mm. la un dreptar de 2 m.
asezat n orice directie);
b. existenta rosturilor de dilatare de 2 cm. latime pe conturul si n cmpul (de 4-5
m. distanta pe ambele directii) sapelor de peste termoizolatii noi;
c. respectarea retetelor si proceselor de preparare a materialelor pe santier
(masticuri, solutii etc.) conform Normativului C112-86.
d. capacitatea de lipire a hidroizolatiei pe startul suport amorsat (pentru fiec
are
1000 m2 se fac 5 probe de desprindere a cte unei fsii de carton bitumat de 5 x 20
cm.)
e. lipirea corecta a foilor (nu se admit deslipiri si basici; cnd acestea apar,
repararea lor este obligatorie).
f. latimea de petrecere a foilor (7 10 cm. longitudinal, minimum 10 cm. frontal)
se
Municipiul BISTRITA
Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST
RITA, P-ta Centrala, nr. 6

admit 10% cu petrecerile de minimum 5 cm. longitudinal si minimum 7 cm. frontal;

admit 10% cu petrecerile de minimum 5 cm. longitudinal si minimum 7 cm. frontal
;
n cazul n care aceste valori nu sunt respectate stratul respectiv trebuie refacut;
g. respectarea directiei de montare a foilor (pna la 20% panta se pot monta
oricum, dar peste 20% paralele cu panta);
h. realizarea comunicarii cu atmosfera stratului de difuzie.
La verificarea pe faze de lucrari comisia examineaza frecventa si continutul act
elor
de verificare ncheiate pe parcurs, comparndu-se cu proiectul, prescriptiile tehnic
e
si abaterile admisibile.
n mod special, comisia va efectua si probe locale directe, dupa cum urmeaza:
a. verificarea etanseitatii hidroizolantiilor prin inundare cu apa timp de 72 or
e a
acoperisurilor cu panta pna la 7% inclusiv. Nivelul apei va depasi cu minimum 2 c
m
punctul cel mai ridicat;
b. rezultatele verificarilor mentionate la acest capitol se nregistreaza conform
instructiunilor pentru verificarea lucrarilor ascunse;
c. la protectia hidroizolatiilor acoperisurilor necirculabile cu (granulatia 1-3
mm) cu
pietris (granulatia 3-7 sau 7-15 mm.) fixat pe hidroizolatie, se verifica vizual
uniformitatea acoperirii. La protectia cu pietris (granulatia 7-18 sau 15-30 mm.
)
asternut n strat de 4 cm. grosime se verifica grosimea stratului, uniformitatea
distribuirii, granulatia si lipsa de impuritati.
La acoperisurile circulabile se verifica daca placile si dalele sunt montate pe
un strat
de nisip cu grosimea minima de 2 cm., daca rosturile ntre placi sunt intercalate,
daca sunt corect executate rosturile de dilatatie si daca sunt umplute cu mastic
bituminos.
d. verificarea pantelor conform proiectului, amplasarea corecta a gaurilor de
scurgere.
Se mai verifica daca sunt corespunzatoare, conform proiectului, racordarea
hidroizolatiei la reborduri si atice, la strapungeri, la rosturi de dilatatie si
la gaurile
de scurgere, care trebuie sa fie prevazute cu gratare (parafrunzare) si sa nu fi
e
nfundate.
e. tinichigeria aferenta hidroizolatiei acoperisurilor (sorturi, copertine, glaf
uri etc) se
verifica daca este executata conform proiectului, bine ncheiata, racordata cu
hidroizolatia si fixata de constructie.
LISTA ABATERILOR ADMISIBILE LA MATERIALELE HIDROIZOLANTE
Foi bitumate
Abateri admisibile Carton bitumat STAS138/1969 Pnza bitumata STAS1046/67
mpslitura bitumata STAS 7916 Tesatura bitumata
10126 75
1. Lungimea benzilor 1% 1% 1% 1%
2. Latimea benzilor 2% Min. 90 cm.

Max. 115 cm. 1% 2%

3. Suluri din 2 benzi (de numai 3mm cea mai mica) 4% 5% 3% 5%
4. Ruperi
max. 2% din suluri cu max. 2 rupturi 3 la 1 sul (cu lung. max. 5 cm. si adncimea
fiecare de 2,5 cm.) 2 la 1 sul ( cu lungimea max. 3 cm. si adncimea fiecare de 2,
5
cm.)
5. Depasiri sau lipsuri la margini -+6 -Municipiul BISTRITA
Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST
RITA, P-ta Centrala, nr. 6

6. Greutatea insertiei gr/m. --50+1 -6. Greutatea insertiei gr/m. --50+1 7. Capetele sulurilor max. ---5%
8. Cute si ondule max. ---3 la 1 sul (max. 0,75m. lung. si 3 cm. latime)
9. Suluri cu cutie si ondule max. ---5%
10. La foi perforate: gauri mm. distanta max. 100 ntre axa gaurilor mm. Min. 70
182 182 802 11.
Granulatia mater. de presarare fata de limitele maxima si minima. --10% 6.
MATERIALE FOLOSITE
Materiale principale
a) Materiale bitumate n foi:
-carton bitumat tip CA400, conform STAS 138-80;
-mpslituri din fibre de sticla bitumate tip IA 1100, IB 1200 si IBP 1200 conform
STAS 7916-80;
-pnza bitumata tip PA55 conform STAS 1046-78;
-Tesatura din fire de sticla bitumata tip TSA 2000, conform STAS 10126-80;
-Tesatura din fire de sticla bitumata placata cu folie de aluminiu tip TBA1, con
form
NTR 9041-80;
b) Materiale bituminoase pentru amorsare, lipire, etansare:
-bitum pentru lucrari de hidroizolatii tip H 68/75 si H 80/90, conform STAS
7064-78.
Materiale auxiliare
-filer de calcar, conform STAS 539-79;
-benzi de plumb de 1-2 mm. grosime conform STAS 491-75;
-tabla zincata, conform STAS 2028-80;
-hrtie Kraft de 125 g./m. sau hidrorezistenta conform STAS 3789-80;
-placi prefabricate mozaicate pentru protectie;
-materiale diverse si piese speciale pentru lucrari aferente hidroizolatiilor;
-vopsele si emailuri pe baza de rasini sintetice pentru protectie, conform NTR
90-80, 1703-80 si STAS 7359-80.
Normative privind proiectarea si executia lucrarilor de izolatii
C16/1984
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii
si instalatii .
C 107/1982
Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii
termice la cladiri .
C 112/1986
Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din
materiale bituminoase la lucrarile de constructii .
C 191/1979
Instructiuni pentru izolarea termica a acoperisurilor cladirilor cu
cenusa si zgura de termocentrala .
STAS 2355/2-1979
Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de
constructii .
STAS 2355/3-1979
Hidroizolatii din materiale bituminoase la acoperisuri si
terase .
STAS 3303/0
Pantele acoperisurilor .
STAS 2742-80
Guri de scurgere din fonta emailata pentru evacuarea apelor de
Municipiul BISTRITA
Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST
RITA, P-ta Centrala, nr. 6

pe acoperisuri si terase. Forme si dimensiuni . pe acoperisuri si terase. Forme si

dimensiuni .
STAS 5833/3-80
Vata minerala si produse din vata minerala. Saltele din vata
minerala
STAS 2389/1977
Jgheaburi si burlane. Prescriptii de proiectare si alcatuire
LISTA NORMATIVELOR REFERITOARE LA ASIGURAREA CALITATII
-Legea nr. 10 ianuarie 1995 -Legea privind calitatea n constructii.
-STAS 5824/D-74 -Trasarea pe teren a constructiilor-prescriptii generale.
-C 83-75 (B.C.1-1976) -ndrumator privind executarea trasarii de detaliu la
constructii.
-STAS 9824/1-87 -Trasarea pe teren a constructiilor civile industriale si agrico
le
-C 169-88 (B C.5-1988) -Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente
pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale.
-C 29-77(BC 5-1978) -Normativ privind consolidarea terenurilor de fundare.
-P 10-86 (B.C. 1-1987) -Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de
fundatii directe la constructii.
-C 140-86(B.C 12-1986) -Normativ pentru executarea lucrarilor de beton armat.
-C 28-83 (B.C.7-83) -Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel
beton
-C 56-85 (B.C. 1-2-1986) -Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucr
arilor
de constructii si instalatii aferente
-C 16-84 (B.C. 4 -1988) -Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilo
r
de constructii si instalatii aferente
-P 130-88 -Norme metodologice privind urmarirea comportarii constructiilor
inclusiv supravegherea curenta a starii tehnice a acestora
-C 61 74 (B.C. 4 -1975) -Instructiuni tehnice pentru determinarea tasarii
constructiilor de locuinte, social-culturale si industriale prin metode topograf
ice
-P 102-78(difuzate de M.Ap.N) -Norme tehnice privind proiectarea si executarea
adaposturilor de aparare civila n subsolurile cladirilor noi
-C 112
86 (B. C. 9-1986) -Normativ pentru proiectarea si executarea
hidroizolatiilor materiale bituminoase la lucrarile de constructii.
-H. G. R. Nr. 273-1994 ( Monitorul oficial 28.07.1994)
Regulamentul de receptie
a
lucrarilor de constructii si instalatii, inclusiv anexa 6 la regulament
privind
cuprinsul cartii tehnice a constructiei
-STAS 10493-76 -Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii
si deplasarii constructiilor si terenurilor
-STAS 2745-90 -Urmarirea tasarii constructiilor prin metode topografice
-C130-78 -Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si
betoanelor
Lista abaterilor admisibile la materialele hidroizolante
Abateri admisibile
Carton
bituminat
STAS 138/69
Pnza
bituminata
STAS
1046-6
7
Impslitura
bituminata

foi bitumate:

STAS
7916-75
Tesatura
bituminata
STAS 10126-75
1. Lungimea benzilor 1% + 1% + 1 % 1'10
2. Latimea benzilor 2% Min. 90 cm
max. 15 cm
1% 2'10
Municipiul BISTRITA
Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST
RITA, P-ta Centrala, nr. 6

3.
Suluri din 2 benzi (de numai 3
mm cea 4% 5% 3% 5%
mai mica max.
4. Ruperi maxime 2% din
suluri cumax. 2 rupturi
de lungime
max.
3 cm fiecare
3 la 1 sul (cu
lungimea max.
de 5 cm si
adancimea
max.de 2.5
cm.
2 la 1 sul
(cu lungimea
maxima 3 cm
fiecare)
5. Deslipiri sau lipsuri la maraini -+6cm -6. Greutatea insertiei g/m2 --501 7. Deteriorarea capetelor
sulurilor. -maxim
--5%
8. Vute si ondule maxime ---3 la 1 sul (max.
0.75 m lung. si 3
cm Iatime)
9. Suluri cu cutie si ondule max. ---5%
10 la foi perforate: min. 70 goluri
mm distanfa max. 100 intre axa
gaurilor mm
min. 70 max. 100 -18 2 80 2
11 Granulatia materialului de presare--10%
fata de limitele maxime si minime
10% conditionat
pentru marimea
max. admisa
3.
Suluri din 2 benzi (de numai 3
mm cea 4% 5% 3% 5%
mai mica max.
4. Ruperi maxime 2% din
suluri cumax. 2 rupturi
de lungime
max.
3 cm fiecare
3 la 1 sul (cu
lungimea max.
de 5 cm si
adancimea
max.de 2.5
cm.
2 la 1 sul
(cu lungimea
maxima 3 cm
fiecare)
5. Deslipiri sau lipsuri la maraini -+6cm --

6. Greutatea insertiei g/m2 --501 7. Deteriorarea capetelor

sulurilor. -maxim
--5%
8. Vute si ondule maxime ---3 la 1 sul (max.
0.75 m lung. si 3
cm Iatime)
9. Suluri cu cutie si ondule max. ---5%
10 la foi perforate: min. 70 goluri
mm distanfa max. 100 intre axa
gaurilor mm
min. 70 max. 100 -18 2 80 2
11 Granulatia materialului de presare--10%
fata de limitele maxime si minime
10% conditionat
pentru marimea
max. admisa
IV. IGNIFUGARE SI ANTISEPTIZARE
1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la executia sarpantelor
de
lemn.
2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
La lucrarile de executie a sarpantelor se vor avea n vedere urmatoarele standarde
si normative de referinta :
P 118-99 : Normativ de siguranta la foc a constructiilor
SR EN 518:1998 Lemn de constructii. Clasificare. Conditii pentru
standardele de clasificare vizuala
NP 005-96 : Cod pentru calculul si alcatuirea elementelor de constructie din
lemn
GP 023-96 : Ghid pentru tehnologia realizarii constructiilor din lemn
ST 014-96 : Specificatie tehnica privind conditiile de calitate a lemnului
pentru constructii lemnoase folosite n constructii
STAS 5170-73 :Lemn rotund de rasinoase si foioase pentru industrializare si
Municipiul BISTRITA
Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST
RITA, P-ta Centrala, nr. 6

constructii. Masurare, marcare, stivuire. constructii. Masurare, marcare, stivui

re.
STAS 2925-67 :Masuri generale de protectie a lemnului contra putrezirii.
3. MATERIALE
Sortimente de materiale de rasinoase folosite sunt conform urmotoarelor :
STAS 650-83; STAS 651-83 Materiale de protectia lemnului mpotriva
putrezirii
STAS 652-83Materiale ignifuge
4. PREVEDERI GENERALE
Din punctul de vedere al conditiilor n care se exploateaza elementele de construc
tie
din lemn acestea se ncadreaza n clasa 2 de exploatare considerndu-se umiditatea
de echilibru a lemnului 18% (NP005-96). Elementele de lemn vor avea clasa de
calitate I (NP005-96, NPO 19-97). Riglele, grinzile, sipcile se sorteaza n care s
e
sorteaza n cte o singura clasa de calitate (STAS 1949-86). Piesele de cherestea
trebuie sa corespunda urmatoarelor conditii de admisibilitate a defectelor:
Denumirea defectelor Conditii de admisibilitate
Rigle Grinzi
Fibra nclinata, fibra nclcita, bucle,
lemn de compresiune, maduva
Se admit
Noduri se admit noduri sanatoase, concrescute, partial
concrescute cazatoare, nodurile putrede si vicioase) cu
conditia ca piesa sa-si mentina integritatea
Crapaturi (cu exceptia crapaturilor
de ger)
se admit cu conditia ca piesa sa-si mentina integritatea;
se admit crapaturi inelare partiale
Gauri si galerii de insecte se admit cele mici si mijlocii iar cele mari numai s
poradic
Roseata, albastreala, coloratie
cafenie, mucegai, putregai tare
se admit
Putregai moale se admite sub forma de pete izolate
Coaja nfundata si crapaturi de ger Se admit din fiecare din cel mult din lungimea
piesei
fara a depasi n adncime din grosimea ei
Zone mbibate cu rasina Se admit
Tesitura obtuza Se admite pe ambele
canturi pna la din
lungime si 1/3 din
grosimea piesei
Se admite superficiala pe toate
muchiile iar sub forma pronuntata
se admite numai pe doua muchii
pe cel mult 1/3 din lungimea
piesei
Tesitura ascutita Nu se admite
Alte defecte Nu se admit
Se va asigura protectia materialelor folosite n mod corespunzator, ferindu-le de

Municipiul BISTRITA
Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST
RITA, P-ta Centrala, nr. 6

degradare att la depozitare, ct si la manipulare. Depozitarea se va face conform d

egradare att la depozitare, ct si la manipulare. Depozitarea se va face conform
prevederilor din STAS 5194-88, STAS 9319/1,2-86 si a indicatiilor din Normativ C
46-89.
ANTISEPTIZARE
Putrezirea se produce sub efectul unor ciuperci si insecte xylofage ce se dezvol
ta n
conditii de existenta a umiditatii peste cea de saturatie si de temperatura ntre
0. si
50. si duce la descompunerea celulozei n bioxid de carbon si apa.
Masurile de evitare a putrezirii lemnului vizeaza att distrugerea sporilor de ciu
perci
prin antiseptizarea lemnului (tratamente chimice), ct si masuri constructive de
reducere a umiditatii prin uscarea lemnului sau izolarea acestuia de surse care
ar
duce la ridicarea ei.
IGNIFUGARE
Arderea lemnului este un proces de oxidare rapida a materiei sale organice, n
prezenta oxigenului din atmosfera, transformndu-se n bioxid de carbon si apa.
Pericolul de prabusire a constructiilor din lemn n timpul incendiilor este mai mi
ca
dect n cazul constructiilor din piatra, zidarie sau otel neprotejat, deoarece n
timpul arderii stratul de carbune format la exterior apara zona centrala a lemnu
lui
mpotriva distrugerii, ntrziind astfel prabusirea constructiei.
Masurile de evitare si ntrziere a arderii lemnului se realizeaza prin masuri
constructive (n cazul constructiilor existente) sau chimice, care constau n
impregnarea pieselor de lemn, nainte de punerea lor n opera, cu substante
ignifuge, astfel lemnul poate fi inclus n categoria materialelor de constructie g
reu
combustibile neinflamabile.
5. PREVEDERI SPECIFICE
Lucrarile de protectie a lemnului se vor face n conformitate cu prevederile din
Normativul STAS 2925-67 si P 118-99.
ANTISEPTIZARE
Masurile chimice
constau n impregnarea superficiala sau profunda cu substante
antiseptice fungicide (care exercita asupra ciupercilor o actiune toxica) :
solubile n apa, cum sunt sarurile minerale solubile n apa (clorura mercurica,
clorura de zinc, sulfatul de cupru, fluorura de sodiu, fluorosilicatul de sodiu)
sau derivati organici solubili n apa (fenolii, crezolii, hidroxi-toluolii,
dinitrofenolatul, etc.).
insolubile n apa, cum sunt derivatii organici de tipul gudronului de huila,
uleiului de creuzot, titeiului, gudronului de lemn din sisturi bituminoase sau
din turba, etc., care se folosesc pentru protectia lemnului rotund de
constructii, folosit la exterior.
gazoase, precum anhidrida sulfuroasa, aldehida formica, cloropitrina, etc.,

folosite la dezinfectarea superficiala a lemnului, pentru distrugerea sporilor s

i
a miceliilor de pe suprafata lemnului infestat.
paste antiseptice, fabricate pe baza de fluorura de sodiu sau de fluorosilicat
de sodiu se utilizeaza pentru protejarea elementelor de constructie care nu
sunt sub actiunea umiditatii din atmosfera sau din sol.
Municipiul BISTRITA
Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST
RITA, P-ta Centrala, nr. 6

Industrial, se produc substante pentru protectia insectofungicida si ignifuga a

lemnului, solutii cu diverse denumiri : TROPITOX, EVINIT, COTINEX, etc.
Substantele antiseptice se pot aplica :

prin vopsire (tratare superficiala), impregnare sub presiune sau prin

alternarea de bai calde si reci.
prin acoperire cu paste antiseptice.
Pentru a se asigura o protectie corespunzatoare, lemnul trebuie sa fie perfect
sanatos, uscat si prelucrat n forma definitiva.
Masurile constructive constau n :
alegerea si sortarea corecta a lemnului
evitarea umezirii lemnului ce poate aparea din precipitatii, din condens
sau prin contactul cu elementele de constructie (beton, zidarie).
Umezirea se evita prin dispunerea sub piesele de lemn a unor straturi de
hidroizolatie, prin dispunerea sub elementele importante a unor piese din lemn
rezistent, impregnate, prin evitarea incastrarii directe a stlpilor de lemn n fund
atii
si socluri si prin corecta rezemare a grinzilor pe zidarie.
asigurarea uscarii lemnului prin crearea unei circulatii a aerului care
ndeparteaza umiditatea.
IGNIFUGAREA
Masurile chimice
din :

constau n tratarea cu substante chimice a caror actiune are loc

topirea substantei ignifuge sub influenta caldurii si degajarea de vapori,

sau gaze inerte care prin amestecarea cu gazele de descompunere,
micsoreaza inflamabilitatea acestora.
reducerea temperaturii lemnului prin consumarea unei parti din caldura de
catre substantele ignifuge n procesele de topire, evaporare sau
descompunere a acestora.
Substantele ignifuge trebuie sa fie stabilite n timp, sa nu aiba actiune corosiva
asupra metalelor, sa nu favorizeze putrezirea si sa nu modifice rezistentele lem
nului.
Dintre substantele ignifuge se pot remarca saruri de amoniu (difosfat si monofos
fat
de amoniu, sulfat de amoniu, clorura de amoniu), saruri de sodiu si potasiu
(carbonatul si dicarbonatul de sodiu, fluorura de sodiu, carbonatul de potasiu),
alaunii (sulfatul dublu de aluminiu si potasiu sau de aluminiu si amoniu), borax
ul.
Ignifugarea lemnului se realizeaza prin aceleasi procedee ca si n cazul impregnar
ii
cu substante antiseptice.
Masurile constructive

constau n :

utilizarea lemnului numai n cladiri care nu prezinta pericol de incendiu, avnd

temperaturi interioare normale si anume t . 55. C, fara foc deschis, scntei,

etc.
ndepartarea lemnului de sursele de caldura, de exemplu cosuri.
izolarea fizica a lemnului prin nvelisuri rau conducatoare de caldura (azbest,
tencuieli).
Municipiul BISTRITA
Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST
RITA, P-ta Centrala, nr. 6

6. CONTROLUL CALITATII 6. CONTROLUL CALITATII

Controlul calitatii va tine seama de :
respectarea tehnologiei de executie adoptate
pregatirea stratului suport
aplicarea straturilor succesive
ncadrarea n grosimile maxime/minime admise.
7. RECEPTIA LUCRARILOR
La verificarea la receptia preliminara se va verifica :
examinarea directa a lucrarilor executata prin sondaj privitoare la calitatea
operatiilor.
Pentru controlul calitatii lucrarilor executate se vor avea n vedere urmatoarele
acte
normative, ce reglementeaza aceasta activitate :
- normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii
aferente C 56-85
- Legea 10/1995.
8. MASURI NTS SI PSI
La executarea lucrarilor de sarpanta se vor avea n vedere urmatoarele acte
normative ce reglementeaza aceste cerinte :
Regulamentul privind protectia si igiena muncii n constructii ord. MLPAT 9/
N/15.03.1993.
Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la
actiunea focului;
Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor; MI 381/93, MLPAT
7/N/93;
Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii
lucrarilor de constructii si instalatii, C 300-94.
Orice alt act/protocol care reglementeaza si stabilesc masuri NTS si PSI
stabilit ntre antreprenor si investitor pentru lucrarile ce se executa n
incinte de folosinta comune.
V. PROGRAM DE URMARIRE SI CONTROL AL CALITATII LUCRARILOR DE
EXECUTIE
Lucrarile de executie se vor executa in conformitate cu proiectul existent. Oric
e
neconcordanta intre situatia de pe teren si proiect va fi adusa la cunostinta
proiectantului general in cel mai scurt timp posibil. Proiectantul lucrarilor va
fi
chemat la toate fazele determinante. Anuntarea proiectantului se va face in scri
s cu
cel putin 10 (zece) zile inaintea fazei determinante sau intermediare.
Municipiul BISTRITA
Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST
RITA, P-ta Centrala, nr. 6

LISTA NORMATIVELOR SI LEGISLATIEI IN VIGOARE PRIVIND EXECUTIA LISTA NORMATIVELOR

SI LEGISLATIEI IN VIGOARE PRIVIND EXECUTIA
Reglementari de baza:
Legea 10/1995 republicata -privind calitatea in constructii
Legea 453/2001-privind autorizarea lucrarilor de constructii
Prevenirea incendiilor:
Normativ P 118 -Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privin
d
protectia la actiunea focului
STAS 6168 Masuri de siguranta contra incendiilor, scari de interventie si salvar
e
STAS 6647 Masuri de siguranta contra incendiilor
STAS 8844 Masuri de siguranat contra incendiilor. Usi balante pe scarile de
evacuare. Prescriptii constructive contra trecerii fumului
Hotarrea 51/1992 Unele masuri pentru mbunatatirea activitatii de prevenire si
stingere a incendiilor
Ordin 381/11219/1994 Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor
aprobate prin Ordinul Ministerului de Interne si al Ministerului Lucrarilor Publ
ice si
Amenajarii Teritoriului
Norme C 58 Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn
si
textile utilizate in constructii
Constructii civile si industriale:
CI40-86
Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat"
P7-77 Normativ pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe terenu
ri
slabe"
C112-75
Normativ privind executarea hidroizolatiilor"
STAS 2971 Indicatoare de securitate
STAS 5185/1,2-86 -Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale.
Conditii tehnice de calitate, forme si dimensiuni
STAS 2634-80 -Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli.
STAS 8600 -1979 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Sistem de
toleranta
STAS 3300/2-1985 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundar
ii
directe
STAS 10101-1975 Prevederi generale de verificare a sigurantei constructiilor
Instalatii:
SR 1692-2/1996 Captarea apelor subterane prin puturi.
STAS 1342/91. Apa potabila
HG 101/1997 Norme speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie
sanitara.
STAS 1478 -1990 Alimentari cu apa prescriptii fundamentale
Normativ 19/1994 Normativ de proiectarea si executarea instalatiilor tehnico
sanitare
Normativ I 13/2002 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de
incalzire
Normativ 17/2002 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electr
ice
PE 107 Normativ privind proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice

120/ Normativ privind protectia cladirilor contra traznetului

Municipiul BISTRITA
Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST
RITA, P-ta Centrala, nr. 6

C56 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii a

ferente C56 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de inst
alatii aferente
constructilor
Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze
naturale/2004
STAS 2308-81 -Alimentari cu apa si canalizari. Capace si rame pentru camine de
Vizitare
SRAS 2448 -Camine de vizitare
STAS 7656-90 -Tevi de otel sudate longitudinal pentru instalatii
I 22-84
Normativ privind proiectarea si executarea conductelor de apa si
canalizare realizate din tuburi de beton precomprimat,; beton armat, beton simpl
lu,
aprobat de ICCPDC.
I 12-78 Normativ privind efectuarea probelor de presiune la conducte de otel"
STAS 3051-91 -Retele exterioare de canalizare
STAS 8591-97 -Amplasarea n localitati a retelelor edilitare subterane
STAS 2914/4-75 -Terasamente compactari
P 73-78 -Proiectarea si executarea recipientilor din beton armat
STAS 1795-89-Canalizare
PRESCRIPTII DE PROTECTIA MUNCII SI P.S.I
Lucrarile vor fi executate pe baza unui plan de ORGANIZARE DE SANTIER, parte
a unei documentatii tehnice elaborate cu scopul construirii, continand toate
documentatiile necesare in conformitate cu legislatia in vigoare.
La organizarea de santier se va tine seama de:
-NORME REPUBLICANE DE PROTECTIA MUNCII
-NORME DEPARTAMENTALE DE PROTECTIE A MUNCII
1.
nainte de inceperea lucrarilor se va efectua o verificare atenta a
tuturor elementelor din punct de vedere a starii si gradului de
siguranta, functie de rezistenta acestor elemente;
2.
Se va executa o imprejmuire totala a perimetrului constructiei cu
indicatoare ce vor semnala gradul de periculozitate a zonei si lucrarilor
ce se ntreprind cu interzicerea accesului personalului neautorizat,
limitind si delimitind raza de actiune si de risc a utilajelor sau puncte de
cadere a materialelor sau sculelor;
3.
Se doteaza muncitorii cu echipamente de protectie adecvate;
4.
Se asigura dotarea cu schele, podine si alte mijloace de siguranta;
5.
Se asigura cai de acces sigure atit la sol cit si pentru lucru de inaltime;
6.
Se semnalizeaza golurile si zonele periculoase si se asigura cu
balustrazi de protectie;
7.
Se interzice suprancarcarea planseului prin aglomerare de materiale
sau utilaje;
8.
Transportul si evacuarea materialelor se face in asa fel incit sa nu
produca degradarea acestora, folosindu-se jgheaburi, palete,
conteinere si alte dispozitive si utilaje corespunzatoare.
MASURI SI REGULI DE PROTECTIE LA ACTIUNEA FOCULUI
1.

Se vor stabili functie de categoria de pericol la incendiu a proceselor

tehnologice Normele de protectie mpotriva incendiilor, stabilite
conform C300/1994;
24
Municipiul BISTRITA
Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST
RITA, P-ta Centrala, nr. 6

2. Se iau masuri de semnalizare din timp a aparitiei focarelor de incendiu 2. Se

iau masuri de semnalizare din timp a aparitiei focarelor de incendiu
si stabilirea unor scheme tactice de interventie, functie de presupuse
situatii critice;
3.
Se iau masuri organizatorice pentru asigurarea mijloacelor de lupta
impotriva
incendiilor si de asigurarea evacuarii sigure a persoanelor, pentru
asigurarea cailor de acces de interventie si dotarea corespunzatoare cu
echipament si mijloace P.S.I.
4.
Se vor corela cu N.E. 005/1997 toate masurile pe linie P.S.I.
Cluj-Napoca Intocmit:
Iulie, 2010 arh. Narcisa Turcanu
Municipiul BISTRITA
Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST
RITA, P-ta Centrala, nr. 6